ghidul procedurii legislative ordinare - europa · 12 ghidul procedurii legisl ative ordinare | ro...

GHIDUL PROCEDURII LEGISLATIVE ORDINARE

GHIDUL PROCEDURII LEGISLATIVE ORDINARE

©

Aviz

Această publicație este realizată de Secretariatul General al Consiliului și are exclusiv scop informativ. Ea nu atrage răspunderea instituțiilor UE sau a statelor membre.

Pentru informații suplimentare cu privire la Consiliul European și la Consiliu, vă rugăm să consultați site-ul:www.consilium.europa.eusau puteți contacta Serviciul de informații pentru public din cadrul Secretariatului General al Consiliului:Rue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËTel. +32 (0)2 281 56 50Fax +32 (0)2 281 49 [email protected]/infopublic

Informații suplimentare referitoare la Uniunea Europeană sunt disponibile pe site-ul www.europa.eu.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016

Ediții precedente: 2010, 2011

© Uniunea Europeană, 2016Reutilizarea este autorizată cu condiția menționării sursei.© Fotografia de pe copertă: Fotolia_OnypixPentru orice reutilizare a acestui material, permisiunea trebuie solicitată în mod direct deținătorului drepturilor de autor.

www.consilium.europa.euVizitați site-ul nostru:

Print ISBN 978-92-824-5479-4 doi:10.2860/47604 QC-04-15-816-RO-C PDF ISBN 978-92-824-5488-6 doi:10.2860/698427 QC-04-15-816-RO-N

http://www.consilium.europa.eu/ro/home/mailto:[email protected]://www.consilium.europa.eu/ro/contact/general-enquiries/http://www.europa.eu/http://www.consilium.europa.eu

Martie 2016 | RO | Ghidul pROceduRii leGislAtive ORdinARe 3

CUPRINS

GlOsAR cu ABRevieRi Și AcROniMe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

cApitOlul i – pROceduRA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Prima lectură a Parlamentului European și a Consiliului (fără termen) . . . . . . . . . . 7A doua lectură a Parlamentului European [3 (+1) luni] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13A doua lectură a Consiliului [3 (+1) luni] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14Reuniunile Comitetului de conciliere [6 (+2) săptămâni] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16A treia lectură a Parlamentului European și a Consiliului [6 (+2) săptămâni] . . .18

cApitOlul ii – neGOcieRile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201. Programarea lucrărilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .212. Diversele etape ale negocierilor în cadrul procedurii legislative ordinare . .22

Prima lectură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22A doua lectură a Parlamentului European . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24A doua lectură a Consiliului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Concilierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

AneXeI Articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene . . . . . . . . . .27II Declarația privind respectarea termenelor prevăzute de procedura

de codecizie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30III Declarație comună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31IV Temeiuri juridice pentru procedura legislativă ordinară . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36V Procedura legislativă ordinară – Schemă recapitulativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45


GLOSAR CU ABREVIERI ȘI ACRONIME

Coreper (partea I și partea II)

Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre, responsabil de pregătirea lucrărilor Consiliului

CSA Comitetul special pentru agricultură

JO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

LEX PE-CONS PE-CONS pregătit pentru semnătura președintelui Consiliului și a președintelui Parlamentului European

MEP Deputat în Parlamentul European

PE-CONS Document conținând textul actului legislativ în formularea convenită între colegiuitori

Punct „A” Punct de pe ordinea de zi a Consiliului, înaintat spre adoptare fără dezbatere

Punct „I/A” Punct de pe ordinea de zi a Coreper, înaintat spre aprobare (fără dezbatere)

SGC Secretariatul General al Consiliului

TFUE Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene


CAPITOLUL I – PROCEDURA

PRIMA LECTURĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI (FĂRĂ TERMEN)

La articolul 289 din TFUE se stipulează că procedura legislativă ordinară (fosta „codecizie”), conform descrierii de la articolul 294 din TFUE, constă în adoptarea în comun de către Parlamentul European (PE) și Consiliu a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii. Aceste două instituții sunt colegiuitori și, prin urmare, sunt interlocutorii primari pe parcursul negocierilor. Comisia are nu doar rolul de a contribui la reconcilierea pozițiilor Parlamentului European și Consiliului, ci și competența ca, atât timp cât Consiliul nu a acționat, de a-și modifica propunerea sau chiar, dacă este necesar, de a o retrage. Competența de retragere nu poate totuși să confere instituției respective dreptul de veto în derularea procesului legislativ, drept care ar fi contrar principiilor atribuirii competențelor și echilibrului instituțional. Comisia trebuie de asemenea să declare Parlamentului European și Consiliului motivele respectivei retrageri, care, în caz de contestație, trebuie să fie susținute prin elemente sau argumente convingătoare (1). Comisia este de asemenea disponibilă pentru a oferi consiliere celor doi colegiuitori pe teme de politici, privind chestiuni tehnice și altele. Cele trei instituții au convenit, într-o declarație comună, să coopereze „cu bună-credință pe întreaga durată a procedurii, pentru a-și apropia pozițiile cât mai mult posibil, permițând astfel, dacă este cazul, adoptarea actului legislativ într-o etapă timpurie a procedurii” (2).

Comisia are drept de inițiativă și prezintă simultan PE și Consiliului propunerile sale legislative. Totuși, în anumite situații, un sfert din țările membre (3), Banca Centrală Europeană și Curtea de Justiție (4) au și ele drept de inițiativă. Aceste cazuri specifice sunt enumerate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(1) A se vedea Hotărârea din 14 aprilie 2015 în cauza C-409/13, Consiliul Uniunii Europene/Comisia Europeană (punctele 70-77).

(2) Declarația comună privind aspectele practice în cadrul procedurii de codecizie, JO C 145, 30.6.2007, p. 5, punctele 4, 13, 17, 22 și 27 (a se vedea anexa III la prezentul ghid).

(3) Articolul 76 litera (b) din TFUE: cooperarea judiciară în materie penală și cooperarea polițienească.

(4) Articolul 129 din TFUE și articolele 257 și 281 din TFUE (a se vedea anexa IV la prezentul ghid).

8 Ghidul pROceduRii leGislAtive ORdinARe | RO | Martie 2016

În urma prezentării propunerii Comisiei, oricare dintre colegiuitori poate propune celuilalt începerea negocierilor în vederea obținerii unui acord în primă lectură. Președinția Consiliului poate contacta raportorul PE cu privire la dosar pentru a stabili dacă este dispus să înceapă astfel de negocieri. Colegiuitorii trebuie să lucreze în paralel, astfel încât să poată negocia, încercând să adopte actul la finalul primei lecturi. Un „acord în primă lectură” constă în obținerea unui acord al celor doi colegiuitori cu privire la un text pe care PE îl va adopta sub forma poziției sale în primă lectură și pe care Consiliul îl va aproba ulterior: actul urmează să fie adoptat în formularea care corespunde poziției PE (5) și, prin urmare, el trebuie să fie supus reviziei experților juriști-lingviști înainte ca PE să își adopte poziția în primă lectură. Pentru a realiza acest lucru trebuie să aibă loc un schimb intens de informații, iar Consiliul trebuie să fie disponibil pentru contacte exploratorii și negocieri cu PE, care se prezintă de obicei sub formă de triloguri (6).

În cazul în care Consiliul, hotărând cu majoritate calificată [sau în unanimitate, atunci când Comisia se opune amendamentelor la propunerea sa (7)], aprobă poziția PE în primă lectură, actul legislativ este adoptat. Actul legislativ (textul propunerii Comisiei dacă PE nu a prezentat amendamente sau textul propunerii amendate a Comisiei) se adoptă în formularea care corespunde poziției PE (documentul PE-CONS). Acesta este prezentat apoi spre semnătură președinților și secretarilor generali ai PE și ai Consiliului (documentul LEX PE-CONS) și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Tratatul nu stabilește un termen-limită în care PE să își adopte poziția în primă lectură sau în care Consiliul să aprobe poziția PE.

În schimb, în situația în care Consiliul nu aprobă poziția PE în primă lectură, acesta își adoptă propria poziție în primă lectură. În anumite cazuri însă, negocierile cu PE pot să fie totuși lansate după ce PE și-a adoptat poziția în primă lectură. Acestea urmăresc găsirea unui acord înainte de adoptarea poziției Consiliului în primă lectură și aprobarea acesteia de către PE fără amendamente în a doua lectură („acord timpuriu în a doua lectură”) (8).

(5) Articolul 294 alineatele (3) și (4) din TFUE.

(6) A se vedea capitolul II punctul 2 din prezentul ghid.

(7) Articolul 293 alineatul (1) din TFUE.

(8) Articolul 294 alineatul (7) litera (a) din TFUE.


În orice caz, textul asupra căruia s-a ajuns la un acord între delegațiile Consiliului, și care va deveni poziția Consiliului în primă lectură, este supus revizuirii experților juriști-lingviști. Acest lucru se datorează faptului că, în a doua lectură, dacă Parlamentul European aprobă poziția Consiliului în primă lectură sau nu ia o decizie în termen de 3+1 luni, actul se consideră adoptat cu formularea care corespunde poziției Consiliului în primă lectură (9). Textul poziției Consiliului în primă lectură este transmis apoi PE, însoțit de expunerea de motive și de eventualele declarații ale Consiliului și/sau ale Comisiei, de consemnat în procesul-verbal al Consiliului. Comisia procedează la o informare completă a PE cu privire la poziția sa.

