ƒlan teodor. vornicia... · 2018-11-15 · literatura 1. dictionare ballagi moritz : neues...

TEODOR BALAN

VORNICIA IN MOLDOVA

Extras din Codrul Cosminului" VII, 1931, Buletinul Institutuluide Istorie si Limba dela Universitatea din Cernauti

CERNAUTI 1931

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ySI EDITURA GLASUL BUCOVINEI"STRADA I. FLONDOR No. 33.

14272

www.dacoromanica.ro

LITERATURA1. Dictionare

BALLAGI MORITZ : Neues vollstandiges ungarisches and deutschesWorterbuch. VI. Auflage, Budapest 1890, Franklin=Tarsulat.

BARTAL ANTONIUS : Glossarium mediae et infimae lafinitafis regniHungariae, Lipsiae 1901, in aedibus B. G. Teubneri.

BRUCKNER ALEXANDFR : Slownik etymologiczny Rzyka polskiego,Krakow 1927.

CHERESTESIU : Dicfionar roman.maghiar si maghiar=roman, Cluj 1928,tipografia Corvin.

CIHAC A. DE : Dicfionnaire d'etymologie daco.romane, Francfort s M.Ludolphe St. Qoar, 1879.

GEBAUER IAN : Slovnik starojesky., v Praze 1903, nakladem CeskegraRke polecnosti Unie".

KURSCHAT FRIEDRICH : Litauisch=deutsches Worierbuch, Halle a/S.1883, Verlag der Buchhandlung des Waisenhauses.

LINDE SAMUEL BOGUMIL : Slownik Rzyka polskiego, LwOw 1859, wDruckarni zakladu Ossolinskich.

MIKLOSICH FRANZ : Etymologisches Warterbuch der slavischen Spra=chen, Wien 1886, Wilhelm Braumiiller.

NESSELMANN G. H. F.: Weirterbuch der litiauischen Sprache, Ko,nigsberg 1851, Verlag der Gebriider Borntr5ger.

H. H. SREZNEVSCHI : Material dlea slovarea drevnew-usscago eazica,St. Petersburg 1893.

2. Colectii de documente

ACTA, TOMICLANA I, III, IV, V, VIII.AKTA GRODZKIE I ZIEMSKIE I, II, V, VII, XII, XIV, XVII.AKTA IUJNOI I ZAPADNOI ROSSII, St. Petersburg, 1863, vol. I.ANTONOVICI JACOB : Documente barladene, B5rlad 1911. Tip. Ne,

culai P. Peiu. Tom. I.ARCHIVA ROMANEASCA (M. COGALNICEANU) Ia§i 1841, la cantora

foaiei s'ate§ti torn. I.ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI (B. HASDEU) I, 1-2, Bucure0 1865.

www.dacoromanica.ro

64 TEODOR BALAN 4

BALZER OSVALDUS : Corpus iuris polonici, Cracoviae 1906, sumptibusAcademiae litterarum, torn. III.

BOCZEK ANTON : Codex diplomaticus et epistolaris Moraviae, Olo:muchi 1839, ex typographia Aloysii Skarnitzl.

BOGDAN IOAN : Documentele Jul Stefan cel Mare, Bucuresti 1913.Socec & Co. vol. I, It.

BOGDAN IOAN : Documenie moldovenecti din secolul XV si XVI inArchivul Brasovului, Bucuresti 1905, Socec & Co.

BOGDAN IOAN : Cinci documente istorice slavo.romane din Archivacurtii imperiale dela Viena. An. Ac. Romane s. II, torn. XIp. 29-62.

BOGDAN IOAN : Coritributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458(Extras din An. Ac. Rom. 1900.

DOCUMENTE DIN BASARABIA, adunate de P. S. Visarion Puiu, C.Tomescu, St. Berechet, St. Cioban ; Chisinau 1928. Tip. eparh.Cartea roman.

DOCUMENTE VRANCENE, publicate de C. D. ConstantinescuoMircestisi H. H. Stahl, Bucuresti 1929. Tipografia Bucovina.

ERBEN CAROLUS IAROMIR : Regesta diplomafica nec non epistolariaBohemiae et Moraviae. Pragae 1855, Typis c. r. typographiaeaulicae filiorum Theophili Haase, tom. I, II.

FEJER GEORGIUS : Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasficus accivilis, Budae 1829, typis typogr. regiae Universitatis unga:ricae, tom. I, II, III 1, V 1-2, VIII' 1-4, IX 2, X 2, 4, 6.

FRIEDRICH GUSTAVUS : Codex diplomaticus et epistolaris regni Bo,herniae, Pragae 1912, sumptibus comitiorum regni Bohemiae,typis Aloisii Wiesneri torn. II.

GWBANESCU GHEORGHE : Surete si izvoade IV, VIII, IXXII,XIVXV, XVIIIXIX.

IiHIBANESCU GHEORGHE : Ispisoace si zapise I 1-2, II 2, III 1-2.HURMUZACHI Elm.: Documente privitoare la istoria Romanilor I2-8,

II 1, 5, XI, XV 1, Suplement II 1.JIRECEK HERMENEGILDUS : Codex iuris bohemici, Pragae 1870, typis

Gregorianis II 2-8.IORGA NICOLAE : Studii si documente cu privire la istoria Roma=

nilor, Bucuresti 1903, Socec & Co. torn. V si VI.MONUMENTA HISTORICA RES GESTAS POLONIAE ILLUSTRANTIA, Cracovia,

1886 torn. IX, XV.

www.dacoromanica.ro

5 VORNICIA IN MOLDOVA 65

NICOLAESCU STEFAN : Documente slavo.romane cu privire la rela,bile Tani romanesfi Moldovei cu Ardealul in sec. XV siXVI. Bucuresti 1905. L. Motzatzeanu.

POPESCUL ORESTE : Cafeva documenfe moldovene, Cernauti 1895.PROCHASKA ANTON : Codex epislolaris Viloldi (Monumenta medii

aevi hisforica res gestas Poloniae illustrahtia, tom. VI). Cra=coviae 1885, Sumptibus Academiae litterarum.

RAUMER : Codex diplomaficus brandenburgensis conlinuatus, Berlin1831, Band I.

RACZYNSKI EDUARD : Codex diplornaticus Maioris Poloniae, Posna,niae 1840,

RACZYNSKI EDUARD : Codex diplomaficus Liihuaniae, Vratislaviae1845, Sigismund Schetter.

RELI SIMEON : Documente slava=romane din sec. XV,XVII. Extrasdin Codrul Cosminului" anul Cern5u1i 1927 pag.429.-442.

RZYSZCZEWSKI LEO: Codex diplomaficus Poloniae, Varsaviae 1847,typis Stanislai Strabski torn, I, II 1-2.

STARODAWNE PRAWA POLSKIEGO POMNIKI, w Krakowie 1874. Nakla.dem Akademii umiejetnosci, w Drukarni w Kornieckiego, ediditMichaelis Bobrzynski-, tom. III,

$TEFANELLI T. V.: Documente din vechiul ocol al Campulunguluimoldovenesc, Bucuresti 1915. Socec & Co.

ULIANICKI V. A.: Material pentru Astoria Rusiei, Poloniei, Moldo=Valahiei ci Turciei (ruse.ste), Moscova 1887.

URICARUL sau colectiune de diferite acte (Th. Codrescu).VENELIN ERIE : Vlaho,bolgarskiea ili daco,slaveanskiea gramaL (ru,

sesfe). St. Petersburg 1840.VOIGT IOHANNES : Codex diplomaficus prussicus, Konigsberg 1853,

bei den Gebriidern BorntrHger, tom. III, IV.VOLUMINA LEGUM, Petersburg 1859, nakladem i drukiem Iozafata

Ohryzki, torn. I, II.WAGNER CAROLUS : Diplomatarium comitatus Sarosiensis, Posonii

& Cassoviae 1780, sumptibus loannis Michaelis Landner.WENZEL GUSZTAV : Codex diplomaficus arpadianus confinuafus,

Pest 1862, torn, 11V.WICKENHAUSER FR. ADOLF : Geschichfe der Kloster Woronetz and

2

si

vet,

www.dacoromanica.ro

66 TEODOR BALAN 6

und Patna, I Band. 2. Heft, Czernowitz 1888, Rudolf Eck=hardt's Erben.

WICKENHAUSER FR. ADOLF : Die Urkunden des Klosters Moldo=wiza, Wien 1862. Druk von Jacob & Holzhausen.

WICKENHAUSER FR. ADOLF : Geschichte der Kloster Homor. Sc!.Onufrei, Horodnik und Petrauz. Czernowitz 1881. Druck vonRudolf Eckhardt.

3. Studii

ABRAHAM WLADYSLAW : Povvstanie organizacyi Kosciola Iacinskiegona Rusi, we Lwowie, nakladem tovarzystwa dla popiercnianauki polskiej 1904, tom I.

AKos V. TIMON : Ungarische Verfassungs= und Rechtsgeschichie,iibersetzt von Dr. Felix Schiller, Berlin 1904, Puttkamer undMOhlbrecht.

BANDINUS, Codex Bandinus, in An. Ac. Rom. torn. XVI 1. Mem.sect. istorice.

BEHRMANN HEINRICH : De Skra van Nougarden, Copenhagen 1828.CANTEMIR DEMETRIUS : Descripfio Moldaviae, Bucure§ti, 1872. Typo=

graphia curtii.CARO IACOB : Geschichte Polens, Hamburg 1840, bei Friedrich Per=

thes, vol. I.CORIOLAN G.: Petru Rareq inainte de urcarea sa pe Iron qi Petru

Pribeagul. Bucuresti 1909. Carol Gobi.DAN DIMITRIE : Cronica episcopiei de Radauti, Viena 1912, editura

Fondului religionar.ENGEL JOHANN CHRISTIAN : Perioden der Geschichte der Ukraine, in

Fortzekung der Allgemeinen Welthisiorie, Halle 1796, bei Jo=hann Iacob Gebauer.

GIURESCU C. C.: Contribufiuni la studiul marilor drega torii in se=colele XIV XV, in Buletinul comisiei istorice a Romanieivol. V. Bucure§ti 1927.

GRIMM IACOB : Deutsche Rechtsaltertiimer, II. Ausgabe, Gottingen,1854. in der Dieterichschen Buchhandlung.

HELCEL ANTON ZYGMUNT : Starodavvne prawa polskiego pomniki.w Warszawie 1856. Naklad G. Sennewalda.

HINCMARUS : De ordine palafii, edidit Victor Krause, Hannoverae etLipsiae 1894, impensis bibliopolii Hahniani.

0

www.dacoromanica.ro

T VORNICIA IN MOLDOVA 6T

HIRSCHFELD Orro : Die Kaiserlichen Verwaltungsbeamten bis au fDiocletian, Berlin 1877, Weidmannsche Buchhandlung.

HRUSZEWSKI M.: Istoria Ucrainei (ucrain.) Societ. Sevcenco, Liov 1899.JIRECEK CONST. IOS. : Geschichte der Bulgaren, Prag 1876, Verlag

von F. Tempsky.JIRECEK CONST. IOS. : Geschichte der Serben IIi, Gotha 1918. Frie.

drich Andreas Perthes A. G.INGIGIAN HULAS : Valahia Moldova, marturii armene#i despre

Romani. An. Ac. Rom. Seria III, torn. IX. Mem. 8, 1929,Memoriile sectiunii istorice.

IORGA NICOLA' : Studii istorice asupra Chiliei .5.i Cetatii Albe, Bu.cureA 1899. Carol Gobl.

KARAMSIN : Geschichte des russischen Reiches, Riga 1823, bei E.I. G. Hartmann, gedruckt bei I. B. Hirschfeld in Leipzig.

KERN ARTHUR DR.: Deutsche Hofordnungen des 16. u 17. Jahr.hunderts. Berlin 1905. Weidmannsche Buchhandlung.

KOZAK EUGEN A.: Die lnschriften aus der Bukovina, Wien 1903,im Selbstverlage.

KRAUS FRIEDRICH S.: Silk und Brauch der Siidslaven, Wien 1885,Alfred Holder.

KRAUSE JOHANN HEINRICH : Die Byzantiner des Mittelalters, Halle1869, G. Schwetschke'scher Verlag.

KRAJNER EMERICH VON : Die urspriingliche Staatsverfassung Ungarnsseit der Grundung des Koniglums his zum Jahre 1382, Wien1872? Druck und Verlag von Carl Gerolds Sohn.

MACIEIOWSKI WENZEL ALEXANDER : Slavische Rechisgeschichte,Stuttgart und Leipzig 1835, Druck und Verlag von L. F. Rieger& Comp. vol. I.

MAURER GFORG LUDWIG : Geschichte der Frohnhofe, der BauerngRife und der Hofverfassung in Deutschland, Erlangen 1862,Verlag von Ferdinand Enke, Band I.

MARINESCU IULIAN : Bogdan III cel Orb, 1504-1517, Bucure§ti,Carol Gal 1910.

MELCHISEDEC : Chronica HuFilor ,Fi a episcopiei cu aseminea nu=mire, Bucure§ti 1869, typografla C. A. Rosetti.

MELCHISEDEC : Cronica Romanului qi a episcopiei de Roman, Bu.cure§ti 1874, tip. nationala vol. I.

MIKLOSICH FRANZ : Die slavischen Elemente im Magyarischen, II.

,si

www.dacoromanica.ro

68 TEODOR BALAN a

Aunage, Wien und Teschen 1884, Verlag der K. K. Hof..buchhandlung Karl Prochaska.

PALACKY Geschichte von B5hmen, Prag 1864, in Commissionbei Friedrich Tempsky vol. I, II1.

PARVAN VASILE : Alexandre' Voda si Bogdan Voda, Bucuresti 1904,Minerva.

PFAHLER CAROLUS : Ius georgicum regal Hungariae, Keszthely 1820,tipis Francisci Perger.

SERGEJEVICI W.: Russkaia juridiceskaia drewnosti, St. Petersburg1890, tipogr. N. A. Lebedewa.

SCHILTBERGER HANS : Reisebuch, herausgegeben von Dr. ValentinLangmantel, in Bibliothek des litierar. Vereines in Stuttgart,Band 172. Tiibingen 1885.

SCHIEMANN TH. : Russland, Polen und Livland, Berlin 1886, U.Cirothe'sche Verlagsbuchhandlung.

WOLF ANDREAS : Beitrage zu einer statistisch=hisforischen Beschrei=bung des Fiirstenthums Moldau, 2 B.ande. Hermannstadt 1805.

WALTZ GFoRa : Deutsche Verfassungsgeschichte, II. Auflage, Kiel1883, Ernst Homann. III. Band.

ZOTA SEVER : Semi=Mileniul unui document dela Alexandru celBun. Extras din revista Ioan Neculce", Iasi 1928, ViataromAneasca.

4. Articole.

BoeDAN IOAN : Inscripfiile dela Ceialea=Alba stapanirea Moldoveiasupra ei, An. Ac. RomSne, seria II, torn. XXX. 1907-08.Mem. sect, istorice p. 311-360.

BOGDAN IOAN : Un document dela Alexandru cel Bun din 1403,in Convorbiri literare XXXV (1901) Bucuresti.

HERBERT HEINRICH : Der Haushalt Hermannstadis zur Zeit Karts VI,im Archiv des Vereines fiir siebenbiirgische Landeskunde,Neue Folge, Band XXIV, Heft I., Hermannstadt 1892, inCommission bei Franz Michaelis.

IORGA NICOLAE : Ostasi dela Prut cu un nou act dela Alexandrucel Bun, An. Ac. Rom. seria II, torn. XXXVI, 1913-1914.M. s. istorice.

KOZAK E. A.: Resultate meiner Forschungen im Kloster Soe'awiea,im Archiv fiir slavische Philologie, Band XV, 1893.

ONCIUL DIMITRIE Documenie inedite privitoare la istoria Romanilor,

:

si

:

www.dacoromanica.ro


in Revista pentru istorie, archeologie §i filologie, Tom. VII.Bucure§ti 1894, pag. 367-376.

TANOVICEANU I.: Contributiuni la biografia unora din cronicarii molodoveni, A. Ac. Rom. s. II, torn. XXVII. 1904-5, p. 221246.

XENOPOL A. D.: Despre luga Voda, in Revista pentru istoriearheologie, Tom. IV, Bucure4 1884, p. 714-717.

5. Reviste.ARCHIVA, organul socielatii stfinfifice si literare din Iasi, Tom. V.NAUKOWI SBORNJK, Lwow 1865, institutul stauropigian, Tom. I, ILNECULCE IoAN", bulefinul Muzeului Municipal, Iasi 1921, tom. II,

IV VII.SBORNICUL DELA. SOFIA? Sofia 1893, Tom. IX.ZAPISKI DIN ODESA, TOM. I--II,

6. Cronice.BIELSIU MARLIN Kronika polska, Sanok 1856, naklad i druck

Karola Pollaka.BOGDAN IOAN : Vechile cronice moldovenesfi pang la Urechia, Su.

cure§ti 1891. Carol Gobi.BOGDAN IOAN : Cronice inedite atingatoare de istoria Romanilor,

Bucuresti 1895, Socec & Co.CROMER : De origine et rebus gestis Polonorum, Oporiniana 1568,

basileae ex officina.CRONICELE RomANTEI sau Letopisetele (M. COGALNICEANU), edifia

Bucure§ti 1812.Dumosz IOHANN : Historiae polonicae, Opera omnia, Cracovia 1876,

edit. Alexander Przedziecki, tomul IV, V.KEZA SIMON : Gesta Hungarorum, in. M. Florianus : Chronica Hun=

garorum II, capitolul 66.PETRI DE DUSBURG : Chronicon Prussiae 1216-1226, auctore et

collectore Christophoro Hariknoch, Francofurfi et Lipsiae 1679.Tip5rit in Iena.

POSILGE, IOHANN VON : Chronik, in Scriptores rerum prussicarumBand III, 1866, Leipzig, Verlag von S. Hirzel.

VOSCRESENSKAIA LEATOPIS, in Polnoe sobranie russkich leatopisei, vol.VII, St. Petersburg 1856.

gi

IVV.

www.dacoromanica.ro

PREFATALucrarea de fata cuprinde studiul unei insemnaie demnitati

la curlea domnilor moldoveni, anume vornicia.In sludfile istorice publicaie pang in prezent, demnilatile ocu=

pale de boieri la curfile Voievozilor moldoveni si munteni au fostkaiak numai in general, in linfi largi (Xenopol, d=nii lorga siGiurescu), Para ca sg fi apgrut un studiu special, cu menirea de aelucida o singurg demnitate la una din curfile celor doug princi=pale romane.

Scrierea noastrg esle incercarea unei astfel de lucrgri speciale,conceputa find ca o monografie a vorniciei, fara a traia 'MA balecategorfile de vornici, cart se aflau in Moldova. Vorbim in aceasigscriere numai despre vornicii dela curtea domnilor moldoveni, pre=cum si despre .efii de tinut, cari au denumirile de siaroste",tiara lab" si vornic". Rgmane ca ulterior, intr'o noug lucrare saabordgm chesfiunea vornicului de ocol si a vornicului de oras si sat.

www.dacoromanica.ro

VORNICIA IN MOLDOVA

1. Originea vorniciei

In Moldova §i in Tara romaneasca se ga'se0e intre marile dire=gatorii ale statului cea de dvornic sau vornic. A.ceasta demnitate n'alipsit nici °data dela curtea domnului moldovean. 0 putem urmaridela inceputurile Moldovei Oa in secolul al XIX=lea, cand ea dis=pare, facand loc noilor institulii de stat.

Fund important& demnitatea de vornic in Cara Moldovei seaminte§te des la cronicarii no§tri §i in operele istoricilor no§tri, caris'au straduit, unii mai mult, altii mai putin, sa explice boeriile dinamandoua larile romanesti. Dar aceste opere, de altfel foarte valoroase,nu trateaza amanuntit nici o diregatorie de stat. Se explica in generalboeriile, fara sä se insiste in special asupra uneia din ele.

Exists astfel un gol in istoriografia noastra. Lucrarea de fatseste o modesta incercare de a umple aceasta

Cercetand originea cuvantului dvornic", ajungem la cuvantulslay : dvor (Agopx). Acest cuvant se gase§te la Coate popoarele slavesi face astfel parte din numarul acelor cuvinte care se afla la bazatuturor limbilor slave. Il gasim ca : dvor in limba velicorusa §i malo=rusa 1). In limba polona i se zice la fel, in cea cella : dvur, in ceabielorusa dvor, in cea litvana : dvaras 2). Pretutindeni unde apare,cuvantul acesta are aceea§ semnificatie, inseamna adeca : casa, curie.El corespunde latinescului domus sau casa, aula sau curia, precum§i grecescului obc.K. Se poate intelege casa de taran, curie de boiersau chiar curtea domnului tarii.

Cuvantul Agoliz se intrebuinteaza §i in limba paleoslava uzi=

tats in documentele moldovene§ti §i inseamna casa de Tatar, deboier si curtea domnului

.La 1411 Septemvrie 22 Alexandru cel Bun darue§te manastirii

1) SREZNEWSKI I p. 642.2) MKLOSCH : Etymolog. Wdrierbuch p. 53 §i KURSCHAT : Litauisch=deuisches

Worterbuch p. 101.

lipsa.

tarii.

www.dacoromanica.ro

72 TEODOR BALAN 12

dela Poiana, adec5 Pobrata, cinci case falai-esti (5 Asoliki TaTapx)1).Fiul acestui domn, cu numele Stefan, confers la 1433 Noemvrie 9boierului Danco, fiul lui Jurj Fratovschi, un sat si patru case taTaresti(dvora) 2). Doi din acesti Thad se cheama Mafei si Ivasco.

Pentru identitatea cuvantului : dvor cu curie boiereascA se potda exemple. Domnii The si Stefan confers la 1436 Iunie 24 lui PetreUngureanul patru sate pe campul lui Dragon (Ha A pArowegt 110A11),din care cel dintSiu este asezat pe locul, unde s'a aflat curtea luiNeatedul (i'M gklillt 11*T6,AXAOKrk mop%) 3). Ceva mai tSrziu PetruAron intSreste logolatului Mihail (1455 Iulie 29) intre allele unsat care a fost asezat pe locul unde este casa lui pe Sirete (cons HAHM'k Axopx ero HA ceprrk) 4). La anul 1601 Ianuarie 15 mareledvornic al tgrii de sus Cristea mgrtutiseste, ca a aparut inaintea sain curtea mea la Iasi" Pavgl, fiul Maritii, si a vandut satul sAuNisporesti visternicului Boul (MKO ElpHHA0111* ElfrkA MEHE y ,A,110pmod If Tam) 5).

Dvor se zice si curtii domnesti. La 1434 Octomvrie 8 a apArutin fata domnului moldovean Stefan, bolerul Jurj Atoc si a primit linsat, in care el singur avea dreptul sä judece. Nici un alt judecalordela curtea din Iasi sa' n'aiba dreptul a se amesteca (ii NHS coymu,nAd He HMAIOTS 04RK* Ad ApOKATS OT NAMPO A11011A OTS ACS). 6).

Dela cuvantul ; dvor deriv5 numele satul Dvorniceani. Acestsat Dvorniceani (Asopiittaeme) a fost claruit de Alexandru cel Bun,la 1420 Aprilie 25, vornicului Vena 7). Mai tarziu el a !recut in pro=prietatea mSnSstirii Horror (la 1520)5),

Polonii cunosc verbul : dworzy6, care inseamn5 a servi la curie 9).Moldovenii loau adoptat si au creat verbul t a dvori. Dela acest cuvantderivA substantivele : dvorba si dvorbitor. A dvori" inseamna a servi,dvorba" serviciul, iar ,.dvorbitor" omul care serveste.

1) Surete fi izvoade I p. 1-2.2) WICKENHAUSER : Woronetz and Putna p. 148; aici se zice nemteste :

Tatarenhafe.3) Ispisoace si zapise II p. 9-10.4) ULIANICKI : Material p. 84-85 No. 76.5) Surele II p. 8-9.6) Zapiski Odesa II 562.7) VENELIN : Vlaho.bolgarskiea p. 60-62 si Surete XVIII 15-16.8) WICKENHAUSER : 116/7/0/ 93-95.9) LINDE : Slownik polskie I p. 572.

www.dacoromanica.ro


Despre spatarul al doilea cronicarul Urechea spune : Cel aldoilea dvoreste la mese, cand nu dvoreste cel mare ... ears al treilea(spatar) dvoreste peste toata vremea". Tot astfel se zice despre pa=harnicul al doilea, ca el dvoreste la masa", urmand ordinele mareluipaharnic.

Dupa verbul a dvori" s'a creiat substantivul dvorbitor".Marele postelnic este dvorbitor inaintea domnului" ; asemenea marelesp5far este dvorbitor cu arme domnesti incins", iar postelnicul aldoilea este in toata vremea dvorbitor inaintea domnului 1)".

Dvorba" inseamna serviciul. Radul Voda (1623-1626), candsisa casatorit fiul cu fata unui Grec influent din Constantinopole, a

avuf in alaiul sau boieri din Muntenia si din Moldova. Boerii mole'

doveni stateau la dreapta eara din a stanga boierii muntenesti tineaudvorba 2) ".

A dvori" se intrebuinteaza si in limba de Coate zilele. DabijaVoda (1661-1665), vazand odata in curie niscaiva oameni saracidvorind prin ograda", a dat ordin sa le duca mancare beutura,zicand : De mull or fi dvorind ei si or fi flamanzit, neavand decheltueala 3)".

Domnul avand grija freburilor obstesti, curtea lui avea lipsa deun administrator. La Romani curtea imperials s'a chemat castra, iaradministratorul ei, un functionar imperial, se chema procurator case'irensis, procurator rafionis castrensis sau procurator fisci castrensis.Oamenii de serviciu la curte, supusi lui, aveau denumirea de castrensesministri 4).

Si la domnitorii siavi exista un serviciu la curie. Polonii ii

spuneau : sluzba dvorska omul care servia la curie se chemadworzanin, un cuvant care probabil s'a format dupa velicosrusul dwo:reanin (mopsomix) 5). La Cehi omul care facea serviciu la curie sechema Dworak, Dwofak, in limba Vendica dwornik, iar in limbacroata dworjanin sau dwornik. In bate cazurile amintite, avem de aface cu omul care serveste la curte in sens figuraf, cu un om fin,delicat (Hofbedienter, Hofmann, Honing, hoflicher Mann),

1) URECHEA in Cronice I p. 138-139.2) MirtoN COSTIN in Cronice I288.3) I. NECULCE Cronica. Letopisete II 192.4) HIRSCHFELD 0.: Die kais. Verwallungsbeamlen p. 197 si 199.5) LINDE : Slownik I 569 si 571. La lui curtea alaiul domnului s'a chemat

druzyna s'au dworzanie (MActEowsm : Slay. Rechtsgeschichte I p. 82 si 108).

qi

:

si

5i,

gi

www.dacoromanica.ro

74 TEODOR BALAN 14

Cand se stabilesc direg5toriile la curtile domnitorilor slavi, apardenumiri noi si este necesar sa le trtcem in revista pentru a constata,daca la ele apare demnitatea de dvornic.

intaiu vom supune unei cercetAri alcatuirea curtii bulgare, penstruca Pimp indelungat s'a crezut la noi, c5 dela Bulgari am luat bateinstitutiile noastre politice.

Dar la Bulgari influenta bizantin5 a fost prea puternic5, incitsä permits ca dela cuvantul dwor, care exista in limba bulgara, sase formeze derivatul dwornik, ca denumire pentru o functiune la curie.Demnifatile la curtea bulgara au denumiri grecesti, afara de denu=mirea de comis, care nu este de origine greceasca. La curtea bulgaranu exista un boier cu denumirea de dvornic 1).

La Bizantini exista o boerie care s'ar putea asSmana cu dem=nitatea de dvornic. La ei intalnim pe Mir; Sogaztxo, care grijeade chestiunile curente la curtea imperials si conducea astfel freburilepolitice interne si externe. Alti domestici de rang mai mic erau aju=

torii lui. Unul grijea de masa domnului (Eat Ttig Tpani(ric tijc f3ccat-

Antils), altii aveau grija s5rii, a scolii si a gloatei dela curie. Astfel,cu timpul, 6011.Easoto a ajuns s5 insemne sef sau diregator 2).

Nu se poate face leg5tura intre domesticul bizantin si vorniculrnoldovenesc.

In Serbia e mai mult5 variatie gratie faptului, ca aici s'a mani=festal pelang5 influenta bizantin5 si cea germana. In urma acesteiconcurente elementul linguistic indigen s'a mentinut cu mai multa in-,d5rjire. Pelanga demnitatile cu denumiri gtecesti, intalnim allele cudenumiri slave. Intre aceste din urma se AA dvorodrzice, care in=seamna administratorul curtii (za.kercoptSX4. Mai tarziu apare un iudexcuriae zis sudija dvorski 3). Un boier cu titlul de dwornik nu se in=talneste nici aici.

Neg5sind boieria de dvornic la Slavii din Sudul Dun5rii, vom

1) IIRECEK : Geschichte d. Bulgaren p. 386: In schimb s'a p5strat in limbabulgara cuvantul dvornic Inseamna omul care peteste fata pentru mire (KRAus ;Sille and Brauch p. 376).

2) KRAUSE : Die Byzanliner p. 213-4.3) IIRECEK : Geschichte der Serben II1 p. 11. La Croati au existat dvornici"

la manastiri, fats sa putem spune ce functie au avut. La 1107 se citeaza Bratonadvornicus" (SMICIKLAS T.: Codex diplomalicus regni Croaliae, Zagrabiae 1904 vol. IIp. 18).

a,

www.dacoromanica.ro


parasi parerea c5 ea a fost importata dela Bulgari sau Sarbi. Nu seconstata nici dependenta dela Bizantini.

Astfel suntem siliti s5 ne concentr5m atentia asupra popoarelordin Nordul Dun5rii care ne inconjoara. Vom trece in revist5 pe Ma lo=rusii cu statele for Kiew $i Halici, apoi pe Poloni, Cehi si in urmApe Unguri.

In statul Kiew a existat boieria zisa dworski sau dworecki(Ago Poch, 4gotiguK10) 1). Se crede a acest boier a luat locul duci,nicului (Kmoquinc), pentruc5 stirile arata ca aceste dou5 functiuni aufost, pe vremuri, identice. Acesti boieri zisi dvorski au fost adminisotratorii curtii cneazului. Ei strangeau si birul si administrau avereaparticulars a domnului. Ei grijeau de hrana tailor domnesti si ridicaucurti domnesti, unde era nevoie. Demnitatea aceasta s'a generalizafcu timpul si s'au ivit in urma dvorski si la curtile boeresti 2). Hrus=zewski in a sa Istoria Ucraino#12us" sustine, c5 acest dvorski saudvorecki era, la nevoie, loctiitorul domnului. Este probabil identic cuiudex curiae al Polonilor 3). Toate stirile ne dau insa dovada, c5 acestboier a jucat primul rol la curtile din Kiev si Halici.

Insa boieria de dvornic n'a fost nici la Kiev, nici la Halici.Cehii, Polonii si Ungurii si.au intocmit curtile domnesti dup5

modelul german. Va fi deci necesar sa aratam, ce fel de functiuniau existat la curtea germana.

La Germani curtea regelui se chema aula 4) sau palatium, iardemnitarii dela curie purtau alternativ denumirea de maiores, maioresdomus, proceres palatii sau primates palatii. La Francii salici existaupatru demnitari principali : maior, senescalcus (dela senex = bafran,si scalcus = servitor), scantio si marescalcus. Marescalcus avea grijagrajdului (comes stabuli), scantio (Schenk, pincerna, buticularius = pa.-harnic) a pivnifei, senescalcus a mesei (praepositus coquorum, da.-pifer = stolnic), iar maior sau maior domus era cel mai de seamsdemnitar, avand grija intregii curti 5). Mai tarziu dispar unele denuo

1) Si in Moldova se amintefte un boier cu aceasta denumire. 11641/JKO Asoinicekuk.

1436, 19/9. (1_11.1ANIctu : Material p. 50-52 No. 46).2) SERGEEVICI I 393 5.

9 HRuszEwsx1 III p. 272.4) Se intrebuinteaza cite °data si in Moldova. Ex aula nostra vaivodali"

1575, 1717 (Hurmuz. XI p. 893).5) MAURER : Gesch. d. Fronhae I p. 189.

www.dacoromanica.ro

76 TEODOR BALAN 16

rniri apar allele, sau are loc o contopire de functiuni. Demnitatea<le maior domus se contopeste cu timpul cu cea a senescalcului. Lacurtea carolingiana se creiaza demnitatea de comes palatii, care avea_grija judecatilor. Tot aici se mai eau urmatorii demnitari : Cance=larius in fruntea cancelariei domnesti, camerarius in fruntea bu:catariei si a suitei militare, comes palatii grijea de judecali, iar inseama senescalcului a jamas grija palatului si comanda asupra servi:orimii. Afars de aceasta buticularius grijea de beuturi $i comes stabulisau marescalcus de cai1).

La Cehi a fost asemenea un comes palatii. Pentru grija pala:tului era villicus. Dupa un secol dispare comes palatii lista dem=nitarilor cehi se compune dupa cum urmeaza : Camerarius, iudexcuriae, cancellarius, marescalcus, dapifer, pincerna, comes stabuliven atores 2).