(9) Articolul 294 alineatul (7) din TFUE. A se vedea pagina 12 din prezentul ghid.


Aspectele practice pentru prima lectură a parlamentului europeanDupă primirea propunerii Comisiei, președintele PE o trimite comisiei parlamentare competente în vederea examinării pe fond și, dacă este cazul, altor comisii care pot oferi un aviz în materie (articolul 53) (10). După ce hotărăște ce procedură trebuie urmată pentru examinarea propunerii, comisia desemnează dintre membrii titulari sau supleanți permanenți un raportor pentru propunerea Comisiei, cu excepția cazului în care a făcut deja acest lucru pe baza programului legislativ anual al Comisiei (articolul 49).

Deschiderea negocierilor pentru o anumită procedură legislativă trebuie să fie autorizată de majoritatea membrilor comisiei responsabile. Această autorizare cuprinde și raportul adoptat în cadrul comisiei ca mandat de negociere [articolul 73 alineatul (2)] și stabilește alcătuirea echipei de negociere a PE, care trebuie să fie condusă de raportor și prezidată de președintele comisiei sau de un vicepreședinte desemnat de președinte și trebuie să fie compusă cel puțin din raportorii alternativi ai fiecărui grup politic [articolul 73 alineatul (3)]. Sub formă de derogare, în cazul în care comisia consideră că există motive întemeiate pentru deschiderea negocierilor înainte de adoptarea unui raport, mandatul ar putea consta „într-un set de amendamente sau într-un set de obiective, priorități sau orientări clar definite” [articolul 73 alineatul (2)]. Într-un asemenea caz, decizia comisiei în ceea ce privește deschiderea negocierilor se distribuie tuturor deputaților în Parlamentul European, se transmite Conferinței președinților și, în cele din urmă, este analizată în plen [articolul 74 alineatele (1) și (2)].

Raportorul este însărcinat să prezinte comisiei parlamentare un proiect de raport. În cadrul acestui proiect, raportorul face o sinteză a propunerii Comisiei și a opiniilor diferitelor părți implicate. În cursul dezbaterii din cadrul comisiei parlamentare, Comisia are ocazia de a-și susține propunerea și de a răspunde întrebărilor adresate de deputații membri ai comisiei. Comisia parlamentară examinează mai întâi temeiul juridic al propunerii (articolul 39). În timpul examinării unei propuneri, comisia parlamentară competentă invită Comisia și Consiliul să o informeze în legătură cu stadiul propunerii în cadrul Consiliului și al grupurilor sale de lucru [articolul 43 alineatul (2)].

(10) Regulament de procedură pentru cea de a opta legislatură parlamentară (începând din septembrie 2015).


Propunerea legislativă este examinată în plen, pe baza raportului elaborat de comisia competentă [articolul 59 alineatul (1)] și care conține eventuale propuneri de amendamente la propunere, un proiect de rezoluție legislativă și, dacă este cazul, o expunere de motive. Ședința plenară poate de asemenea să examineze propunerea legislativă fără raport sau în conformitate cu o procedură simplificată (articolul 50).

În proiectul de rezoluție, comisia propune ca plenul fie să aprobe sau să respingă propunerea Comisiei, fie să adopte amendamente la aceasta [arti-colul 59 alineatul (2)]. După adoptarea raportului de către comisie, mai pot fi prezentate amendamente în timpul dezbaterilor în plen de către un deputat sau un grup de deputați sau de către raportorul însuși, adesea în numele unui grup politic. În principiu grupurile politice își coordonează pozițiile respective cu ocazia dezbaterilor și a voturilor din cadrul comisiei și din plen.


PROCEDURA LEGISLATIVĂ ORDINARĂ – PRIMA LECTURĂ

PRIMA LECTURĂ A PEFără termen

PRIMA LECTURĂ A CONSILIULUIFără termen

Propunerea Comisiei

Poziția PE în primă lectură

Poziția PE în primă lectură aprobată

Actul este adoptat

în formularea care corespunde

poziției PE în primă lectură

Poziția Consiliului în primă lectură

Consiliul

PE


A DOUA LECTURĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN [3 (+1) LUNI]

Data la care se anunță în plen primirea poziției Consiliului în primă lectură (în principiu ziua de joi a săptămânii cu perioada de sesiune a PE imediat următoare trimiterii acesteia) reprezintă începutul termenului de trei luni pentru cea de a doua lectură a PE. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, acest termen poate fi prelungit cu o lună. Votul în plen trebuie să aibă loc în acest termen și până la sfârșitul celei de a patra luni [articolul 294 alineatul (14) din TFUE]. Termenul se aplică votului în plen, și nu transmiterii către Consiliu a rezultatului votului.

Comisia parlamentară examinează poziția Consiliului în primă lectură și face o recomandare. Plenul deliberează pe baza acestei recomandări și procedează la vot.

În cazul în care comisia parlamentară recomandă PE să aprobe poziția Consiliului în primă lectură, regula votului pentru PE o reprezintă majoritatea simplă. Actul se consideră adoptat în conformitate cu poziția Consiliului în primă lectură. Prin urmare, actul legislativ (și anume poziția Consiliului în primă lectură, reluată sub forma unui document LEX PE-CONS) este supus direct semnării președinților și secretarilor generali ai PE și ai Consiliului. Ulterior, acesta se publică în JO. Dacă PE nu ia o decizie în termen de 3+1 luni, actul se consideră adoptat cu formularea care corespunde poziției Consiliului în primă lectură și se aplică aceeași procedură.

Respingerea poziției în primă lectură a Consiliului de către majoritatea membrilor care compun PE (spre deosebire de majoritatea voturilor exprimate) pune capăt procedurii și se consideră că actul propus nu a fost adoptat. Examinarea dosarului nu va putea fi reluată decât pe baza unei noi propuneri a Comisiei.

Aceeași regulă de vot se aplică amendamentelor propuse de deputații în Parlamentul European la poziția Consiliului în primă lectură. Rezultatul votului este transmis Consiliului și Comisiei. Comisia trebuie să emită un aviz cu privire la amendamentele adoptate de PE în a doua lectură.

Totuși, pe parcursul celei de a doua lecturi a PE pot avea loc contacte și negocieri între instituții, adesea sub forma unor triloguri, în scopul de a încerca obținerea unui acord în a doua lectură, prin intermediul căruia PE ar adopta amendamentele convenite în prealabil cu Consiliul, evitându-se astfel procedura de conciliere.


A DOUA LECTURĂ A CONSILIULUI [3 (+1) LUNI]

Termenul pentru a doua lectură a Consiliului curge începând de la primirea oficială a amendamentelor celei de a doua lecturi a PE. Consiliul poate să aprobe sau să respingă aceste amendamente (11).

Dacă toate amendamentele sunt aprobate de Consiliu (Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, dar trebuie să voteze în unanimitate pentru a aproba eventualele amendamente care au primit avizul negativ al Comisiei) (12), actul se consideră adoptat în formularea poziției Consiliului în primă lectură astfel amendat. Ulterior, actul legislativ (document LEX PE-CONS) este supus direct semnării președinților și secretarilor generali ai PE și ai Consiliului și este publicat în Jurnalul Oficial.

În situația în care Consiliul nu este în măsură să aprobe toate amendamentele PE în a doua lectură, în termen de 6 săptămâni (13) de la data la care Consiliul nu a aprobat amendamentele PE, președintele Consiliului, de comun acord cu președintele PE, convoacă comitetul de conciliere.

Anterior acestei date este indispensabilă desfășurarea de lucrări pregătitoare (14).

(11) Înainte ca Consiliul să poată decide dacă acceptă sau nu acceptă amendamentele PE, trebuie să i se fi acordat Comisiei un interval suficient pentru a-i comunica Consiliului avizul său.

(12) Articolul 294 alineatul (9) din TFUE.

(13) Care poate fi prelungit cu maximum două săptămâni la inițiativa PE sau a Consiliului și cu acordul ambelor instituții [articolul 294 alineatul (14) din TFUE].

(14) A se vedea capitolul II din prezentul ghid.


PROCEDURA LEGISLATIVĂ ORDINARĂ – A DOUA LECTURĂ

A DOUA LECTURĂ A PE3 (+1) luni

A DOUA LECTURĂ A CONSILIULUI3 (+1) luni

PE

Amendamente aprobate

Poziția Consiliului în primă lectură respinsă

Act adoptat în formularea

care corespunde poziției Consiliului în primă

lectură

Act adoptat

Act considerat neadoptat

Poziția Consiliului în primă lectură aprobată

sau inacțiunea PE în termenul

stabilit

Amendamente

Consiliul

Amendamente neaprobate


REUNIUNILE COMITETULUI DE CONCILIERE [6 (+2) SĂPTĂMÂNI]

Comitetul de conciliere reunește delegațiile PE și ale Consiliului, fiecare alcătuită din 28 de membri. Președinția comitetului este exercitată în comun de un vicepreședinte al PE și de un membru al guvernului statului membru care deține Președinția.