Camerarius grijea de palat, iar iudex curiae de judecati.La Poloni, la inceput, primul boier a fost tomes palatinus,

apoi urmau in ordinea enumeratii demnitarii Cancellarius, iudexcuriae si marescalcus. Restul boierilor nu itnereseaza 8). Pentru anul1436 se comunica lista demnitarilor poloni. Primul boier la curte afost mareschalcus. El avea koala grija curtii. Lui urmeaza : vicethesau:xarius, succamerarii. vexilliferi, iudices, dapiferi 4i alti demnitari deimportanta mai mica 1). Marescalcus polon se aseamana cu dworski sau41worecki dela curtea din Kiev 5).

Dupa cum vedem, organizatia de stat cella si polona a fostfacuta dupa modelul gertnan.

Totusi s'au pastrat la Cehi si la Poloni urme de denumirislave pentru demnitarii statului. La Cehi comes palatii s'a chemat insecolul al XI :lea nadworni zupan", ceea ce inseamna boieriul delacurte 5)". Omul, care avea serviciu la curie, se chema, dupa cum s'aamintit, Dworak sau Dwo fak. A face frumosul se cheama dvo

HINCMARUS : De ordine palatii p. 15 si 18 si G. WALTZ : Deutsche Ver..fassungsgesch, III. Bd. 500-502.

2) PALACKY : Geschichte von BO/linen 1.11 p. 18.2) Caw: Geschichte Polens I 331-2.4) Volumina legum I 59.5) 1460, Petro Donyn PrawkoNtricze, curie nostre marsalco (RzYSzczEwsta

Codex I.12 p. 9281.8) PALACKY : Gesch. v. BOhmen III 18

si

si

:

pi

1)

www.dacoromanica.ro

fir VORNICIA IN MOLDOVA 7T

Cuvantul dvoisky" inseamna omul care apartine gloatei dela curie..Alaiul domnesc purta denumirea de dvorstvo". Se gaseste si denumireade dvornik" si inseamna omul, care define un oficiu la curie : cu.=

rialis est, qui est in officio curiae 1). Din cauza influentei germanedenumirile slave au dispgrut si au fost inlocuite cu allele latinesti.

Si la Poloni s'au p5strat urme de veche denumire pentrudemnitarii dela curie. La curtea regelui polon Alexandru s'a gasit, laanul 1502, un ilLtplUaA0g1t Aitopula it" si un KOH10111ill A1300 Hb.111 2rt,adeca maresalul curtii si comisul curtii.

In Polonia se gSseste la fel cuvantul dvornik", in regiunilecare pe vremuri apartinusera statului Halici. Aici dvornik inseamnaingrijitorul unei curti boeresti. In anul 1501 este amintit : Luczka,provisor curie r[everen]d[issi]rni Archiep. prefati in Leopoli aliasdwornyk 3)", adeca" administratorul curlii arhiepiscopului de Lemberg._

Astfel de dvornici,, ingrijitori de curti boeresti, se gasesc laPoloni in nurrfar mare.

La 1446 nobilul polon Martinus de Knehinicze trage in jude,cats pe Iosko, dwornik de Zalunyow. Iosko i=a fost dator o sumsde bani 4). Tot in acest an sunt citati : Andreas dwornik si Petrusdwornik 5). Alfa data, la 1447, un Lithwin dwornik datoreste osums de bani lui Calischenski, voevodul de Sanoc 6). Un an maitarziu este amintit un Wawrzek, dwornik de Costirowcze 7). Nobilulpolon Iohannes Golambek de Zymnaxwoda iudex terrae leopoliensis"fixeazg, la 1452, un nou termen de judecata lui Fyedco de Malczicze,caci acesfa a fost tras in judecata de Vassylecz dwornyk 9). S'aupAstrat douS documente in care se arata situatia socials a acestordvornici. S'a cerut sa se constate care este situatia socials a unuiNicolaus, care isi zicea iudex". La judecata a apaut nobilul polonNicolaus Clus si a zis : Domine iudex, isle Nicolaus est propinatoret dwornyk domini Miclasch ... et non est nobilis 9)". La 1503 a

1) GEBAUER IAN : Slovnik siarocesky pag. 367-9.2) Aida zapad. Rossi I p. 29.3) Akta grodzkie XVII p. 453 No. 3734.4) Ibidem XII p. 145 No. 1632.5) Ibidem XI p. 281 No. 2243 §i 2244.6) Ibidem XI p. 304 No. 2430.7) Ibidem XI p. 322 No. 2594.8) Ibidem XIV p. 332 No. 2564.9) Ibidem XIV p. 342 No. 2640.

www.dacoromanica.ro

TEODOR BALAN 18

fost prins fugarul (profugus) Cuzma si s'a dovedit ea e rector curie.alias dwornykyem ipsius (adeca a boerului reclamant) in Urmany 1)".

Din stirile, pe care le avem, se poate trage concluzia, c5 dvor,nicii poloni au fost t5rani neliberi, vecini, cari se readuceau la mosiastapanului for atunci cand fugeau.

Dup5 atributii, se g5sesc in Cehia Polonia demnit5ti asemagvatoare cu cea a vorniciei din Moldova. Dar vornici n'au fost la niciuna din aceste dou5 curti domnesti.

In provinciile polone, care pe vremuri apartinusera statului Ha=lid, se g5seste cuvantul dvoriste (AgoptitilF), care la fel deriva delacuvantul : dvor. Intrand in limba polona, cuvAntul acesta a adoptat,conform spiritului limbii polonei forma de : dworziska sau dworziscza.Dvoriste se cheam5 locul cu casa, unde locueste vecinul, t5ranul

La 1370 apare in fata regelui polon Cazimir si a lui Ot, sta.=rostele t5rii rusesti, boierul Veatislav Dimitrowski cump5r5 AKOPHIPI31C'h 3IMI10, MCO HSI% E*KA CASWAA0 K7. TOMS Axopn111o"(adec5 dvo=

Tistea cu pamSntul, care de veacuri asculta de aceasta dvoriste 2). La1375 se aminteste Waczkowa Dworzyschcza", adecA dvoristea luiIvasco 3). In anul 1408 se vorbeste de : dvoristea noastra pustie alui Bodnar (Hama mopugia riscTafit RoAFiapcxaA) din tinutul Przemys14).

Latineste se spune pentru dvoriste : area sau curia, intelegan=du:se cu aceasta intinderea de p5mant si casa unde locueste t5ranulvecin.

La 1436 si 143T se vorbeste de aria alias dworziska 5)". Alt5.clat5 un Zanko de Cornielovicze vinde fratelui sau sex areas seudworziska" pentru 31 mgrci o eapa 6). Un Mathwey de Holynyn.d5rueste, la 1441, fiicei sale Fiedca ca (Iola dria area vulgariterdworzischcza 7)".

Pentru identificarea dvoriste = curia vor servi urmatoarele dovezi.La anul 1438 se vorbeste de Quinque curias alias dworo

1) Akta grodzkie VII p. 13.2) Ibidem XVII p. 501 No. 4020.3) Rzyszczewstu : Codex diplom. Polon I p. 243.4) NAUKOWI Zbornik II p. 46.-5) Aida grodzkie XII p. 13 No. 120 pag. 17 No. 147.6) Ibidem XIII p. 104 No. 1490.

Ibidem XII p. 93 No. 914.

si

iobag.

si

si

§i

78

7)

www.dacoromanica.ro


zischcza", aflaloare in satul Novosyelcze 1). Un nobil polon cu numeleIanussius Hocimirsky pune z5log pentru o datorie a sa de 11 m5rciquatuor curias vulgariter dworiscza 2)".

Odata dvoristea este identificata cu vecinul care o locueste. Laanul 1436 e vorba despre o datorie. Dac5 banii nu se vor intoarce,atunci debent dare intromissionem in duos kmethones (=-- vecini)seu duo dworziska 3)".

T5ranul, detin5tor de dvoriste, se chema latineste homo curialis,iar in limba poloneza podworzysczna, un cuv5nt care este compusdin : po :dwor :zysczna (adec5 lumea (omul) pe langa curie (curteaboiereasca 4). La 1452 un nobil polon este acuzat ca si=a insusit cuforta (violenter) doi vecini : Duos homines curiales alios podwor:zysczna cum bonis eorum 5)". Tot in acest an este acuzat nobilulpolon Nicolaus Romanowski ca si=a insusit pe vecinul Deschko Kmeth.Romanowski spune : Ecce me hic citat Deschko, homo meus pod:worzysczna. I s'a dovedit boerului ca n'are dreptate. Desco a fost ve=cinul palatinului 6).

CuvAntul dvoriste a intrat si in limba romans sub forma dedvoriste, zvoriste sau voriste. Dar zvoristea moldoveneascA nu in=seamn5 casa vecinului, a taranului iobag, ci p5mantul in jurul uneicase taranesti a taranului stapan de p5mant, independent de boier. Seintalneste des in Campulungul moldovenesc, unde laranii n'au fostvecini.

La 1669 taranii Ionasco, Simion Nistor, feciorii lui GheorgheCojboi, las5 cumnatului for Petrea casa p5rinteasca cu p5mantul dinjur : Am basal. sa fie casa a Petri cu loat5 voristea casei, sa fie alui odihneala si movie in veaci de veaci 7)". Alta data taranul cam=pulungean Toader Lehaci cump5rase o cash' cu locul ei iar5 acumau ramas numai dvoriste casei sezand ace dvoriste pustie" o vindealtuia 8). Cand la anul 1752 s'au hotarit fratilor Candrea din

1) Aida grodzkie XIII p. 65 No. an.Ibidem XII p. 110 No. 1121.

8) Ibidem XIII p. 6 No. 34.4) Podworze = curtea casei, croat = predvor (LINDE : Slownik I 257).6) Aida grodzkie XIV p. 349 No. 2688 si 2690.6) Ibidem XIV 352 No. 2702.7) STEFANELLI : Doc. campulungene 6.8) Ibidem 30.

...

2)

si

simashie

www.dacoromanica.ro

80 TEODOR BALAN 20

satul Dorna :Candtenilor, Ii s'a venit intre allele parte zvoristi unde,scasale vechi la mijloc 1)".

Iar cand neamul Iacobenilor isi desparte mosia de cele ale cc=lorlalte neamuri, se zice ca li sau mai venit casa lui Qavril Eco.-banul, zvoriste casii 2)". Tot asffel se zice, casa zvoriste casii"si din zvoriste casai 3)", si se intelege pamantul in jurul unei case.Iar dud casa lipseste, atunci zvoristea este pustie.

Si la Unguri se int5Ineste cuvantul : dvor derivatul sau :dvornic. Dar dvornicului i se zice, conform spirifului limbii maghiare,udvornic, format din udvor, care corespunde lui dvor.

Ca la Germani Cehi a existat la Unguri un comes pia,tinus. El se cheama : Nador ispan, cuvant format din cehesculnadworni zupan" 4).

Afars de nador ispan" au existat la Unguri udvornici. Acestiaau fost la inceput oameni dela curie. Udvornici dicuntur a vocehungarica udvar, aula, quae a slavica dwor derivata est, ac si diceresaulici, qui his praefecti erant, vocabantur comites vel magistri" 5).Mai t5rziu oamenii dela curte se cheama aulici, iar denumirea de :udvornic" se aplicA vecinilor, adec5 taranilor cari tr5esc pe omosie boiereasca.

Scriitorul ungur Keza Simon explica in urm5torul mod ori,ginea stkii vecinilor din Ungaria. El sustine ca demnitarii sfatuluimaghiar, voind a duce un traiu usor, au colonizat for cudiferiti prizonieri de razboiu. Au facut din ei tarani, muncifori agri,coli. Locuind pe langa curtile boieresti, li se zicea cu timpul udvor,nici. Potiores regni vivere volentes otiose, habenfes captivos sinenumero, non dimiserunt eos abire liberos, ut volebat apostolicus, sedcurie sue famulantes ordinarunt ex eisdem, quos pafrio nomineudwornicos vocaverunt" 6). Nu ne ocup5m de explicatia lui Kezacu privire la originea iobagilor din Ungaria, o explicatie care nupoate fi adevarat5, ci vom refine faptul ca in Ungaria t5ranii vecinis'au chemat udvornici.

1) T. BALAN: Noi docum. campulungene 27.2) Ibidenz 46.

Ibidem 103 §i 106.4) MIKLosicH : Die slay. Elemente 1.171 Magyar, p. 72. Zis nachirspan

(vezi I. BOODAN, Documente regesle p. 32 (1432).5) PFAHLER : lus georgicum, p. XXXi.6) KEZA SIMON : Gesta Hungar. p. 9?-8.

:

8)

si

si

si si

mosiile

si

a

www.dacoromanica.ro


Dup5 calitatea st5panului deosebim udvornici regales, dominalescastrenses 1).

La anul 1108 regele ungar Coloman a confirmat unei manastiricinci sate cu toti udvornicii lor. Istas quinque villas, nostros udvar=nikos dicto monasterio dedimus iure perpefuo possidendam" (adecapossidendas) 2). Regele Emeric desparfe, la 1202, pArnantul udvorni=cilor de cel al bisericii sf. Laurentiu, ca ne praedicti udvornici nostrihabeant aliquando causam ipsos fratres perturbandi" 3). Alfa dataregele Andrei confers arhiep. Ioan din Sfrigoniu satul (villa) Samasquae est communis cum terra udvornicorum regis cum octo man=sionibus hominum". Numele acesfor vecini sunt : Cecu, Hencu,Laurenfius, Stephanus, Beya $i Deus" (1208) 4). Tot acest regeconferA, la 1219, acesfui demnitar bisericesc in Ardeal terram, quaeWinch vocafur, cum udvornicis nostris et eorum haeredibus in per=

petuum possidendam". Dam unele nume ale acestor udvornici :Kuzma, Andree Iacobus. Se vede, c5 este vorba de vecini rogmAni 5). La 1272 o manastire primeste quandam terram udvornicorumnostrorum, Agar nominatum, cum quinque mansionibus udvornicorum,qui super eadem sunt residences" 6). Regele ungur Andrei confirmsschimbul unor udvornici : Udvornicos de castrensibus castri Vespri=miensis in condicionem udvornicorum (ai man5stirii) transtulerat" 7).

In fruntea udvornicilor se aflau, in Limp de pace, comites. Eigrijeau de implinirea obligatiilor materiale si economice ale udvornigcilor fats de st5panii lor. Comitii udvornicilor erau oameni liberi, nuerau vecini.

Comitii udvornicilor grijeau ca supusii lor sa dea la Limp vicetualiile ce daforesc stapanilor : pastus (= vicfualii) nostros udworni=tales" sä grijeasca de transportul lor (angaria) pans la locul dedestinatie solventes angariam ad pastas nostros de Papa (localitate)anuatim" 8). Clemens comes udvornicorum de Symigio" a fost tinut

9 Baum,: Glossarium p. 681.2) FEJER G.: Codex II, p. 47.3) FEJER G.: II 391.4) Ibidem IIIi, p. 66.5) Ibidem IIIi, p. 270-1.

Ibidem Vi, p. 225.7) WENZEL : Codex dipL arpad. V, p. 62.8) KRAJNER : UrsprgL Verfassg., p. 414, nota 39.

3

3i

si

si

www.dacoromanica.ro

82 TEODOR BALAN 22

sä restituie udvornicilor pamanturile : ad reambulandas terras udvorenicorum domini regis et eisdem restituendas" (12791).

In Limp de razboi udvornicii erau comandati de centurioni 2).La anul 1250 au aparut in fata palatinului maghiar Roland mai multicenturiones udvornicorum" din saful Chollokuz si au reclamat pe fiiilui Michael, zicand ca sunt udvornicos pariter cum aliis". S'au luatinformatii dela comitele udvornicilor din acest sat anume Paka si s'aconstafat, ca oamenii reclamati nu sunt udvornici, ci oameni liberi :sed esse de liberis eorundem pariter cum terra sua, qua utebanturab antiquo" 3). Alt caz similar, dar mai precis, se relateaza din anul1282. Aid palatinul maghiar confers unor comiti de udvornici fiber=faille de care s'au bucurat in (recut : Nos ifaque eosdem filioscomitum udvarnicorum in suis libertatibus illesos conservare cupienfeslibertati eorum antique reddidimus et restituimus pleno lure", dar ii

obliga la serviciul mflitar sub steagul regelui (sub vexillo regio exerecifuare teneantur, 1282 4). Evident, e vorba de centurioni ai udvornicilor.

Deci, in statele balcanice demnitatea de dvornic la curtea domeneasca este necunoscuta. In Kiev si in statele care cu fimpul s'audeslipit de el, asemenea nu exists aceasta demnitate. Nu faminedecat ca demnitatea de dvornic s'a luat din alts parte.

Cuvantul de dvornic" l=am intalnit la Poloni, la Unguri si la

Croati. Cum relatiile Moldovei cu cele dintai doua tari au fost intot timpul foarte vii, cuvantul de dvornic va fi intrat in Moldovain acelas limp din doua parti, din Polonia si din Ungaria.

Daca adoptarea cuvantului de dvornic" se poate constata usor,nu eat de usor se poate explica adoptarea demnitatii de dvornic".Un boier la curte cu fitful acesta nu se intalneste la nici o tars veecina principatelor romanesti. Numai la Cehi palatinul regal s'a chematnadwor zupan", adeca jupanul dela curte. Ungurii au adoptaf aceastademnitate, schimbandueo in nador ispan". Denumirea nadwor zupan"confine cuvantul dwor" si s'ar putea ca lui nadwor zupan sä se fispus in Moldova dvornic".

Deci originea vorniciei este necunoscuta. S'ar putea admite, caam adoptateo dela Unguri, zicand dvornic" lui nadvor zupan" saunador ispan".

1) WENZEL: o. C. IV, p. 213.2) KRAJNEE : 0. C. p. 417.3) WENZEL : o. C. II, p. 216.4) WENZEL C.: o. C. IV, p. 243.

www.dacoromanica.ro

N.T

ulI


2. Vornicul de curie.Dad trecem in revistg documentele moldovenesti, un fapt se

impune atentiei noastre. Se constatg mai multe feluri de vornici. Afost intaiu vornicul de curie. Pe linga el a functional vornicul degloatg sau de poarla cel al doamnei. Un limp a existatnicul de aprozi. Mara de acesti vornici, cari iii aveau sediul la curie,au mai fost vornici de tinufuri, de ocoale si de orase si safe. Vomincepe cu vornicul de curie.

Din boierii moldoveni, citati ping la moartea lui Alexandru celBun, urmgtorii au fost identificati ca vornici de curie :

Vornicii de curie pang la moarlea lui Alexandru cel Bun :

Anul DomnulNumele

vorniculuiTit lul

vornicului Isvorul

1393 18 XI Roman Oyaapa Attopiimcosa 7 Revista p. istorie, arh. VII367-69.

Ulad(Ou lad)

Wickenhauser: Homor 171.Hofrichter 7 Woronetz 101.

1395 6/I Stefan HAAA% AROVIHK1 6 Zapiski Odesa IV 320-1.La Ulianicki : Material p.

8-9 No. 10, e la nr. 7.1397 3 I Stefan Ianusch Dwornyk 5 Codex epistolaris Vitoldi

p. 43, Nr. 136.

1400 11 II Alexandru HOANHW4 ABOPNHM 3Printul Bogdan A0A111 AROPHHK4 4 Surete VIII, 81-82.

1400 29 VI AlexandruPrintul Bogdan

KnaAaAoyma

Asopima

"

47

,Revista I. Neculce VI,352-3.

400 4 VIII Alexandru S, A4,1,4

ASAU,J

AIWNHK4 4 Revista I. Neculce VI,Printul Bogdan 8 354-5.

400 28/XI Iuga HAA(A) ABOPHHK4 11

Aorma 13 Revista I. Neculce V, 333.

1403 7 I Alexandru Viada dawnoho 6 Cony. literare XXXV, p.dwornika 357-8.

Printul Bogdan Nehra(Negru) dwornika 12I

(Text polon).

1404 Aug. Alexandru KAM% AROpHHIC8 4 Ulianicki : Material p. 15-16, Nr. 18.

1407 8 III &Ma AROpHHKA 7 Zapiski : Odesa I, 346-7.Melchisedek : Husi, apenz

dice 3-6.

si §i vors

IZ:.)

r)

)

www.dacoromanica.ro

La

N.r

ulI

84 TEODOR BALAN 24

Anul DomnulNumele

vorniculuiTitlul

vornicului Isvorul

1407 6/X Alexandru KAdA% AIMHHICE 5 Ulianicki : O. c. p. 16, Nr. 19.

1408 16/1X Alexandru g64A4 AROVIHICd 6 \ Melchisedec : Roman I,Printul Bogdan Herpa ,, 7 / p. 101.-2.

1409 28 I Alexandru K4dA4 AROPHHK4 4 1 Revista I. Neculce VII,Printul Bogdan Herpa ,, 7 I 170-1.

1409 18 IV AlexandruPrintul Bogdan

EAdArl

ihrpaAROPHHK4

,,

47

) Arh. ist. 12, p. 11.

1409 18/XI Alexandru Vlad dvornic 11 Wickenhauser : Mold°.witza 56.

T. Balan : Noi doc. cam.pulungene T.

1410 15 II" Vlad dvornic II Wickenhauser : Moldo.

witza 56-57.T. Balan : Noi doc. cam.

pulungene 9.

1411 14 IV ,, Vlad dvornic 11 Wickenhauscr : Moldo.witza 5T-59.

T. Balan : Noi doc. can?.pulungene 10.

1411 28 VI ,, TilAIALII A AROpHHIC4 6 Surete L 195-7.)

1411 22 IX " H A4A4 AROPHHK4 6 Surete I, p. 1-2.Arhiva istor. 12, p. 12.

1412 5 IV ,, BA4M1 AROVIHK6 6 Hurmuzachi 12, p. 832.

1421 ,, H(a)aa, EOpHliKS 2 Ulianicki : 0. c. p. 25-27,Nr. 25 1).

1425 30 I Thrpa AKOPHHIC4 3 Hurmuzachi 12, 836-8.

1427 ,, Cupcici vornicul 3 Surete XVIII, 20-21.

1427 18/VIII ,, KuRi6 Hofrichter 3 Wickenhauser : Woronetz146-7.

1427 15/X ,, 110y114H44 AROPHHK4 3 A. A. Rom. II, tom. 36,p. 131-2.

Surete XVIII, p. 18-19.

1428 17/II 11811,111.14 ARepliliKA 3 Surete V, p. 1-2 $i" Wickenhauser : Woronetz

199-200.

1) Problematic, poate fi cell! si ca : O4H ROpHHK%, atunci e OanS, vornicul deSuceava.

1

i-1

.

www.dacoromanica.ro

La

N-r

ulI

25 VORNICIA. IN MOLDOVA 85

Anul DomnulNumele

vorniculuiTitlul

vornicului Isvorul

1428 15/IV Alexandru 1{0y1141144 AHOpHHKd 3 Uricariul XVIII, p. 1-2.

1428 22 IV . AROpHHKA1 , 3 ) Surete XVIII, p. 21-221).

1428 8 VII MOD 1111Kd 3 Arh. ist. II, p. 121.

1428 24 VII K811411414 ROpfitig 4 Uricariul II, 248-249 siArhiva Bucovinei, Pachetul

Dorohoi.

1428 5 VIII /7 KSININd AR9PIIHKd 3 Zotta S,: Semi.Mileniul, 4.

1428 4 XII ,, ,, 6 Surete V, p. 110-111.

1428 28/XII II . 3 Wickenhauser : Homor. 83-4.Ispisoace II, p. 3-4.

1429 5 II PI KupU Hofrichter 3 Wickenhauser: Homor171-2.

1429 17 IV K8114114d 4BOQIIHK4 3 Surete VIII, 86-88.

1429 27 V limn. Ksn4H4$ far5 titlu Revista I. Neculce VII273-4 (amintit in text).

1429 1 VI . KSF41144 AROptitiKd 5 Arh. islor. II, p. 122.

1429 1 IX . 'Myopia ,, 3 Surete XVIII, p. 24-25.

1430 21 II KupU Hofrichter 3 Wickenhauser : Homor172-3.

1430 23 XII 31Ctipat4 Aeopumm 5 Surete XVIII, 29-30,

1431 6 II lI 3 Arh. Ist. II p. 122.

Deci demnitatea de dvornic apare in Moldova la anul 1393si se mentine la toti domnitorii tarii Moldovei pans la moartea luiAlexandru cel Bun. Vornicul Vlad, cej dintaiu deflator al acesteidemnitali, este in functie dela 1393-1412. Este inlocuit numai dedoug on in lunga sa functionare, la 1400 de vornicul Ioaas si inprima-vara 1411 de vornicul Tarim. 1_,yi VJad urcugaz4 vorniculCupcici. Catra sfarsitul vietii, Alexandru numeste mnic pe Jur,care r5mane vornic si la urmasii sai.

1) E problepatic, cl4c5 in tqctul origingl a lost si adi,ectivul : covgaReKoro. Ede presupus ea n'a tost decal : Aeoptfica.

,,

,,

ll

,,

,,

Z

...,

www.dacoromanica.ro

86 TEODOR BALAN 26

Dupa cum rezulta din lista vornicilor de curie publicata aici,demnitatea de vornic apare foarte de vreme la curtea domnilor moldo=veni. Se naste insa intrebarea, dac5 in documentele moldovenestianterioare anului 1393, se g5sesc boieri cari ar putea fi socofiti cavornici de curie.

Primul document moldovenesc cunoscut este datat din 1 Mai1384. Petru Musat confers ordinului predicatorilor vama dela Sirete.Sun! citati urmatorii boieri martori : Poruczno, Borla si Tula 1).

Demnit5tile, pe care le delin acesti boieri, nu sun! amintite. PePoruczno nu=1 mai intalnim. Dar Borla probabil Burla, Badesau Barlea apare la anul 1387 ca Vurla, f5r5 indicatia boierieisale, iar tot atunci Iula define demnitatea de capitaneus (Gyula capi=taneus) 2). Nici unul nu este vornic.

In schimb se aminteste cu acest prilej (1387) boieriul Draguymarscalcus. Acest boier se mai int5Ineste doi ani mai tarziu ca :Dragoyus marschalcus 3). Cum la Poloni marescalcus inseamna in=grijitorul curtii domnesti, s'ar putea ca de data aceasta marescalcussä insemne vornic de curie. In sprijinul acestei pareri mai vine faptul,c5 la 1493 Februarie 8 trimisul lui Stefan cel Mare la Poloni sechearna marescalcus Giurgea (101apswanztcoma ero AqSpateto). AcestuiGiurgea Polonii ii spun la 1496: McSintie mopillcs, 4).

Se pare deci a acest marescalcus Giurgea ar fi vorniculGiurgea. Aceasta interpretare g5seste insa o mare piedicA in faptul,ca Giurgea n'a fost vornic de curie nici la 1493, nici la 1496. Inacest Limp Boldor a fost vornicul de curie. Afars de aceasta, infimpul amintit mai sus, nu se g5seste mire boierii martori nici unboier cu numele Giurgea.

Dar se vede ea Polonii atribuiau trimisilor moldoveni mai desaceasta demnitate, daca ei defineau o funcfie care nu se &sea inPolonia. La anul 1540 a plecat in Polonia un numar de boierimoldoveni ca sä tears recunoasterea ca domn a lui Alexandru Cornea.mire ei s'a aflat Piotr Wartyle marszalek ziemie woloskiey". La 1540Petru Varfic a fost portar de Suceava, si nu vornic de curie 5).

1) ABRAHAM WL. : Powslanie I, pag. 385-6.2) ULIANICKI : Material, pag. 2, No. 2.3) Ibidem, pag. 3, No. 4.4) BOGDAN : Doc. .51efan c. Mare II, 383, 391, 397 §i 400. Vezi aprecierea in

acest inleles la C. C. GwRescu : Coniributiuni la sludiul mar. diregalorii, p. 34 §i urm.5) HURMUZACHI : SuplemenI, III, pag. 141.

www.dacoromanica.ro


Deci Giurgea, trimisul lui Stefan cel Mare, a fost un boier derang mai mic, dar nici de cum vornic de curie. In consecint5, niciDragoi n'a fost vornic de curie la anul 138T.

Documentul din 1403 Ianuarie ?" ni s'a oastrat numai cu textpolon si este asa dara o fraducere din originalul slavon. Cum a fosttextul original nu se stie, dar identificarea dawnoho dwornika = fostdvornic da loc la multe indoieli. Nu poate fi vorba de fost vornic".In documentele moldovenesti se zice pentru fost dvornic" --= bivdvornic" 1). Daca in textul original a fost biv dvornic", atunci nu ede inteles, dece traducStorul polon n'a mentinut aceasta forma, ci aschimbat=o. Vlad este amintit ca vornic atat inainte de 1403, cat sidup5 acest an. Admitand chiar neglijenfa diacilor, cari nu redautotdeauna cored demnitatea boierilor, totusi, daca Vlad nu mai eravornic dela anul 1403 incoace, s'ar fi putut g5si ocazie suficienta deaoi fixa demnitatea de fost vornic". Cum acest lucru nu s'a intamplat,trebue s5 ne indoim de veracitatea textului polon al documentuluiamintit din anul 1403. In textul original n'a fost decal : AROMIKS.

()data ce s'a stabilit lista vornicilor de curie panS la 1432, vafi necesar s5 arat5m ce carier5 a avut fiecare din acesti vornici, pansa ajuns la aceasta functie.

E evident, ca la inceput curtea domnului nu era format5. Uneledemnitali lipseau, pentru allele inc nu era gSsita si stabilita denumirea.Afars de aceasta, la inceput, vom constata carieri repezi la boeriifarii, spre deosebire de timpul care urmeaz5, cand solicitatorii defuncfiuni la curie aveau de infruntat concurenfa si de asteptat diso

parifia inaintasilor.Pe vornicul Vlad it gasim pentru prima oars la 1392 Marcie

30. I se zice OtrAMOKA", n'are functie si se af15 la numSrul 10 2).A doua oars it intalnim in calitate de vornic (1393 Noemvrie 18) 3).

Vornicul Ianusch este boieriul Ivanis sau Ioanas. Il gasimintaiu la 1395 Ianuarie pe timpul lui Stefan, cand e trecut ca ll/ilipAkIIK41-1111118 gliTANSS 4). A doua demnitate, pe care o define, este ceade vornic.

Tamar, pe romaneste Toma, a fost intaiu stolnic, 1400 Februarie

1) De obiceiu scris: 6HRIB4r0 AKOPHHK4.

2) Arhiv. id. D., p. 18 -9; WICKENHAUSER ; Woronetz, p. 99-100.3) ONCIUL : Doc. inedile, p. 367-9.4) Zapiski Odesa IV, p. 320 -1 ; ULIANICKI : o. C. p. 8-9, No. 10.

www.dacoromanica.ro

88 TEODOR BALAN 28

11 : TIMM CTOAHHK 1) ; 1400 Iunie 29 : TIMAWA CTOAHHK 2) ;

1400 August 4 : Tamawa CTOAHHK 3). Cand reapare la 1411 estevornic.

Cupcici apare intaiu ca visternic la 1414 Decemvrie 20 (.118[114/111,1]KHCTOIIHK) 4). Dela 1422 August 20 incepand dansul este logof5t(K81141111 A01'0211ET) 5), La 1427 e vornic.

Jurj vornicul este identic cu Jurj Jumatate. Cum exists pelang5 el un Jurj Fratovschi si un Jurj staroste, nu este usor a.i.distinge afunci, cand nu se zice decat : Jurj. Familia Jumatate esteveche. Ea apare intaiu la 1403 Ianuarie, cand reprezentantul ei esteboieriul fara functie Ion Jumatate (Iona Jumetateva) 6). Acest Ionmai e citat la : 1404 August 7), 1407 Martie 8 (X.I0AUTATE RONA) 8),1408 Septemvrie 16 9), 1409 Ianuarie 2810), 1409 Aprilie 18 11),

1409 Noemvrie 18 12), 1410 Februarie 15 13), 1411 Aprilie 14 14),

1412 Aprilie 5 PliSiurraTigHtia) 15). De aici el dispare, si apare flulsail Jurj Jumatate. Jurj a avut urm5toarea carier5. Apare intaiu la1419 Aprilie 8 la numarul 6 ca Iliovpaca .1KOyMETATEKHLIA". Decin'are functie, ci este numai boier la curie 16). La 1423 Februarie 11Jurj tot n'are functie (211Spica ZomoTATEKtitia) 17). °data-, la 1425Ianuarie 30, el este amintit impreuna cu fratii s5i, adec5 fiii luiJumatate" (1iyffirraTEKkirt chfflork) 18). Dansul mai e citat fara

P.

1) Surete VIII, p. 81.-2.2) Revista Neculce VI, p. 352-3.3) Ibidem VI, p. 354-5.4) Surete XVIII, p. 12-13.6) Arhiva ist. II, p. 132 ; 1423 12 3 Surete I, p. 199-200 ; 1423 31/3 Surete I,

21-23 (narly Krimagean aoroilsrry); 1425 31 1 _HURMUZACHI 12, p. 836-8.6) Cony. lit. 1901, p. 357-8,7) ULIANICKI, p. 15-16, No. 18.8) Zapiski Odesa I, p. 346-7 ; IsTELeuisEDEc : trust, apendice 3-6.'I MELCHISEDEC : Roman I, p. 101-2.

10) Revista Neculce VII, p. 170-1.11) Arh. is!. 12, p. ,11.12) WICKENHAUSER : Moldowilza, p. 56 ; T. BALAN: Noui doc. camplgene, p. 7.13) .n4ndoi idetu, p. 56-7 §i p. 9.14) Idem, p. 57 59 §i p. 10.15) HURMUZACHI 12, p. 832.

16) Arh. ist. ji, p. ,11,0.17) Surete V, p. 1-2.18) HuRmuzacHI 12, p. 06-8.

www.dacoromanica.ro


functie la : 1427 August 18 1), 1427 Octomvrie 15 2), 1428 Aprilie15 8), 1428 Iulie 8 4), 1428 Julie 24 6), 1428 August 5 6), 1428Decemvrie 4 7), 1428 Decemvrie 28 8), 1429 Aprilie 17 9), 1429Mai 2? 1°) , 1429 Iunie 6 11) §i 1430 Februarie 21 12)

Jurj Jum5tate, e drept, n'a avut nici o functiune la curie, dara fost boier la curie limp de 10 ani. In al unsprezecelea an el

devine vornic.Demnitatea de vornic nu este, dupa cum am v5zut, prima

demnitate pe care o detin boierii. Ace§tia sunt siliti s5 detina un limpfunctiuni inferioare, sau sa petreac5 Limp mai indelungat la curie, cas5 poat5 primi functia de vornic. La inceput ascendenta e mai usoar5,dar cu cat curtea domnului se consolideaza, e necesar sä se culeagatot mai mult5 experient5. Un Tama§ petrece la curie Limp de 10 ani,pans ajunge vornic. Tot at5t de lung a fost §i timpul de preg5tire allui Jurj Jum5tate.

Pentru a putea stabili situatia vornicului de curie, va fi necesars5 constatam, ce functiuni a mai detinut vornicul la curie, and n'amai fost vornic. Vom putea stabili astfel, care sunt functiunile inferioaresi superioare vorniciei.

Vornicul Vlad dispare din lista boierilor dup5 anul 1421. Amurit probabil. Asemenea nu se mai int5lneste vornicul Tamas, dup5ce, la 1411, a detinut putin limp demnitatea de vornic.

Ioan5§ poarta denumirea de viteaz inainte §i dup5 ce a fostvornic. II g5sim astfel la 1404 August (lwainowe gHTE3A) 12), 1400Noemvrie 28 14) si 1404 August (tiliiirwk IIHTIA31s) 16).

1) WICKENHAUSER : WO/V/70Z, p. 146-7.2) Surele XVIII, p. 18-19 i A. A. Rom., tom. 36, p. 131-2.3) Uricariul XVIII, p. 1.-2.4) Arh. ist. It, p. 121.5) Uricariul II, p. 248-9 §i Arhiva Bug. Pachetul Dorohoi.6) ZOTA : Serni,Mileniul, p. 1.7) Surele V, p. 110-111.8) Ispisoace II, p. 3-4 §i WicKENttausea: Homor, p. 83 -4.9) Surele VIII, p. 86-8.

10) Revista Neculce VII, p. 273-4.11) Arh. ist. It, p. 122.12) WICKENHAUSER : Homor, p. 172-3.18) Revista Neculce VI 354-5.14) Rev. Neculce V p. 333.15) ULIANICKI : 0. C. p. 15-16 No. 18.

www.dacoromanica.ro

90 TEODOR BALAN 30

Cupcici este amintit dupa 1430 Februarie 21 ca boier fara nine=liune. I se zice numai Cupcici (Mu Lm (la). Este amintit astfel la : 1430Decemvrie 23 1), 1431 Februarie 6 2) ; in aceasta calitate el trece laurma§ii lui Alexandru cel Bun, la cari cu timpul ajunge din noudvornic.

Jurj este vornic §i la fiii lui Alexandru cel Bun.Dupa cum s'a vazut, vornicii nu mai defin alts funcfiune ()data

ce nu mai sunt vornici. Viteaz" nu este o funcfiune, ci o calitate.Omul a fost miles, osta§ §i zicandu=se unui boier viteaz" se indicacalitatea sa de osta§. Numai Cupcici ajunge din nou in funcfiune, dartot vornic se face. Deci fostul dvornic, dad mai este citat in listaboierilor martori, nu mai define alts funcfiune, ci este boier la curie,necesar domnului pentru sfatul domnesc.

Cum pentru a fl vornic este necesar sa fi ocupat alte funcf iunia curie sau sa fi petrec.ut un timp indelungat la curtea domnului, iar

in urma, cand nu mai e§ti vornic, sä faci parte din sfatul domnuluica sfetnic, se distinge clar dela inceput, ca vornicia in Moldova afost una din cele mai de seams funcfiuni.

SA vedem acuma, cum sunt alcatuite pentru timpul Oa lamoartea lui Alexandru cel Bun listele boierilor martori. Pentru stabiolirea situafiei vornicului este necesar de vazut cari boieri sunt amintitiin aceste liste Inaintea §i cari in urma vornicului.

In timpurile dintai funcfiunile dela curie Inca nu erau stabilite.Prima lista de boieri mai ampla este cea de pe timpul lui Roman,din 1392 Marcie 30 3). Sunk citati 14 boieri, din cari nici unul nu arevre.ro funcf iune. Al doilea document este datat din 1393 Noemvrie18 4). Aid apar primele funcfiuni. Este citat Jun stolnicul (10pkiaCTOMIHKA) §i Vlad vornicul. Lista confine 9 nume de boieri. Vladvornicul este la numarul Z. Inaintea lui sunt amintiti 6 boieri, intrecari Stefan, nepotul domnului, Bratul Neatedul §i Turk stolnicul. Inurma vornicului Vlad se gasesc citafi doi boieri fall funcfiune. La1395 Ianuarie 6, Vlad vornicul este citat la numarul 6, dar este inlist5 singurul boier care define o funcfie. Inaintea lui se MI5 Mire

1) Surete XVIII p. 29-30.2) Arh. is!. II p. 122.

3) Arh. ist. II 18-19.4) ONCIUL : Doc. inedite p, 36T-9.

www.dacoromanica.ro

31 VORNICIA IN MOLDOVA 9k

boierii cunoscuti ca Bratul Neatedul si Stanislav (Rotompan) §i fra=tele domnului (111Hramt spars BOMOAHH8). La 1400 11/2 Ioanas vor.-nicul este la numarul 3 si e in lista primul boier care define o func,'lune. Inaintea lui se af15 : viteazul Dragon si Andriias. La 1400.Iunie 29 vornicul Vlad este la numarul 4, si primul boier cu funclie.Inaintea lui sunt boierii cunoscuti : Drago§ viteaz, Andrias si Stanislav-Rotompan. Aceeas situatie e si la 1400 August 4. Cand siApanesteIuga, la 1400 Noemvrie 28, lista este imp5nata de viteji. Vlad door=nicul ajunge s5 stea la numarul 11, avand Inaintea sa un singur boiercu functie, pe Roman de Sirete (Nam-it+ COTCK0F0). La 1403 Ian'

nuarie 7 ii tree inainte 5 boieri, dintre cari unul singur cu indicatia,demnitatii : Barlea din HAr15u (Syria Chorlowskoho). Acest Barleyde Harlau e pus la 1404 August in urma vornicului Vlad, careastfel ramane din nou cel dintai boier cu functie la curie. La 140TMark 8 and Vlad este la numarul 7, se AA citafi Inaintea lui ur--,

matorii boieri cu functuine : starostele Jurj si Drago§ dela Neamf. La1407 Octomvrie 6 vornicul Vlad e la numarul 5. Inaintea lui sunttrei boieri cu functie : starostele Jurj, Mihail de Dorohoi si Dragode Neamt. Vornicul Cupcici &este la 1427 o situatie mai 15murita.E citat de obiceiu la numarul 3, iar demnitatea de vornic este amin=tita cea dintaiu. Inaintea vornicului se g5sesc doi sfetnici ai domnului,sfetnici fara funclie : Mihail si Valcea.

La Incepuf ierarhia demnit5tilor dela curie nu era bine stability.Numele demnitarilor sunt puse la intamplare, fa-r5 sa se tie seamy defunctia pe care ace§tia o defin. Dar dupa pufin limp ierarhia se sta.-bileste si demnitatea de vornic este amintita cea dintaiu. Lista boieriloreste alcafuita astfel : intaiu sunt trecute numele sfetnicilor, cari nudefin funcfiuni, in urma acestora se aminteste numele vornicului. Cei.-Ialli demnitari urmeaza dup5 vornic.

Felul cum sunt alc5tuite listele bolerilor moldovenesti ne arat5,c5 vornicul n'a fost cel mai de seams boier la curie, ci numai unuldin cei mai de seams.

Pe iimpul lui Alexandru cel Bun si al urmasilor sai au existatcurfi princiare. Erau frafi de domn cari aveau curfi separate, Acestecurfi erau insa reduse, caci lipseau la ele demnitarii regionali, ca sfaz-ro§tii si parc5labii. Nu se afla deaf boierii dela curie, cari aveaugrija prinfului, formind totodata si alaiul sau. Din cand in and seciteaza si demnitarii doamnei. Acestui fapt se datoresie existenfa dc

www.dacoromanica.ro

92 TEODOR BALAN 32

mai multi demnitari de un fel la curtea domnului, Dad sunk citati inlista boierilor martori si demnitaril printilor sat! ai doamnei, atuncidemnitarii domnului tree inaintea

Alexandru cel Bun a avut un frate cu numele Bogdan, pe care1=a facut coregent. Il citeaza ca mentor din primele timpuri ale dom=niei sale, iar in urma it aseaza alaturea de el.

La 1400 Februarie 11, cand Alexandru confers vamesului Dan-un loc de case sate, citeaza ca martor pe fratele sau Bogdan (it*pagoal, PCHAKAMI-1 at Snail hormtik) 1). In Iunie 29 aceluias an Bogdan+este amintit ca coregent. Atunci Alexandru impreuna cu Bogdan4:15ruesc lui Stroe si Ivan doua sate (1w fiAEKedHAVIL H spanCOACTILIMH Hcovnailk Rormii) 2). Tot astfel dansul se g5seste citatla 1400 August 4 3), 1407 Martie 8 4), 1411 Iunie 28 (Mkt Iw IMEK-.CaliAp0 . . . He SpaTOAVK MOHAia M011114110M1 ROIMHOIt) 5).

Trecand in revista documentele, vom g5si ici colo pe unii boieriai lui Bogdan sau ai doamnei. La 1427 Octomvrie 15 sunk citati doiceasnici : Isaia ceasnic (numarul 9) si Negrila ceasnic (num5rul 14) 0).Un an mai tarziu, la 1428 Februarie 16, mai gasim un al treileaceasnic, pe Bilav, ceasnicul doamnei (firinama thILUHIIKA KIVArlifiHHA) 7).La 1423 Mantle 31 sunk citati doi visternici : Stan si Iacus 8). Totacestia se intalnesc la 1431 Februarie 6 9). Primul e al domnului, at+zloilea al fratelui sau Bogdan.

Tot astfel au fost doi vornici la curie. Vornicul lui Bogdans'a chemat Puma. Se citeaza intaiu la 1400 Februarie 11. Urmasulsau a fost Negru. °data este citat un loan dvornic.

In rezumat vom zice, ca pentru perioada pans la moartea luiAlexandru cel pun demnitatea de vornic a fost una singura, unadin cele mai insemnate dela curie. In lista boierilor martori se citeaza

1) Surele VIII 81.2.2) Revista Neculce VI 352.3) Ibidem 354-5.4) Zapiski Odesa I 346-7.5) Surele I 195.0) TORGA : Ostasi 131-132.7) WICKENHAUSER : Woroneiz 199-200 §i Surele V, 1-2 (La Surete datat

fats cu 1423 Februarie In. O copie germane a acestui document se afla in ArhivaBucovinei, iar originalul la d. George Vasilco din Cernauli.

Surele 21-23.9) Arhiva ist. IL p. 122.

celorlalti.

si

. . .

si

$i

si

8) 1

www.dacoromanica.ro


intaiu sfetnicii domnului, adeca cei cativa boieri batrani merituo§i,.cari nu detin la curie nici o functiune. Dupa ei urmeaza vornicul.In lista demnitarilor, vornicia este cea dintaiu boierie care se aminte§te_

Vornicii de curie dela moartea lui Alexandru cel Bun pans ladomnia lui Stefan cel Mare.

1432-1457.

Dupa Alexandru cel Bun urmeaza un timp de 25 ani, in de,cursul caruia a stapanit in Moldova un numAr mare de domnitori..Disparifia domnului sosirea altuia a fost urmata de schimbari esen,tiale in alcatuirea listei demnitarilor. Sunt boieri cari nu doresc saserveasca decal pe un singur domn, alfii firi mai slabe, se inchina la mai multi domni. E un mozaic de nume boiere0.

Lista vornicilor de curie pentru acest limp se alcatue§te dupacum urmeaza.

Vornicii de curie 1432-145t.

Anul DomnulNumelevornicului

Tittutvornicutui Isvorul

1432

1432 4 I

1433 17 I

1433 26 II

1433 4 VI

1433 15 VI

1433 9 XI

1434 13/I

1434 10 II

1434 18 III

1434 24/IV

Ilie

,,

n

,,

Stefan

n

,,

)1{tiing

:Ktipaia

NiSpata

Dan

Mil%

AaHa

Negril

Ihrpnao,

KupEi

Koymniv

Komniqa

AROPHHICA

n

,,

dvornicul

Attoptitizz

AROPHHICti

Hofrichter

ARoPmurz

Hofrichter

ABoinnum

Aaopunica

3

4

4

5

4

4

7

2

3

J

Revista p. istorie, arheol.VII,370-371.

Kozak : Resultate XV,196-198.

Surete II, 163-164, Nr. 61

Uricariul XX, 96-97,amintit in text.

Ulianicki p. 34-35, Nr. 29.

Ispisoace II, p. 6-7.

Traducere germana.Wickenhauser : Woronetz

148.

Ulianicki p. 41-42, Nr, 35

Wickenhauser : Woronetz149.

Akta grodzkie VII, 216218.

Hurmuzachi I2, p. 852.Uricarul XVIII, p. 8-10.

n

"

si

1i

iaragi,

9.-7

www.dacoromanica.ro

La n

'rul

I

94 TEODOR BAI-AN 34

Anul DomnulNumele

vorniculuiTitlul

vorniculuiT.'ill

Isvorul

1435 14 IV

1435 18 X

1436 21 IV

1436

1436 24 VI

1436 7/VII

1436 17 VIII

1436 19 IX

1436 19 IX

1436 7 XII

1437 24 II

1437 19 VIII

1437 20 XII

1438 17 II

1438 23 II

1438 5 III

1438 12/III

Stefan

Iiie

IiieStefan

DieStefan

TheStefan

IiieStefan

IiieStefan

IiieStefan

Iiie

IiieStefan

DieStefan

IiieStefan

IiieStefan

IiieStefan

Iiie

theStefan

IiieStefan

IlgTpx Xy-am4-li

Eavill

CristeaHudici

CristeaHudici

lima XolrAwia

Kpsc-rtX1rAH44

Petru Hudici

X0rAligd

flETp% OTXVAHNEU,k

XoA,wiaNfrilliAd

Hudi6Duma desSchwarzen

IlfTpd X01rAH4d

A cIrNki

110114 l'SAW14

Aotrathi

fIrrpa rsAwidAS Iloproro

Petre Hudici

XtimmiMaim (lopuoro

Petrea HudiciNegrila

Aitopmws

AEOPHHKil

dvornic

dvornicdvornicul

AnopHHK4

Aniill"n

Rotuma 1)00.1411CKOr

MINIMUM

A g°P"""n

Hofrichter,,

AltOpHHK4

n

.

dvornic

AB"H""

dvornic,,

2

25

46

3

35

3

3)

3)

565

11

413

411

412)4

g

414)

Amintit in text.Surete XIX, p. 51-52.


\ Traducere romaneasdi) Surete XVIII, p. 32-33.

\)

Traducere romfineascaMelchisedec : Hui p.

149-150.

p.II 9 -10.59 -61.

) Isipr iicsaoraucie

) Ulianicki p. 48 49, Nr. 44,

\ Iorga N.: Studii si doc.) XIX, p. 11.

Arhiva 1st. 12, p. 18-19.

Ulianicki p.50-52, Nr.46.

) Ulianicki p. 53 54, Nr. 48.

\ Wickenhauser : Homor) 173-4 -).

Ulianicki p.54-55, Nr.49.)

\ Revista Neculce VI,) 347-8.

4-54 -5.Arh ist Ii, p


) Surete XVIII, p. 36.

Uricariul X, 124-126.

1) Problematic.2) Duma este citat aid ca Vornicul fratelui domniei noastre" (Hofrichters

beim Bruder unserer Herrschaft).

,,

n

www.dacoromanica.ro

1

La n

.rul

1


Anul DomnulNumele

vomiculuiTit lul

vomicului Isvorul

1438 21 VIII

1439 12 III

1439 10/V

1439 2 VII

1439 30 VII

1439 26/X

1442 24/II

1442 8 III

1442 5 IV

1442 1 VIII

1442 8 IX

1443

1443 6 III

1443 4 V

IlieStefan

DieStefan

Stefan

IlieStefan

IlieStefan

IlieStefan

IlieStefan

IlieStefan

DieStefan

IlieStefan

Dias

Stefan

.Stefan

Printul Petru

XSAH44Sand Irp/i1Kirk

fIrrpa XormigaHErpHAA

Hurpun4

IliTpd 3COVAH44Herpuna

XSA,FmaHfrilHAO

fin-pa Xoyiku44lleriniaa

XotrAu44flirptina

fIrrot X01/AH44lin-pima

lIrrpa Xov.AuttaHp411111411

XSA,,mr.lima

Petre Hudici

Gu[nui]&Au

AGVNIsi Epaemiqa

AGritthl fipanumCHAIM

A"P"""

.n

.

,,

.

bra' functie

AROONHK4

fall functie

A.KolIFIHKa

",,

vornic

AsPutiza

.

."

5 ) Surete XVIII, p. 39-40.10

1: ) Uricariul XVIII, p. 13 14.

4 Uricariul XVIII, p.17-18.

14) Ulianicki p. 57-58, Nr. 52.

2 ) Surete XVIII, p. 43 441).

4 ) Surete XVIII, p. 45-46.

1) Ulianicki p.58-59, Nr, 53.9

I

5 ) Arh. ist. It, P. 74.

1) Surete XVIII, p.120-121.9

71 ) Ispisoace II, p. 13-14 2).

1 Surete XVIII, P. 51.

16 ) Surete XVIII, p. 52-533).31

4 Ulianicki p.60-61, Nr. 544).

5 \ Ulianicki p. 61-62, Nr. 5514 ) si Hurmuzachi 12, p. 282-3.

') In doc. din 1439 Iulie 15 (WICKENHAUSER : HOMOr p. 201 2) se amin.,teste : Negrilasch, Hofrichter, iar Petru Hudici (Peter Hudi0 n'are functie. Docu=mentul, parand suspect, a fost omis.

2) Pare sa fie gresala, fiindca in timpul acesta nu se citeaza un vornic cunumele Petru, ci numai Petru Hudici.

3) Documentul acesta provoaca nedumeriri. Nu este citat vornicul Domnului, cinumai Sima, vornicul prinlului Petru. In plus avem pe vornicul Bode, care pare afi fals scris in loc de Bade. Vezi nota urmaloare.

4) Mai sunt amintiti in text intre altii urmatorii boeri : GHM4 AROpNlint BiwaROROAHHII, TdAefrin 4dWHI-11C91 1111-pd ROIROAHHIL §i Rapt AROpHHIM.

0,

,, 13

:

www.dacoromanica.ro

La

n.ru

lI

96 TEODOR BALAN 36

Anul DomnulNumele

vorniculuiTiflul

vornicului I s v o r u I

1443 T V

1443 18 V

1443 28 V

1443 30 V

1443 31/V

1443 3 VIII

1444 26 IV

1445 18 II

1445 5 IV

1445 15 VII

1445 8 VIII

1445 11 VIII

1445 26 XI

1446 25I

1447 14/I

1447 11 II

1448 18 II

StefanPrintul Petru

StefanPrintul Petru

StefanPrintul Petru

StefanPrintul Petru

StefanPrintul Petru

Stefan

Printul Petru

StefanPrintul Petru

StefanPrintul Petru

Stefan

,,

7P

,,

,,

,,

,,

Roman

Aormhi BIM@ WMGNAW

ASAua 16/ insip4dGNAW

Atinua SoirewiaGNAW

MAW SpdfEIMIGrimm

At Lwk EfhlIEF144Omit

Duma Braevici

CHAU

ArAthl Epdf111144GHAllil

Air" liP4111H44GNAW

AlrA161 EJMEICHtld

Duma Braevici

ASAIld EihIEHIPId

Arma Epaiorm

Aymb, Bpattili44

PlAtbl BpdfISH44

Dum Braevici

01114

AROPHHK4

.PP

"

P,

17

,,

Hofrichter

ABOPHIIK4

R6111W4r0

AHOPHHKd

AliOpHHIta

n

,,

dvornic

AROVIHKd

miopumas.

AHOpFIHK4

,,

Hofrichter

AEOPHHK4HIMIKOr0

412

Arhiva ist. II, p. 123.

5 )18

Ispisoace II, p. 17-18.

4 \/ Surete V, p. 115-116.

41 1

Ulianicki p. 62,12,

Nr. 56 si\) Hurmuzachi p. 884-5.

4 \ Surete X, p. 1 -2.

4 Wickenhauser : Woronetzp. 151 2.

2 Arh. ist. Ii, p. 123 1).

3 ) Ulianicki p. 64 66, Nr. 59.12

4 )9 Ulianicki p.66-67, Nr. 60.

4 Ulianicki p. 67-68, Nr. 61.

4 Uricariul IX, p. 137 138.

4 Surete I, 138-139.

3 Ulianicki p. 63, Nr. 58.


3 Surete XVIII, p. 55-56.

4 Wickenhauser : Moldowitzap. 61-62.

si T. Balan : Noi doc. cam=pulungene p. 11-12.


1) In gall de vornicul Sima curtea printului Petru se constituie din boierii :Bratul, Toader ceasnic, Ivan Minziul, Nicoman, Iuria Cupcici, Stetcu, David stolnic,Coste Hriscan si Ilea logoLlit. I. BOGDAN : Cinci documenle p. 33 declara fals acestdocument, pe motivul ca pe timput acesta a stSpanit Stefan. Totusi documentul esteautentic, fiindca e dovedit, ca printul Petru avea o curie deosebila.

)

,-.

2

:

www.dacoromanica.ro


Anul DomnulNumele

vorniculuiTitlul

vornicului-2

k

:1

Isvorul

1448 23/II Roman KOCTI afAHK I11 I I. Bogdan : Contribulii

1448 23/IV Petru

IIIIWIKIA

KOCTH

kIW

AROpHHKA

AROPHHICA 6

p. 637-639.

Ulianicki p. 71-72, Nr. 66

1448 5 VII ASMH EPAERWId 3 Surete XVIII, p. 57-58.

1448 22 VIII ,, Mma fipaesmvx AROptimcs 3 Ulianicki p. 74-75, Nr.68.

1448 15/IX AS" Elldailiq mm1)1411144 4 Surete I, p. 276. -278.

1448 22/IX IP Arma Epanni41 AILOpHHK8 1 Ulianicki p. 70-71, Nr.65.

1448 5 X ASnna EpdHIH'Id AROpHHKd 3 Arh. ist. L, p. 113.

1448 10 X Mmbi RpdigH,Id"

4 Surete V, p. 118.

1449 3 VIII Alexandru ROCTH"

4 I. Bogdan : Doc. moldov.p. 25-29.

Nicolaescu : Documentep. 100-103.

1450 11 II Bogdan AParoanipa ,, 6 I. Bogdan : 5 documentep. 52-551).

1451 31 VII ,, Dragomir dvornic 3 Parvan : Alex,Indrel p. 119,Nr. 7.

1452 7/IX Alexandru Braevici 1 Parvan : o. c. p. 120, Nr. 5.

1452 27/X Airmd IRPaERH" AROPKH" I Ulianicki p. 77 -78, Nr. TO.

1452 21 XII Duma Braevici dvornic 1 Parvan : o, c. p. 121, Nr. T.

1453 22 IPP Duma Braevici 1 Parvan : o. c. p.121, Nr. 10.

1453 26I Aormt EpdHDPId ABOpHHKA I Arh. ist. II, p. 102-103.

1453 Ianuarie Ard161 Epantnua 1 Uricariul XVIII, p. 21-22.

1453 8 II . Out hpdEKH4 AROpHHK I Rev. Neculce IV, p. 176.Surete XVIII p. 60.

1453 23 II ,, MMH AROpHHH4 1 Arh. Bucov., Pachetul II.cani $i

Reli : Doc. slavo.rom.p. 7-8.

1453 3 IV Roam,'PP

1 Arh, ist. IL, p. 142.

1) Pe langa Dragomir mai este citat wHitsd ii,(gopmi)Ke. Fiind problematicacompletarea lui A Kd in A(Ropini)Ka, OW a trebuit sa" fie orris.

4

.

.

.

.

,,

.

..

.

.

,,

.

$i

.

www.dacoromanica.ro

98 TEODOR BALAN 38

Anu. DomnulNumele

vorniculuiTitlul

vornicului c

ifli

Isvorul

1453 2/VI

1453 20 VI

1453 20/VII

1453 7/IX

1454 1 I

1455 8 II

1455 20/VII

1455 15 VIII

1455 20/VIII

1456 15/VI

1456 29 VI

Alexandru

,,

Petru

/2

PP

"

Epdf11114d

Anu EpagRHLIA

Braevici

Ayuw hpatsim

Braevici

Of,,004

XoAKo

XoTtco

Xo[A]Ko

X0 MO 111 H Rolls

Illugorik

ABONHOCA

,,

dvornic

AROPIIHKa

dvornic

AROPIIHKA

IP

A Rop HIM%

"

1

1

1

1

1

5

4

3

3

9

8

Surete 1, p. 163-165.

Ulianicki p. 80-82. Nr.73.

Parvan: o. c. p. 123, Nr.19.


Parvan o. c. p. 124, Nr. 23.


Ulianicki p. 84-85. Nr. 76


Revista Neculce VII, p.172-173,

Ulianicki p. 86 88, Nr. 79)1.

Akta grodzki VII, p. 228231.

Cariera vornicului Jurj JurnAtate este cunoscuta. Se af15 la curteaDomnului dela anul 1419 incoace la 1430 ajunge vornic. Dansulfrece in aceeas calitate la Iliac, flul lui Alexandru cel Bun. Asemeneacunoscut esfe si vornicul Cupcici. El esfe si mai vechiu la curie caJurj Jumatate. Se mentine vornic dela 1427-1430. Stefan, fiul luiAlexandru cel Bun, it face din nou vornic pentru anul 1434.

Necunoscut este vornicul Dan. El iii incepe cariera la curie la1414 Decemvrie 20, odata cu Cupcici 2). Cupcici e vistiernic, iarDan postelnic (AdH4 flOCTEMIIIKA). Coteaz5 ca cel din urm5 boier inlista boierilor, la numarul 14. La 1418 mai define demnitatea depostelnic 3), iar la 1420 Aprie 25 dansul devine ceasnic Oa numarul14) : PHA 4AWHFIKt1 4), La 1424 Februarie 16 Dan e citat din nonca ceasnic (Amu qaunuma) 5) ; se pare a a fost ceasnic in toff anii

1) A fost omis documentul din 1456 Iunie 6, fiind deteriorat (Cony. lit. 35.1901, pag. 671).

2) Surete XVIII p. 12-13.3) 0. POPESCUL : Catel a docum. p. 3 4.4) VENELIN : Vlaho,bolgarski p. 60-62.5) BOGDAN : Inscriptii p. 356-357.

,,

.

.

,.

si

2

.

www.dacoromanica.ro

39 VORNICIA IN MOLDOVA 9§

dela 1420-1424, deli documentele nu=i amintesc demnitatea. Dela1425 Ianuarie 30 1) Dan e permanent boier la curie fara functiepang in momentul and ajunge vornic de curie. Suie in acest timpdela numarul 11 papa la numarul 5 (1432 Ianuarie 4) 2). Dan are casi Cupcici o vechime de 18 ani.

Negrila se g5seste that pentru prima data la 1427 Octomvrie15, in calitate de ceasnic, la numarul 14 (Ilirpiim 4h11111-11-11{A) 3). Aceast5demnitate o define tot timpul dela 1427-1431 4), deci pans aproapede momentul and ajunge vornic. Are, dup5 cum se vede, o carierascurta, si nu s'a validitat, deoarece Stefan VV. it mentine numaipatru luni si it schimb5 cu vornicul Cupcici. Negril5 reapare ca von,nicul lui Stefan la 1436, 1438-1439.

Petrea Hudici este o creatie a lui Ilie VV. care 1=a luat lacurie la 1433 : (11gTpa l'Smitta) 5), f5r5 sari dea vre=o functie. Dardup5 putin limp Petru trece de partea fratelui mai t5n5r Stefan VV.si int5reste impreuna cu alti boieri jur5mantul acestuia prestat Polo=nilor in iarna 1434 6). In timpul and a fost vornic, Petru Hudicitrece din nou de partea lui The.

Duma Braevici, timp indelungat vornic la curtea lui StefanVod5, apare intaiu la anul 1439 Iulie 2, cand i se zice Duma luiIsaia (Aoymtd IfritiERA), la numarul 16 7) ; la anul 1442 Aprilie 5dansul este vornic de curie. Deci nu are la activul sat decal o ye=chime de trei ani. Este dela 1442-1447 vornicul lui Stefan VodA,trece apoi, detinand aceeas demnitate la Petru Vod5, si in urm5 ser=veste la curtea lui Alexandru Vod5 (1452 - 1454).

Sima este vornic de curie pela anii 1443 1445 si e omul deincredere al printului Petru. Intre documentele anterioare anului 1443intalnim pe Simon logofat (Gimolia norO/PTI1) 8), iar la 1438 Marcie5 pe Simea logofat (GHAvk AorodsnI) 9). Dar vornicul Sima nu esteidentic cu logofatul Sima, fiinda "ii g5sim pe amandoi cif a ti lang5

1) HURMUZACHI 12 p. 836-838.2) KOZAK : Resullate p. 196-198.3) IoRoa : Ostasi dela Prul p. 131-132.4) Revisla Neculce VII 274-5.5) Ispisoace It p. 6-7 ; 1433 Iunie 15.9 ULIANICKI p. 41-42 No. 35 (Hms XotrAwri).7) ULIANICKI p. 5T-58 No. 52.8) Surele XVIII 39-40, 1438 August 21.u) Surele XVIII p. 36.

www.dacoromanica.ro

100 TEODOR BALAN 40

elan : b. o. la 1443 30/5 GliNtki AK°pHica §i Gitwk noro4sEroy 1) ;tot astfel si la 1443 31/5 8). .

Dar intre boierii, cari confirms jur5mantul prestat Polonilor la1436 Septemvrie 19 de Die Vod5, se g5seste la numarul 20 Sima,fiul lui Mihailas (Gums 1111likAHA,1110K-11 OT Iarkpu,-k) 8). Daca admitemidentitatea Sima vornicul = Sima, fiul lui Mihailas, atunci avem dea face cu un descendent al unei vechi familii moldovenesti. CadMihailas a fost intaiu boier la curtea lui Iuga Vod5 la 1400 (A111VHAAWOHA) 4). Dansul se &este in aceea§ calitate si la curtea luiAlexandru cel Bun, unde it intalnim citat intre anii 1407 -1412.Ultima data numele s5u este trecut in lista boierilor martori la 1412Aprilie 5, cand Alexandru cel Bun confers boierului Jurca Drago#tescul satul Cernauca (illlupiuna wa) 6). Atunci face parte din sfatuldomnesc si numele s5u este trecut la numarul 2, pe cand StanislavRotompan se gaseste in fruntea listei. In cazul acesta Sima ar aveala activul s5u o vechime de trei ani, si in plus meritele tatalui s5u.Vornicul Fedora este amintit inainte vreme numai o singura data, la1454 August 25, ca Fedor posadnic (*FAopa flOCAAHHICA) 6), iar Hodco*tibor, vornicul lui Petru Aron la 1455-1456, se g5seste intaiu lacurtea lui Roman Voda, la 1448 Februarie 18 si 23 (Xoma BAH-sopa) 7). Se g5seste tot f5r5 functie, la curtea lui Alexandru Vod5(fftilEoPit) 8).

Cariera vornicului Cosfea Or nu se poate stabili, de oarecein documentele anterioare anului 1448 se g5sesc mai multi demnitaricu numele de Coste. Este Coste ceasnic, Coste parcalab si Costevisternic. Nu se poate zice, tine din ei a fost Coste Oral.

Fostii vornici nu mai ocup5 alte demnit5ti, ei devil] sfetniciidomnului.

Jurj Jum5tate ramane la curie si este amintit ultima data fa

1433 Iunie 15 9). La 1435 sunt amintiti fiii sai Steful si Mandru

1) HURMUZACHI 12 884-5.2) Surele X p. 1-2.3) ULIANICK1 p. 50-52 No. 46.9 Revista Neculce V p. 333.5) HURMUZACHI 12 832.