Delegația Consiliului reunește membrii Consiliului sau reprezentanții acestora. Ca regulă generală, aceasta este alcătuită din reprezentanții statelor membre în cadrul Coreper/CSA (Comitetul special pentru agricultură). Delegația PE este alcătuită din 28 de membri și din 28 de supleanți (aceștia din urmă fără drept de vot, cu excepția cazului absenței unui membru din grupul lor politic). Trei vicepreședinți ai PE sunt membri permanenți ai comitetului de conciliere și exercită pe rând rolul de copreședinte al acestuia. Ceilalți 25 de membri în Parlamentul European care fac parte din delegație sunt numiți de grupurile politice. Aceștia aparțin în marea majoritate comisiei parlamentare competente pentru dosarul în cauză. În cele mai multe cazuri, delegația PE deliberează prin consens. În caz de vot, care poate interveni pe toată durata procesului de conciliere, inclusiv în ceea ce privește chestiunile de procedură, delegația PE ia decizii cu cel puțin 15 voturi pentru.

Convocarea comitetului de conciliere marchează debutul unui al doilea interval de 6 (+2) săptămâni, în care comitetul de conciliere are sarcina de a obține un acord asupra unui text comun (15). Reuniunile de negociere (16) desfășurate anterior comitetului de conciliere sunt conduse, din partea Consiliului, de președintele Coreper/CSA, fie pe baza unui mandat al Coreper/CSA, fie în numele Președinției Consiliului, înaintând propuneri care se bucură de o susținere suficientă în cadrul Consiliului. Rezultatele acestor reuniuni și triloguri sunt ulterior supuse examinării Coreper/CSA. Este posibil să fie necesare mai multe reuniuni ale comitetului de conciliere în vederea obținerii unui acord privind un text comun. Fiecare dintre aceste reuniuni poate să fie precedată de triloguri și de reuniuni tehnice.

(15) În ceea ce privește responsabilitatea și competențele comitetului de conciliere, a se vedea Hotărârea din 10 ianuarie 2006 pronunțată în cauza C-344/04, International Air Transport Association/Department for Transport, Rec., p. I-403 (punctele 49-63).

(16) Triloguri cu participarea delegațiilor PE și ale Consiliului, precum și ale Comisiei, care adoptă inițiativele necesare în vederea promovării apropierii pozițiilor celor două delegații.


Chiar înainte de reuniunea comitetului de conciliere, cei doi copreședinți și comisarul se reunesc în cadrul unui trilog pentru o trecere în revistă a chestiunilor majore care fac obiectul concilierii și pentru a decide în privința celor mai bune modalități de a le aborda în timpul reuniunii. Acest trilog este precedat de obicei de o reuniune de pregătire a fiecărei delegații.

Comitetul de conciliere se reunește în mod alternativ în clădirile Consiliului și ale PE. Această regulă a alternării se aplică atât de la un dosar la altul, cât și în cadrul fiecărui dosar. Regimul lingvistic al acestor reuniuni este cel al reuniunilor Consiliului (toate limbile oficiale). Unul dintre colegiuitori deține responsabilitatea principală [dar partajată cu celălalt colegiuitor (17)] de a pregăti textul comun și scrisoarea de transmitere (a se vedea mai jos).

De îndată ce comitetul de conciliere confirmă existența unui acord privind un text comun (sau ulterior, în cadrul unui schimb de scrisori între copreședinții comitetului de conciliere), colegiuitorul principal pregătește, în principiu în limba utilizată pe durata negocierilor, proiectul de text legislativ. Ulterior, acesta devine disponibil, după revizuirea juridico-lingvistică, în toate limbile oficiale ale Uniunii. Textul comun este transmis președintelui PE și celui al Consiliului cu o scrisoare de însoțire semnată de ambii copreședinți ai comitetului de conciliere (ca regulă generală, președintele Coreper/CSA semnează în numele Consiliului). Respectiva scrisoare de transmitere a textului comun, care reprezintă procesul-verbal al comitetului de conciliere și menționează eventualele declarații, este adresată de asemenea, spre informare, membrului Comisiei care a participat la lucrările comitetului de conciliere. Toți acești pași trebuie să aibă loc înainte de finalul intervalului de 6 (+2) săptămâni.

În cazul în care comitetul de conciliere nu ajunge la un acord cu privire la un text comun în termenul prevăzut în acest scop de tratat, actul propus se consideră neadoptat.

(17) Punctul 38 al Declarației comune (a se vedea anexa III la prezentul ghid).


A TREIA LECTURĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI [6 (+2) SĂPTĂMÂNI]

Obiectivul celei de a treia lecturi este ca fiecare dintre colegiuitori să adopte actul în conformitate cu textul comun aprobat de comitetul de conciliere. PE hotărăște cu majoritatea voturilor exprimate, iar Consiliul cu majoritate calificată. Totuși, la a treia lectură, oricare dintre colegiuitori poate acționa mai întâi. În lipsa unei aprobări acordate în termenul alocat celei de a treia lecturi, de către una sau cealaltă instituție, actul se consideră neadoptat.

Cea de a treia lectură se derulează într-un termen de 6 săptămâni (18), care începe să curgă de la data de aprobare a textului comun. Aceasta nu corespunde neapărat datei ultimei reuniuni a comitetului de conciliere, ci datei semnării, de către cei doi copreședinți ai comitetului de conciliere, a scrisorii de transmitere a textului comun adresată președintelui PE și președintelui Consiliului.

Odată ce actul legislativ în cauză a fost adoptat de PE și de Consiliu, colegiuitorul principal trebuie să organizeze semnarea actului de președintele PE și de președintele Consiliului. Consiliul răspunde de dispunerea publicării actului în JO.

(18) A se vedea articolul 294 alineatul (14) din TFUE.


PROCEDURA LEGISLATIVĂ ORDINARĂ – A TREIA LECTURĂ

6 (+2) săptămâniCONCILIEREA

6 (+2) săptămâniA TREIA LECTURĂ6 (+2) săptămâni

Act adoptat


Neaprobarea unui text comun

Text comun aprobat

Neadoptarea textului comun

Text comun adoptat

Text comun adoptat



Comitetul de conciliere

PE

Consiliul

Convocarea comitetului

de conciliere



CAPITOLUL II – NEGOCIERILE

Ca o continuare a rolului său consacrat de păstrător al „memoriei instituționale” a Consiliului, SGC promovează și facilitează partajarea celor mai bune practici între președințiile care se succed. În domeniul activității legislative care intră sub incidența procedurii legislative ordinare, președințiile succesive dispun, pentru fiecare dosar, de susținerea direcției generale de politică responsabile de respectivul dosar (cunoscută și sub numele de service traitant), a Serviciului juridic și a Unității Legislație din cadrul Direcției pentru relații interinstituționale.

Services traitants ale SGC joacă un rol esențial în trilogurile din prima lectură și din a doua lectură prin oferirea de asistență președințiilor. Mai concret, acestea: redactează documentele interne de lucru ale Consiliului; redactează și actualizează calendarele trilogurilor; redactează și trimit invitațiile și agendele trilogurilor (în colaborare cu Secretariatul PE); redactează și actualizează documentele trilogurilor în general și documentele negocierilor în special (în colaborare cu secretariatul PE); pot furniza note de informare pentru triloguri; și oferă consiliere orală înaintea și în timpul trilogurilor și al altor reuniuni.

În toate etapele, Serviciul juridic al Consiliului este la dispoziția Președinției Consiliului, oferindu-i consiliere pe marginea aspectelor juridice și procedurale ale procesului legislativ și pe tema redactării actului legislativ.

Unitatea Legislație a SGC este la dispoziția președințiilor, consiliindu-le cu privire la procedura de codecizie (gestionarea negocierilor, precum și procedura și cele mai bune practici). Aceasta contribuie la asigurarea desfășurării și încheierii negocierilor de codecizie în mod eficace, în timp util și sub o formă consecventă la nivelul tuturor domeniilor de politică. Unitatea răspunde și de etapele ulterioare ale adoptării, semnării și publicării actului legislativ. Unitatea Legislație își asumă responsabilitatea directă pentru propunerile de codecizie pe măsură ce acestea intră în faza de conciliere.


1. PROGRAMAREA LUCRĂRILOR

În momentul stabilirii calendarului lucrărilor, fiecare președinție a Consiliului rezervă un anumit număr de date pentru reuniunile comitetelor de conciliere (19). Acest exercițiu se efectuează, în principiu, cu un an înainte, între secretariatul PE și cel al Consiliului, cu acordul autorităților respective. Stabilirea acestor date presupune o disponibilitate a membrilor delegațiilor PE și Consiliului și mai ales a membrului guvernului statului membru care asigură Președinția care va trebui să asume copreședinția comitetului de conciliere.