8) 0. POPESCUL : 0. C. p. 8-9.7) ULIANICKI : p. TO, No. 64 I. BOGDAN : Coniributii 637-9.8) Revisia Neculce IV 176 (1453 8/2).9 Ispisoace II 6-7.

i

www.dacoromanica.ro


(111,401rAti 11/101/ArkTATEKINA §i fratele (liliatiApH)1). La fel este cazulcu vornicul Dan, care devine sfetnic 2). Cupcici este asemenea boierla curie, pina ajunge din nou vornic. La 1435 August 26 se vor=be§te acuma de moartea lui (mum KlirRINtla 111,0 61%1A91 HAM% AKop-

HHKOAr, no Kr191191-1K1( MOTH) 3).

Petru Hudici famine boier la curie Orli' la 1447 Februarie11 4). Cand vine Roman la domnie, Hudici nu intelege si=1 serveascai merge probabil in exil. Cum Petru ajunge domn in Ora, Petru

Hudici este din nou boier la curie 5). E citat ultima data la 1449August 3 la curtea lui Alexandrel Voda, cand numele sau se gi=seVe in fruntea listei boierilor 6).

Negrila, fiind vornic de doui ori, e sfetnic al Domnului atuncicand nu e vornic. E amintit ultima data la 1447 Februarie 11 7).

Duma Braevici, cand nu mai e vornic, e sfetnic la voevozii Ale=xandru §i Petru. El semneaza adresa de supunere fats de Turci alui Petru Aron 8), §i infra, dupa o ezitare de doi ani, in slujba luiStefan cel Mare, unde famine 'Jana' la anul 1466 9). Costea 014petrece ca sfetnic pe la curtile voevozilor Petru, Bogdan §i Alexan=dru. Nu 1=a urmat pe Petru Aron, ci din capul locului 1=a sprijinitpe Stefan cel Mare. Este citat ultima datA la anul 1464 10).

DupA cum s'a putut vedea, boierii dela curie detin functiuni in=ferioare, ping devin vornici de curie. Ei trebuie sA fie barbati incer=cati, oameni cu experienti. Fo0ii vornici nu ocupa altA functiune lacurie. Ei devin sfetnici ai Domnului, iar numele for sunt trecute infruntea listei boierilor.

Deci §i pentru timpul dupi Alexandru cel Bun, vornicul decurie este unul din cei mai de seams boieri.

$i dupa Alexandru cel Bun exists curti princiare. Surd curtilefratilor domnitorului. Ace§tia sunt sau coregenti, sau numai printi ai farii.

Cand fratii Ilie §i Stefan se impac5, rezervinduli fiecare din

1) 1435 Oct. 18 (ULIANICKI 47-8 No. 43) §i 1436 Iunie 24 (Ispisoaceli 9-10).2) ULIANICKI 47-48 No. 43.3) Ibidem 42-44 No. 38.4) WICKENHAUSER : Moldavilza 61-62.3) ULIANICKI 71-72 No. 66.0) NICOLAESCU : Doc. slay. rom. 100-103.7) WICKENHAUSER : MOHOWitZa 61-62.8) ULIANICKI p. 86-88 No. 79.0) BOGDAN : Doc. .5%efan c. M. I, 111 -112 No. 66.10) Ibidem I, 86 No. 53.

www.dacoromanica.ro

i02 TEODOR BALAN 42

ei teritoriul pe care avea sä=1 st5paneasc5, se intemeiaz5 dou5 curedomne§ti. Unitatea farii se garanteaz5 prin faptul ca actele de guveron5mant se fac in numele amanduror domnilor. Cum ins5 fiecare dinei avea cate o curie separat5, funcfiunile la curie se dubleaz5. Pentrutimpul acestei colegialifati exists doi vornici de curie. Cel al lui Ilie esteamintit intaiu in lista boierilor, al doilea vornic este cel al lui Stefan,Ilie are intaiu pe vornicul Craste (Criste), iar Stefan pe Petru Hu,dici. Hudici insa trece mai tarziu de partea lui Ilie. Hudici vorniculsemneaz5 la 1436 Septemvrie 19 actul de jur5mant, ce=1 depunePolonilor Voevodul Ilie 1). Stefan are pe rand pe vornicii : Dumacel Negru, Negri15, Oana Ureaclea §i Duma Braievici.

Petru, fratele lui Stefan Voevod, poseda o curie separata. Indocumentul din anul 1443 Martie 6 sunt amintiti doi boieri ai sal :Sima, vornicul voevodului Petru Tador, ceasnicul voevodului Petru(GHALA AKOpHHKl niTiht BOEHOM-11111, TaA0p11 th1WHHInt HETpd 110E-

g0A111111) 2). Cea§nicul Tador este amintit si la 1443 Mai 28 (TampaIIETpa E.01130A1-1114 3). Lista boierilor completa a lui Petruse comunica la 1444 Aprilie 24 4). Ea confine urmatoarele nume deboieri : Bratul, Sima dvornic, Toader ceasnic, Ivan Minziul, Nicoman,Iuria Cupcici, Stetcu, David stolnic, Coste Hriscan si Ilea logof5t.

In acesf document Petru clgrueste, intru amintirea tatalui sauAlexandru (cel Bun), man5stirii Pobrata un numar de patru sAla§ede Tigani.

Ioan Bogdan neaga autenticitatea acestui document zicand c5in acest Limp a st5panit Stefan 5). Totusi documentul este autentic,fiindc5 existenfa curtii speciale a prinfului Petru este dovedit5. Domnulinsusi citeaza pe boierii fratelui sau mai tank. In urma, documentulnu comunica nici un act de stat, nici o acfiune de guvernamant, cise face o donafie. Fiecare boier, ba chiar neboier, era in drepts5 faca donafii, si sa citeze martori in documentul de donafie. Petrun'a facut decal ceea ce era uzitat in timpurile acelea. A that mar,tuna unui numar de boieri, ca donatia sa fie statafoare. E evident,documentul este autentic.

1) ULIANICKI : p. 50-52, No. 46.2) Ibidem p. 60, No. 54.3) Surele V 115-116.4) Arhiva istorica Il p. 123.5) I. BOGDAN : Cinci documenle, P. 33,

§i

lldWilHKA)

si

www.dacoromanica.ro


0 inovatie sunt vorniceii, cari apar la starsitul domniei luiAlexandru cel Bun $i se mentin un limp dupa moartea sa. La1428 Aprilie 22 este citat, ca ultimul din lista boierilor vornicelulSteful (111f4soirn Aito(1Hu4un)1). Mai infalnim pe timpul lui The, la1432 Ianuarie 4 pe : Tomm A110011H9eAd 2). ()data" se amintesc doivornicei : Stetcu si Toma (GTeu,Ka, Tomil AKOpini4EAGA11) 3). Faptul,ca sunt citati rar si numele for se AA" la sfarsitul listei boierilor mar=tori, dovedeste cä rolul for a fost foarte redus. Ei au fost organe deajutor in cancelaria vornicului. Erau oamenii lui, ei serviau la el siastfel li s'a dat denumirea de vornicei.

3. Vornicul de curie pe timpul lui *iefan cel Mare.Stefan cel Mare n'a avut in timpul domniei sale indelungate

decal 8 vornici.In tabela care urmeaza se pot cunoaste numele vornicilor, timpul

and au functional si rangul ce 1=au ocupat in ierarhia dem. nitglor 4).

Vomicii de curie ai lui ,Siefan cel Mare.

I

Timpul Numelevornicului

La nurnarulI II III IV V VI VII

1457 8 IX-1463 15/IV Qoian 2 6 6 10

1464 28 IV-1467 2/X Crasnes 2 4 14

1468 12 IX-1470 10 VIII Isaia 13 1

1471 13/V111-1476 22 V Bode 11 3

1478 11 11-1484 8 VI Hrana 1 18 8 1

1486 14/LX-1491 26/11 Dragon 11 8 25

1491 Marcie -1503 2 II Boldur 1 69 21 2

1503 26 VIII-1503 6/X Jurj T

8 72 6Z 421 .

41 14

1) Surele, XVIII p. 21-22.2) KOZAK : Resullale, p. 196-198.8) Ispisoace 11 p. 6-7, 1433 Iunie 15.4) Pentru tabela aceasta neoam servit numai de documentelt publicate de I.

BOGDAN in Cartea sa : Documenlele lui $tefan cel Mare,

1

1

www.dacoromanica.ro

104 TEODOR BALAN 44

Afars de pufine excel:4H, vornicii lui Stefan cel Mare sunt booieri cu o cariera indelungata la curie. Goian, primul vornic, §ioa Inceput cariera pe timpul lui Petru Voda, la curtea caruia define demonitatea de comis (1448 Octomvrie 10)1). Pe timpul lui AlexandruVoda Goian este cea§nic (1452 Dec. 12)2) §i define aceasta dem=nitate limp de aproape un an papa la 1453 Julie 20 3). De aiciinainte Goian e boier la curie, fara funcfie 4). El pare sa fi fugit dinjail de groaza lui Petru Aron si sa fi facut parte din grupul deboieri, cari s'au strans in jurul tanarului Stefan, pentru a=1 aducein jara. Goian are deci o vechime de 9 ani la curtea domnilormoldoveni.

Crasne§ a fost intaiu postelnic, dela 1458 Septemvrie 5 5)pans la 1460 Decemvrie 5 (11pacumiu) 6). Patru ani nu este amintit,§i la 1464 e vornic de curie.

Isaia are o cariera mai lungs. Este intaiu postelnic la 1457Sepiemvrie 8 7) devine la 1458 parcalab de Neamf (Maim mug-Koro) 8) §i ramane la aceasta funcfie pang la anul 1464 Noemvrie 2 9).Dela 1465 Aprilie 11 dansul este parcatab de Chilia (Isaja parkalabkelyskyi) 10), iar la 1468 Septemvrie 12 este vornic 11). Are deci ovechime de 11 ani.

Bode este spatar la 1469 Iunie 5 12), define aceasta demnitatepans la 1470, iar la 1471 August 13 este citat ca vornic 18).

Cariera vornicului Drago§ nu se poate stabili, de oarece inaintede anul 1486 sunt amintifi doi boieri cu numele de Drage§ : unul espatar, altul parcalab de Novograd. Identificarea este imposibila.

1) Surele V, p. 118.8) PARVAN : Alexandrel Voda, p. 121 No. 7.3) 'bider)? p. 123 No. 19.4) 1456 runic 15 (ULIANICKI p. 86-8 No. 79).5) BOGDAN : Doc. ,Stefan I p. 18-19 No. 10.8) BOGDAN : Doc. .,Stefan, I 40-41 No, 25.7) Ibidem I p. 3-5 No. 2.8) Ibidem I 9-11 No. 6 (1458 Apr. 12).9) Ibidem I p. 85-86 No. 53.10) Ibidem I p. 89-90 No. 57.11) 1468 10/7 Issaya marchio" nu poate fi socolit ca vornic. Bogdan : Ibidem

II 299.12) Ibidem I 135-6 No. 79.13) Ibidem 1 157 -8 No. 90.

www.dacoromanica.ro

45 VORNICLN IN MOLDOVA 105

Boldur, zis Boldor, apare intaiu ca visternic la 1479 Marie 91).Dup5 11 ani de functionare ajunge vornic la anul 1491.

Cariera lui Jurj vornicul nu se poate reconstitui. Poate dansuIeste identic cu boierul Giurgea pe care Stefan 1=a trimis la princkpele litvan Alexandru la 1493 si 1496, cu care ocazie Giurgea eamintit °data ca marsalc (111apilimaicoar6 ero AgSpicn) 2) alts dataca dvornic (Am Spaca Agoplemci) 3).

Vornicul Hrana nu este citat inainte de a fi fost vornic. Deciprima lui functie la curie este cea de vornic.

Dup5 cum se poate vedea, pe timpul lui Stefan cel Mare vorg.nicul are, ca si mai nainte, la activul sau o cariera indelungata. Esteboier cu experienta 5i omul care a dat dovada de destoinicie. Numaivornicul Hrana face exceptie.

Dintre vornicii lui Stefan cel Mare, foti, afara de o singurlexceptie, dispar din lista boierilor, odata ce nu mai sunt vornici. Crassnes, Isaia, Bode, Hrana, Dragon 4), Boldor si Jurj nu se mai amino-tesc. Numai Goian e p5rc5lab de Hotin dela 1464 Aprilie 28-1467Octomvrie 9 (Posulk cTapoeTa loTinicKH) 6), si parcalab de Chili&1468 Octomvrie 2 6) 1470 August 19 (romia nap KAAaEt1 Keaulocaro)7)

S5 vedem carui -moment se datoreste fapiul, c5 aproape toti-

vornicii lui Stefan cel Mare, cand nu mai detin aceasta demnitate,dispar dela curie. Toate momentele concurs penfru a dovedi eamoarfea ifia facut sä dispara dela curie, fie c5 a fost moarte fireasc5,fie c5 au fost ucisi de domnul lor.

Goian a servit la curtea domnilor moldoveni dela 1448-1470,deci limp de 22 ani. Daca presupunem ca el a ajuns la prima sademnitate in varsta de 30 ani, atunci el la anul 1470 era in varstade 52 ani. Cum nu mai este amintit de aici inainte, se pare ca a

Ibidem I 222 No. 121.2) Ibidem II 383.3) Ibidem II 391.4) Dragon mai e amintit, ca Aparou, sop." la 1491 Aprilie 20 (BOODAN

464 No. 235). Dar documentul acesta nu ni s'a p5strat deaf intro copie de va-loare problematica. De fapt din Mantic 1491 Boldur este vomit.

5) BOGDAN : II 297.Ibidem I 132-3 Nb. 77.

7) Ibidem II 309-310.

si

1)

I,

www.dacoromanica.ro

106 TEODOR BALAN 46

murit. Boldur a servit dela 1479 1503, deci limp de 24 ani. Si lael moartea va fi fost causa disparitiei. Nu putem sti, ce s'a intamplatcu Hran5, Dragon si Jurj. Dar la vornicul Bode trebuia s5 presuopunem c5 a cazut in lupta dela Valea Alba. El dispare la anul1476. Despre lupta aceasta ni se relateaza : $i multi din boierii ceimarl au picat 1)". Or, vornicul Bodea a fost boier mare.

Vornicul Isaia a fost ucis de Stefan cel Mare la anul 1471.Urechea ne zice In anul 6919 (1471) Ghenarie 16 au faiat StefanVod5 pre Negril5 paharnicul si pre Alecsa stolnictil $i pre Isaiavornicul, in targul Vasluiului 9". Cum Isaia nu mai este amintit dela10 August 1470 incoace, el atunci, se vede, a c5zut in disgratie,iar in Ianuarie anului viitor a fost executat.

Dintre vornici numai Goian ocup5 o noua functiune. El dup5vornicia de curte, primeste pe rand parcalAbia de Hotin si cea delaChilia. Faptul acesta ar putea sá produca impresia ea parcalabia este.o functie mai importa-nta decal vornicia, si vornicul se inalt5 in rang,dac5 ulterior devine parcalab. Cu eat mai mull se poate crede acestlucru, cu cat Goian, ajungand parc5lab, e amintit constant inainteavornicului.

P5rerea aceasta e gresit5, cad Goian, cand a fost vornic, e

citat totdeauna inaintea p5rcalabilor. La 1457 Septemvrie 8 3) vorniculGoian este trecut la numarul 1. In urma lui se afla p5rc5labii de Su,ceava Ilia§ §i Petru Ponici §i Ciopea p5rcalabul de Neamt. Totastfel e casul la 1458 Aprilie 12 4). Golan este la numarul 3, iar lanumarul 13 se Ad Isaia parcalabul de Neamt. Iar ultima data, cande vornic, Golan e !recut la numarul 4, iar parcalabul Isaia la nu.marul 12. Deci e cert vornicul trece inaintea parcalabilor. ()data ceajunge parc5lab de Hotin, Goian e trecut permanent inaintea vorni=cului de curte.

Lucrul e evident. Numai fostul vornic, sau boierii cari prinleg5turile for familiare sunt tinuti in nemijlocita apropiere a domnului,trec inaintea vornicului. Aceasta s'a intamplat chiar lui Goian. CandGolan este amintit pentru prima data la 1457 Septemvrie 8 5), inaintea

1) URECHE : I 165.2) Ibidem I, p. 15T.8) BOGDAN : I 3-5 No. 2.4) Idem I 9-11 No. 6.6) Vezi nota 1.

www.dacoromanica.ro


lui se afla amintiti : Cozma $androvici, Marion* fostul pArc5lab deNeamt, Oana Julici, Petru p5rcalab, Vlaicul parcalab de CetateaAlba si Coste Oral. Din boierii acestia Vlaicul este unchiul dom=nului, :ar ceilalti toti boieri mai batrani, mai merituosi cleat Goian.

Dar pentru a nu 15sa nici un echivoc, vom arata cariera fie=

c5rui boier, citat in acest document Inaintea vornicului Goian.Cozma $androvici apare pentru prima data ca boier f5r5 functie la

curtea lui Ilie Vod5 la 1432 Ianuarie 41). Cand Ilie pleaca din domnie,alungat fiind de fratele sau mai tank Stefan, Cozma imparte soartastapanului sau. Dup5 imp5carea fratilor Ilie si Stefan, Cozma $an=drovici reapare la curie la 1435 Octomvrie 18, asemenea ca boierfail functie 2). De aici inainte Cozma $androvici ramane mereu insfatul domnesc si serveste pe rind pe domnii : Stefan 8), Roman(1448) 4), Alexandru (1449-1455) 5) §i in urma pe Petru Aron(1455-1456) 6).

Deci dela 1432-1456 Cozma $androvici a fost boier la curie.C5nd a intrat in serviciile lui Stefan cel Mare, avea o vechime de25 de ani. Faptul ca n'a avut nici o functie la curie poate fi un indiciu, ea domnii s'au servit de talentul sau diplomatic, scutindu=1 demunca unei functii administrative. Cozma $androvici a intrat la curiecu 16 ani mai de vreme ca Goian (dela 1448).

Dar $androvici" inseamna : fiul lui $andru. Un boier cu nu=mele Sandro se g5seste la curtea lui Alexandru cel Bun, cu si Lirafunctie. Este Sandru dela Hotin dela anul 14001), care pe rand ep5rcalab de Neamt (1403 1407) 8), si ca Sandrisor este fara functie(1407.-1421) 9). Daca Cozma $androvici este fiul acestui $andro,atunci aduce cu sine nu numai talentul sau diplomatic, ci si meriteleparintelui sau. Stefan it apreciaza sisl pune in fruntea boerilor sal,cerAnduoi si ascultandu=i sfatul.

7) KOZAK : Resultaie p. 196 -198.') ULIANICKI : p. 47-8 No. 43.8) Surele XVIII 52-3.4) BOGDAN : Contributii p. 637-9.5) 1449 5 6 (Umnicin : p. 75-6 No. 69), 1455 8 2 ( Surele XVIII 63-4).0) 1455 20 7 (ULIANicia : 84-5 No. 76), 1456 29 6 (Akta grodzki VII,

p. 228-231).7) 1400 Februarie 11 (Surete VIII 81 -2).8) 1403 Ianuarie 7 (Cony. /it. 35 p. 353-5), 1407 Manic 8 (MELCHISEDEC:

HaFi, apendice p. 3-6).0) 1407 6 X (I.JuAnicxi: p. 16 No. 19), 1421 (aboacict : 25-7 No. 25).

www.dacoromanica.ro

108 TEODOR BALAN 48

Manoila are asemenea o cariera indelungata. Apare la 1436,and i se zice Manoil Gracin (ALUIOHAA rrAmithe) 1). Se afla la curteacelor doi frati Ilie $i Stefan, fara sä aiba functie. Mai tarziu e par=calab de Hotin (1438-1442) 2). Stefan, cand stapaneste singur, it

mentine, 8), iar Roman Voda it face din nou parcalab de Hotin 4).Dela 1449 incoace, Manoila este odata in fruntea listei boierilor 5),iar pentru rest este al doilea boier pe lista $i alternativ boier farafunctie sau parcalab de Hotin (1449-1455)6). Petru Aron it men=tine ca al doilea boier la curie 7). Manoil a servit asa dara, cu putinentermitente, dela 1436-1456.

Oana Julici apare intaiu la 1443 la curtea Voevodului Stefan,ca boier fara functie 8). Trece apoi la Petru 9) si pe urma la Bogdan 10).Si Alexandre] Voda it are intre boierii sai 11). Serveste la inceput sipe Petru Aron 12).

Oana Julici, considerandu=se anii petrecuti la curie, la 1457avea o vechime de 14 ani si servise la cinci domni : Stefan, Petru,Bogdan, Alexandru si Petru Aron.

0 cariera asemeni de indelungata au boierii Petru si Coste Oral.Si pentru ei se pofrivesc aceleas reflectii ca si pentru boierii, a carorcariera am urmarit=o aid.

Vlaicul, ce=i drept, nu esfe aminfit Inainte de domnia lui Stefancel Mare. La 1467 Ianuarie 1, Stefan ii zice : HAANKa ortica H allure." 13).Fiind ruda domnului, e preferat celorlalti boieri.

Deci boierii cari la 1457 sunt amintiti inaintea vornicului Goiansunt boieri batrani, oameni cu merite, oameni cu experienta. Sfatulfor este valoros, esfe necesar. Nu e resortul care ii onoreaza, ci in=sari persoana tor, valoarea for personals.

1) 1436 24 6 (Ispisoace Ii p. 9-10).2) 1438 12 3 (Uricar X 124-6), 1442 5 4 ( Surele XVIII 1201).3) 1447 11 2 (WICKENHAUSER : Moldovita 61-2).4) 1448 23/2 (BooDAN : Contribulii p. 637-9).5) 1449 5 6 (thAANIcici : p. 75-6 No. 69).0) 1455 8/2 (PARvAN : Alexandrel p. 125 No. 1).7) 1455 (Surele XVIII 65 6, Revista Neculce VII 172-3).8) 1443 (Surele XVIII 52-3).9) 1448 22/8 (ULIANIou : 74-5 No. 68).10) 1450 11 2 (BooDAN : 5 documenie p. 52-55).11) 1455 8 2 (PARvAN : p. 125 No. 1).12) 1455 20 8 (Revista Neculce VII 172-3).18) BOGDAN : Doc. Stefan I 117-8 No. 70.

www.dacoromanica.ro


In rezumat se va zice, ea pe timpul lui $tefan cel Mare esteun singur vornic de curie. El este, ca §i mai nainte, unul din ceimai de seams demnitari ai curtti.

4. Dublarea vorniciei.

Dupa moartea lui Stefan cel Mare vornicul se mentine la curteaelomnilor moldoveni.

Bogdan Orbul, fiul lui Stefan, are pe rand 3 vornici. Primuleste Jurj, un boier mo§tenit dela fatal sau 1). Lui Jurj urmeaza vol.=nicul Dragon (1507-1513). Este amintit al doilea pe lista boierilor,avand inaintea sa pe boieriul fara functie Steful. La 1513 Drage§este primul pe lista 2). Lui urmeaza vornicul Petru (1514- 1517) 3).Stefanita Voda it motene$te mentine vornic limp de cinci ani(1517 -1523) 4). Petru e la inceput primul boier la curie, mai tarziual doilea. Urmawl sail este Hrana 1524-1525 5) §i 1526-1528 6).La anul 1529 Hrana este inlocuit cu vornicul Grozav 1529 7). Grozav,se zice, a fost cel mai de seams boier la curie (nintain OTItCHOlipt, rposarta KgAmcaro ,s,goonmca) 8). Dela anul 1531 Huru sementine vornic prin decurs de 9 ani (1531-1540, (X8pS MOM-1U) 9),Huru e dvornic §i dupa anul 1540, facand schimbul cu vornicul Borce.La 17 Septemvrie 1544 vornic este Borce 10), la 4 Apriiie 1545Huru 11). Huru, numele sau de botez este Efrim, este vornic pansin Aprilie 1546 12). La 2? Mai 1546 Efrem Huru este la curie fara

1) MARINESCU : I. Bogdan p. 106-7.2) 1507 14 12 Aparowa A80011041 (Surete IX 12-13), 1513, 7 3 (MARINEscu :

0. c. p. 111-112).3) 1514, 21 12 (WicKENHAusER : Woronetz 104-6), 1517, 17/1 (MARINEscu :

0. c. p. 115).4) 1517 9/XI (0. POPESCUL : Cateva doc. p. 22-24); 1523 15/3 Iln"pa

Anoptitoce (Surete I 370-372).5) 1524 9/IX Ulna AHOpHHKd (CORIOLAN Petru Rare p. 32-3); 1525 27/8

(Documente Basarabia p. 52-4).6) 1526 211)t (HuRmuzacHi Hi, 725-728): 1528 8 4 (WICKENHAUSER : Wog

ronetz p. 205-7).cposana AKOPIIHK4 (Surete IX 17-18);

8) BOGDAN : Vechile cronici p. 115.9) 1531 Martie (Surete I 98-100), 1540 11 5 (Surete XVIII 196-7).

19 Surete I 375-7.11) Surete I 380-2.12) RALAN : Familia Onciul p. 3-4.

§i-1

ILIAKNIAMIt

.

7)

www.dacoromanica.ro

110 TEODOR BALAN 50

functie, iar vornic este Borce 1). Trei zile in urma Huru este dinnou vornic, ear Borce paralab de Hotin 2). Pe timpul lui Ilia, fiullui Petru Rams, vornic este intaiu Borcea, pe urma, la 1548, Starcea(GrritpLui Ailoptaca) 3).

Faptul ca Huru Borcea sunt amintiti alternativ ca vornicieste suspect. Vom dovedi ca documenfele dela 1545-1548 au fost,in parte, fals edifafe. Se gasesc citati pentru aceeas zi diferiti vornici,sau numele vornicilor ne sunt redate gresit.

Documentul din 1545 Decemvrie 4 ne este pastrat in doua copii.Una se &este in Arhivele Statului dela Cernauti, pachetul Voronet.In fruntea listei boierilor se &este Orczy dvornic". Wickenhauser,care a editat acest document in a sa Geschichte der KlOsterronetz and Putna" p. 106-108, scrie Porca Hofrichter". Ambeleeditii sunt gresite. E vorba de vornicul Borcea.

Pentru anul 1546 Marcie 30 posedam trei documente, publicatede Ghibanescu in ale sale : Surete izvoade I 209-10, 240-1,366-7. In doua Huru e vornic, iar Borcea parcalab de Hotin. Inal treilea Efrim Huru este f Ara functie, iar vornic este Borcea.

Gresala este evidenta. E necesar, ca aceste documente sa fierevizuite publicate din nou, in forma for corecta.

Intre ani 1550-1552 Qavril a fost vornic (rattpuna All0p1111KA) 4).Alexandru Lapusneanul face vornic pe Motoc, punandu.i numele

in fruntea listei boierilor 5). La anul 1554 a urmat loan Nadabaico(11-hA -ksamo Attopiaca) 6). Pe urma, la 1558, urmeaza iar Ion Motoc,amintit mereu la locul intaiu in lista boierilor 7).

Motoc trece si la Despot, unde define asemenea demnitatea devornic. In cronica se zice : Ales=au Despot Voda patru boieri decredinta, pre carii au lasat loath' carma tarii, pre Stroici vel logofat,pre Barnov hatmanul, pre Motoc vel vornic si Grigori Leveles" 8).

i) WIEKENHAUSER : Moldovilza 82-84.2) Uricarul II 251 2.8) 0. POPESCUL : Caieva doc. p. 42-43 (1546 27/3), WICKENHAUSER : WOf

ronetz 209.-10, §i Uricarul XVIII 142-4 (1548 5/5).4) 1550 12 3 (Surete I 256-7), 1552 5/5 (Uricariul XIV 87).3) Arhiva istor. IL 125 (1552 4/IV).6) 1554 (Surete IX 31-32), 1555 11/5 (Surete I 218.9).7) 1558 15/3 (Surete I 144-6), 1560 9/4 (Uricariul X 162).8) Cronicele I 437.

si

Wcz,

si

ai

www.dacoromanica.ro

51 VORNICIA IN MORDOVA 11 t

D. I. Tanoviceanu in studiul ski : Contributiuni la biografiileunora din cronicarii moldoveni", sustine ca dublarea vorniciei a avutloc pe timpul lui Despot Voda, intre anii 1551-1563. D :Sa se spritjineste inteun document nepublicat iesit din cancelaria lui DespotVodA, in care Ion Motoc este trecut ca vornicul tArii de jos, iar Span.-cioc ca cel de Cara de sus 1). Acesfui document am putea adaogaaltul din anul 1563, in care acesti doi demnitari sunt citati astfel :IWII MOROK REANKIH Cbg tiTHNK §i Ormutioka AKWPIIHKA 2). Denumireade sgveatnic" este neobisnuita in Moldova si nu am putea :o explicaFara a lua in ajufor documentul amintit de d=1 Tanoviceanu. CumMotoc odatA e vornicul fah de jos, alts data mare saveatnic", crewdem a nu gresi, dacA sustinem, impreuna cu d=1 Tanoviceanu, caMotoc a fost cel dintaiu vornic al Orli de jos.

Deci impartirea tarii Moldovei in douA jumatati, in Cara de sussi de jos, este a se atribui lui Despot Vod5. Tot el a dublaf vorniciade curte, insfituind cafe un vornic in aceste doua jumAtAti de tars.

Nu poseclam documente din a doua domnie a lui AlexandruLapusneanul (1564-1568). Dar pe timpul lui Bogdan, fiul luixandru Upusneanul, dublarea vorniciei este fapt implinit. In anul 1569vornicii sai sunt Sbiare CrAciun (3gIapH AliOpHHICA WT AOAHILIWbi

3EMAH §i 110101131-14 A1101111HKA WT P01111-kH 314%1AH) 3). La 30 Iunie acelasan, acesti doi boieri poarta urmAtoarea denumire 3suark AKOVIIIKA

HIIIIIH010 SWAN AllOpHIIKA HilL11140/0 BEINAH 4). Dupa o lung,la 1569 Iulie 13, acesti doi boieri nu poarla decal denumirea de vor,nisi" (Aitopumc) 5). La 15T0 Iulie 20 ei sunk amintiti din nou cu titlulfor complet 6).

Pe timpul Fanariotilor numarul vornicilor de curte se ridica lapatru. La anul 1765 au semnat o anafora boiereasca urmatorii patruvornici : Ioan Palade vel vornic, Vasile Constandin vel vornic, IoanSturza vel vornic si Andronachi vornic 7).

De aici incoace numarul vornicilor citati in lista boierilor ere*.

1) TANOVICEANU : Contribufiuni p. 231.2) Ispisoace Il 113-5.3) 1569 6/IV. (Uricariul XVIII 162 164).4) Surele II 327 8.5) Surele XIX T2-73.

Uricariul XXI p. 412.7) Uricariul VIII 51.

Ale.

si

:

i KplitISHa

6)

www.dacoromanica.ro

412 TEODOR BALAN 52

La anul 1783 sunt cifafi cinci vornici : Stefan Sturza vet vornic,Lascarache Roset vet vornic, Gheorgachi Ghica vel vornic, AtanasieRamadan vet vornic si Iancul Carage vel vornic 1). Doi ani in urmasunt cifafi la fel cinci vet vornici 2). La 1785 atest5 vanzarea uneimosii un numk de ease vornici, din cari cinci sunt vel vornici 9).La 1793 sunt cifafi patru vet vornici ; Constantin Paladi vet vornic,Depaste vel vornic, Neculai Roset vel vornic si Constantin Balosvet vornic 4). La 1802 se infilnesc asemenea patru vel vornici 5). Lasfarsitul acestui an o anafora boiereasca este semnata de opt vornici 6).La Constantin Moruzi se constata prezenfa la curie a cinci vet vor=nici, intre cari doi vet vornici de Ora de sus, doi de Ora de jos-si un biv vet vornic de Ora de jos epistat agiei" 7). La 1804 sem=neaza 13 vornici, intre cari cinci vel vornici 8), iar cererea general5a boierilor din anul 1827 confine un numk de 66 boieri cu titluri,intre cari 15 vornici si cinci vel vornici 9).

Dupe cum s'a putut vedea, in a doua jumState a epocei Fana=riofilor numkul vornicilor de curie se ridica la patru, instituindu=secafe doi vornici pentru fara de jos, si doi pentru lam de sus. Expli=-calla, pe care o da Germanul A. Wolf, ca pe timpul FanariofilorOra Moldovei a fost imparfita in patru p5rfi, nu corespunde adevg=rului 10). Tara Moldovei n'a fost imparfita decal in doua parfi. S'adublat vornicia in fiecare jumAtate de fare, dare nu s'a impkfit fara.in patru pgrfi.

Inmulfirea numgrului vornicilor peste numarul de patru se da=1oreste faptului, ca titlul de vornic a devenit o denumire decorative.Patru vornici, cafe doi la fiecare jumatate de Ora', erau in funcfiune,pentru rest nu erau decal vornicii cu titlul, dar fka funcfiune. Seacordau titluri si boierilor cari nu petreceau la curie. Ba chiar si ce=

1) Uricariul II 42.2) Ibidem II 267.3) Ibidem IV 40.4) Ibidem I 287.5) Ibidem I 305.6) Ibidem I TO.7) Ibidem I 281.8) Ibidem III 67.0) Ibidem II 207.

10) WOLF A.: Beitrage I 100.

www.dacoromanica.ro


tatenii straini puteau fi distinsi astfel. Doxachi Hurmuzachi, cetaceanaustriac, a fost numit vornic la 1856 1).