La începutul fiecărui semestru sau chiar cu puțin înainte, președintele Coreper/CSA are, în principiu, un contact preliminar cu cei trei vicepreședinți ai PE responsabili de conciliere, precum și cu diferiții președinți ai comisiilor parlamentare și cu raportorii implicați în dosarele supuse procedurii legislative ordinare pentru a discuta despre situația respectivelor dosare. Această discuție se poate axa pe:

(a) dosarele pentru care este necesară concilierea ca urmare a celei de a doua lecturi a PE sau pentru care concilierea este probabilă în funcție de rezultatele previzibile ale unei viitoare a doua lecturi a PE;

(b) dosarele aflate în a doua lectură a PE pentru care s-ar putea dovedi utile schimburile de informații și negocierile informale între PE și Consiliu în vederea evitării concilierii;

(c) dosarele supuse unei prime lecturi care ar putea să se încheie sub formă de acorduri în primă lectură.

Acest prim contact luat de președintele Coreper/CSA poate fi însoțit de contacte între președinții grupurilor de lucru ale Consiliului și raportori. Consiliul și Secretariatul PE organizează aceste reuniuni și, la cererea autorităților fiecăruia, întocmesc documentele pregătitoare.

(19) În practică, mai multe dintre aceste date sunt utilizate în mod periodic pentru triloguri. În funcție de necesități, pe parcursul fiecărui semestru se pot stabili alte date pentru reuniunile comitetului de conciliere.


2. DIVERSELE ETAPE ALE NEGOCIERILOR ÎN CADRUL PROCEDURII LEGISLATIVE ORDINARE

prima lectură

Etapa pregătitoare

Negocierile în primă lectură constau atât într-o examinare în paralel a dosarului, realizată de ambii colegiuitori, cât și în contacte între cele trei instituții. Într-o primă etapă, Consiliul trebuie să efectueze o examinare a propunerii Comisiei la nivel de grup de lucru, cu trimiterile necesare la Coreper/CSA. Examinarea dosarelor ar trebui să fie planificată în așa fel încât această activitate să poată fi desfășurată, într-o anumită măsură, în paralel de către comisia parlamentară competentă.

În timp ce examinează propunerea Comisiei, grupul de lucru al Consiliului monitorizează progresele activității din cadrul comisiei parlamentare competente. Serviciile Comisiei, care asistă la reuniunile PE și ale Consiliului, vor putea juca un rol important în calitate de mijloc de transmitere a informațiilor, respectând în același timp normele de lucru ale fiecărei instituții.

Începând cu momentul în care examinarea dosarului atinge un anumit grad de maturitate – ceea ce presupune cunoașterea pozițiilor delegațiilor cu privire la principalele probleme puse de respectivul dosar –, Președinția Consiliului poate stabili contacte cu reprezentanții comisiei parlamentare implicate (raportor/președintele comisiei parlamentare).

Negocierile dintre instituții în contextul codeciziei iau adesea forma unor reuniuni trilaterale, cunoscute sub numele de triloguri, care reunesc ambii colegiuitori și Comisia. Trilogurile se pot desfășura la sediul oricăruia dintre colegiuitori. Președinția Consiliului (președintele grupului de lucru/președintele Coreper/CSA) este asistată de service traitant care răspunde de dosar, de Serviciul juridic și de Unitatea Legislație.

Triloguri

Trilogul este orice reuniune trilaterală ce reunește cele trei instituții pe parcursul procesului legislativ. În contextul codeciziei, trilogurile sunt caracterizate uneori drept „politice” sau „tehnice” (cunoscute și sub numele de „reuniuni tehnice”). Trilogul politic este cel la care participă deputați ai Parlamentului European (de exemplu, președintele comisiei PE care se ocupă de propunere, raportorul și raportorii alternativi) și care urmărește abordarea chestiunilor politice esențiale. Trilogul tehnic tinde să reunească din partea PE doar Secretariatul PE, asistenții deputaților în PE și/sau reprezentanții grupurilor politice, deoarece urmărește doar abordarea chestiunilor secundare, de natură tehnică și necontroversată, și/sau chestiunile care sunt atât de complexe din punct de vedere tehnic încât se impune o discuție temeinică pentru a se asigura înțelegerea comună a colegiuitorilor. Pentru dosarele de codecizie în care președințiile Consiliului au decis ca președintele Coreper/CSA să conducă echipa de


negociere a Președinției Consiliului, președintele Coreper/CSA ar urma să participe doar la trilogurile politice, în vreme ce președintele grupului de lucru ar participa la trilogurile tehnice. Clasarea unei chestiuni drept „politică” sau „tehnică” ar trebui să fie convenită de comun acord de Președinția Consiliului și de PE, într-o etapă timpurie a negocierilor.

Aceste contacte inițiale sunt destinate clarificării fiecărui punct de vedere, identificării punctelor divergente esențiale și, prin urmare, unei prime evaluări a posibilității închiderii dosarului în primă lectură. Președinția Consiliului comunică Coreper/CSA rezultatul (PE desfășoară un proces asemănător, pe baza examinării în cadrul comisiei parlamentare). Coreper/CSA, după o examinare în cadrul grupului de lucru, dacă aceasta este necesară, va efectua o evaluare a posibilităților unui acord în primă lectură și va elabora, dacă este cazul, propuneri de compromis.

În cadrul trilogurilor, Președinția Consiliului are de obicei un mandat din partea Coreper/CSA. Reprezentantul Președinției Consiliului și reprezentantul/reprezentanții PE încearcă să apropie pozițiile celor două instituții, pentru stabilirea unui rezultat al primei lecturi a PE (amendamente la propunerea Comisiei sau absența acestora) acceptabil pentru Consiliu. Chiar și atunci când este clar că nu se va putea ajunge la un acord în primă lectură, continuarea contactelor cu PE se poate justifica pentru a delimita mai bine punctele de dezacord. Astfel, ar urma fie să se creeze premisele unui acord timpuriu în a doua lectură, fie să se reducă numărul de amendamente posibile ale PE în a doua lectură.

Prima lectură este astfel caracterizată de contacte/negocieri continue între Consiliu și PE, urmate de evaluarea atât de către PE, cât și de către Consiliu a rezultatelor acestor

Sala de trilog la Consiliu

© Uniunea Europeană


contacte și de stabilirea pozițiilor lor de negociere respective. Etapa pregătitoare a concilierii are caracteristici similare.

A doua lectură a parlamentului european

În cursul acestei etape a procedurii, Consiliul trebuie să urmărească îndeaproape lucrările PE. Pentru anumite dosare poate fi necesar ca Președinția Consiliului să stabilească contacte cu reprezentanții PE, pentru a facilita acceptarea poziției Consiliului în primă lectură, pentru a evita respingerea acesteia sau pentru a determina PE să limiteze amendamentele la poziția Consiliului în primă lectură la cele acceptabile pentru acesta. În acest caz s-ar putea organiza triloguri după modelul celor din prima lectură. Dacă, dimpotrivă, PE acceptă poziția Consiliului în primă lectură, actul se consideră adoptat, iar Consiliul nu trebuie să mai efectueze o a doua lectură.

A doua lectură a consiliului

SGC emite o notă de informare cu privire la rezultatul celei de a doua lecturi a PE, căreia îi anexează rezoluția PE și amendamentele propuse. Ulterior, Președinția Consiliului se asigură că grupul de lucru examinează amendamentele PE cât mai curând posibil.

Această examinare trebuie efectuată în profunzime. Nu este suficientă simpla identificare a amendamentelor pe care Consiliul le va aproba și a celor pe care este posibil să nu le aprobe (sau simpla recomandare a neaprobării tuturor amendamentelor în bloc). În caz de neaprobare a unuia dintre amendamente, grupul de lucru trebuie să procedeze la examinarea textelor de compromis posibile și să le propună Coreper/CSA cu ocazia primului său raport.

În cazul în care rezultatul lucrărilor grupului, confirmat de Coreper/CSA, conduce la aprobarea amendamentelor PE în ansamblul lor, SGC elaborează nota „I/A” pentru adoptarea actului de către Consiliu (poziția Consiliului în primă lectură modificată de amendamente). Odată ce actul a fost semnat de președinții și de secretarii generali ai PE și ai Consiliului, SGC dispune publicarea sa în JO.

În cazul în care nu toate amendamentele sunt aprobate, Consiliul informează PE cu privire la acest lucru, iar președintele Consiliului convoacă comitetul de conciliere, în consens cu președintele PE. Data la care Consiliul decide să nu aprobe amendamentele reprezintă începutul termenului de 6 (+2) săptămâni pentru convocarea comitetului de conciliere.

În anumite dosare complexe, Președinția Consiliului poate alege să nu procedeze la constatarea de către Consiliu a faptului că nu este în măsură să aprobe amendamentele îndată după examinarea acestora de către grupul de lucru/Coreper/CSA, astfel încât o parte din termenul alocat pentru a doua lectură a Consiliului [3 (+1) luni] să se poată utiliza pentru contacte informale cu PE în scopul pregătirii concilierii.


La început pot avea loc contacte informale între președintele grupului de lucru, asistat de SGC (service traitant + Unitatea Legislație), și raportor, în prezența funcționarilor din cadrul Comisiei. Imediat ce pozițiile inițiale de negociere ale ambelor instituții sunt bine stabilite (20), pot începe negocierile sub formă de triloguri. La această reuniune participă, din partea Consiliului, președintele Coreper/CSA (cu prezența, în calitate de observator, a viitorului președinte) și, din partea PE, raportorul și uneori președintele comisiei parlamentare competente. În mod normal, Comisia este reprezentată de directorul general competent.

concilierea

Etapa pregătitoare

Toată perioada de 6 (+2) săptămâni prevăzută ca termen pentru convocarea comitetului de conciliere poate fi utilizată pentru contacte, triloguri și reuniuni tehnice care să urmărească apropierea pozițiilor înainte de prima reuniune a comitetului de conciliere. În practică, această activitate informală de pregătire debutează imediat ce se stabilește că, din punct de vedere politic, Consiliului îi este imposibil să accepte amendamentele din a doua lectură ale PE.

Ulterior, va fi adesea posibilă o finalizare a concilierii cu ocazia primei reuniuni a comitetului de conciliere, uneori chiar sub forma unei simple constatări a acordului prestabilit (un fel de punct „A”, dacă se utilizează terminologia reuniunilor Consiliului). În caz contrar, vor fi necesare mai multe reuniuni ale comitetului de conciliere în vederea identificării unui acord privind un text comun, fiecare dintre aceste reuniuni fiind precedată de triloguri și de reuniuni tehnice.

Prin urmare, în cursul perioadei care precede prima reuniune a comitetului de conciliere, Președinția Consiliului trebuie să fie disponibilă pentru reuniuni tehnice între secretariatele celor trei instituții (în mod normal participă și președintele grupului de lucru) și pentru triloguri (cu participarea președintelui Coreper/CSA). De obicei, pozițiile de negociere ale Consiliului – care constituie mandatul Președinției Consiliului – sunt întocmite în avans de Coreper/CSA, care este informat de președintele său cu privire la rezultatele negocierilor cu PE.

În anumite cazuri, președintele Coreper/CSA ia inițiative de negociere sub responsabilitatea sa personală, care sunt obligatorii numai pentru Președinția Consiliului. Această tehnică de negociere este urmată din ce în ce mai des. Prima

(20) Sub forma unor tabeluri sinoptice cu patru coloane – poziția Consiliului în primă lectură, amendamentele PE, poziția PE (sau a raportorului), poziția Consiliului (sau propuneri ale Președinției) – care, de la negocierea dosarului „Sănătate” în decembrie 1995, constituie instrumentul obișnuit de negociere pe durata întregii concilieri.


ofertă a Consiliului este făcută adesea sub formă de compromis al Președinției Consiliului. PE răspunde adesea cu o poziție de raportor. Aceste două oferte provizorii sunt ulterior transmise Consiliului (Coreper/CSA) și delegațiilor PE pentru aprobare.

Comisia, reprezentată în principiu de comisarul responsabil de dosar, participă la lucrările comitetului de conciliere și adoptă toate inițiativele necesare pentru promovarea apropierii pozițiilor PE și ale Consiliului, cu respectarea rolului conferit Comisiei prin tratat. Poziția Comisiei nu influențează totuși normele privind majoritatea necesară pentru adoptarea textului comun de către comitetul de conciliere: majoritatea calificată în cadrul delegației Consiliului și majoritatea simplă în cadrul celei a PE. Dreptul de inițiativă al Comisiei nu intervine așadar în etapa concilierii (21).

Comitetului de conciliere i se pun la dispoziție propunerea Comisiei, poziția Consiliului în primă lectură, amendamentele propuse de PE în a doua lectură, avizul emis de Comisie asupra acestora și un document de lucru comun al delegațiilor PE și Consiliului. Acest document de lucru constă, în mod normal, în două părți: în cadrul părții A figurează elementele de compromis asupra cărora s-a ajuns deja la un acord în cursul lucrărilor de pregătire, iar în cadrul părții B figurează punctele încă nerezolvate cu pozițiile de negociere respective (prezentate sub forma unui tabel sinoptic cu patru coloane).

Reuniunea comitetului de conciliere

Președinția Consiliului trebuie să asigure prezența unui membru al guvernului (în principiu, ministrul responsabil de dosar) pentru a coprezida reuniunile comitetului de conciliere. În general, Președinția Consiliului organizează o sesiune de informare cu SGC înaintea reuniunilor.

Anumite dosare necesită mai multe reuniuni ale comitetului de conciliere. Adesea, între aceste reuniuni este necesar ca ministrul care exercită copreședinția comitetului de conciliere să urmărească obținerea de compromisuri politice în cadrul Consiliului și să negocieze pe această bază cu omologul său din cadrul PE.

(21) A se vedea articolul 293 alineatul (1) din TFUE.


ANEXA I

ARTICOLUL 294 DIN TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE

(1) În cazul în care, în tratate, se face trimitere la procedura legislativă ordinară pentru adoptarea unui act, se aplică procedura de mai jos.

(2) Comisia prezintă o propunere Parlamentului European și Consiliului.

prima lectură

(3) Parlamentul European adoptă poziția sa în primă lectură și o transmite Consiliului.

(4) În cazul în care poziția Parlamentului European este aprobată de Consiliu, actul respectiv se adoptă cu formularea care corespunde poziției Parlamentului European.

(5) În cazul în care poziția Parlamentului European nu este aprobată de Consiliu, acesta adoptă poziția sa în primă lectură și o transmite Parlamentului European.

(6) Consiliul informează pe deplin Parlamentul asupra motivelor care l-au condus la adoptarea poziției sale în primă lectură. Comisia informează pe deplin Parlamentul European cu privire la poziția sa.

A doua lectură

(7) În cazul în care, în termen de trei luni de la data transmiterii, Parlamentul European:

(a) aprobă poziția Consiliului din prima lectură sau nu s-a pronunțat, actul respectiv se consideră adoptat cu formularea care corespunde poziției Consiliului;

(b) respinge, cu majoritatea membrilor care îl compun, poziția Consiliului din prima lectură, actul propus este considerat ca nefiind adoptat;

(c) propune, cu majoritatea membrilor care îl compun, modificări la poziția Consiliului din prima lectură, textul astfel modificat se transmite Consiliului și Comisiei, care emite un aviz cu privire la aceste modificări.


(8) În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea modificărilor Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată:

(a) aprobă toate aceste modificări, actul respectiv este considerat aprobat;

(b) nu aprobă toate modificările, președintele Consiliului, în consens cu președintele Parlamentului European, convoacă comitetul de conciliere, într-un termen de șase săptămâni.

(9) Consiliul hotărăște în unanimitate cu privire la modificările care au făcut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei.

concilierea

(10) Comitetul de conciliere, care reunește membrii Consiliului sau reprezentanții lor și tot atâția membri care reprezintă Parlamentul European, are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun, cu majoritatea calificată a membrilor Consiliului sau a reprezentanților acestora și cu majoritatea membrilor care reprezintă Parlamentul European, în termen de șase săptămâni de la data convocării, pe baza pozițiilor Parlamentului și ale Consiliului din a doua lectură.

(11) Comisia participă la lucrările comitetului de conciliere și ia toate inițiativele necesare pentru promovarea unei apropieri între pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului.

(12) În cazul în care, în termen de șase săptămâni de la convocare, comitetul de conciliere nu aprobă niciun proiect comun, actul propus este considerat neadoptat.

A treia lectură

(13) În cazul în care, în acest termen, comitetul de conciliere aprobă un proiect comun, Parlamentul European și Consiliul dispun fiecare de un termen de șase săptămâni de la această aprobare, pentru a adopta actul respectiv în conformitate cu acest proiect, Parlamentul European hotărând cu majoritatea voturilor exprimate iar Consiliul cu majoritate calificată. În caz contrar, actul propus este considerat neadoptat.

(14) Termenele de trei luni și șase săptămâni prevăzute la prezentul articol sunt prelungite cu cel mult o lună și, respectiv, două săptămâni, la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

dispoziții speciale

(15) În cazul în care, în situațiile prevăzute în tratate, un act legislativ face obiectul procedurii legislative ordinare la inițiativa unui grup de state membre sau la recomandarea Băncii Centrale Europene ori la solicitarea Curții de Justiție, alineatul (2), alineatul (6) a doua teză și alineatul (9) nu se aplică.


În aceste cazuri, Parlamentul European și Consiliul transmit Comisiei proiectul de act, precum și pozițiile lor din prima și din a doua lectură. Parlamentul European sau Consiliul poate solicita avizul Comisiei în orice fază a procedurii, aviz pe care Comisia îl poate emite și din proprie inițiativă. Comisia poate, de asemenea, în cazul în care consideră necesar, să participe la comitetul de conciliere în condițiile prevăzute la alineatul (11).


ANEXA II

DECLARAȚIA PRIVIND RESPECTAREA TERMENELOR PREVĂZUTE DE PROCEDURA DE CODECIZIE (22)

Conferința invită Parlamentul European, Consiliul și Comisia să facă totul pentru a garanta derularea cât mai rapidă a procedurii de codecizie. Ea amintește că este important să se respecte riguros termenele stabilite la articolul 189b din Tratatul de instituire a Comunității Europene și confirmă că recurgerea la prelungirea acestor termene, prevăzută la alineatul (7) din articolul în cauză, nu trebuie luată în considerare decât în caz de absolută necesitate. Termenul real între cea de a doua lectură a Parlamentului European și terminarea lucrărilor comitetului de conciliere nu trebuie în niciun caz să depășească nouă luni.