Carui moment se datoreste impartirea Moldovei in doua juma=tati si instifuirea de doi vornici de curie in locul unuia ?

Relinem intaiu faptul, ca un limp orasul Roman este amintit caTargul de jos".

La anul 1411 Mai 25 se zice Or Aommi Toprh" 2). La 1444Aprilie 26 se scrie un document in t1 AOAHOM Tpiirt;" 8). Wickenshauser zice in traducere germang : In der unteren Stadt" (1445Aprilie 17) 4). Bogdan, tata lui Stefan cel Mare, se &este, la 1450Februarie 11, in S Aomum TphrS" 5), iar Stefan cel Mare petreceasemenea in acest oral or Aomum TprS" in 31 August 1458 6).

Ca Dolni Targ = Roman, se va cita numai o singura dovada.Episcopia de Roman se aminteste pe timpul lui Stefan cel Mareodata (la 1458 Aprilie 12) ca : Mitropolia de targul Roman, undeeste hramul sfintei mucenice Paraschiva, iar altadata (1465 Decemvrie13) ca : Mitropolia de Dolni Targ, unde este hramul sfintei Paraschiva 7).

Orasul ca si finutul Roman au facut parte mai tarziu din Tarade jos 8).

Tara Moldovei a mai fost odafa impartita in doua parti. E vorbade invoiala facuta la 1435 de Ilie si Stefan, cei doi fii ai lui Ale=xandru cel Bun,cari s'au hotarit atunci sa domneasca impreuna. LuiStefan i s'a rezervat o parte din Sudul Moldovei cu orasele Chilia,Vaslui, Barlad Tecuci. Restul Orli a ramas in seama fratelui Ilie.In acest fel Moldova a fost guvdrnata timp de 8 ani, dela 1435 pansla 1443 2).

Impartala dela 1435 este un fapt istoric care nu se poafe tagaduiramane de vazut, daca ea poate fi reclamata in sprijinul impartelii

definitive facute de Despot Voda. Despot Voda n'avea ruda cu care säimparlasca domnia. La 1435 s'a fkut un aranjament politic penfru a

1) T. BALAN : Refugialii moldoveni in Bucovina p. 116.ULIANICKI : p. 21 No. 23.Arhiva islorica II p. 123.

4) WICKENHAUSER : HO/TIOT p. 204-205.-5) I. BOGDAN : Cinci documenle p. 52.6) BoGDAN : Doc. Stefan I p. 14 No. VIII.1) BOGDAN : Doc. Stefan I p. 10 §i I p. 91.8) CANTEMIR D: Descriptio pag. 10-11.9) Zapiski Odesa IV 323-324 ULIANICKI p. 44. No. 39.

5

si

5i

2)

ai

www.dacoromanica.ro

114 TEODOR BALAN 54

asigura lini§tea WI Odata ce el inu mai era necesar, s'a revenitimediat la vechiul fel de a guverna cu un singur domn §i cu o sin=gur5 curie.

Dar la 1435 Cara Moldovei n'a fost impartita in doua jumatati,ci in doua regiuni de marime inegala. VV. Ilie a primit cea maimare parte a tarii cu capitala Suceava, pe cand lui Stefan i s'a dato mica pane a tarii.

Deci impartala Moldovei dela 1435 nu se aseamana cu ceafacut5 de Despot Voda.

S'ar putea sustine c5, din analogie, s'au instituit doi vornici inlocul unui singur vornic. Se constata anume, ca in Moldova, randpe rand, se institue cafe doi parcalabi de fiecare cetate. Pana laStefan cel Mare nu se dubleaza in Moldova nici o demnifafe. Eleste cel dintaiu domn moldovean care institue cafe doi p5rcalabi laaceea§ cetate. La 1457 Septemvrie 8 sunt amintiti cei doi p5rc5labide Suceava : Ilia§ §i Petru Ponici 1). Isaia §i Ion Bucium sunt inacela§ Limp, la 1465, parcalabi ai Chiliei 2). Stanciul 5i Zbearea suntparcalabii Cetatii Albe (1466 3). Pentru anul 1468 se poafe construiurmaiorul tablou al parcalabilor moldoveni. Erau cafe doi parcalabiin : Cetatea=A1b5, Chilia, §i cafe unul in : Hotin, Neamt §i Novograd 4).Ulterior se instifue cafe doi p5rc5labi la bate cetatile moldovene§ti.

Nu cumva Despot Voda, gasind in Moldova cab doi Ora=labi de fiecare cetate, a instituit, din analogie, doi vornici de curie ?

In cazul vornicilor de curie analogia cu parcalabii nu se poafeadmite. Functiunile for difera una de alta. Pecand vornicul de curiese AA la curie §i era unul pentru bath' Cara, parcalabii functionaupela cetati, cafe unul, mai tarziu cafe doi, de fiecare cetate. Din capultocului trebuia sa fie in tars mai multi parcalabi. Faptul, CA s'au numitcu timpul pela cetati doi parcalabi in loc de unul, se poafe explica,in bode, in doua feluri. Sau fiecare din cei doi parcalabi ai uneicetati implinea jumatate de atributii sau a avut loc o separatie deatributii, unul administra tinutul, iar celalalt apara cefafea. Nici unadin acesfe doua explicatii nu se poafe documenta. Din stocul dedocumenfe publicafe pana acuma nu se poafe constata, daca cei doi

1) BOGDAN : Doc. Stefan I p. 3 5.2) ibidem I p. 92.3) Surete XVIII 71 -2 §i BOGDAN : 0. c. I. p. 106.4) BOGDAN : 0. C. I 129-131 No. 76.

www.dacoromanica.ro

55 VORNIC1A IN MOLDOVA 115

parcalabi ai unei cetati aveau afribufii identice sau separate. Pentrutot cazul nu se poate induce cazul parcalabilor pentru a explica du-,blarea vorniciei.

Negasind motive suficiente in Para pentru dublarea vorniciei,ne vom indrepta privirile inspre tarile vecine cu Moldova, pentru acerceta, daca nu cumva la ele se gasesc diviziuni teritoriale si dem=nitari cari le administreaza.

In Germania s'au gasit in trecut provincii divizate in doua, inpartea de sus si partea de jos. Unele din ele au ramas divizate pansin ziva de astazi. Bavaria era impartita in : Bavaria de sus si ceade jos (Ober= und Nieder.Bayern). Asemenea erau impartite Lausita(Ober= und Niederlausitz), apoi Austria de sus si Austria de jos(Osterreich ob der Enns, Osterreich unfer der Enns).

Dar exemplul provinciilor germane nu este de ajuns, pentrucaGermania n'a fost guvernata in mod unitar. Ea era impartita in du=cate, iar acesfe pe alocuri se gasiau divizate in doug, in partea desus si partea de jos. Moldova era guvernata in mod unitar. Nu existsnici provincii, nici duci, ci un singur domn care sta.panea asupratkii infregi.

Ce nu se gaseste in Germania, se intalneste in Polonia. AciPara a fost impartita in doua provincii zise : Polonia Maior si PoeIonia Minor. Dela Cracovia in spre Nord se gasia Polonia Maior,iar Polonia Minor era tam ruseasca dela Lemberg in Sud 1). Infruntea acestor doua jumatati de Para se afla cafe un guvernor ziscapitaneus generalis".

Rezumand vom zice, ca in sprijinul pkerii, ca impktirea Mel=dovei in Tara de sus si de jos este produs autohton moldovenescse poate induce faptul, ca orasul Roman un fimp s'a chemat $i :Targul de jos si ca tara Moldovei a mai fost impartita odafa la anul1435. Cine adopta importul din afara a acestei reforme, va trebui sainduca faptul, ca imparteli de provincii in Tara de jos si de sus segAsesc in alte tari si ca Polonia era impartita in doua provincii, cucafe un guvernor in frunte.

$tim ca Despot, autorul impartirii Moldovei in doua provinciisi al instituirii de doi vornici de curie in locul unuia, a calatorit mult,pans a reusit &á se aseze vremelnic in Moldova. A cunoscut multetki europene, infre ele Germania si Polonia. Este mai mult deck

1) E. RACZYNSKI : Codex diplom. Maioris Poloniae p. 222 -224.

www.dacoromanica.ro

116 TEODOR BALAN 56

probabil, c5 Despot Vocla a imitat institutiile acestor doua tari dinurma afunci, cand a infrodus reforma care i se atribuie. S'au aplicatmodele straine. Sunfem siliti sa admitem importul.

Dupa Stefan cel Mare sfetnicii dela curie dispar din lista bo=ierilor martori. Aceasta incepe cu vornicul. Cand apar doi vornici,la numarul I este (recut numele vornicului Tarii de jos, iar la numarulII cel al vornicului Tarii de sus.

Trecerea vornicului Tarii de jos inaintea colegului sau delaTara de sus st5 in legatura cu felul cum au fost alcatuite cele douajumatati de tars. capitala tarii, faceau parte din Tara de jos.

Dimitrie Cantemir aminteste intre tinuturile Moldovei de jos (Moldavia inferior) si tinutul Iasilor (Ager Iassiensis1). In descrierea ano=nim5 a Moldovei din anul 1770, ca si la 1805, tinutul Iasi lor faceaparte din Tara de jos 2). Vornicul Tarii de jos, actionand asupralocuiforilor capitalei, este in rang mai mare decal colegul sau din Tarade sus.

Dela Petru Schiopul incoace se zice constant Mare vornic"(REAHKIH AROpHHK).

De unde vine acest obiceiu, si cand apare pentru prima data ?Dela inceputul existentei Moldovei se cunosc : boerii mari si

boerii midi. Cand Petru Musat s'a inchinat, la 1387, regelui polonVladislav Iagello, documentul scris cu acest prilej este semnat decinci boeri notati ca supremi consiliarii magnifici domni Petri Woy=wade Muldaviensis 3). Rana la Alexandru cel Bun acesta este sin=gurul caz de specificare a boerilor moldoveni. Dela Alexandru celBun incoace adiectivul Mare" conferit celor mai de seams boieri seintalneste mai des. Cand la 1400 Februarie 11 Alexandru cel Bundarueste vatnesului Dan un numar mai mare de sate, se zice cu acestprilej, ca dania s'a facut cu sfatul intreg al marilor credinciosilorsai boieri (es RSC*A1 CHATOROM son.kpom REAHIMIM H 13*(1HHAI) iar informula de incheiere se zice, ca urmeaza credinta fufuror boierilornostri mari" IttpA SCHg sortrkpti Hann Kemniemu 4) (l).

1) Descripfio Moldaviae p. 10.2) Arhiva rom. (M. COGALNICEANU) I 327 334 $i WOLF A.: Beilrage. passim.8) ULIANICKI p. 2 No. 2 Boeri mari midi" se cunosc §i in Cehia. La

anul 1229 se zice: Viri nobiles, tam maiores Guam minores. (FRIEDRICH Gusravus :Codex diplomaficus regni Bohemiae II p. 330).

4) Sure* VIII 81-82.

Ia§ii,

§i

§i

(11

y

www.dacoromanica.ro


Tot de Alexandru cel Bun se face specificarea in boierii marsi mici". In documentul din 1403 lanuarie 7 se adaoga fraza : Sicredinta tuturor boierilor moldovenesti, mari si mici 1)". Tot astfel sezice si la anul 1407 Mantle 8 2). Dela Alexandru cel Bun incoacefraza aceasta a devenit stereotipa sl s'a intrebuintat mult limp incancelaria domnilor moldoveni.

Titlul de Mare" se confers si persoanelor singuratice .

Pentru prima data in Moldova predicatul de Mare" se con.=

fera, la 1442 Februarie 24, lui Carste decatra voevozii Ilie si Stefan.I se zice Kiarrit MANKATO", deci Marele Carste 3). La 1443 acestCristea se dia in fruntea listei boierilor si poarta denumirea deCristea cel Batran" (Korn' cTaparo 4).

Pe timpul lui Stefan cel Mare se zice la 1476 boierului Iugamare visternic" (KEANKItill KHCT*OHNK 5).

Mare dvornic" se zice inFaiu lui Onea la 1448 Februarie 18(OHIO AKOOIHKA KEAHKAT06) de catra Voevodul Roman. Cateva zile inurma, la 1448 Februarie 23, Coste Perecichiul este Mare dvornic"(KOCTE 119111KIAN KEANKItl AKOVINKK 7). Petru Rare zice odata KAH

KEAHKIH Ian alta data NAN )0118 MANION AROplIHK

AOAHUIHON SEWN 8). Cozma Murgu este trecut odata (1574-1575)ca Mare dvornic al farii de jos" (MAIIKIN AKOptINK AOAHHH SEAMAN 9).Alta data, la 1575 Aprilie 4, i se zice numai m§tirs KEA AK0p1114K 10)".Dela Petru Schiopul incoace se zice constant Mare dvornic",

Deci deosebirea intre Marii si Micii" b,ieri ai tarii a existatin Moldova dela inceputul existentei ei.

Convorbiri literare 1901 p. 357-358.Zapiski Odesa I 346-7 si MELCHISEDEC : Husi apendice 3-6.

3) ULIANICKI p. 58-59 No. 53 si 1442 5 IV (Surele XVIII p, 120-121).La 1448 18 II se zice i1/14NoHna Egnnicuro" (ULIANICKI p. TO. No. 64).

4) Surele XVIII 52-53 ; 1443 30/V KpzeTn eTeporo" HURMUZACHI Is

884-885); 1445 5 IV 'IJIMIHK4 rraporo" (ULIANICKI p. 66-67 No. 60) ; 1448.22 VIII CTdp6111 gdWIIHRI" (ULIANICKI p. 74T5 No. 68). Se zice Batrani §i tineri' (rrauni 11 MOAOAHH), 1435 3/IX (ULIANICKI p. TO No. 641.

5) BOGDAN : Stefan Doc. I 211-212 No. 115 si I 215-6 No. 116.6) ULIANICKI p. 70 No. 64.7) BOGDAN : Coniributii p. 637-9.8) Circa 1530-1541 (Nicouescu : Doc. sL rom. p. 178-179 si pag. 180)

Surele XIX p. 80-81.79 NICOLAESCU : 0. C. p. 269-271.

VA; AKOOHHK",

1)

si

u)

www.dacoromanica.ro

118 TEODOR BALAN 58

In rezumat vom spune, ca demnitatea de vornic apare in Mot=dova foarte devreme. Vornicul de curie este, la inceput, unul singur,iar Despot Vod5, imitand organizatia altor state, institue doi vornicide curie. Dela sfarsitul secolului al XVI=lea incoace se zice constantMare dvornic". Vornicul face parte din cei mai de seams demnitariai tarii. Pans la moartea lui Stefan cel Mare in lista boierilor suntaminfiti intaiu sfetnicii, apoi demnitarii tarii in frunte cu vornicul.Dupa aceast5 data sfetnicii dispar din lista. Lista boierilor incepe cuvornicul tarii de jos, care e urmat de cel al tarii de sus.

5. Atributiile vornicului de curie

Pentru a stabili atributiile vornicului de curie, ne vom servi perand de stirile furnisate de calatori si de cronicari. Dar principalulizvor de informatie vor fi documentele, cu ajutorul carora vom con=frola studiile ap5rute pan5 acuma.

Misionarul catolic Bandinus, care pela 1648 a vizitat Moldova,rezerva pentru vornicul de curie urm5toarea fraz5 laconic5 : Vornicscu iudex ferrarum Moldavicarum ; duo sunt tales : primus inferiori,alter superiori Moldaviae praeest 1)". Dup5 cum se vede, se afla inaceast5 fraza o indicatie prea general5 prea vag5 a atributiilor vol.=nicului. Retinem numai prima parte, c5 vornicul a fost iudex terra=rum moldavicarum", adic5 judecator asupra provinciilor Moldovei.Dup5 Bandinus, vornicul ar avea atributii judec5toresti. In ce fel, nu secomunica.

In cronica moldo.polona, scris5 intre anii 1560-1570, se zice :Corny dwornik (vornicul tarii de sus) si dolny dwornik (vornicul tariide jos)". Despre acest din urma se comunica, ca tine la dome loculde maresal (co przy hospodaru tenze i marszalkiem) 2). Marescalcusa fost la Poloni primul boier astfel ar insemna, dupa aceast5 stirelaconic5, cä vornicul tarii de jos a fost primul boier la curie, sefulcurtii domnesti. Despre atributiile judec5toresti ale vornicului nu sevorbeste nimic.

Cronicarul Grigore Ureche vorbeste mai pe larg despre cei doivornici de curie. Vornicul tarii de jos este Giudec5tor tuturor dintars globnic de morti de om si de sugubini ce se fac la partea lui 9)".

1) BANDINUS pag. 313.2) BOGDAN : Vechile cronici p. 183 §i Cronici inedite 134.8) Cronice I 138.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

59 VORNICIA IN MOLDO \'A 119

Dar Ureche in ace14 limp atribuie i altor demnitari putere ju-,decaloreasa. Logoratul este GiudecStor i alesator de ocini, ispravnicpe o sama de oameni de frunte, ce sunt curteni la tars §i giudecAtortutulor cine sunt cu strgmbalati in tara". Tar p5rcalabul de Hotin estegiudecStor tuturor la acel tinut 1)".

Ceea ce ne spune Ureche se poate falmAci in douS feluri. Pu=terea judecatoreasc5 o are fiecare p5rcAlab, §i, in consecintS, fiecare§ef de tinut, iar la curie o detin logofatul i cei doi vornici. La curieomul cu jalba se poate adresa unuia din ace§ti doi factori. Sau ire=buie sä admitem instance judecatore§ti. Prima a fost §eful de tinut, iara doua, vornicii sau logolatul.

Miron Costin, in descrierea Moldovei pe care neoa clat=o, zice,ca cei doi vornici de curie sun! judecStorii supremi asupra celor cloud'jumgfati ale tarii 2). Ei au resortul furturilor, al omorurilor, al hotiilor§i privighierea strajilor la frontierS. Inainte vreme vornicii cei marlconduceau o§tile, anume unul aripa dreapta, altul pe cea stSngS".Vornicul n'are amestec in certele pentru propriefatile nobiliare. Acestease tocmesc de Divan, dar executia hotaririlor luate cade in seama lo=goratului *i a organelor sale.

E evident, Miron Costin vorbe0e mai clar ca Ureche. Vorniculnu este judecatorul tuturora" §i in Coate treburile, ci in seama luicad judecStile in afara de certele pentru propriefate boiereasca. In plus,pentru trecut, vornicii aveau obligatii militare, fiind comandanti de ar=maid' in Limp de razboiu.

Dimitrie Cantemir in a sa Descriptio Moldaviae" zice, cä fie=care vornic de curie este in regiunea sa procurator Moldaviae, omnianegotia illius provinciae in aula principum expedit, iudiciis cunctis inea regione praeest, lifes audit, diiudicat, capifalis crimiminis reos, fures,homicidas, sacrilegos et alios huius generis facinorosos, inscio efiamprincipe, supplicio afficere poles! 3 ). ", adic5 ingrijitorul Moldovei, in=grijqte la curtea Domnului de bate treburile provinciei sale, conduceCoate judeatile acestei provincii, ascultS certele, le judeca, i, faraavizul Domnului, aplicA pedepse faufScalorilor, hotilor, uciga0or,devastatorilor §i altor elemente de aces! fel.

Despre obligatia militara a vornicilor, Cantemir nu spune nimic.

1) Cronice I 138.2) Arh. ist. II p. 159 §i urm.4) Descripfio Moldaviae p. 78.

www.dacoromanica.ro

120 TEODOR BALAN 60

Deci dup5 Cantemir, Coate chestiunile judiciare, in afar de cer=fele pentru propriefatile agricole nobiliare, aparlin vornicilor, cari potaplica singuri si pedepsele cuvenite.

Asez5mantul tarii Moldovei din anul 1741, dat de ConstantinMavrocordat, stabileste cä vornicii vor judeca pe oamenii din regiu=nile lor, la nevoie si la ei acasa 1).

Scriitorul german Wolf Andreas vorbeste la anul 1805 despredemnitatile moldovenesti 2). In trecut, zice el, au fost la curfea dom=nului moldovean doi man vornici, tara flind imp5rtita in dou5 juma=tali. Acuma Cara este impartita in patru parti nu indica can suntaceste patru regiuni si in consecinta sunt patru mari vornici. Eisunt Oberrichter", adic5 judecatorii supremi ai Orli.

Din stirile reproduse vom reline urmatoarele : Vornicii sunt,dupa unii, judecatori in toate chestiunile ce se ivesc, dupa altii, ei nusunt in drept a judeca certele ivite intre boieri privind proprietatile foragricole. Vornicii mai au obligatii militare in limp de razboiu.

Deci vornicii de curie au obligatii judecatoresti si militare. Acestaeste rezultatul la care ajungem studiind stirile furnisate de cronicari side scrisori.

Sä vedem, dac5 documenfele astestA sau resping aceste stiri.Studiind documenfele moldovenesti, se va desprinde un fapf,

care nu poate fi tras la indoiall Domnul farii avea exclusivul dreptde a judeca pe boieri. Care din ei se simte nedreplatit, fie cä boierulvecin ii impresoara mosia, fie Ca reclama o datorie, se adreseaza"

domnului rail. Acesta judeca cazul, in prima si ultima instants. Des=pre fiecare hotarire a domnului, privind mosii, se face uric", adiadocumentul definitiv, doveditor pentru Coate timpurile. Uricului i sezice mai tarziu Dres domnesc". Si se zice astfel : Ca mai de cre=dintg sintu dresali domnesti balrani, decal gurile oamenilor, si undeiaste dovada cu scrisori din seamne in seamne nu incape alia cre=dinfa 3)".

Cea dintaiu judecata in Moldova s'a facut in Baia la 15 Ianu=arie 1418 4). Cu acest prilej a aparut in fata lui Alexandru cel BunMaicolea, fiica lui Stoian, cu fill si nepotii ei si a tras in judecata-

1) Uricariul IV 405.2) WOLF : Beitrage I 100.3) Surele XIV p. 32.4) 0. POPESCUL : Cateva doc. p. 3 4.

www.dacoromanica.ro


pe Vlad Carste din So lca, zicand, ca satul So lca este al lor. DarVlad Carste dovedesc c5 ei sun! adevaratii stapani ai acestui sat.Domnul confers satul celor doi frati Vlad si Carste. Acestia depuacu acest prilej in casieria domnulul suma de 80 ruble, pentru caaceasta chestiune sä nu se mai judece in veci (saitiasKy HtNIISICP

OCKIMIt AECA(T) ptisai miToro ceps*. Domnul a hotArit singur, bierii amintiti in uric au servit numai ca IliaaTspiR".

Alt5 data, la anul 1423 Aprilie 15, a aparut in fata lui Alexandrl2cel Bun la Suceava vatamanul Veriga si a tras in judecat5 pentrumosie pe flu lui Rotampan (TArani% cia cs POTWAINAHOMJ Mind NA.

mob). Domnul, necunoscand chestiunea, a trimis la fata locului peboierii Latta si Corlat (i1AU,Ttl H KOp4aTa). S'a dovedit c5 Veriga aavut dreptate si domnul i =a dat uric ca sa poata st5pardin pace mosia 1)..

Pe timpul lui Alex5ndrel Vocla, la 1449 Iunie 5, in curtea delaSuceava, s'a judecat un caz mai complicat 2). Parcalabul Coste (Korrtnirkkanass) a tras in judecata in fata domnului pe Gherghea Heregariu(nprk Xgorairk), zic5nd ea i =a imprumutat suma de 800 zloti._Acuma ii cere (D5 mi=i = ,Aait MN Hp). Dar Gherghea nu poaterestitui suma, fiindc5 a cheltu&o. In schimb poseda un sat langaVaslui o casa in orasul Suceava. Ia=ti, pane Coste, aceasta, cactialtceva n'am" (HONANII HAM Kovre TOE, 60 HHOE IIHNOPO HE HAIA10).

Coste a luat domnul ordona sä se fac5 uric pentru el, drept dovad5c5 e st5panitor vecinic. (AtIEMS H ,A,AAH ecmo mummy Htp1104110r

naloy KOCTH nrhicanagy TOE 1111-0,11I4EHHOI CIAO HOAK IlacntrEms H CS

MAHHOMS OIf 6131AAAt H rEPIIKH CrlaNCICKI, 14106W EA101( OTS

HACS OlfplIKS CS 101C*M11 ,A,OKOAOMS).

Dela Stefan cel Mare s'au pastrat cateva documente, continandjudeati ale domnului. Odat5 s'a prezentat la curtea domnului comisulIvasco 3) si a parit pe Toma Dimifrescul Coste Turbure pentrusatele Sasesti Romanesti. S'au certat mult in fata domnului (rearannCiA gio CiA TINIAN), dar in urma s'a dovedit ca Ivasco are dreptate..Domnul i=a conferit amandoua satele si a dispus s5 se scrie uricul.(AA CST WT HAC SIIHK CS 118C/AAAS, AOKOAOM).

()data s'a judecat in fata domnului o moarte de om. PetruPonici a ucis pe Andrita. Petru, fiul lui Andrit5, (rage in judecat5

HURMUZACE11 12, p. 835-6.ULIANICKI, p. 75-76, No. 69.

3) 1460 5 12 (BoaDAN: Doc. .*fan I, p. 40-41, No. 25).

si

AOAAIN

2)

$i

si

ss

si

www.dacoromanica.ro

122 TEODOR BALAN 62

pe Ilca, fiica lui Petru Ponici, acesta find mort maw-11s writ,*fro). Ilca a fost condamnata sa cedeze lui Petru satul Bratiestil peSiret. Domnul ii inmaneaz5 documenful, ca sari fie uric cu tot venitul<Aa ECT EM8 WT HaC NCI °yam AoxoAom) 1).

Cearla intens5 a fost pentru satele boierului Cupcici. R5maseMarusca, fata lui Ioan Cupcici, dar Ivanco, fiul lui Vasco din Ho=rodnic, impreuna cu frafii &Ai reclama aceste sate, pe motiv ca e nepoflui Cupcici. Marusca jury in fata domnului c5 e singura descendent5a lui Cupcici. Astfel domnul it preda bate satele lui Cupcici (npoTOM A KJ ECMH MAU H flOTKEpAHAH allap8WKH H ilIHKHOKH, HAEMEHHK8

4H, OVA CEA& K8114H4011a) 2).

La 1630 Martie 20 s'a prezentat in fafa domnului Alexandru,Radu, Todosia, sotia lui Peaicul, fost sulger, si a vandut jum5tate desat Cobalia, tinutul Soroca, marelui logof5t Dumitrascu Stefan pentrusuma de 300 taleri b5tuti. Domnul vede buna for invoial5 si infarestenoului st5pan satul amintit ca sä le fie for dela not dreapta ocina sicump5r5tur5 cu bate venifurile ce se vor alege aiful sa nu seamestece impotriva acestei scrisori domnesfi" (Ad SSAET /Mk WT Nac

Ilpaga WTHHH8 (!) H 11111:811AEHiE CS FOSC*All AOKOAOM 4TO C'k H36EpET H

Ad C (!) HE WMHWMT WY kA CHM AHCTOM TCHAIIMH) 3).

Dac5 domnul era impiedecat sä judece, putea sa delege pe un-demnitar, cu predilecfie pe vornicul de curie. Astfel a sosit odat5 infata lui Vasile Lupu boieriul Toderasco, fiul Zorei, si a parit pecapitanul Macri si pe matusa sa Gr5pina pentru o suma de bani, pecare acestia i=o datorau. Domnul lsa trimis la vornicul de Para de susanume Toma. Acesfa a g5sit ca Macri datoreste suma de 780 lei.S'a pus zi de plata. Macri a pl5tit la termen 4).

Dar in foarte multe cazuri, judecata nu se putea face imediat.Trebuia sä se fac5 investigafii la fafa locului de Catr5 un trimis aldomnului. Acesta cercetand cazul, elibera in urtna o m5rturie" asupraconstat5rilor facute. Acest referat al boierului angajat cu facereaanchetei forma apoi substratul sentinfei definitive a domnului.

Pentru facerea unei anchefe la fafa Jocului se pufeau frimifeboieri dela curie, cu fala functie. Asemenea putea fi angajat pentru

1) 1473 Oct. 14 (BoaDAN : Doc. .,51efan I, p. 186-7, No. 107).2) 1474 Aug. 26 (BooDAN : Doc. $1efan I, p. 191-193).3) Surele IX, p. 117.4) Surele III, p. 75-6.

0111311K

si

.HH

(se

si

www.dacoromanica.ro


acest scop seful judetului, sau un boier dinteun judet limitrof. Sefuljudetului pufea la randul sau sä delege pe unul sau mai multi boierisä fac5 ancheta. Boierii, can nu se aflau la curie, primeau in acestcaz o carte domneasc5, adus5 de un om gospod", om al domnului,sau de una din p5rtile care a cerut judecata.

Pentru acest fel de anchet5 exists mulfe dovezi.In fata lui Vasile Lupu a aparut la anul 1645 August 19

vornicul de gloara Nacul si a cerut judecata pentru un iaz. Domnul,necunosand cazul, a trimis la fata locului pe uricariul Bolerian castrangAnd oameni buni sa socoteasa pentru randul acelui iaz". Uri,cariul nostru a plecat si in urma, cercetand cazul, a dat o marturiein scris c5tr5 Domnia noastrA". Dar vornicul Nacu nu s'a dat muletumit si a reclamat din nou cazul. De data aceasta domnul trimite pefostul logolat Gavrilas care tot asemine au Oat". Tara Nacu n'a fostmultumit nici de data aceasta. Domnul a trimis apoi patru boieri siin baza marturiei date de ei a rostit sentinta

Pe timpul lui Dabija Vod5 s'a iscat cearta pentru satele OnutMaletinit5, judetul Cern5uti 2). Domnul trimite la fata locului pe

satrarul Rugina scriinduei astfel : D5mu stire dac5 vei vede cartesvatului Domniei mele la domnita, s5 mergi la satu la Onutu sä laMaletinit5, sa strangi oameni buni batr5ni din sus sä din gios dipren pregiur". Apoi terminand h3tarul sä dea o marturie in scris :SA precum vii g5si tar cu direpfate sä ne faci de acolo o marturiela svaful Domnii mele precum vii g5si acolo".

La 1712 Iunie 4 s'a facut jalob5" pentru a patra parte deC5linesti 3). Domnul a trimis in cercefare pe marele spatar Ion Palades5 le iai dumneata &ma precum sa va adeveri mai cu dreptatesä faci dumeta o marturie incredintata ca de sor mai trage la divanDomnii meale sa avem stire".

Pentru satul Cincau, tinutul cernautilor, a fost mare cearta laanul 1745. Dumitrascu Bainschi lea tras in judecata pe Ionit5 graematicul, ginerele lui Ion Neaniul, pe mofiv ca define pe nedreptiumatate de sat. Fiind complicat, cazul a fost deferit intaiu mareluilogofat Sandul Sturza, ca sa prezinte referatul. Sturza a studiatdocumentele prezentate de ambele p5rti si a gasit, c5 din acea jumatate

1) Uricariul I, p. 165.6.2) 1664 Iuli 16, colectie proprie.3) Arhiva Bucov. Pachetul Caline§ti.

I).

si

s5

si

www.dacoromanica.ro

124 TEODOR BALAN 64

de sat de Cinc5u, a treia parte se cuvine lui Ionit5, iar restul luiDumitrascu. Domnul si=a insusit referatul logofatului si a eliberat inacest inteles cartea domneasc5. Am crezut" zice el, si d5m Siint5rim si dela Domnie mea boeriului nostru lui Dumitrasco Bainschicu aceasta carte a Domnii mete s5i fie dreapta ocina si uric deint5ritura cu tot vinitul nicl5tit sfatatoriu in veci, nimini altul s5 nuis5 amestici peste aceastA carte a Domnii meli 1).

La 1610 Decemvrie 1? v5tafii de Cernauti : Bahril, Ilie siGurban ne comunica urm5toarele : A venif la ei cu o carte domneasc5boieriul Grama cerandu=le sa hotarasca mosia sa Calinestii pe Cere=mus, de p5rtile lui P5trasco Sturza Tautul. Ei au fost la fatalocului, au despktit mosia cu pietre hotare si au facut m5rturiahotarnica. A r5mas numai, ca Grama sa=si scoata ispisoc domnescde intaritura 2).

Pentru a stange cearta ivit5 pentru satele Scociuhani, tinutulVaslui, Babiceanii, tinutul Falciului, a fost frimis la fata loculuiureadnicul de Bklad Bejan Gheuca 3).

Pentru a multumi pe sulgeriul Toader Jora, care s'a plans c5Iordachi (Cantacuzino) visternicul ii impresoara satul Maletinita, tinutulCernauti, domnul scrie la 1655 Mai 23 starostelui de Cernauti, samearg5 la fata locului sä faceti o marturie la domniia mea".Starostele Andreian s'a executat si a scris : A.ciasta dau stire Maridumitale, sa fii Mariia dumitale sanatos intru multi ani bunidela Hristos" 4).

La 20 Noemvrie 1662 Eustratie Dabija scrie lui Ereinie Carcu,fost portar, sa mearg5 la satul Calafindesti, tinutul Suceava, unde secearta pentru iazul zis Iorghiciul boieriul Hulubei cu jupaneasa CioA.

goloae. Domnul scrie : Si precum vei socoti vei afla cu aceioameni buni sa ne faci si marturie ". Carcu a fost si a g5sit c5Hulubei n'are dreptate. M5rturia lui se terming cu urmatoarea frazaDeci not facem stire M5riei dumitale, Marie dumita ii vei giudecadupa cum va fi mila M5riei dumitale" 5).