(22) Declarația nr. 34 anexată Actului final al CIG care a adoptat Tratatul de la Amsterdam. Declarație în vigoare.


ANEXA III

II

(Comunicări)

DECLARAȚII COMUNE

PARLAMENT EUROPEAN

CONSILIU

COMISIE

DECLARAȚIA COMUNĂ PRIVIND ASPECTELE PRACTICE ÎN CADRUL PROCEDURII DE CODE-CIZIE (ARTICOLUL 251 DIN TRATATUL CE)

(2007/C 145/02)

PRINCIPII GENERALE

1. Parlamentul European, Consiliul și Comisia, denumite în cele ce urmează în mod colectiv „instituțiile”,observă că practica actuală, care implică discuții între Președinția Consiliului, Comisie și președințiicomisiilor competente și/sau raportorii Parlamentului European, precum și între copreședinții Comite-tului de conciliere și-a demonstrat eficacitatea.

2. Instituțiile confirmă faptul că această practică, care s-a dezvoltat în toate etapele procedurii de codecizie,trebuie să fie încurajată în continuare. Instituțiile se angajează să își examineze metodele de lucru, astfelîncât să utilizeze cu și mai multă eficiență toate posibilitățile oferite de procedura de codecizie prevăzutăîn Tratatul CE.

3. Prezenta declarație comună clarifică aceste metode de lucru, precum și aspectele practice prin careacestea pot fi realizate. Declarația completează Acordul interinstituțional privind „O mai bună legife-rare” (1), în special dispozițiile acestuia privind procedura de codecizie. Instituțiile se angajează sărespecte în totalitate aceste angajamente, în conformitate cu principiile transparenței, responsabilității șieficienței. În acest sens, instituțiile ar trebui să acorde o atenție deosebită promovării unor propuneri desimplificare cu respectarea în același timp a acquis-ul comunitar.

4. Instituțiile cooperează cu bună credință pe întreaga durată a procedurii, pentru a-și apropia pozițiile câtmai mult posibil, permițând astfel, dacă este cazul, adoptarea actului legislativ într-o etapă timpurie aprocedurii.

5. În acest scop, instituțiile cooperează prin intermediul contactelor interinstituționale corespunzătoarepentru a monitoriza progresul înregistrat și pentru a analiza gradul de convergență pe parcursul tuturoretapelor procedurii de codecizie.

6. Instituțiile se angajează, în conformitate cu regulamentele lor de procedură, să schimbe informații înmod periodic cu privire la evoluția dosarelor de codecizie. Acestea se asigură că există, în măsura posibi-lului, o coordonare a calendarelor lor de lucru, astfel încât să permită derularea procedurilor într-unmod coerent și convergent. Prin urmare, instituțiile vor încerca să stabilească un calendar estimativ aldiferitelor etape care duc la adoptarea finală a diverse propuneri legislative, în deplină conformitate cunatura politică a procesului decizional.

30.6.2007 C 145/5Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneRO

(1) JO C 321, 31.12.2003, p. 1.


7. Cooperarea între instituții în contextul codeciziei ia adesea forma unor reuniuni tripartite („trialoguri”).Acest sistem al trialogului și-a demonstrat vitalitatea și flexibilitatea, creând un număr semnificativ maimare de posibilități de a ajunge la un acord în prima sau în a doua lectură și contribuind, de asemenea,la pregătirea lucrărilor Comitetului de conciliere.

8. În general, aceste trialoguri se desfășoară într-un cadru informal. Acestea pot avea loc în toate etapeleprocedurii și la diferite niveluri de reprezentare, în funcție de natura discuțiilor prevăzute. Fiecare insti-tuție, în conformitate cu propriul său regulament de procedură, își desemnează participanții la fiecarereuniune, își definește mandatul de negociere și informează în timp util celelalte instituții cu privire laaspectele practice ale reuniunilor.

9. În măsura posibilului, toate proiectele de text de compromis supuse dezbaterii la o reuniune ulterioarăsunt distribuite în prealabil tuturor participanților. Pentru a consolida transparența, trialogurile care sedesfășoară în cadrul Parlamentului European și al Consiliului sunt anunțate, în măsura în care acestlucru este posibil.

10. Președinția Consiliului se va strădui să asiste la reuniunile comisiilor parlamentare. Aceasta va examinacu atenție, în mod corespunzător, orice solicitare primită de a furniza informații privind poziția Consi-liului.

PRIMA LECTURĂ

11. Instituțiile cooperează cu bună credință pentru a-și apropia pozițiile în cea mai mare măsură, astfel încâtactele legislative să poată fi adoptate în prima lectură, ori de câte ori acest lucru este posibil.

Acordul în etapa primei lecturi în Parlamentul European

12. Se stabilesc contacte adecvate pentru a facilita derularea procedurilor în primă lectură.

13. Comisia facilitează astfel de contacte și își exercită dreptul de inițiativă într-un mod constructiv, învederea promovării unei apropieri între pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului, ținând contîn mod corespunzător de echilibrul interinstituțional și de rolul care îi este conferit acesteia prin tratat.

14. Atunci când se ajunge la un acord prin negocieri informale în cadrul trailogurilor, Președintele Corepertransmite, într-o scrisoare adresată președintelui comisiei parlamentare competente, detaliile privindconținutul acordului, sub forma unor amendamente la propunerea Comisiei. Scrisoarea în cauză indicădisponibilitatea Consiliului de a accepta acordul respectiv, sub rezerva verificării din punct de vederejuridic și lingvistic, în cazul în care acesta este confirmat prin vot în ședință plenară. O copie a scrisoriieste transmisă Comisiei.

15. În acest context, atunci când este iminentă finalizarea unui dosar în prima lectură, informațiile privindintenția de a încheia un acord ar trebui să fie puse la dispoziție cât mai curând posibil.

Acordul în etapa poziției comune a Consiliului

16. În cazul în care nu se ajunge la un acord înainte de prima lectură a Parlamentului European, contactelepot continua în vederea încheierii unui acord în etapa poziției comune.

17. Comisia facilitează astfel de contacte și își exercită dreptul de inițiativă într-un mod constructiv, învederea promovării unei apropieri între pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului, ținând contîn mod corespunzător de echilibrul interinstituțional și de rolul care îi este conferit prin tratat.

18. În cazul în care se ajunge la un acord în această etapă, președintele comisiei parlamentare competenterecomandă, într-o scrisoare adresată Președintelui Coreper, acceptarea în ședință plenară a fără amenda-mente a poziției comune a Consiliului, sub rezerva confirmării poziției comune de către Consiliu și averificării din punct de vedere juridic și lingvistic. O copie a scrisorii este transmisă Comisiei.

A DOUA LECTURĂ

19. În expunerea sa de motive, Consiliul descrie cât mai clar posibil motivele care l-au condus la adoptareapoziției comune. În cea de a doua lectură, Parlamentul European ține cont, în cea mai mare măsurăposibilă, de motivele respective și de poziția Comisiei.

20. Înainte de a transmite poziția comună, Consiliul se străduiește să stabilească, cu consultarea Parlamen-tului European și a Comisiei, data posibilă pentru transmiterea acesteia pentru a asigura eficiențamaximă a procedurii legislative în a doua lectură.

30.6.2007C 145/6 Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneRO


Acordul în etapa celei de-a doua lecturi în Parlamentul European

21. Imediat ce poziția comună a Consiliului este transmisă Parlamentului European, se vor relua contacteleadecvate, pentru a ajunge la o mai bună înțelegere a pozițiilor respective și pentru a permite astfel finali-zarea procedurii legislative cât mai curând posibil.

22. Comisia facilitează astfel de contacte și își dă avizul, în vederea promovării unei apropieri între pozițiileParlamentului European și ale Consiliului, cu respectarea echilibrului interinstituțional și a rolului care îieste conferit prin tratat.

23. Atunci când se ajunge la un acord prin negocieri informale în cadrul trialogurilor, Președintele Corepertransmite, într-o scrisoare adresată președintelui comisiei parlamentare competente, detaliile privindconținutul acordului, sub forma unor amendamente la poziția comună a Consiliului. Scrisoarea respec-tivă indică disponibilitatea Consiliului de a accepta acordul respectiv, sub rezerva verificării din punct devedere juridic și lingvistic, în cazul în care acesta este confirmat prin vot în ședință plenară. O copie ascrisorii este transmisă Comisiei.

CONCILIEREA

24. În cazul în care devine evident că nu vor putea fi acceptate de către Consiliu toate amendamenteledepuse de Parlamentul European în a doua lectură și atunci când Consiliul este pregătit să-și prezintepoziția, se organizează un prim trialog. Fiecare instituție își desemnează participanții la fiecare reuniuneși își definește mandatul de negociere, în conformitate cu propriul său regulament de procedură.Comisia indică ambelor delegații, cât mai devreme posibil, intențiile pe care le are în legătură cu avizulsău privind amendamentele depuse de Parlamentul European în a doua lectură.