La 1727 domnul Grigori Ghica trimise o scrisoare starostelui de

1) Colectie proprie.2) Arhiva Buc. Pachetul3) 1653 24/2 (Surele III, p. 185-18?).4) Colectie proprie.4) Forum Nobilium, Cernauti. Successia cum tutella No. 3550.

...si

si

st

si si

si

Colinas&

www.dacoromanica.ro


Cernauti, Radu Racovita, dandu=i ordin sä mearga la satul Vaslauti,tinutul Cernauti, sä aleaga partea de mosie a lui Hurmuzachi. Starostelen'a putut merge si a trimis la randul sau un ravas" lui Dragus siTabara, ca sa=1 inlocuiasca. Si zminteala sä nu faceti, ca poruncaau venit la mine si eu neputand veni yarn oranduit pe voi 1)".

Si oameni fara nici un titlu pot fi trimisi in ancheta.La 1635 August 14 Vasile Lupu a scris lui Stefan of Mk=

gineni" zicand ca team ales de om bun si intelept" si 1=a trimis la

satul Plopoasa, sä faca o mkturie hotarnica. Iar cui vä pare custrambul sa vie de fats inaintea Domniei mele 2)".

Dar boierul jaluitor, sosind la curtea domneasca, se poate sanu=1 gaseasca acasa pe domn sau acesta nu poate apare la giudet 3)".Atunci boierii dela curie se constituie in giudet" in absenta dom=nului, judeca cazul si dau o mkturie". Definitiva hotarare ramanerezervata Domnului.

Exemple :La 12 Mai 1603 a aparut la curtea din Iasi boieriul Toader

Turcea cu sotia sa Nastasia, fata lui Ciligorie Udrea, voind a vindelui vel spatar Bosiioc o parte din mosia Sarbii pe Basal. Urma=torii boieri i :au ascultat dorinta : Carstea, marele vornic al tarii desus, Or hatman si parcalabul Sucevii, Trifan vel postelnic, apoivornicii (de gloats) Veaverita, Rosca, Boul si Mogaldea. Ei scriusi dau de stire" (11111116M H AMM 311411if) §i fac mare mkturie"CHr1;AfTEACTECOHAH11 3MIHC H IIIMAKOE M4 T0(11f 4).

Deci, ei n'au eliberat nici uric, nici dres domnesc, ci o simpladovada, scurt o marturie.

La 1622 Mai 7 s'a prezentat la Iasi, la curtea domnului, Isac,diacul din Costinesti, si si=a exprimat dorinta sä vanda marelui vornicat tarii de sus, Gavrilas, a treia parte de Rohozna, tinutul Cernauti.Il iau in primire boierii dela curie : Dumitrasco Stefan vel logolat,Gheanghea vel dvornic al tarii de jos, Grama vel stolnic, Constantinpaharnic, Patrasco Basota logofat, Rasca visternic, Ionasco Joradvornic, Arsenie dvornic, Isac Sta[r]cea pitar, apoi boierii Constantin

1) Arh. Bucov. Liber Contractuum Novorum V. p. 56.2) Surele III 84.

Deci giudetul ne-au ales leagea ca sa aducem not marturi sa stie cumam tinut" (1654 18 T, Arhiva Bucov. Pachetul $erb5uti).

4) Ispisoace 12 p. 20.

9

www.dacoromanica.ro

126 TEODOR BALAN 66

Sta[r]cea, Neral, Constantin Dragasescul, Todosie Udrea si VasileMurgulet. Acestia au scris documentul astfel : Marturisim cu acestzapis al nostru cum au venit innaintea noastra ... si spre mai marecredinta si marturie ne=am pus $i pecetile 1)".

°data visternicul Qheorghie Roca a vandut parti de movie.Boierii, fara dome, 1=au ascultat si au scris zapisul astfel : Jam facutthlui zapisul acesta de marturie pentru ca sal fie de credinta papaand isi va face si direse dela Maria Sa Voda" 2).

La 1629 Noemvrie 26, sapte boieri dela curie dau dovada luiIachim Bandur, diac de Botesti, ca s'a inteles cu marele logofatDumitrasco Stefan pentru jumatate de sat de Cobalia pe Nistru. Eiscriu : Noi am facut thsali cest zapis al nostru sal hie de marturiesari faca d=lui si direase domnesti 3)".

La 1633 Mai 13 a venit la Iasi vamesul Condrea si a vandutjumatate de sat Vasileu, tinutul Cernauti, vornicului Gavrilas. S'auconstituit in judet boierii : Lupul dvornic, Rosca dvornic, Furtuna co..mis, Tudor parcalab, Ipafie Murgulet, Stefan Zugravul Nacul. Eidau zapisul ca sa hie dumnealui volnic as face si derease domnesti",adeca sags.' faca uric domnesc statator, neclintit 4).

Dupa cateva luni vornicul Gavrilas cumpara §i restul satului.Domnul este de fats si scrie : Sai fie uric neclatit nici odinioara sialtul ca sa nu sa amestice 5)".

Jeluitorul se poate adresa si unui singur boier, pentru a primidovada dorita.

La 1601 lanuarie 15 s'a prezentat la Iasi in casa mareluidvornic at tail de sus Carstea, boieriul Pavel, fiul Maritii (iaico

itiummtut rtikA, aim y Atop moa y Taw) §i a vandut visterniculuiBoul o parte de moia Nisporesti. Dvornicul elibereaza marturia 6).

Tot in acest an, la Februarie 3, se prezinta pentru acelas satMarina, fata Anghelinei, la Oras hatman si parcalab Sucevei. Oraselibereaza dovada dorita 7).

1) Forum Nobilium, Cernauti, Successia cum fufella 131.2) 1627 Dec. 18 (Surele V 272-3).3) Surele IX 110.4) Colectie proprie.6) 1633 29 8, Colectia proprie.6) Surele II 8-9.7) Surele JI 14.

i

www.dacoromanica.ro

or VORNICIA IN MOLDOVA 12T

Odata partite contractante se adreseaza logolatului Bals 1).organele statului de prin tinuturi si orase puteau sa elibereze

dovezi de transactiuni operate. Vom da un exemplu, din multele carese pot da.

La 1623 Ianuarie 1, Ioan Carapotorna, soltuzul de Bklad, cu.cei 12 pkgari atesta o vanzare. El scrie Iam dat &sale lui Ghenii

sotiei sale Irinii aceasta scrisoare dela not ca sa le fie for credintapans cand vor face ei for alte privileghii", adeca direse domnesti 2)..

Am vazut, ca in chestiuni de mosii boeresti, prima si ultimainstanta este domnul tariff. Toti ceilalti nu pot elibera decal mkturii,can formeaza substratul pentru judecata pe care o face domnul.

Deci nu corespunde adevarului ceea ce ne spune GrigorieUreche despre atributiile logofatului si ale vornicului. Logofatul nu.este giudecator alesator de ocini" . si giudecator tuturor cine surd.cu strambatati in tars ". Tot astfel nici vornicul nu este giudecatortuturor din tars ". In materie de mosii prima si ultima instanta estedomnul. Boieriul cu jalba se adreseaza domnului, sau in lipsa luiboierilor dela divan, sau numai unuia din ei. In cazul acesta nu i seelibereaza documentul cu sentinta sfatatoare, ci numai o marturie..

In schimb Miron Costin si Dimitrie Cantemir spun adevarul,cand sustin, ca vornicul avea resortul crimelor. El judeca aplicapedepsele cuvenite, chiar fara avizul prealabil al Domnului.

Exemple.

Un Costin de Lentesti, tinutul Cernautilor, declara la 1629'August, cä mi sa intamplat si am moral pe Gheorghe Turcul,.sluga Ghenghei mare vornic de Cara de gios". Ghenghe, insusi vornic,dar de Cara de jos, il reclama la Gavrilas, mare vornic de Cara desus. Acesta 1=a arestat si 1#a condamnat sa plateasca suma de 40-zloti. Neavand bani, cedeaza vornicului Gavrila§ partea sa din satul.Valeva, tinutul Cernauti, adeca a sa.sea parte de sat, si scapa deinchisoare. Partea sa de mosie a trecut in proprietatea vorniculuiGavrilas. Dad insa cineva din fratii mei sau din rudele mele deaproape ar pune sus zisii bani in manile du#sale Gavrilas, marevornic, unul ca acela sa stapaneasca partea mea de Valeva 8)".

1) Surele IX 91.2) Uricariul II 258-9.3) Arhiva Bucov. Pachetul Valeva.

si

si

Si

sito 5i

www.dacoromanica.ro

128 TEODOR BALAN 68

La 1691 Marcie 9 un oarecare *tefan a comis o sugubinaIcu o fata mare a Fata dacau facut sugubina au fugit in tara lesascr.Fata cu copilul a reclamat cazul marelui vornic Vasile Costache.Acesta, neputand prinde pe faptuitor, a fault plinialr mamei lui,Stefan, condamnand:o sä plateasc5 suma de 20 lei. Mama, neavand.aceasta suma, a cedat vornicului partea de bah' dela H5rceata a.135rbatului ei, anume Roman 1).

Pe timpul lui Duca Vod5 s'a comis o moarfe de em la tinutulFalciului si fiindu domnia lui r5posaiul Gavrilit5 vornic mare aufa-cut str5nsur[5.1 din foafe satele din pregiur din siapte hotar5 sa_pl5teasc5 moartea aceea de om si au luat duolui vornicul din toatesatele cafe noa5 galbeni bani si au luat vornicii de B5rlad cafe doigalbeni de sat si iau luat si lui duolui Gavrilita vornicul un bou.dou5 vaci cu vitei iau dat vornicilor de Bar lad doi galbeni 2) ".

La 1700 un oarecare Vasile din Vrancea a inblat" cu o femeie,-care in urrna a dat nastere unui copil. Femeia a .omorit copilul. Decare fiind duolui Vasile Costachi mare vornic dator sä cearce unile,ca acealia", loa arestat pe Vasile loa invinuit de aceasta moarfe deom, adec5 ,,Cu acea desugubin5 vinovat" loa g5sit. Mare le vornic ahotArit, adec5 i :a dat giudetul" sa gasiasca 24 oameni cari sa giurepentru mine cum nu stiu nimic de moarfe copilului". Vasile n'aputut g5si pe nimeni si neav5nd cu alta cu ce plati, am cazut ladu-lui cu mare rug5minte" si a dat vornicului Frei pogoane de vie,sc5pand astfel de pedeaps53).

Asa dar5 vornicul de curte judeca crimele aplica pedepsele.Amendele pecuniare se incasau de el, in folosul sau. Amenda inbani putea fi convertit5 in avere imobiliar5.

Pentru strangerea amendelor pecuniare, fie ca e vorba de moarfeom (Atifutresemo), sau de rapire de fata (Konowate AaKKS), voro

'nicul de curte se servia de organe zise : dusegubinari sau desugubi=nari. *i voi desugubinari sa: nu inv5luiti pentru desugubin5 peoamenii" safului Uricanii, tinutul C5rligaturii (a HE AERHOPSENHApli

AA HE BAASHTE TAMS 3A AE111101361-1H WT TOF CEAO 4).

Se intamp15 si cazuri de exemptiune, adeca de scoatere de1) Revisla Neculce V 354.2) 1692 24 5 (Surele I 135).8) Arhiva din Iasi V 552.4) Revisla Neculce VI 167. Moartea de om §i §ugubina, la Inceput icjentice,

s'au diferentiat cu timpul. Mai tarziu §ugubina nu inseamna decal : pnincucidere.

si si

$i

$i

$i

$1

si

www.dacoromanica.ro


sub puterea judec5toreasca a vornicului de curie. In seama nouluijudecator c5clea i incasarea amendelor pecuniare.

Petru Vod5 a int5rit, la 1447 August 22, m5nAstirii Neamt unnum5r mai mare de sate §i le scute§te totodata de Coate d5rile fatsde stat. Chiar daca ar fi vorba de ucidere, furtupg sau orice lucrumare sau mic, diregatorii domnului (Ham rk0.1,uH) s'a nu aiba dreptula=i judeca, ci numai calug5rii cu egumenul 1).

La 1449 August 3 Alexandre) Vod5 infareVe comerciantilordin Bra§ov privilegiile pe care le=au avut dela Alexandru cel Bun.Ei vor fi judecati numai de domn, iar altul ii va putea judeca numaicu voia for 2).

Acela lucru se zice §i la 1452 August 12 3).Atributiile milifare ale vornicilor de curie nu pot fi bine sfabi:

lite. Miron Costin ne comunica la 1684, ca Mai inainte vorniciicei mari conduceau °Ole, anume unul aripa dreapi5, altul pe ceasfing5". Costin vorbe0e pentru trecut, nu pentru timpul sau, adecavornicii de curie pe timpul lui Miron Costin nu mai conduceau inrazboiu cele doua aripi ale armatei moldovene§ti. Fiindc5 se vorbe§tedespre o situatie din trecut, tirea lui Miron Costin trebuie primitacu multa rezerva. Nu se zice, cine a impus pe vremuri vornicilor decurie aceasta obligatie, nici cine, in urma, a desfiintatoo. De fapt, inPimp de razboiu, domnul t5rii a fost comandantul armatei §i daca estenevoie, ca pgrfi de armata s5 opereze separat, la o distanta oarecarede locul unde se afla concentrat grosul armatei, el delega boieri deai sai, indiferent de functia ce o aveau. Nu se vorbe0e nici odata,pentru timpul and in Moldova se aflau doi vornici de curie, decipentru rastimpul de 1561-1684, ca vornicii de curie ar fi condusin razboiu cele dou5 aripi ale armatei moldovene§ti.

6. Alli vornici de curie.

Vornicul de gloats, vornicul Doamnei, vornicul de aprozi.

La curtea domnilor moldoveni se int5Inesc §i vornici cari nusunt vornici de curie. Sunt vornici de importanta secundara cari, inconsecint5, sunt amintiti foarte rar.

La 1445 Iulie 15 este amintit un Badea dvornic (liaAH mop-1) NICOLAESCU : Doc. slay.-rom. p. 221-223.2) BOGDAN I : Doc. moldov. p. 25-29.8) I. BOGDAN: Doc. mold. p. 29-33, §i NicoLAEscu: Doc. slavoorom. p. 105-108.

Codrul Cosminului" VII 9

www.dacoromanica.ro

130 TEODOR BALAN 70

HIIICA), ca ultimul in lista boierilor martori. In afara de vorniceii, desprecari s'a vorbit mai inainte, acest enigmatic Badea dvornic este sin.=

gurul vornic pe care it cunoa0em pans in secolul al XVI=lea in afarade vornicii de curie.

Nu gre§im, cand sustinem ca din aceVi vornici secundari, dincari numai unul este cunoscut, au rasarit mai tarziu vornicii de gloatszi§i §i vornicii de poarta 1).

Numarul for difera. Miron Costin (1684) zice ca au fost 12 2),iar Dimitrie Cantemir aminte§te numai patru 3).

Sa vedem, ce ne zic documentele.Cel dintaiu vornic de gloats cunoscut este Ion Mogaldea door=

nic glotnii" care la anul 1599 Octomvrie 1 darue§te manastirii Heropotam o parte a satului Giule§ti pe 1:25§ca 4).

La 1602 este amintit intre martori vornicul de gloats Roca(POWKA AROMMK PAOTHiH) 8).

La anul 1603 apar trei vornici de gloats, trecuti numai ca vol.=nici : Veaverita dvornic (FekKgpviu, moinniK), Roca dvornic (PowKaAKOPIIHK) $i Mogaldea dvornic (111Iorkwk AgoptiHK) 8),

Vornicul de gloats Iona§co Cehan (mown< rnoTirkii) prime§tela anul 1612 intaritura domneasca pentru mo§iile sale 7).

La 1622 sunt amintiti trei vornici de gloats : Dumitru Make=escul, Patraco §i Drago (MOPHINII rAOTHill) 8).

Moisie Movila intare§te la 1630 August 18 lui Tanasie fostdvornic (de gloats) seli§tea sa de Avrame,ti 9). La 1 Noemvrie alacestui an Tanasie este amintit cu intregul sau titlu de MAK AK01111HK

1) Documenful din MELCHISEDEC : Chronica Husilor p. 149-150 cu datagresita de 1432, in care se aminteste Moisa dvornicul de gloata, este o traducereromaneasca gresita.

2) Arhiva istorica If 169.8) Descriptio Moldaviae p. 84.4) Arh. Isl. If 46-7.5) Surele II 24-25.8) Ispisoace 12 20. Este un obiceiu at diacilor, de a nu scrie f Wu! in' reg.

Vornicii de gloafa se cunosc fiindca sunt treculi totdeauna cei din urnfa in lista bo-ierilor martori.

7) Surele VIII 248-9.8) Uricatiul XVIII 318-9.9) Surele II 144-5.

www.dacoromanica.ro


rAoTitin" (fost vornic de gloat5) §i are judecata cu Neaniul care ase=menea este vornic de gloats (Ago pnt rArridH). Primul ca§tig51).. La 1637 Martie 15 sunt amintiti patru vornici de gloats : Ste.jeran, Neaniul, Eremia Vanculet §i Brsan 2).

Alta data vornicii de gloats sunt : Constantin Ciogolea, Roca§i Moloc (AKo(1Hium rAOTHH) 3). Fostul vornic de gloat5 EremiaVanculet este cu acest prilej II. setrar (1644 15/6).

Tot pentru anul acesta, Septemvrie 16, intalnim patru vornicide gloat5 : Todera§co, Constantin Ciogolea, Vasilie Roca §i Gheor,ghie Motoc 4).

Alta data, la 1661 Februarie 2, ni se comunic5 numele a cincivornici de gloats : Ro§ca, Rugin5, Dumitra§co, Ursul §i Hlapascul 3).

Doi ani in urrn5 se intalnesc §ase vornici de gloats : Dumiotra§co Ro§ca, Toader Veatre§, Beldiman, Ursul, Postolachi §i Enachi 8).

De aici inainte se zice alternativ vornic de gloats §i vornicde poarta.

La 1667 Martie 20 sunt amintiti §ase vornici de poartV :Toader Veatres, Ciocarlie, Dumitra§co Ro§ca, Enachi, Francul §iRoman 7). La 1 Septemvrie al acestui an Dumitra§co Roca §i ToaderCiocarlie sunt trecuti ca dvornici glotnii 8)".

La 1669 Decemvrie 20 Irimie este 'recut in acela§ documentalternativ ca vornic de gloats §i vornic de poarta 9).

Se intrebuinteaza §i amandoua denumirile una langa alta.La anul 1670 Septemvrie 20 sunt citati ca vornici de gloats :

Andrei S5poteanu, Pavel si Savin, iar ca vornic de poarta : Gheor.ghie Blebe 10). Cand Andrei S5poteanul i§i scrie testamentul la 1680Ianuarie 30, este citat ca vornic" §i impreuna cu el §i vornicii depoart5 : Gheorghe, Ursul, Pahomie, Vasile Ciala, Goian si Francul 11).

1) Ibidem II 152.2) Surete III 256-7,3) Ispisoace 112 63-65.4) Surete V 305-6.5) Ibidem VIII 310-311.6) Ibidem IV 141.7) Ibidem IV 269.8) Ibidem VIII 120-1.')) Surete IV 60-61.

10) Uricariul VIII 43-44.11) Surete V 98.

www.dacoromanica.ro

132 TEODOR BALAN 72

In secolul al XIX=lea vornicul de gloata se cheama vel vornicat obstiei". Cit 5m intre altii pe Manolachi Dimachi vel vornic atobstiei (1803)1), Dimitrie Ghica vel vornic al obstiei (1804) 2).

Cuvantul gloat5" este de origine slava. Se zice : holoti, holotasau golota.

La Cehi se zice : holoti. Holoti" inseamn5 la Cehi : ingrijitoride dini. La anul 1220 regele Przemysl Otocar scuteste pe locuitoriiunui sat de victualibus canibus dandis ipsorumque custodibus, quiholoti vocanfur 8)". Alt exemplu. La 1235 si 1238 se zice : cani=ductores, qui holoti nuncupantur 4)".

La Poloni se intalneste cuvantul golota inseamna elementtele vagabonde.

La 1512 regele polon Sigismund a ordonat prefectilor s5i säaresteze elementele vagabonde (de golotis vero et vagis personis inregno nostro hincinde vagabundis et suspectis 5). In Polonia vagagbonzii, sosind intr'un eras, erau siliti sa=si aleaga o meserie in decursde Frei zlle, de altfel urmau sä fie arestati utilizati la s5patul santurilor(Rustici vagi, qui ad diem tertium post suum in civitates vel oppidaingressum servitio seu artificio se non applicuerint vinctique corn=pede ad faciendos aggeres et fossas civitatum vel actium adhibeanfur 8).

In Moldova se vorbeste des de gloate, adeca de gram5zi deoameni adunati in jurul unui domn sau boier. Cand la 1632 Bargnovschi, fostul domn moldovean, a plecat la Constantinopole pentrua cere din nou domnia Moldovei, a luat cu sine multi boieri si frungtea curtii, preuti calugari". V5zand vizirul at5te gloate de tars cuBarnovschi Vocla", a cautat sa fergiverseze lucrurile. Dar boierii sepuneau toti cu gloatele la locuri ca acele a se vad5 si de singurimp5raiul". Barnovschi insa a fost ucis de Turci Sulfanul voia s5ucida alaiul ski. Dar muftiul i :a zis : Ceti vinovat5 gloata, capulsä se pearza, se vor potoli gloatele". De frica mortii boierii gloat

1) Uricariul I 281 ; la 1804 este citat numai ca vornic (Uricariul I 34).2) Uricariul I 366, VII 39 ; la 1805 numai vel vornic (Uricariul II 139).3) a. FRIEDRICH : Codex diplom. Bohemiae II 411 §i ERBEN : Regesta

plomatica I 291.4) ERBEN : Regesla I 413 §i 436.6) BALZER : Corpus iuris polonici IIII 245-6.6) Volumina legum I 16, 150, ITT, 248, (goloti = inquilini vagabundi,

mulus alicuius dictus golota, homo impossessionatus).

si

$i

si

fa.

si

si

gi

dir

www.dacoromanica.ro

73 VORNICLA IN MOLDOVA 133

tele ce erau" s'au ascuns 1). Mai pe urma Sultanul le=a permis bo:ierilor sa=si aleag5 alt domn. $i au mers a doa zi toti boierii 51

gloatele la gazda lui Moisei Vod5 si de acolo la saraiurile viziruluide au luat caftan de domnie 2)".

Dup5 destituirea lui Vasile Lupu indata au alergat multi defoate p5rtile de la Cara la Iasi si glotindu=se au mers la Kemeni Iana'scerand domn pe eheorghe Stefan". Acesfa a si fost ales si a merscu c5tAva gloata" la biseric53).

La 1634 Turcii au atacat targusorul Studenita situat langa Ca=menita in Polonia. Pentru apararea acestui targusor au fost lasatihaiduci, incolo erau numai refugiati din satele de prin prejur. Cea=alts gloata, tot taranime, bejeniti de pen pregiur". In urma haiduciiau fugit, iar gloata a cazut in robie 4).

Gloats inseamna si soldatii cari se strang in jurul domnului saual boierilor.

La inceputul secolului al XVII.lea domnul Moldovei StefanTomsa avea de suprimat o rascoala a boierilor. Domnul a strans re=pede diferiti oameni si oameni nemernici catava gloata". V5and cadomnul da simbrie bun5 s'au smuls multi din gloata boierilor". Canda fost razboiu, Tomsa au exit inainte cu gloatele sale" si au lovitc515rimea ce avea pe gloata boierilor, den dos 5)".

Gaspar Vod5, domn in Moldova la 1620, s'a imprietenit cuPolonii. Oastea acestora a intrat in Moldova. Dar Turcii i=au alungatpe Poloni. Ear5 Moldovenii nostri indata au plecat de fuga, si ho=Iota Lesilor ce era in goana asijdere 6)".

La 1631 Alexandru Iliac frimite pe fiul sail Radu in Tara ro=mSneasca cu cateva gloate den tars 7) ".

Cand pela 1658-58 comandantul !um Calga a venit in Mol=dova in ajutorul lui Ghica contra lui Constantin Voda, a pus indatape toti boierii cu cats gloata aveau" sub comanda sa 8).

Sub gloata dela curie nu trebuie sa intelegem soldati, ci oa=

1) M. COSTIN : in Cronice I 296-7.2) Ibidem I p. 298.3) Ibidem I 326.4) Ibidem I 300.5) Ibidem I 264.6) Ibidem I 271.7) Ibidem I 292.8) Ibidem I 365.

www.dacoromanica.ro

134 TEODOR BALAN 74

menii cari serviau la curie, servitorimea cu ajutorul careia se ingrijeacurtea. Dup5 indiciile pe care le posedam, birul catra domnul tariise platia in natura. Din Coate roadele pamantului, din toate felurile deanimale si din Coate derivatele acestora, o parte frecea la curie. Lacurtea domnului trebuiau sa fie turme de vite, de oi, de ramatori, aicise adunau in mad cantit5ti frucfe, grane, fan, ceara, miere, vin si alteproduse. Ingrijirea acesfor animale roade cerea un aparat de oa=meni mare. Aceste elemente de serviciu alcatuiau gloata dela curie.

La curie vornicii de gloata implineau o tripla misiune : Mareaualaiul domnului, tineau in frau gloata dela curie erau trimisi sahotarasca

Cand domnul se afla in Divan, vornicii de gloata stateau peanga el, purtand in mans toiege vopsite. D. Cantemir zice ca eiprincipi in tribunali sedenti adstant". Ei cheama pe impricinati la

judet si ordona partilor sa tad (plebi silenfium imperant et querulosin Divan introducunt), iar cand domnul se afla in calatorie, merg cuel si grijesc de mas si de popas 1).

Vornicii de gloata judeca micile cede ivife intre oamenii deserviciu intre oamenii straini. In deosebi cadea in seama for jude=cata asupra femeilor depravate (meretrices plectunt, ibique minorismomenti lites diiudicant) 2).

Cand boierii se constituiau in divan in absenta domnului, yorenicii de gloata luau parte la slat semnau actul de judecat5.

La 1630 Mai 12 au sosif in fata boierilor Toader Turcea cusotia sa Nastasia si au vandut lui Bosioc vel spalar mosia lor. Defata au lost 7 boieri, intre can urmatorii vornici de gloata : Veaverit5,Rocca Mog51dea 2).

Cand, la 1622, nepotii lui Buzat vand manastirii Solca satuiboierii s'au constituit in divan in numar de 10. Intre ei

au fost urmatorii vornici de gloata : Dumitru Mateesescul PatrascoDragon 4).

Alta data a aparut in fata boierilor dela curie Eufrosina, jupa=neasa rapousatului Iurasco Basola, si a vandut parti din mosia Porecesti. Documenful este semnat de cei mai de seama boieri ai

1) Descriplio p. 84 §i Arh. istorica Ii 169 §i urm.2) Ibidem p. 84.8) Ispisoace 12 p. 20.4) Uricariul XVIII 318-9.

si

si

si

si

si

Mihfilesti,si

www.dacoromanica.ro


iar la urrna sunt trecuti vornicii de gloats : Constantin Ciogolea,Rocca Motoc 1).

Vornicii de gloata au fost intrebuintati cu predilectie la hota=ratul mosiilor. S'a ivit cu timpul nevoia ca sa existe la curie anu=miti oameni, cari in tot momentul sä poata fi deplasafi in provincie,pentru a indeplini anumite functiuni. Nu era practic a !Milk la Parape vre un mare demnitar al tarii. Tot astfel era sicanator a delegaboieri din Para sa mearga pela mosii pentru a le hotari. Acestia saunu aveau vreme, sau puteau fi impiedecafi de boala ca sa se execcute. Vornicii de gloats erau intrebuintati la hotaritul mosiilor. Eimergeau la fafa locului, luau cunostinta de vechile documente ce seprezintau, stalpeau mosia si in urrna eliberau un document doveditor,o marturie hotarnica.

Exemple :

La 1635 au aparut in fafa domnului boierii Apostol Cehanlogofatul Racovita, tragand in judecata pe Moisea din Olanesti pen=fru parti de mosie din satul Prigorceani. Domnul a trimis la fafalocului pe Neaniul dvornic glotnii". Acesta a strans oameni buni,adeca megiasi, preofi si slugi domnesti neputand lamuri situafiadin documentele prezintate, a ordonat lui Moisie sa jure pe evangelieimpreuna cu 24 oameni. Moisie a jurat, dar in urma s'a dovedit caa jurat pe strambul". S'a dat dreptate boierilor Cehan Racovita 2).

Tot acest Neaniu vornic de gloats marturiseste ea a sosit infafa domnului boierul Stefan Moimascul a tras in judecata pe fa=zesii satului Barbosi, finutul Carligaturii. De aceea Maria sa Vodamau ales pe mine si mau trimis ca sä aleg sä le impart locul totin doar 3).

La 1747 Noemvrie 19 vornicul de gloats .Agaraci Gheorghiface stire, ca din poronca Marii sale lui Voda mau oranduit Du :luiSandul Sturdzea vel log." sä stings o cearta ivita pentru un locdin Iasi 4).

Vornicii de poarta aveau venituri speciale din hotaritulLa 1642 Neaniul, vornicul de gloats, stalpind mosia Barbosi,

1) 1644 15 6 (Ispisoace 112 p. 63-5).2) Surele (Fere§ti) 55-6.3) Surele III 122-123 (1642).4) Revisla Neculce II, 274-5.

si

si

si

si,

si

$i

mosiilor.

www.dacoromanica.ro

136 TEODOR BALAN 76

stabileste in zapis, ca partite ii datoresc la not ciobotele noastre",adeca chelfuelile de deplasare 1).

In noul asezamant al tarii, dat la 1741 de Const. Mavrocordat,se stabileste, ca pentru treapad", adeca pentru deplasare, partite vorplati sume de bani. Cei de frunfe 6 pofronici, $i ciubotele feciorilorispravnicilor" 2).

Ioan Calimah stabile* la 1760 veniturile vornicilor de poarfa.Inainfe vreme, se zice, ei luau gloabele de pe sugubini din

tinutul Roman, Carligatura si Iasi. Dar desfiintandu=se intre limpacel ran urit obiceiu a sugubinilor", vornicii de gloats vor fi scudfifi de bir, vor ridica la vremea desetinei cafe 5 lei leafs pe luna, nuvor da desetina depe 30 stupi, li se vor scuti 30 of pe vremeagorstinii vor avea dreptul sa tie cafe un om strain la casa lor.La facerea hotarnicelor vor primi cafe un galban de scalp de piatra 3).

Grigore Ghica a stabilit din nou, la 1776, veniturile vornicilorde gloata. Ei vor primi cafe 10 lei leafs pe luna si 200 lei de fie,care piatra de hofar puss in Omani. La evaluarea unei averi imobiliareei vor primi : Doi lei de fiecare dugheana sau casa, un leu defiecare dugheana sau casa mica, 60 bani de fiecare vita $i jumatatede ban din fiecare 10 bani dela haine 4).

All vornic la curfea domnului moldovean a fost vorniculdoamnei, zis mai tarziu cuparul.

Obiceiul ca doamna sa aiha o curte separata, vezi bine, mairedusa decat cea a sofului ei, nu este o creafiune moldoveneasca.Astfel de curfi ale doamnei se gasesc si in alte parti. Nu vom amintidecat cea din Ungaria si din Polonia.

In Ungaria regina avea o curie, relativ mare. La curfea ei seafla cafe un cancellarius, adeca logofat, care grijea de corespondenfadoamnei, un comes sau iudex pentru judecata, un magister taverni,corum pentru visferie si un magister dapiferorum, adeca stolnic, pentrugrija alimentelor. Cancellarius al Doamnei era cu predilecfie unepiscop.

La 1313 se aminteste Stefan episcopus Wesprimiensis, aulae

1) Surde III 122-123.Uricariul IV p, 405 §i urm.

3) Sure* XI 134.4) Uricariul XIX 338 §i 384.

si

si

si

2)

www.dacoromanica.ro

TT VORNICIA IN MOLDOVA 13T

dominae reginae cancellarius 1)". Dup5 moartea acestuia urmeaza inepiscopie Henricus, care mosteneste si situatia de cancelar at doamnei.I se zice la 1323 aulae reginae, carissimae consorfis nosfrae, can.-cellario 9". La fel este intitulat si la 1332 8).

Comitele reginei ungare grijea de judec5ti.Se aminteste, la 1322, Iula Comes regine 4)". Lui urmeaza

Deseu, care limp mai indelungat define situatia de iudex curiae re..ginae". Il g5sim la 1323 5) ; la 1332 se g5seste in aceast5 situatie unoarecare Paulus 6).

Sunt amintiti cativa visternici ai reginei ungare.La 1323 este amintit Miksch (MikeschoMichael, Mihail) ma-,

gister tavarnicorum dominae reginae 7)". Dup5 nou5 ani se &esteun Ioannes, fiul lui Bobonik, magister tavernicorum dominae re..ginae 8)".

Stolnicii grijeau de masa reginei. La 1336 se intalneste Iohan,nes, fiul lui Alexandru, vice gerentis magistri dapiferorum dominaereginae 9)".

Si regina Poloniei avea o curie separata. In Polonia era obi-,

ceiul, ca regele, sotul, s5 lase in seama reginei veniturile unei regiuniintregi. 0 astfel de regiune era administrate de oamenii reginei, saucel pufin veniturile for erau administrate de un om al reginei.

La 1396 Vladislav Iagello confer5 sofiei sale Hedviga ParaCuiavia si Rusia cu Coate orasele si cet5tile terras nostras Cuyaviaeet Russie cum earundem omnibus castris, fortaliciis, civitatibus etc 10)".Se pare Ca administratorul averii reginei se chema procurator. La1334 intalnim pe un astfel de procurator in persoana lui Iacobus,zis si Gladisch tune procurator domine regine 11)".

Stolnicul reginei polone purta denumirea de magister curiae

1) Fejer VIIIi p. 512.2) Ibidem VIII2 p. 452.3) Ibidem VIII2 590.4) Ibidem VIII2 353.8) Ibidem VIII2 401, 407, 452.6) Ibidem VIII3 590.7) Ibidem VIII2 407, 419, 441, 452.8) Ibidem VIII2 590.9) Ibidem VIII4 151.10) RZYSZCZEWSKI : Codex III 346.11) Aida grodzki VII, p. T.

www.dacoromanica.ro

138 TEODOR BALAN 78

reginalis". La 1396 este amintit in aceasta demnitate un Rpischcajar la 1415 se specific5 obligatiile culinare ale acestui magister 2).

Visternicul doamnei se chema : Thesaurarius. La 1413 seciteaz5 boierul polon Iaschonns vicethezaurarius domine regine 8)".

$i la curfea domnului moldovean exisfa o curie specials a

doamnei. In Descriptio Moldaviae" se zice ca doamna se servia dedoi vornici (conjugi principis inserviunt vornici duo 4).

Dar in Moldova curfea doamnei n'a putut sa se desvolte dincauza suveranit5tii turcesti, care prea de vreme a inceput sä se afirme,imprimand not obiceiuri desfiintand cele vechi ale tariff. Intre alteleirebuie pus5 in contul acestei suveranit5ti si separarea partial5 saucomplet5 a salonului doamnei.

La curfea doamnei din Moldova se intalnesc ceasnici, visternici,diaci si stolnici.

La 1428 Februarie 16 se aminteste intre boierii martoriBilav, ceasnicul doamnei (KHAAKIII 11M1111111Cd KIIIAPHFIFIlla 9. La 1432Ghedeon a fost diacul doamnei (TEAE01-1 Klitrt11111H maim 6). Pefimpul voevodului $tefan, se g5seste visternicul doamnei, cu numelePorca (Holum 11HCTkpNIIKA KlitlIIHHHA 7).

La 1448 Februarie 23 Voevodul Roman se g5sea la Colomeasi a conferit cu acest prilej starostelui Ditrich Buceatchi penfru sprigjinul acordat tat5lui sau Ilie Veda mamei sale Maria unele satedin Cara Sepenicului. Roman zice c5 a luat aceasi5 hot5rire impreunacu sfetnicii tat5lui meu Ilie VV. si ai mamei mele Marena Doamna 8) ".Dac5 control5m lista boierilor martori, g5sim pe rand : 3 ceasnici(KOCTE 4h1111HHKA, KIAIOUld tlAWHHICA, §i HETOti 114WHHKA), 2 visternici(AIHKOVilil KHCThipHHICA, KFICTItIpHHICA) §i 2 stolnici (IONA CTOA-

HHK, CTOAIIIIK). E sigur ca unii din acesti boieri se tineau decurfea doamnei citate.

Pe fimpul lui $tefan cel Mare boierii doamnei nu sunt amintiti.

1) RzyszczEwsKI : 346.2) Monumenia medii aevi XV, 471.a) Ibidem p. 425 §i 428.4) Pag. 87.8) SureteV1-2. Documentul este din 1428 Febr. 16 (WICKENHAUSER: Woronetz

199-200).6) ULIANICKI p. 34 No. 28.7) Ibidem p. 60-61 No. 54.8) BOGDAN : Coniributii 637-9.

1),

si

si

si

IliTila1101rAd

III

www.dacoromanica.ro


Asemenea ei nu sunt citati in tot secolul al XVI :lea. In secolul alXVII=lea dam de Dvornicul despre doamna".

La 1677 este amintit Dragon dvornic despre doamna 1)", iarla 1722 boieriul Toader Tomita define aceasta functiune 2).

Vornicul doamnei purta si denumirea de : Cupar. Dimitrie Cane(emir cunoa§te numai pe cuparul, care toarna yin domnului, dar nu=1aduce in leg5tura cu curtea doamnei 3). Pela mijlocul secolului al

XVIII=lea Constantin Mavrocordat a conferit vornicului doamneititlul de vel cupar" 4).

In secolul al XVIII=lea, in afara de vornic, serveau la curteadoamnei marele pitar in calitate de comis (birjarul) si un gramaficcare era secretarul doamnei 5).

Vornicul doamnei prezinta doamnei pe boierii sosifi in vizita.Cum boierii aveau obiceiul s5 petreaca mull la curie, chiar §i

atunci cand nu aveau de lucru, se vede ca petreceau adesea §i lacurtea doamnei. Vornicul doamnei avea grija prezentarii acestor oas=peti 6), iar cand doamna lua parte la ceremonii religioase, vorniculdoamnei p4ea inainte finind un foiag in mini ; in urma doamneimergeau jupanesele, adeca sotiile, boierilor 7).

La curtea domnului moldovean a mai existat vornicul de aprozi,si, in consecinta, a existat i o vornicie de aprozi.

Cuvintul aprod" este de origine ungureasca (apr6=mic). Deciaprozii au fost copiii de casa. In latineste li se spune iuvenes sauparvuli aulae regiae 8).

Aprozii se citeaza rar in documentele unguresti, Astfel la anul1323 se aminteste : Magister Nicolaus, filius Stephani, filii Hoholth,fidelis aulae nostrae iuvenis 9)", iar la 1349 este amintit fiul acestuiNicolai : Iohannes Literatus, filius Nicolai dicti aprod ")". Deciaprod=iuvenis.

1) Uricariul, V 237.2) Surete, VIII 338.8) Descripfio 85.4) GREORGAKI : Condica in Cronice III 302.5) INGIGIAN : Valahia fi Moldova p. 43 (297).6) INGIGIAN : pag. 43.7) GHEORGAKI : III 316.$) AKOS DE TIMON : Ungarische Verfassungsgeschichte 547.9) FEAR : Codex VIII 2 457.10) WAGNER : Sar0SieDSid p. 340.

www.dacoromanica.ro

140 TEODOR BALAN 80

In cronica moldo=polona, scrisa la 1561, se vorbeste de Freiaprodow", cari servesc in camera domnului 1). Acela§ lucru zice sicronicarul polon Nicolae Brzeski (1566) (aprodow czo przy hospo=daru w komorze trzei = aprozii can sunt in camera domnului, innutriar de Frei) 2). Misionarul catolic Bandinus, care a vizitat Moldovapela anul 1648, vorbeste de aprozi, zicand ca sunt cel pufin 200 lanutriar si sunt gala la orice serviciu, in curie sau afara de curie.(Lictores, quos aprod seu aprodios nominant, sunt praesto semperminimo numero ducenti) 8). Dimitrie Cantemir vorbeste numai deaprozi, Fara sä le indice numarul.

Aprozii apar foarte de vreme in Moldova. Primul aprod mot=dovenesc a fost : Duma aprodul (Aynva anpoAy) care la 1443 Mai4 a primit un sat dela Voevodul Stefan 4). Al doilea aprod esteSandrica (111anApnicki atipom), amintit ca ultimul in lista boierilormartori in 18 Februarie 14485). Acelas $andrica se gaseste §i la5 Iunie 1449. (111Frimuca anpoAs) 6).

Pe fimpul lui Stefan cel mare sunt amintifi aprozii : Matei(111aTE10 anp'A HMO 7), Iursa (km H artpoAS)8), Farco (Immo anpoAS)9)si Ioanasel (IWANKIUMA dfl p OM) 10).

Pela 1600 aprodul Siminic isi vinde partea sa de Nisporesti 11),iar la 1601 aprodul Toader (Toamp anpoA$A Ann ithpmSpin) dinsatul Marmureani cumpara o parte de mosie din Bacesti 12). Altaprod cu numele de Ionascu (Iwnaunco an[poA] WT KyApFip) is partela hotaritul unei mosii (1630) 13).

Seful aprozilor s'a chemaf vatah, transformat mai tarziu invel vatah.

1) BOGDAN : Vechile cronici 183.2) BOGDAN : Cronici inedile p. 134.3) Codex Bandinus 314.4) ULIANICKI : p. 61-62 N. 55.5) ULIANICKI : p. TO No. 64.6) Ibidem T5.-6 No. 69.7) BOGDAN : Doc. Stefan I 223 (1479 29 4).8) Ibidem I 503 (1492 30 3), II 33 (1494 27 2).9) Ibidem II 59 (1495 22 1).

10) Ibidem II 123 (1497).19 Surele II 36-7.12) Ispisoace I2'1.13) Surete II 141.-2.

www.dacoromanica.ro


Cuvantul vatah esfe de origine slavona si se g5seste in limbarus5, malorus5 si polon5. Apare intaiu in secolul al XLIMea 1). Inlimba malorusa cuvantul vatah sau vataszko inseamna baci sauhaiduc 2), iar in limba polona wataha sau watacha inseamna tovarasde joc 3).

In Moldova cuvantul acesta exists in forma de vatah, vatagsau vataf inseamna prepozit, comandant, sef.

Misionarul Bandinus a cunoscuf pela 1648 pe Vatas seupraefectus lictorum, quos aprod sau aprodios nominant 4), iar DimitrieCantemir aminteste pe Vatavul de aprozi de Divan = inspectoraprodiorum Divani 6)".

In documentele moldovenesti vatahul este amintit foarte des. La1581 Toader vatag cump5ra Orli de mosie dela Danciul, fiul Ulia=nei 6). Tot in acest an intAlnim pe Hilip vataf 7). La anul 1587este citaf Coste vatah din satul Zearnesti (Korrl BITAX WT G-kmetp) 8),la 1593 Floarea valah primeste intaritura domneasca pentru un sat 9).Tot astfel Cehan vatag (1598) 10), Vlaico vatah 11).

Pela sfgrsitul secolului al XVIT1Aea valafului de aprozi i se zicevornic de aprozi. In consecinta se zice vornicia de aprozi ", jardupa modelul grecesc, imitat atunci, i se zice acestui vornic epis=tatul vorniciei de aprozi".

Cunoastem pe Manolachi Conachi vel vornic de aprozi 12),

1) SREzNEwsici: Material I 231.2) MIKLOSICH : Etyma Worterbuch 376.3) LINDE : Slownik VI 230.4) Codex Bandinus 314.5) Descriptio pag. 85.6) WICKENHAUSER : Woronelz 213 -4.7) Surete XIX 146-7.8) Uricariul XVIII 211-2.0) Uricariul XIV 90-1.

10) Surele VIII 233 si 241 MTV".11) Uricar XVIII 429. Institutia vatafilor s'a generalizat in urna. Si alli slug

jitori la curte au primit acest titlu : vataf de pitari (RSOma BITdX 34 nwrapu) 1610Uricar XVIII 265-6 ; vatafi de hansari (evrarom 34 XsucapH) 1623 Surete II 254;Iftimie vatavul visf. Iordachi, 1636 (Uricar XVII 13); Solomon valaful de vanafori1690 (Immit : Siudii docum. V 546); Miron vafav de p5harnicei 1725 (Uricar XIV214-215). Viit.iiia de divan" a fost in mare cinste la Radul Voda (1623-1626)si aprozii de Divan cat mai de cinste nice la o domnie n'au fost" (M. COSTIN inCronice I 281).

12) 1794 (Revista Necuke V 152).

si

siIt

www.dacoromanica.ro

142 TEODOR BALAN 82

Aprozii aveau atributii neinsemnate la curtea domnului dinMoldova. Ei serviau pe damn, ii ingrijeau camera, and era acasasau in calatorie (ad omnem expeditionem et obsequium paratissimi)1).Cand domnul se afla in Divan, ei chemau partite la judecata 2).

Aprozii erau supusi postelnicului, care avea dreptul ju.dece 8). Nu stim daa dreptul acesta n'a 'recut mai tarziu la vorniculde aprozi.

T. Vornicul de finut

Din punct de vedere administrativ Para Moldovei era impartitain tinuturi. Aproape toti scriitorii din trecut ne relateaza acelas numarde tinuturi in Moldova. Au fost peste tot 19 tinuturi, 12 in Cara dejos, si T in cea de sus. Numele for sunt :

Tara de jos : Iasi, Carligatura, Roman, Vaslui, Tutova, Tecuci,Putna, Cohurlui, Falciu, Lapusna, Orhei Soroca.

Tara de sus : Hotin, Dorohoi, Harlau, Cernauti, Suceava,Neamt §i Bacau 4).

In limba paleoslava la tinut se zice 110AOCTk §i AE(1NIAHA.

In urma felului cum, la inceput, se redigeau documentele mob,dovenesti, numele tinuturilor sunt amintite foarte rar. Diacii din cancelarie aveau obiceiul sa nu aminteasa tinutul, ci scriau in cele maimulte cazuri, ca mos ia, despre care e vorba, se afla in tam noastramoldoveneasca" (or HAWEll BEMAH oy MOWBCKOH). Pentru prima datainfalnim aceasta fraza la 18 Noemvrie 1393, and Roman Vodaconfers o movie 6). De aici inainte fraza aceasta a devenit stereotipasi face dificila stabilirea tinutului. Unde sunt amintite numele raurilorsau ale satelor invecinate, orientarea devine mai usoara. Numai icicolo sunt trecute in documente numele tinuturilor.

Astfel primeste la 1427 boieriul Onicico un sat la Carlieatura 6)".La 1433 Vladislav Iagello, regele polon, confirms voevodului

1) Codex Bandinus 314.2) WOLF : Beitrage 102.8) M. COSTIN : Arh. istorica It 169 §i urm.4) MIRON COSTIN in Arh. ist It 171. Descriptio Moldaviae p. 10-18, §i

Descrierea anonima din 1770 in Arhiva romaneasea (Cocauvice.mu) I 327-334. 0relatare gre0a a linuturilor moldov. o avem in Cronica moldopolon5 din 1561 (LBOGDAN : Vechile cronici 183).

5) ONCIUL : Doc. inedile p. 367-9.6) Surete XVIII p. 20--21.

s5.1

si

mot.

www.dacoromanica.ro


dovean Stefan cetatile Tetin Hmelov cu judetele for (TKIH [wowIRELWIlk A XtHEAOKS C TWAIN BOAOCTAIH . K HHNIS HpHCAOLUALOTK 1).

Cand, la 1435, se impaca fratii Ilie si Stefan, fiii lui Alexandracel Bun, Stefan primeste intre altele orasul Vaslui cu tinutul care setine de el AUTO &Wall H HOAOCTS WO KS Tomy Minn/ cny(agTx),_targul Barlad cu tot tinutul (Tpsrs hinitAASCKWH CS yCHO SOAOCTIO),§i orasul Tecuci cu tot tinutul (flibirro TFK841 cs IrCHO KOAOCTIO) 2).

La 1457 se amintesc tinuturile Hokin Cernauti (oy XOTHHILH oy IIEJIHOSCSOH KOAOCTH) 8).

Pe timpul lui Stefan cel Mare sunt amintite urmatoarele tinuturi =Carligatura KOAOCTH Kossmi rsT8p-k) 4), Suceava (8 110,10CTCKOH) 5), Neamt (8 HEmf1.1,KOH ROAOCTH, HA 11-LIAH,*, HA NEMO) 6),

Cernauti (8 1-19NOIICKOH 110/1OCTH) 7).

Pentru tinut se zice pe langa volost derjava".La 1435, fratele Stefan primeste intre altele tinutul dela Tutova

(kgpmagy OT Trrogy) 8). Satul Sobranet s'a aflat la anul 1435 intinutul Tetinului (Gocommos Oy 111,11,HHkCKOH mpacagu) 9). VisternicuiIuga darueste la 1476 manastirii Putna satul Serauli din tinutulCernauti (111Hpogum IlEphHORCKOH ApkyKago 10). La 1479 stolniculBogdan a vandut Voevodului satul Podoleani situat oy ri,psmagitwkimu,KoH) 11). Pe timpul lui Petra Rares, la 1529, se aminteste satutCobalia situat S (,'OPWRIC011 AEMIIKH) 12).

Cunoscand tinuturile, vom putea sa ne dam seama cari boierisunt a se considera sefi administrativi de tinuturi.

Dintre sefii de tinut din Moldova pans la moartea lui Stefan,cunoastem pe urmatorii : de Harlau, Dorohoi, Siret Suceava, Ikvom aminti pe rand.

1) ULIANICKI : 39-40 No. 33.2) ULIANICKI p. 44 No. 39.

ULIANICKI : 92-95 No. 84.4) BOGDAN : Doc. .51efan I 24 §i II 215.

Ibidem I 132, 173, 230, 406, 419, II 215, 221,Ibidem I 3-5, 35, 260, 491, II 144.

7) Ibidem I 333, 406, 419. II 215.8) ULIANICKI : 44 No. 39.

Ibidem 47-48 No. 43.10) BOGDAN : Doc. ,Stefan I 215-6 No. 116. 216-7 No. 117..11) Ibidem I 221-2 No. 121.12) CORIOLAN : PeIru Ramp 41-42.

§i

§i

G84AC-

§i

§i

°)

(8

oy

99

www.dacoromanica.ro

144 TEODOR BALAN

.seful tinutului Harlau.

84

Anul DomnulNumele

demnitaruluiTitlul

demnitaruluito

Isvorul

fara an Iuga hapautta xximoseicarw 5 Revista Neculce V, 338.

1400 11 (II) Alexandru Nutt] Kau° shouro Surete VIII, p. 81-82.

1400 29 VI ,, Eparlii xpsno actor° 6 Revista Neculce VI, 352-3.

1400 4 VIII ,, ,, ,, 7 Revista Neculce VI, 354-5.

1403 7 I

1404 August

,,

.

Byrla

161011,1

Chorlowskoho

X0pAORCIChl

3

7

Cony. literare XXXV,p. 357-8.

Ulianicki 15-16, No. 18.

1453 2 VI PPIllatima xpssnoseKoro 9 Surete I, 163-165.

.Seful tinuklui Sireie.

Anal DomnulNumele

demnitaruluiTit lul

demnitarului I s v o r u 1

1400 28 XI

1407 8 III

1407 6/X

1408 8 X

1409 28 I

1409 18 XI

1410 15 II

1411 14 IV

1411 22/IX

1414 20/XII

Iuga

Alexandru

,,

,,

11

,, Vlatt

"

,,

PP

,,

POM014

EAdA4

HAWS

,,

gAam

Vlad

Vlada

Vlad

Vlad

14 lit 1A4

EAdAd

elp-kTmo(ro)

cup,iffkocoro

cupwrkenni

CIPETCKLJH

curk-reKOro

Sereczkij

des Seraters

von Sereczko

Sereters

sereczko

CHpATSCKOr0

ell/Armor°

8

10

8

3

11

9

9

9

9

9

4

5

Revista Neculce V, 333.

Zapiski Odesa I. 346-7.

Ulianicki, p. 16, No. 19.

Alda grodzki VII, 205-7.

Revista Neculce VII, 170-1.

Arh. Bucov. Liber Funda.tionum V, 14-16.

Wickenhauser: Moldo.witza, p. 56.

Arh. Buc. Liber Fundat.V, p. 57-9.

Wickenhauser : Moldo,witza, p. 56-7.

Arh. Buc. Liber Fundat.V, p. 9-12.

Surete I, 1-2.

Surete XVIII, 12-13.

.

.-.1

www.dacoromanica.ro

85 VORNICIA IN MOLDOVA

,Seful finufului Dorohoi.

145

Anul DomnulNumele

demnitaruluiTitlul

demnitarului

1407 6/X Alexandru 11111X4HA0 AOpOryHhCKWH 3

1408 8 X 2

1414 20 XII 1

1419 8/IV AAHXAHAd

1420 25/IV 1

1421 ANHXdHAO AOPOCrUCKWH Ii

1422 20/V111 AANKANAA 1

1423 12 III Aoft ono-Imre. 1

De aici Inainte Mihail este amintit mereu pans la

1434 13/I Stefan AAHXJHAA Aopormillam 1

1452 21/XII Alexandru Sandro dela Dorohoi 13

1453 22 I Sandru 11

1453 26/I IlldnAtia AoPorthincoro 10

1453 Ian. wr ikoporouia 13

1453 20/VI OT AoporoHA 13

1454 1 I Sandru dela Dorohoi 11

1455 20/VII Petru 11.1111M1HK4 AO/101'011CW* 7

1458 13 II Stefan WOHAPO WT Aoporont 12

1464 2 XI AoPoroyneKaro 13

1465 11/IV Szandro dorohujskyi 1?

1467 11 IX EganApo 14.000rSHaati 13

Isvorul

Ulianicki 16, No. 19.

Akta grodzki VII, 205- 7

Surete XVIII 12 13.

Arh. ist. II, 110.

Venelin : Vlahobolg.60-62.


Arh. istoria Ij, 132.

Surete I. 199-200.


Parvan Alexandrel 121,No. T.

Parvan : Alexandrel 121,No. 10.

Arh. ist. IL, 102-3.

Uricarul XVIII, 21-22.

Ulianicki 80-82, No. Z3.

Parvan : Alexandrel 124,No. 23.

Ulianicki 84 -5, No. 76.

Bogdan: Doc. Stefan I, 6-7.

Bogdan : Doc. Stefan I,85-6, No. 53.

Bogdan : Doc. Stefan I,89-90, Nc. 57.

Bogdan : Doc. Stefan I,120-1, No. Z2.

.

Pt

1

www.dacoromanica.ro

146 TEODOR BALAN 86

Anul DomnulNumele

demnitaruluiTitlul

demuitaruluiea

Isvorul

1467 2/X

I1467 9 X

Alexandru

,.

Maw*

Illewortica

Aopor6vickiti

AoporS it cicbt

12 Bogdan : Doc. Stefan I,122-3, No. 73.

Bogdan: Doc. Stefan II,297

1403 7/I

1407 8/III

1408 16 IX

1408 8/X

1409 28/I

1409 18/IV

1409 18 XI

1409 18/XI

1410 15/II

1410 15/II

1411 14 IV

1411 14 IV

1421 28 VI

1411 22/IX

1412 3 IV

1

I

1

I

!1

Vornicul de Suceava.

Alexandru Badi Suczawskoho 9

04114 AltOplitiKilCrIMICKoro

0 ABOPHRIC4

criaRcicoro8

,, AROPHHKSC04NRCIC61H

4

Matta A1100111Kd 8CrldRCK0r0

,, 11 A R 00 HHKa 8

,, Oana Suczawaerdwornik

6

Oan Hofrichtervon Soceava

Ion Dvornikvon Suczeva

6

Ion Hofrichtervon Sotawa

6

Oana Dvornikvon So6ava

6

Oan Hofrichtervon Socawa

6

I0dI14 A RopHHILA 15

,, 6014H4 5

,, loan Vornicde Suceava

3

Cony, lit. XXXV, 357-8.

Zapiski Odesa I, 346-7.

Melchisedek : Roman I,101-2.

Akta grodzki VII, 205 -7

Revista Neculce VII,170 I.

Arh. istorica 12, 1 1 .

IArh. Buc. Fundationum V

14-16.1 Wickenhauser : Moldovita1 56.

I Arh. Buc. Fundationum V,1 57 59.j Wickenhauser: Moldowitzat 56-57,

1 Arh. Buc. Fundationum V,! 9 12.' Wickenhauser: Moldowitza1 57 59.

Surete I, 195-197.

Surete I, 1-2.

Iorga : Studii si doc. V, 530.

TT.

:

www.dacoromanica.ro


Anul DotnnulNumele

demnitaruluiTitlul

demnitarului

'5

1Isvorul

1412 5 IV

1414 20/XII

1418 15 1

1419 8 IV

1422 20 VIII

1423 12/111

1423 31 HI

1424 16 II

Alexandra

"

"

,,

"

71

"

,,

O4Ha

G.31141

OdH4

,,

liKdHd

1)

11 a IA

Maid

AROpHHK4

AROpHHKd

corgasmoro

AKOWKI,

AROpHHKd

,,

3

3

1

4

3

3

3

3

Hurmuzachi 12, 832.

Surete XVIII, 12-13.

0. Popescul : CSteva doc.3-4.

Arh. ist II, 110.

Arh. ist. 11, 132.

Surete I. 199 -200.

Surete I, 21-23.

Bogdan : Inscriptii 356-7.

Din tinuturile amintite mai sus, cel dela Sirete a disparut. Aavut o situatie nenorocita, aflandu.se intre doua centre puiernice: Cer.nauti si Suceava. Ultima data acest tinut se aminteste la 1503 Febru=arie 2, cand Stefan cel Mare intareste manastirii Putna un numarmai mare de sate situate in tinutul Cernauti (oy 4EptiOlICK014 goaocTH),tinutul Carligaturii (Ha KozaHrIsT8p-k) si in cel al Sucevii (Ha Goythuck).Satele situate in tinutul Siretului (Ha OHNT*), amintite cu acest prilej,au fost : Balcauti, Grecii Tanga Sirete, Camenca, Tomesti si Cupca 1).De aici inainte tinutul Siretului nu se mai aminteste. Cu timpul el afost atasat tinutului Sucevii.

In documente sefii tinutului sunt caracterizati prin adjective. Li sespune : suceayski, dorogunski, harlovski, ceea ce inseamna : de Su:ceava, de Dorohoi $i de Harlau. Dar adiectivele nu pot fi utilizateindependente, izolate, ele apartin unor substantive. Care este sub=stantivul sau care sunt substantivele, carora apartin adiectivele amin=fife mai sus ?

Din stirile ce posedam, se poate constata, ca pentru sefii de tinutai Moldovei apar in acela§ Limp urmatoarele denumiri : dvornic, star

1) BOGDAN : Doc. .Siefan II 214-217.

,,

Z

www.dacoromanica.ro

148 TEODOR BALAN 88

roste (latineste capitaneus) parcalab. Unde era cetate seful de tinutse chema de obiceiu parc5lab, in finuturile limitrofe cu Polonia sefiide tinut, cu sau fara cetate, se chemau starosti, latineste capitanei,iar in unele finuturi din interiorul 'tarii se intalneste denumirea dedvornic.

Vom urm5ri intaiu denumirea de : dvornic.$eful tinutului Dorohoi se aminteste la inceput cu titlul scurtat

de : Dorogunski sau de Dorohoi. Mai tarziu ins5, cand e amintitcu titlul sau intreg, el apare ca vornic de Dorohoi".

Exemple. La 1611 se int5lneste D5mian, vornicul de Dorohoi 1).La 1661 Mai 9 se vorbeste in general de vornicii de Dorohoi" 2).Cinci ani in urma este amintit Adrian, vornic de Dorohoi 3).

La Suceava este mai usor. Aici se aminteste titlul intreg :AKOpHHK CrIARCKKIH, SaU scurt AKOpHHK.

Se mai pot da dovezi indirecte, ca unii sefi finutali ai Moldoveis'au chemat vornici. Urmasii lui Alexandru cel Bun se adreseazaadese on demnitarilor for clandu=le ordine. Intre acesti demnitari suntamintifi boierii, apoi vornicii soltuzii. Se citeaza : vamesii vor=nicii, sau invers vornicii vamesii. Sub boieri sunt a se intelegeboierii dela curie, iarasi soltuzii au fost sefii oraselor. Cine sunt vor:nicii cari se afla pusi intre boierii dela curie soltuzi, sau vorniciicari sunk amintiti alAturea de vamesi ?

E evident, sunt vornicii de tinut.Exemple. Stefan Vod5 se adreseaza intr'un ordin (1443-1447)

tuturor boierilor si dvornicilor soltuzilor p5rgarilor si juzilor sivatamanilor tarii intregi (gsrkx sompoms H Amin-mom H won-TIrSOMI H npsrApes H MSAESS H KATAMAHOMS H HUMS EIOCHOACTKS) 4).

Ilie Vod5 zice la 1437 Aprilie 29 ca nici un vames, nicivornic, nici alt direg5tor" nu va supra pe comerciantii brasoveni(A KOTOpIll H AKOpHHK HAN 6$A KAKH piAu,a) 5).

La 1449 August 3 Alexandru Vocla int5reste privilegiul comer=cianfilor brasoveni. In formula de incheiere domnul zice (SSA KAKIII

sompui HAWK, HAH AKOVIHK, HAH MHITHHK, HAH 1110ATIS3 elC) 6).

1) LIricariul VII 13.2) Surete IV 90.8) Surete IV 104.4) NICOLAESCU : Doc. sl. rom. 94-95 §i BOODAN: Doc. mold. 18-19.6) Ibidem p. 85-86 §i BOGDAN : Idem p. 20-21.

lbidem 100-103 §i BOGDAN : Idem 25-29.

MItITHHICI

si

zisi

si sisi

si

si sisi

.)

www.dacoromanica.ro


In alt loc acelas Alexandru scuteste pe locuitorii man5stirii It=cani de vornicul dela Suceava (tm Agopmno CW4AKCI{11) 1).

La comerciantii brasoveni cari in drumul for atingeau multe ti=nuturi, se vorbeste in general de vornici, dar la faranii man5stirii Itcanise atninteste numai seful tinutului de Suceava, dvornicul de Suceava.

8. Atributiile vornicului de limit.

Pentru a arata atributiile vornicului de tinut, trebuie amintit faptul,a pe vremuri nu exista separatia intre puferea executive si cea judeocAtoreasc5. Cine era seful unui tinut, era totodata si judecatorul acestuitinut. Cine grije§te de ordinea publics, are in acelas limp si dreptulde a judeca, a condamna Si a aplica pedepsele. Numai in cazuri spe=ciale se pot face exemptiuni, adeca se pot scoate anumite elementede sub jurisdictiunea vornicului de tinut si pune sub cea a altuia.

Vornicul de tinut n'avea nici un drept asupra boierilor tinu-,tului. Boierii erau supusi direct domnului, care ii judeca si ii pedepsea.Vornicul de tinut actiona in chestiuni nobiliare numai din ordinuldomnului. In seama vornicului de tinut c5deau asa dar5 ; locuitoriitinutului inafar5 de boieri, deci taranii, or5senii si strainii.

Vornicul tinutului grijea de strangerea birului, de linistea publics ;tot el controla pe str5ini si le asigura avuiul. El aresta 5i aplica pe=

depse in caz de alcarea obiceiurilor juridice, atunci cand se comiteaudelicte. Deci el era judeatorul tinutului. De aceea li se zice vornicilorc8A14H ", adeca judecatori.

La 1448 se amintesc am"' WT ItICOX H WT xpoaoita", adecavornicii de tinut, judecatorii acestor dou5 tinuturi 2).

In privilegiul acordat man5stirii Itcani, oamenii acestei man5stirisunt scosi de sub jurisdictia vornicilor de Suceava" (M00111148CWLIMCKIH) 3).

Cand Stefan cel Mare confirms man5stirii Bistrita balta Botnasi localitatea Chisina'ul ro§u, scoate pe locuitorii acestor localifati desub jurisdictia vornicului de judet si ii pune sub cea a egumenuSi alt judec5tor s5 n'aiba" (mioro cSAitio ika HE IlincHOT) 4),

1) Arhiva Buc: Pachetul Itcani si Rem S.: Doc. sl..rom. 7 8.2) Arh. is!. II 153. (Deci nu sunt judecatori orasenesti, vezi BOGDAN : Doc.

mold. p. 10 nota 1).3) Arh. Buc. Pachetul Itcani.4) BOGDAN : Doc. $tefan I 8-9, (1453 10 4).

www.dacoromanica.ro

150 TEODOR BALAN 90

Ace la§ domn scuteste pe locuitorii satelor Poiana si Onicenii peJijia de vornicii de Dorohoi si opreste pe judec5torii de Dorohoi säumble prin satele acestea" (Aa HE xo,fickT oir Twx- mar coy,e,H,H WT

,A,OpOrSirk") 1).

La 1459 Mai 20 Stefan cel Mare scoate pe locuitorii satuluiLucacesti de sub jurisdictia vornicilor de Bacau (covAto vet, sakoH*),

Si alt judec5tor sa n'aib5 decal pe egumenul de Bistrita (a HH11 CtiMU,11

Ad HE HMAIOT) 2).

A judeca inseamn5 CSAHTH". Daca se scoate cineva de sub juris,dictia cuiva, inseamna ca demnitarul vizat n'are dreptul de a=1 CSAHTH ".

Petru Vocla opreste, la 1448 Aprilie 5, pe sefii tinutului Iasi siHarlau sä judece pe locuitorii satelor Ciulinesti, Gheresteani si Rosca.