25. Trialogurile se desfășoară pe toată durata procedurii de conciliere, cu scopul de a soluționa aspecteleîncă nerezolvate și de a pregăti terenul pentru a se ajunge la un acord în cadrul Comitetului de conci-liere. Rezultatele trialogurilor sunt discutate și, dacă este cazul, aprobate în cadrul reuniunilor institu-țiilor respective.

26. Comitetul de conciliere este convocat de către Președintele Consiliului, de comun acord cu PreședinteleParlamentului European, cu respectarea dispozițiilor tratatului.

27. Comisia participă la procedurile de conciliere și ia toate inițiativele necesare în vederea promovării uneiapropieri între pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului. Aceste inițiative pot include, proiectede text de compromis, luând în considerare pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului, curespectarea rolului conferit Comisiei prin tratat.

28. Președinția Comitetului este exercitată în comun de către Președintele Parlamentului European și de cătrePreședintele Consiliului. Reuniunile Comitetului de conciliere sunt prezidate, alternativ, de fiecare copre-ședinte.

29. Datele și ordinea de zi ale reuniunilor Comitetului de conciliere sunt stabilite în comun de către copreșe-dinți în vederea funcționării eficiente a Comitetului de conciliere pe toată durata procedurii de conci-liere. Comisia este consultată cu privire la datele preconizate. Parlamentul European și Consiliul rezervă,cu titlu indicativ, date adecvate pentru procedurile de conciliere și le comunică Comisiei.

30. La fiecare reuniune a Comitetului de conciliere, copreședinții pot introduce mai multe dosare pe ordineade zi. Pe lângă tema principală („punct B”), asupra căreia nu s-a ajuns încă la un acord, se pot deschideși/sau închide fără dezbatere proceduri de conciliere privind alte subiecte („punct A”).

31. Parlamentul European și Consiliul, respectând dispozițiile din tratat privind termenele, țin cont, înmăsura posibilului, de imperativele legate de calendar, în special de cele determinate de întreruperi aleactivităților instituțiilor și de alegerile Parlamentului European. În orice caz, întreruperile activitățilortrebuie să dureze cât mai puțin posibil.

32. Reuniunile Comitetului de conciliere se desfășoară, alternativ, în localurile Parlamentului European și înlocalurile Consiliului, în vederea partajării echitabile a serviciilor, inclusiv a celor de interpretare.

33. Comitetului de conciliere i se pun la dispoziție propunerea Comisiei, poziția comună a Consiliului,avizul emis de Comisie asupra acesteia, amendamentele propuse de Parlamentul European, avizul emisde Comisie asupra acestora și un document de lucru comun al delegațiilor Parlamentului European șiConsiliului. Acest document de lucru ar trebui să permită utilizatorilor să identifice cu ușurință aspectelesupuse discuției și să le abordeze într-un mod eficient. În general, Comisia își prezintă avizul în termende trei săptămâni de la primirea oficială a rezultatului votului Parlamentului European, până la data înce-perii lucrărilor de conciliere.



34. Copreședinții pot supune unele texte aprobării Comitetului de conciliere.

35. Acordul privind un text comun este constatat în cadrul unei reuniuni a Comitetului de conciliere sau,ulterior, prin intermediul unui schimb de scrisori între copreședinți. Copii ale scrisorilor respective sunttransmise Comisiei.

36. În cazul în care Comitetul de conciliere ajunge la un acord privind un text comun, textul este supusaprobării formale a copreședinților după ce este finalizat din punct de vedere juridic și lingvistic. Cutoate acestea, în cazuri excepționale, pentru a respecta termenele, un proiect de text comun poate fisupus aprobării formale a copreședinților.

37. Copreședinții transmit textul comun astfel aprobat Președintelui Parlamentului European și PreședinteluiConsiliului prin intermediul unei scrisori semnate în comun. În cazul în care Comitetul de conciliere nueste în măsură să adopte un text comun, copreședinții notifică acest lucru Președintelui ParlamentuluiEuropean și Președintelui Consiliului prin intermediul unei scrisori semnate în comun. Scrisorile respec-tive sunt considerate acte oficiale. Copii ale acestor scrisori sunt transmise Comisiei spre informare.Documentele de lucru utilizate în cursul procedurii de conciliere vor putea fi accesate în registrul fiecăreiinstituții odată ce procedura a fost încheiată.

38. Secretariatul General al Parlamentului European și Secretariatul General al Consiliului asigură în comunfuncțiile de secretariat al Comitetului de conciliere, în asociere cu Secretariatul General al Comisiei.

DISPOZIȚII GENERALE

39. În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul consideră că este absolut necesară prorogareatermenelor prevăzute la articolul 251 din tratat, acestea notifică președintele celeilalte instituții șiComisia în mod corespunzător.

40. Atunci când se ajunge la un acord, în primă sau a doua lectură, sau pe durata concilierii, textul astfelconvenit este finalizat de către serviciile juridico/lingvistice ale Parlamentului European și ale Consiliului,care acționează în strânsă cooperare și de comun acord.

41. Nu se pot aduce modificări nici unui text convenit, fără acordul explicit, la nivel corespunzător, al Parla-mentului European și al Consiliului.

42. Finalizarea este realizată cu respectarea diferitelor proceduri ale Parlamentului European și ale Consi-liului, în special în ceea ce privește termenele pentru încheierea procedurilor interne. Instituțiile se anga-jează să nu redeschidă discuții privind anumite probleme de fond în cursul termenelor stabilite pentrufinalizarea din punct de vedere juridic și lingvistic a actelor legislative.

43. Parlamentul European și Consiliul convin asupra unei prezentări comune a textelor pregătite de acesteinstituții în comun.

44. În măsura posibilului, instituțiile se angajează să utilizeze clauze standard, acceptate de comun acord, pecare să le încorporeze în documentele adoptate în codecizie, în special în ceea ce privește dispozițiileprivind exercitarea competențelor de executare [în conformitate cu decizia privind „comitologia” (1)],intrarea în vigoare, transpunerea și aplicarea actelor legislative, precum și respectarea dreptului de iniția-tivă al Comisiei.

45. Instituțiile vor încerca să organizeze o conferință de presă comună pentru a anunța rezultatul pozitiv alprocesului legislativ în prima sau a în doua lectură ori în timpul concilierii. De asemenea, vor încerca săemită comunicate de presă comune.

46. După ce Parlamentul European și Consiliul adoptă un act legislativ în codecizie, textul se prezintă spresemnare Președintelui Parlamentului European și Președintelui Consiliului, precum și secretarilor generaliai acestor instituții.

47. Președinții Parlamentului European și al Consiliului primesc textul spre semnare în limbile lor respectiveși, în măsura posibilului, semnează textul împreună, în cadrul unei ceremonii comune care urmează a fiorganizată lunar, în vederea semnării unor acte legislative importante în prezența mass-media.

30.6.2007C 145/8 Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneRO

(1) Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de execu-tare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23). Decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia2006/512/CE (JO L 200, 27.7.2006, p. 11).


48. Textul semnat în comun este transmis spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În general,publicarea are loc în termen de două luni de la adoptarea actului legislativ de către Parlamentul Euro-pean și Consiliu.

49. În cazul în care una dintre instituții identifică o eroare materială sau evidentă într-un text (sau într-unadin versiunile sale lingvistice), aceasta informează imediat celelalte instituții. În cazul în care eroareaprivește un act legislativ care încă nu a fost adoptat fie de către Parlamentul European, fie de cătreConsiliu, serviciile juridico/lingvistice ale Parlamentului European și ale Consiliului pregătesc, în strânsăcooperare, rectificarea necesară. În cazul în care eroarea privește un act legislativ care a fost adoptat dejade una dintre instituții sau de ambele instituții, fie că a fost publicat sau nu, Parlamentul European șiConsiliul adoptă, de comun acord, o rectificare redactată în conformitate cu procedurile lor respective.

Întocmit la Bruxelles, treisprezece iunie două mii șapte.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

Pentru Consiliul Uniunii Europene

Preşedintele

Pentru Comisia ComunităţilorEuropene

Preşedintele



ANEXA IV

TEMEIURI JURIDICE PENTRU PROCEDURA LEGISLATIVĂ ORDINARĂ

temei juridic descriere elemente de procedură (23)

Articolul 14 Servicii de interes economic general

Articolul 15 alineatul (3)

Accesul la documentele instituțiilor


Autoritățile de control independente pentru protecția datelor cu caracter personal

Articolul 18 Interzicerea discriminării pe motive de naționalitate


Principiile de bază ale combaterii discriminării


Facilitarea libertății de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii

Articolul 24 Inițiativa cetățenească

Articolul 33 Cooperarea vamală

(23) În temeiul procedurii legislative ordinare, regula de votare a Consiliului o reprezintă majoritatea calificată. Începând cu 1 noiembrie 2014, această majoritate calificată este definită la articolul 16 alineatul (4) din TUE și la articolul 238 alineatul (2) din TFUE. În cazul în care nu toți membrii Consiliului participă la vot, se aplică articolul 238 alineatul (3) din TFUE. Ca măsură tranzitorie, în perioada 1 noiembrie 2014-31 martie 2017, oricare membru al Consiliului poate solicita calcularea majorității calificate pe baza unui sistem de voturi ponderate definit la articolul 3 alineatele (2)-(4) din Protocolul nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii.


Articolul 42 primul paragraf

Aplicarea normelor privind concurența la producția și comercializarea produselor agricole

Consultarea CESE


Organizarea comună a piețelor agricole Consultarea CESE

Articolul 46 Libera circulație a lucrătorilor Consultarea CESE

Articolul 48 Norme privind securitatea socială a lucrătorilor migranți

Articolul 294, sub rezerva dispozițiilor articolului 48 paragraful al doilea


Libertatea de stabilire Consultarea CESE

Articolul 51 paragraful al doilea

Exceptarea anumitor activități de la aplicarea dispozițiilor privind libertatea de stabilire


Coordonarea dispozițiilor care prevăd un regim special pentru libertatea de stabilire a resortisanților străini


Recunoașterea reciprocă a calificărilor în vederea libertății de stabilire


Extinderea libertății de prestare a serviciilor la resortisanții unui stat terț


Liberalizarea serviciilor Consultarea CESE


Articolul 62 Exceptarea anumitor activități de la aplicarea dispozițiilor privind libera prestare a serviciilor

Coordonarea dispozițiilor care prevăd un regim special pentru libera prestare a serviciilor de către resortisanții străini

Recunoașterea reciprocă a calificărilor în vederea liberei prestări a serviciilor


Circulația capitalurilor având ca destinație sau provenind din țări terțe care implică investiții directe


Măsuri administrative în domeniul prevenirii terorismului aplicabile circulației capitalurilor și plăților


Măsuri privind controlul frontierelor, azilul și imigrarea


Măsuri privind un sistem european comun de azil


Politica comună de imigrare


Măsuri de încurajare și sprijin în vederea integrării resortisanților țărilor terțe


Cooperarea judiciară în materie civilă


Cooperarea judiciară în materie penală Articolul 294, sub rezerva dispozițiilor articolului 76 litera (b)


Norme minime privind recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare și cooperarea polițienească și judiciară în materie penală

Articolul 294, sub rezerva dispozițiilor articolului 76 litera (b) și articolului 82 alineatul (3)



Norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în domenii ale criminalității de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră



Apropierea legislațiilor (norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor)


Articolul 84 Măsuri de încurajare și de sprijinire a acțiunii statelor membre în domeniul prevenirii criminalității

Articolul 294, sub rezerva dispozițiilor articolului 76 litera (b)


Structura, funcționarea, domeniul de acțiune și misiunile Eurojust



Măsuri privind cooperarea polițienească Articolul 294, sub rezerva dispozițiilor articolului 76 litera (b)


Structura, funcționarea, domeniul de acțiune și misiunile Europol



Politica comună în domeniul transporturilor (feroviare, rutiere și pe căi navigabile)

Consultarea CESE și a CoR


Politica comună în domeniul transporturilor (navigația maritimă și aeriană)



Măsuri privind apropierea legislațiilor în domeniul pieței interne

Consultarea CESE


Eliminarea denaturării concurenței



Măsuri privind protecția uniformă a drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul Uniunii


Metodele procedurii de supraveghere multilaterală a politicilor economice


Modificarea anumitor articole din statutul SEBC

Inițiativa legislativă poate să apară la recomandarea BCE (și după consultarea Comisiei) sau la propunerea Comisiei (și după consultarea BCE)

Articolul 133 Măsuri necesare pentru utilizarea monedei euro

Consultarea BCE


Anumite măsuri privind moneda euro Articolul 294, sub rezerva dispozițiilor articolului 136 alineatul (2) și ale articolului 238 alineatul (3)


Acțiuni de încurajare în domeniul ocupării forței de muncă


Articolul 153 alineatul (2) primul și al doilea paragraf

Anumite măsuri privind politica socială Articolul 294, sub rezerva dispozițiilor articolului 153 alineatul (2) paragraful al treilea;Consultarea CESE și a CoR


Aplicarea principiului egalității de șanse și al egalității de remunerație între bărbați și femei în domeniul ocupării forței de muncă și al muncii

Consultarea CESE

Articolul 164 Regulamentele de aplicare privind Fondul social european



Articolul 165 alineatul (4) prima liniuță

Acțiuni de încurajare în domeniul educației Consultarea CESE și a CoR


Măsuri privind politica în domeniul formării profesionale


Articolul 167 alineatul (5) prima liniuță

Acțiuni de încurajare în domeniul culturii Consultarea CoR


Anumite măsuri de sănătate publică Consultarea CESE și a CoR


Anumite măsuri privind sănătatea umană Consultarea CESE și a CoR


Măsuri de sprijinire și de completare a politicii în domeniul protecției consumatorilor

Consultarea CESE


Orientări, acțiune și susținerea proiectelor de interes comun în domeniul rețelelor transeuropene

Articolul 294, sub rezerva dispozițiilor articolului 172 paragraful al doilea;Consultarea CESE și a CoR


Măsuri specifice de susținere în domeniul industriei

Consultarea CESE

Articolul 175 paragraful al treilea

Acțiuni specifice (în afara fondurilor structurale) în domeniul coeziunii economice, sociale și teritoriale



Misiunile, obiectivele prioritare și organizarea fondurilor structurale



Normele generale și alte dispoziții aplicabile fondurilor structurale




Crearea unui Fond de coeziune în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene de infrastructură a transporturilor


Articolul 178 Regulamentele de aplicare privind FEDR Consultarea CESE și a CoR


Programul-cadru multianual în domeniul cercetării și al dezvoltării tehnologice

Consultarea CESE


Măsuri necesare pentru punerea în aplicare a spațiului european de cercetare

Consultarea CESE


Anumite măsuri pentru punerea în aplicare a programului-cadru multianual în domeniul cercetării și al dezvoltării tehnologice

Consultarea CESE


Măsuri în domeniul politicii europene a spațiului


Anumite aspecte privind politica în domeniul mediului



Adoptarea programelor de acțiune cu caracter general prin care se stabilesc obiectivele prioritare ale politicii în domeniul mediului



Politica în domeniul energiei, cu excepția măsurilor de natură fiscală



Acțiunea în sectorul turismului


Acțiunea în domeniul protecției civile


Măsuri necesare în domeniul cooperării administrative în vederea punerii în aplicare a dreptului Uniunii



Cadrul de punere în aplicare a politicii comerciale comune


Măsuri necesare pentru punerea în aplicare a politicii de cooperare pentru dezvoltare


Măsuri necesare pentru punerea în aplicare a cooperării economice, financiare și tehnice


Definirea cadrului de punere în aplicare a ajutorului umanitar


Statutul și modalitățile de funcționare ale Corpului voluntar european de ajutor umanitar

Articolul 224 Statutul partidelor politice de la nivel european


Înființarea de tribunale specializate pe lângă Tribunal

Inițiativa legislativă poate să apară la solicitarea Curții de Justiție (și după consultarea Comisiei) sau la propunerea Comisiei (și după consultarea Curții de Justiție)


Modificarea anumitor dispoziții din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene

Inițiativa legislativă poate să apară la solicitarea Curții de Justiție (și după consultarea Comisiei) sau la propunerea Comisiei (și după consultarea Curții de Justiție)


Normele și principiile generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie




Propunerea Comisiei



Actul este adoptat




Consiliul

PE



PE





lectură

Act adoptat




stabilit

Amendamente

Consiliul




Act adoptat



Text comun aprobat


Text comun adoptat

Text comun adoptat




PE

Consiliul


de conciliere



Dispoziții privind administrația europeană

Articolul 322 alineatul (1) litera (a)

Anumite norme financiare (între care modalitățile de stabilire și executare a bugetului, precum și de predare și verificare a conturilor)

Consultarea Curții de Conturi

Articolul 322 alineatul (1) litera (b)

Norme de organizare a controlului răspunderii actorilor financiari



Măsuri de prevenire a fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și de combatere a acestei fraude


Articolul 336 Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii

Consultarea celorlalte instituții interesate


Măsuri în vederea elaborării de statistici



Propunerea Comisiei



Actul este adoptat




Consiliul

PE



PE





lectură

Act adoptat




stabilit

Amendamente

Consiliul




Act adoptat



Text comun aprobat


Text comun adoptat

Text comun adoptat




PE

Consiliul


de conciliere


ANEXA VPROCEDURA LEGISLATIVĂ ORDINARĂ – SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ


CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar: pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

http://bookshop.europa.euhttp://ec.europa.eu/represent_ro.htmhttp://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htmhttp://europa.eu/europedirect/index_ro.htmhttp://bookshop.europa.eu

Print PDFISBN 978-92-824-5479-4 ISBN 978-92-824-5488-6doi:10.2860/47604 doi:10.2860/698427QC-04-15-816-RO-C QC-04-15-816-RO-N

Rue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËTel. +32 (0)2 281 61 11www .consilium .europa .eu

http://www.consilium.europa.eu

GLOSAR CU ABREVIERI ȘI ACRONIMECAPITOLUL I – PROCEDURAPrima lectură a Parlamentului European și

ghidul procedurii legislative ordinare - europa · 12 ghidul procedurii legisl ative ordinare | ro...

Documents