Aces! drept it va avea de acuma inainte egumenul man5stiriiPobrata (41 TAKONCE CSAH,H WT MCOK H WT 111,06111 HE HMAAH

AHAA CSAHTH '1'61X /110A, ... 111,06111 fir csAHAH KaAsripo 3).CAnd Alexandru Vod5 a conferit Brasovenilor la 1449 August

3 privilegii comerciale, ordona ca((

CAAETI

s5 nu aiba dreptul a.i judecafAr5 voi for (A HHKTO Ad HE CSAHTH Fir or HAHIEH 3FAIMH

lir Holm). Iar dac5 vre un boier sau vornic sau vames sau soltuz saupargar va cuteza sari judece, va suferi mare urgie din partea domnului 4).

Judec5torii aveau dreptul sa sechestreze efectele sau o parte aefectelor celor arestati. A sechestra se cheama : a lua (oys-kTH, spaTH),

a atinge (nopStHHTH), sau cu o expresie generals : a bantui (SAHTOKATH).

Pedeapsa in bani sau in efecte sau vile se cheama : ran si ToTHHa.

La 1447 August 22 Petru Vocla ordona judec5torilor sä nu iadela anumiti oameni gloaba : AIM CSAU,H rnost3 otiatTH WT TbJK moA)5).Tot aici se zice s5 nu li se ia, nici gloab5, nici tretina PAOGOV

HH TiGTHHOV OlfATH WT TIOX CM).

La 1448 Aprilie 5 judecalorii de Iasi si H5rlau n'au dreptulsa ia dela oamenii manastirii Pobrata : nici glob, nici tretina (HH 1'4106

HH TIIETHNS 01r3-kTH WT TtilX mom 6).

1) 1459 16 2 (BonnAN : Doc. ,5iefan I 29 No. 17).2) Ibidem I 30 si Arh. It 113-114.8) Arh. ist. It 153.4) NicoLAEscu : Doc. slavo -rom. 100-103.

NICOLAESCU Doc. sl..rom. 221-223.6) Arh. ist. II 153. Deosebirea Intre gloaba si luting nu se poate face. Se

pare ca gloaba a fost pedeapsa in bani sau marfa, iar tretina in vite, poate a 1 a partedin vitele confiscate. Vezi la pripasari.

KIJOAOKA .

6131

5) :

nime

(r01

id.

www.dacoromanica.ro


Dup5 privilegul din 1453 Februarie 23 vornicii de Suceava nuaveau dreptul sä is ceva dela locuitorii mSnastirii Itcani (AA HE liMAIOTAHAA C THAW MAMIE NH ClrANTH HX, ANN HHOE HHIJJ,0 HC 1111X 111613ATH) 1).

Iar comerciantii brasoveni erau feriti de orice neplacere din parteavre unui diregator de tinut (HurAo n0 HAWEll BEMAN Aa HE CArklOT110fISIIIHTH npu CKOHX WIN H HAVU111) 2).

Sumele, gloabele, se incasau decatr5 sefli de tinut, in folosul lor.Acest lucru ni=l atesta numai un singur document, dar poate ajungepentru a ar5ta, cine tr5gea folosul din aceste judecati.

Alexandru Veda a conferit la )449 August 26 manastiriidovita jum5tate de helesteu Covur, 1/2 ra'ul Ialpuch, 1/2 din hele.steelemici care yin din Covur, 1/2 din vama pestilor si in consecint4 ju=m5tate din Coate sumele care vor rezulta acolo din certuri pedepse" 8).Adeca manastirea avSnd jurisdictia numai asupra unei jum5t5ti dinaceste propriet5ti, incasa numai jum5tate din gloabe. Pestul incasajudecatorul legal, adeca 5eful tinutului. E evident, cel ce judeca incasabanii rezultati din amendele pecuniare.

Dar sefii de tinut, avand a administra si a judeca, se serviau deunele elemente de serviciu, de organe executive.

Adesea, cAnd e vorba de §efii de (inut, se zice oamenii lor,

ureadnicii lor. Si sä nu umble in Satele acelea judec5torii de Dorohoi,nici ureadnicii lor" (AA HE xofeckT oir Thir max coyAu,H WT Aoport3H3/4,auH oyrkAHHH,H Hx) 4). Sau judec5torii de Bac5u sau slugile lor"(coyAum WT KAM* HAH HX' Carl!) 5).

Organele executive ale sefilor de tinut au fost r globnicii (rnoR-im,n) §i pripasarii (npimaulapH). Mai rar se arnintesc wcaoyKapi (ascul:

anchetatorii), camoroHum (gonitorii din urm5) rigpFp8sH,H

(intraductibil),La 1448 Aprilie 5 se zice cä nici judecatorii de Iasi si Harlau,

nici globnicii lor, nici pripasarii, n'au voie sa judece b5ntueasca peoamenii rnanastirit Pobrata (#t TAKONCE 03A,H,F1 WT 1LACOX H WT X00AOHA

H rAOSIEHU,H OX, NH NOHEIAWAOH) 6). Tar la 1459 Mai 2Q se VE)rbe§te

1) Arh. Buc. Pachetul Itcani.2) BOGDAN : Doc. mold. 34-36.2) WICKENHAUSER : Moldavitza 63 upd die Flaiftg von akin, soviet dort von

Rechtshadereien und Strafen eingehet".4) 1459 16 2 (Boomult : Doc $lefan I, p, 29, No, 10,5) Ar/i. id. I1, p. 113-4. BOGDAN: Doc, ,5iefao I, p. 30, Ng. fa (1459 20/5).

Arhiva is1. Il, p. 153.

HAAk

Mote

si

talorii, si

si s4

6)

www.dacoromanica.ro

152 TEODOR BALAN 92

de judec5torii de Baal' si de globnicii for (covAu,ti WT Batcoxt HANFIX rA0611HU,H) 1).

In seama globnicilor ramanea grija gloabei, adeca suma ce secuvenea celuia care a judecat, iar pripasarii luau tretina (TPETIIIIA).

Nu se stie din ce lucru, sau din ce fel de avere se lua a treia parte.Daca se lua a treia parte din vite, cum pare a indica cuvantul pripasar(ast5zi : vite de pripas), atunci ramane de constatat, dac5 se lua atreia parte din numarul vitelor sau numai din valoarea lor.

In privilegiul acordat de Voevodul Petru manastirii Neamj, la1447 August 22, se zice, cä globnicii si pripasarii n'au dreptul s5 ianici gloaba nici tretina din satele manastirii (NH ram; NN Torrtmoyors*TH um, TWK CEA) 2). E evident, c5 gloaba cade in seama globnicilor,iar tretina in cea a pripasarilor.

Un an mai tarziu se zice acelas lucru. Globnicii si pripasariinu vor lua dela oamenii manastirii Pobrata nici gloab5, nici tretina(NH rim 1111 Tprruator 01rATH WT TkIK Al0Ai) 8).

Ce funcjiune indeplineau osluharii, slidogonjii si pererubjii estegreu de zis. In lipsa stirilor mai ample si mai precise vom adoptaexplicajiile date de I. Bogdan in ale sale : Documentele lui Stefancel Mare, volumul II, registrul cuvintelor slave. Osluharii au fost exe=cutorii poruncilor, slidogonjii urm5ritorii hojilor, iar pererubjii elementelecari manau oamenii satelor la munca cefajii. Pentru tot cazul, r5maneca atribujiile acestor organe s5 se fixeze de acum inainte. Pentrustabilirea atribujiilor pererubjilor exists un singur document. ,Stefan

cel Mare, la 1479 August 30, scuteste pe oamenii satului Cojmanide obligajiile for faja de stat §i ordona pererubjilor sä nu goneassape acesti oameni nici la cetate, nici la mori si nici la curjile noastredin alts parte (II TM NAME caSru IllpIpSnim AEH HE POH14/114 TOTEI

AIOAH WT KOU,ANAHN NH NA r0(10A, NH HA MAIWW, WE HA HAWN AKOpOBE

CI HNHAill 31AAAtHE) 4).

Pripasarilor s'a zis in secolul al XVII=lea : dabilari (AasHaapt1).Iar dabilarii sa nu ia dobitoacele pentru alte sate si alti oameni"zice Vasile Lupu, cand, la 1635 April T, scuteste niste vecini aimanastirii Moldovijei 5).

1) BOGDAN : Doc. .51efan I, p. 30, No. 18.2) NICOLAESCU : O. c., p. 221-223. 8) Arh. isioria Ii, p. 153.4) BOGDAN : Doc. ..Slefan I, p. 229-231, No. 126.5) 0. POPESCUL : Cateva docum., p. 58-59. Acela§ lucru §i 1660 9 I (0.

POPESCUL, O. C., p. 61-62).

www.dacoromanica.ro


Din cele amintite in acest capitol rezulta, ca unii sefi de tinutMoldova s'au chemat vornici. Ei administrau tinutul, asigurau strangereabirului judecau certele ivite intre farani sau or5seni sau delictelecomise de acestia.

9. PArcalabul

Unde erau cetati seful tinutului s'a chemat de obiceiu : p5rcalab..Daca cercetam originea acestui cuvant ajungem la nemtescul

Burggraf 1). Cuvantul german Burggraf = confe de castel, castelan,apare in forma latinizata de burgravius sau purcravius. Dela Nemtiel a trecut la Cehi, la Poloni si la Litvani.

La Cehi intalnim la anul 1213 pe Zavissa burgravius Olomu=censis 2). Tot anul acesta un oarecare Bludo este : burgravius Prero.vensis (Prerau) 3). Un an mai tarziu, la 1214, Bludo este prefectus.preroviensis 4)". La 1215 amandoi sunt citati ca Zavissie castellanus.

Bludo castellanus 5)".La 1261 un oarecare Iacobus este Pragensis purcravius 0)",.

iar regele ceh Otocar a tinut in castrum Pragense" decem castellanos.sive purcravios, viros strenuos et famosos 7)".

In constitutia cella din secolul al XIVolea creiata de impkatulCarol IV (Maiestas Carolina) se vorbeste de Castellani seu burgravii 9)".

In limba litvana se zice Burggrow 9)", iar la Poloni burgravio"sau burgrabio 1°)".

Intre boierii martori ai regelui polon din anul 1374 se infalnestAndreaschon Burgravius Sudaczoviensis 11)". La 1398 un oarecareManczina de Conyna este burgrabius Lemburgensis 12)". Regele.polon Cazimir a dat ordin, la 1456, functionarilor sai, intre ei us..

1) CIHAC : Diclionnaire, p. 520.BOCZEK : Codex II, p. 69.

3) Ibidem II, p. U.4) Ibidem II, p. 76.5) Ibidem II, p. 78.0) WENZEL : Codex diplom. arpad. III, p. 10.7) IntEcetc: Codex 113, p. 16.8) 1tREcEK : Codex II2, p. 124.0) NESSELMANN : Worterbuch d. 111. Sprache, p. 337.10) Se intalne3te borggreven borggreveschaft (Hum, : Slarodawne

p. 28). Pentru castelani vezi SCIMENiAN : RuBland I, p. 426.11) Aida grodzki VII, p. 17.12) Ibidem, p. 42.

din

si

:

si

2)

§i §i II,,

www.dacoromanica.ro

454 TEODOR BALAN 94

e Ilani si burgravii", sa nu supere pe comerciantii can pleaca inMoldova 1), iar la 1526 regele Sigismund a numit pe Philipp Bischof.in burgravium nostrorum gedanensem2)".

In Prusia burgravius poarta denumirea de commendator (nem=tqfe = Komthur).

La 1279 un oarecare Theodoricus dictus Rode a fost commen=dater de Cristburgk8)", iar la 1288 Bertholdus .. . fuit in commen=datorem frafribus de Kunigsbergk ordinatus 4)". Cand a fost construitcastelul Landeshute, 1=au pus in frunte pro defensione ipsius" peacelas Bertholdus commendator 6). In cetatea Sf. Gheorghe au fostadusi pe Tanga commendator relecti fuerunf ibi yid legales et experfin armis, frafres et armigeri de Prusia et Lyvonia pro custodia dicti

castri 6)".Si in Ungaria a intrat cuvantul purcravius, dar n'a devenit

popular ca in Cehia si Polonia. Se intalneste rar. La 1279 este citatPetrus purcravius 7)". Aici in Ungaria cuvantul Burggraf, purcraviuss'a nationalizat si s'a format noul cuvant : porcolab.

Dar porcolab nu inseamna castelan, comandantul unei cetati, cipazitorul portilor unui castel, unui oral. Mai farziu temnicerului i s'azis porcolab.

In secolul at XV=lea a fost trimis la regele Sigismund nobilisvir Nicolaus Zagvai, urbanarum portarum Cassoviae praefectus, quemporcolabum vocant 8)". La 1721 temniterul orasului Sibiiu zis por=colabius" a primit un salar de 46 florini unguresti 6).

La anul 1475 regele Matei Corvinul darueste cetatii Bistritaorasul Rodna. Intre boierii regelui se afla si Andreas Porkolab deKis Budak ")".

1) HURMUZACHI 112, p. 63-64.2) Ada Tomiciana VIII, p. 91, No. 63.9) PETRI DE DUSBURG : Cronica I, p. 119.4) Ibidem I, p. 151.2) Ibidem.6) Ibidem I, p. 96.7) FEAR : Codex Vs, p. 562.8) BARTAL : Glossarium, p. 503.9) HERBERT : Hausbalt von Hermnnnstadt, p. 130.

10) Vezi §i BALLA01 : News vplIst. WOrlerbucb II, p. 813 (porkolab = Gefan,genenwarter, Profoss), CHERESTESIU : Dicjionar rom,smaghiar, p. 1408 (porkolab&moiler).

=-_

www.dacoromanica.ro


Scriitorii poloni sau straini, nu spun parcalabilor nostri altfeldecal : burculab, burgulab sau porcolab.

In lupta dela Crasna, descrisa pe larg de istoricul polon Dlugosz(1450) se vorbe§te de Burgulab, unus ex Valachis, fidem regiservans 1)". Ba se intampla ca Polonii spun astfel demnitarilor lor.La 1551 palatinul de Belz a trimis un raport lui Marggrabio Olbrychtz Bramburk ac Burkulabu Zynobzku ac duci Prussie2)".

Misionarul Bandinus, ajuns la Vaslui la 1648, vorbe§te deporcolabius sive praefectus oppidi 3r, iar in Bacau el gase§te peporkolabus sive praefectus principis 4)".

Cuvantul porkolab se intrebuinteaza §i in cancelaria moldove=neasca, cand se scrie latine§te sau nemteste, i cand se scrie catra oautoritate strains. La 1529 demnitarii moldoveni : Michael porkolab,Salomon porkolab" §i altii indeamna pe domn sa incheie pace cuBistritenii 5).

Tot anul acesta un numar de demnitari moldoveni, intre ei

Jurgz porkolab, Johan porkolab ... und von uns alle Porkolabengrof5 und klein", scriu Bistritenilor ea razboiul cu ei s'a terminal 9".

La 8 Februarie 1530 Mihul Porkolab von der Tschucza"scrie din Rodna Bistritenilor sioi intreaba, dece nu tin pace cuMoldovenii 7). E vorba de Mihul portar sau parcalab de Suceava,care se prezinta Bistritenilor ca Porkolab 5)".

In cancelaria moldoveneasca se mai zice pArcalabului : castelansau praefectus.

Pe timpul lui Rare* se zice comandantului ora§ului Cotnarcastelanum Georgium de Kotnar" (1542 20/XI). Alta data i sezice prefectus cotnarensis 9". Odata i se zice chiar Groff amKottnersberg 19".

Denumirea de parcalab" apare in Moldova pentru prima data

1)

9)

8)

4)

6)

8)

7)

8)

0)

10)

auoosz V, p. 75, reprodus de CROMER, p. 335, i BIELSKI II, p. 709'10.IORGA N.: Chilia $i CeL Alba, p. 332.Bandinus Codex, p. 200-1.Ibidem, p. 229.HURMUZACHI XVI, p. 336, No. 623.Ibidem XVI, p. 346, No. 645.Ibidem XVI, p. 351, No. 656.Surete I, p. 98-100 (1531 Martie : 111118a nopTapt co,laliCKOr0).

HURMUZACHI XVI, p. 427, No. 791, 793.Ibidem XVI, p. 521 (1556 18/6).

www.dacoromanica.ro

156 TEODOR BALAN 96

in anul 1411 Iunie 28. Spre mai bun5 intelegere vom publica intaiulista parcalabilor neidentifIcabili.

Lisia parcalabilor moldoveni neidentificabili :

Anul DomnulNumele

parcalabuluiTitlul

parcalabului

'S....

ifl

Isvorul

1411 28, VI Alexandru ELIHAp4 HEIM14E4 9 Surete I, 195 -1971)

1448 18 II Roman Komi: nplsanaga 3 Ulianicki 70, No. 64.

1449 5 VI Alexandru KOCTI 11(17.1011dR% Amintit in text.Ulianicki 75-6, No. 69.

1449 3/VIII ,, 11g-rpa npuonasor il.la Nicolaescu : Doc. sl. -rom.4 100-103 2).

1450 11/1I Bogdan A[atigkln]a 11117.1C4A4R4 9 Bogdan: Doc. mold.52 55.

1452 12/V111 Alexandru KOCTH Elp1K4A4R4 4 Nicolaescu : Doc. sl..rom.105,-108.

1452 7/IX ,, Coste parcalab 2 Traducere romaneasa.Parvan : Alexandrel 120.

1452 27/X ,, KOCTE lipzKAAISKR 4 Ulianicki 77-8, No. 70.

1452 2/X_II ,, Coste parcalabul 4 Traducere romaneasca.Parvan : Alexandrel 121,

No. T.

1453 22/I ,, ,, 4 Traducere romineasca.Parvan : Alexandrel 121,

No. 10.

1453 26/I HITI14 11114K4A4K4 4 Arhiva ist. II, 112-113.

1453 Ian. ,, KOCTE Hp8K4A4R4 4 Uricarul XVIII, 21 -22.

1453 8 II ,, ,, 4 Surete XVIII, 60.Revista Neculce IV, 176.

1453 23/II ,, KOCTH ,, 4 Reit : Doc. sl.orom. 7-8.Arh. Buc., Pachetul Itcani.

1453 3/IV ,, ,, ,, 4 Arh. ist. It, 142.

1) 1n acest document se afla la numarul 11 si parcalabul tuaitApa XOTHHIsCKOPO".= anexat.

.

.

www.dacoromanica.ro

9T VORNICIA IN MOLDOVA 157

Anu. DomnulNumele

p5rdlabuluiTitlul

parcalabului Isvorul

1453 2/VI

1453 20 VI

1453 20 VII

1453 7/IX

1454 1/I

1454 25/VIII

1455 8/11

1455

1455 2O/VII

1455 15/VIII

1455 20 VIII

1456 8/V1

1456 15 VI

1456 29/W

1458 24/I

Alexandru

Petru

Alexandru

Petru

I

111Tp4

AdligrA4

Petru

KOCTI

A411401rA4

Petre

Aorma

PetruDanciul

rifTplAAN'IMAS

IirrpaA4114104

AYMH

Petru

ileTpx

IIrrph

Ad1140101.

'WHOM.

flp8K4A4Rd

parcalab

npsucanana

pa'rcalabul

IlpSKtlA4R4

parcAlab

iv:ma/lags

nplucanaga

pgrc5labul

11437.1{444GS

111181C4A4Els

114pKdAd60MIk

4

512

5

39

4

2

46

34

68

9

6

11

9

10

9

10

Surete I, 163-165.

) Ulianicki 80-82, No. 73.

Traducere romaneasca.Parvan Alexandrel 123,

No. 19.

) Ulianicki 78-9, No. 71.

Traducere romaneasca.Parvan : Alexandrel 124.

No. 23.

0. Popescul : Caleva doc.8-9.

Traducere romaneasca.) Parvan : Alexandrel 125,

No. 1.

Ulianicki 85, No. 77.



Revista Neculce VII, p.172-173.

Traducere romaneasca.Cony. literare XXXV. 671

Ulianicki p. 86-88, Nr. 79

) Akta grodzkie VII, 228.--231.

Amintit in text.I. Bogdan : Contributii

p. 642-3.

1.1

Hero,

MINH

IIETpd

r

i.2

". ".( )

. ( )

.

1

i

. )

. .

.

.

.

. J /

.

www.dacoromanica.ro

158 TEODOR BALAN 98

Dup5 cum se vede, demnitatea de p5rcalab este amintit5 pentruprima data la 1411 Iunie 28. De aici inainte aceast5 demnitate aparemereu in Moldova. Parcalabii sunt repartizati asupra diferitelor celatidin tali si cuvantul p5ralab se scrie alternativ : ntinanas, neincanassau HpliKatlaR.

Dup5 putin limp apar Ins pgrealabii diferitelor cefati moldo#venesti. Ins5 diacii de cancelarie, din comoditate, aveau obiceiul s5scrie numai : De Neamt, de Belograd, de Hotin, prin care indicatielaconica aminteau diferitii p5rdlabi. Cate °data nu se aminteste deafnumele. In astfel de cazuri va trebui stability identitatea si atri#buit5 demnitatea.

Cele mai vechi cet5ti moldovenesti au fost : Cetatea Alba,Hokin, Tetin, Hmelov, Suceava, Neamt. Foarte veche e cetateaChilia, dar ea a intrat mai tarziu sub st5panire moldoveneasc5. Maitarziu au fost zidite cet5tile Soroca si Orhei. Cetatea Craciuna a fosto creatie a Drii Rominesti.

Din cet5tile moldovenesti cele dintai, care se pierd, sunt Hmie#lovul si Tetinul. Hmelovul- a fost situat probabil lang5 satul Sepenic,in N. V. de Cern5uti 1), iar cetatea 'Iselin se af15 la Sud#Vest deorasul Cern5uti. Ruinele ei se v5d si ast5zi. Amandoud cetatile suntamintite pentru prima dat5 la anul 1395 (IVH,H118 H XMEAEKS) 2).

Hmelov este amintit ultima data la anul 1444 (Chmyelow) 3), iarTetinul la 1456 (Quantum vero de Chotinense et Czeczonerise) 4).

Nu cunoastem numele nici unui p5rCalab de Hmelov. In schimbni s'a pastrat numele unui singur comandant al cet5tii Tetin : EsteHodco de Tetin. Se aminteste dup5 cum urmeaz5 :

1) T. BALAN : Cetalea Hmielov, Cernauti 1927 passim. MIRON KORDUBAgasind denumirile geografice: Horodiste si Hmeleske, sustine ca Hmelovul a fostsituat pe teritoriul satului Carapciu pe Ceremus (Korduba : Unde a fost situat cettatea Hmelov (ucraineste), in lubileini Sbirnik I, Kiev 1928, pag. 153-155).

2) Akta Zapadnoi Rosii I 27 ; Naukowi sbornik I, p. 194.8) ULIANICKI IN 63 No. 57.4) ULIANICKI p. 91 No. 82.

www.dacoromanica.ro

La

twat

I

99 VORNICIA N MOLDOVA

Comandantul Tefin1)

159

4.

Anul DomnulNumele

parcSlabuluiTitlul

paralabului I s v o r u l

1403 7 I Alexandru Chotka Ciacynskoho 14 Cony. lit. XXXV, 35?-8.

1404 August ,, XOThK0 lAtAltfiNheKhl 5 Ulianicki 15-16, Nr. 18.

1411 28 VI ,, XOTIOCA IlohlOINhCK4r0 10 Surete I 195 - - 197.

Dar Teatinski e un adiectiv. Substantivul corespunz5tor trebuiesä fi fost : staroste si nu p5rcalab. Dovada o da faptul c5 p5rc5.-labul de Hotin la inceput se cheama : staroste, iar mai tarziaparc5lab. Afars de aceasta ne sunt amintiti starostii de Tel in dou5documente p5strate de pe timpul lui Stefan cel Mare. Cand la 30August 1479 2) si 23 August 1481 3) supune pe locuitorii de Cot=mani jurisdictiei episcopului de Radauti, Stefan cel Mare vorbestede : CTMIOCTH WT

Din documente ins stim, ca pe timpul lui Stefan cel Mare-nu mai existau starostii de Tetin. Cum se poate ca totusi, acesti sta.-rosti sa fie amintiti, and de mult existau starostii de Cernauti.

Satul Cofmani a fost d5ruit la 1413 Julie 6 de calra Alexandru,cel Bun soacrei sale Anastasia, ca ea s5 se serveasca de veniturile luicat Limp va tr5i", iar dup5 moartea ei, satul Cofmani va intra inproprietatea episcopiei de Radauti 4). Anastasia, identica cu fiica luiLafcu, a murit la anul 1420 Marcie 26 5), iar Cotmanul a fost supusepiscopiei de Radauti. Cu acest prilej Alexandru cel Bun a dat acesteiepiscopii un uric, uricul de danie, stabilind ca locuitorii din Cot manisä fie supusi jurisdicfiunii episcopului de Radauti, iar starostii dlr

Tetin existenti pe atunci, sa nu aiba nici un amestec la ei. Canda sosit la domnie Stefan cel Mare, episcopia de Radauti a primitint5rirea uricului lui Alexandru cel Bun. Diacul a copiat intreg do=

1) Cetatea Tetin este citata §i ca : lle.nous (Voscresenscaia leatopis p. 240),2) BOGDAN : Doc. Stefan I 231.3) Ibidem I 257.4) DAN DIMITRIE : Cronica episcopiei de Radau /i p. 191.6) Ibidem p. 8 §i KOZAK : Die Inschriften p. 109.

ceratii

.1

kkuntia.

www.dacoromanica.ro

160 TEODOR BALAN 100

cumentul scris pe timpul lui Alexandru, amintind in el si pe demni=tarii cari nu mai existau. Pierzandu=se uricul de danie al lui Ale=xandru cel Bun, avem impresia, cä pe timpnl lui Stefan cel Mareau existat starosti de Tefin.

Cetatea Hofinului este citata intaias data la 1397, cand seaminteste un Stephanus de Chotyn. Pe timpul primilor domnimoldoveni Hotinul aparfinea Moldovei. Dupa moartea lui Alexandrucel Bun, Hotinul a schimbat adese on stapanul, fiind alternativ instapanire moldoveneasca si polonA. La 4 Aprilie 1459 Stefan celMare promife Polonilor Hotinul 1). Dac5 atunci Hotinul a trecut instapanire polona sau nu, nu se stie. Fapt e insa, ca infre anii1457-1463 nu se aminteste nici un parcalab de Hotin 2). Dela anul1464 inainte Hotinul se AA permanent in sthpanirea Moldovei.

Comandan /ii cetafii Hotin

Anul DomnulNumele

pArcalabuluiTit lul

pkcalabului

7...

11

Isvorul

1397 3 I Stefan Stephanus de Cholyn 2 Codex epistolaris Vitoldip. 43, Nr. 136.

1400 11 II Alexandru Illau Apo WT XOTHHA 7 Surete VIII 81-2.

1403 7/I n Horajeca Chotynskoho 15 Cony. lit. XXXV, p. 358.

1411 28 VI 11111HApd: KOTHHACK0r0 11 Surete I 195-197 2).

1439 12 III Dies Stefan A/Lumina XOTHHCKdr0 18 Uricariul XVIII 13-14.

1439 2/VII PI /1 n PI 21 Ulianicki 51-8. Nr. 52.

1439 15/VII Manoil in Hotin 20 Traducere german5Wickenhauser : Homor

201 2.

1) Caeterum promittimus castrum Cuthin in possessione et pace intacta desmittere et nullo modo excogitato vexare per violentiam" (BonnAN : Doc. Slefan266-269).

2) Pentru anul 1436 21 4 este amintit hotnogul Stanciul p'arcalab de Hotin"(Surete XVIII 32-33). E traducere, si pare problematic ; de aceea n'a fost trecut.Un Stan posadnic se intalneste de altfel : 1436 23 5, Stan Posadnic (WICKENHAUSER:Woronetz 150-151); 1436 19 9 CTANS nocamuna (ULIANIcta : 50-52 No. 46 ;1445 11 8 CTANK nocaArniss (Surete I 138-139). Amintit mai tarziu fara titlu (Surete

'V 118, ULIANICKI : 75-6 No. 69). Sä fie vorba de Stan, pacSlabul de Hotin ?

.

Z

. .

www.dacoromanica.ro


Anul DomnulNumele

parcalabuluiTitlul

parcalabuluiIsvorul

1439 26/X Ilie,Stefan AAdHOHA4 KOTHHCKAr0 18 Surete XVIII 45-46.

1442 24/II 13 Ulianicki 58-59, Nr. 53.

1442 8 III 3 Arhiva istor. I1 74.

1442 5/IV 12 Surete XVIlI 120-1.

1444 Mariula, sotialui Ilie VV.

Manuelo capitaneochoczimensi

Amintit in text.Ulianicki 62-63. Nr. 57.

1448 23 II Roman AX4HOHA4 KOTHHCRW 2 Bogdan: Contributii 637-9

1452 12,/VIII Alexandru XGTHHCK0r0 2 Nicolaescu : Doc. slay.,rom105-108.

Bogdan: Doc. mold. 29-33.

1452 21 XII IP Manuil dela Hotin 2 Traducere romaneasc5Parvan: Alexandrel 121

Nr. 7.

1453 22 I .11 2 ID-to &to p. 121 Nr. 10.

1453 26 I ALIHOHAO XOTHHCKOr0 2 Arh. istor. II 102-103.

1453 Ianuarie 1116118HA4Po 2 Uricariul XVIII 21 22.

1453 20 VI 2 Ulianicki 81-82 Nr. 73.

1453 20/VII Manoil dela Hotin 2 Traducere romaneascaParvan o. c. p. 123, Nr. 10.

1454 1 I 2 D.to doto p. 124 Nr.23.

1455 8 II de Hotin 2 D.to d-to p. 125 Nr. 1.

1455 20 vrt Petru AidNOHAO KOTHHCK01'0 2 Ulianicki 84-5, Nr. 76.

1456 15 VI OHNO KOTHHCKM 24 Ulianicki 86-8, Nr. 79.

1464 28/IV Stefan Golan dela Hotin 5 Traducere romineascaBogdan : Doc. Stefan I 78.

1464 11 VI rOMH XOTHHCKM 5 Dto I 81.

1464 13/VIII Golan dela Hotin 5 Dto I 82.

1464 12 IX hOrdH KOTHUCK111 5 Dto I 84.

1 464 2/XI 1.0121H4 XOTHIKK0r0 5 Dto I 86.

1465 11 IV Hoian chotynskyj 5 Dto I 90.

1465 13 XII XOTHHCKOM 5 Dto I 92.

8

1.1

PP

PP

I'OcI44

..3

.

. . .

. .

.

. .. .

.

.

,.

,

www.dacoromanica.ro


Anul DomnulNumele

parcalabuluiTitlul

pardlabuluima

Isvorul

1466 18 II

1466 11/VI

1466 9 VII

1466 20/VIII

1467 I I

1467 11 IX

1467 2/X

1467 9 X

1468 10 VII

1468 24 IX

1468 2 X

1469 20 X

De acuma

Stefan

,,

,,

,,

rom

Golan

roma

Forma

14 AdHKOIrAd

SAIIFIKSA

l'041116

Wlayko

B 114HICS A4

Vlaicul

Enaw<84si fiul sau

Mma

inainte Vlaicul si fiul sau

KOTHHCKIH

parcalab de Hotin

KOTHHCKdr0

4

KOTHHCIMPO

KOTHIICKIH

KOTHIICKCTO

CT4pOCT4

XOTHHCKH

castellanusde Chotin

KOTHHCK4r0

Parkalabenvon Hotin

)CT4110CTH

KOTHHCK[111]

5

5

5

5

4

2

2

2

2

2

2

Bogdan : Doc. Stefan I 93.

Surete XVIII 71-2.


Dto I 110.

Dto I 117.

Dto I 121.

Dto I 123.

Amintit in text. (E decistaroste de Hotin).

Bogdan : Doc. Stefan II 297.

Dto II 299.

fost

)

Dto I 130.

Dto I 133.

Dto I 139.

Duma sunt starostii de Hotin pana la

1476 20 V ,, ,, B/1411KOrA CTdpOCT4

KWTHHCK1414

2 Bogdan : Doc. Stefan I 209.

1479 9/111 ,, III I 410VA4 np%Kaarna WTXOTHIld

9 Dto I 222.

1479 11 VIII ,, ,, KOTHIICK0r0 16 Surete XVIII 158.

De aici

1486 14 IX

1487 12 I

inainte Steful (zis KOTHFICKOrO sau upY.KdAdKa KOTHFICKOrO) este parcalab deHotin 'Jana la

,,

141E4 VA

IWH4

ljbls8a4 )

11401.4144K

KOTHIICKW

114pK4AAK0111

WT XOTH II A

9

9

10


)

Amandoi sunt parcalabi de Hotin pana la

Dto I 298.

T.

)

www.dacoromanica.ro


Anul

1487 8 III

1487 T X

1490 9/I

DomnulNumele

p3rcalabuluiTitlul

parcalabului1

Isvorul

11

)

1111%KdAdC0111

WT XOTHH4

1111%10114U

WT XOTHHd

8

9

9

) Bogdan : Doc. $tefan I 302.

)Dto I 305.

Tot $teful este parcalab (npucamma XOTIIIICK0r0, XOTFIFICK0r0) !Ana la

7, P, naP KPAdR4 T Bogdan : Doc. $tefan 1 384.xoTnnocoro

De aid urmeaza :

1491 15 X-1493 AllSuurra (Bogdan : Doc. $tefan I 467).

1493-1497 Toon i Mina (Bogdan : Doc. $tefan II 30-31).

1499-1504 Toamp §i 1111 minx CTiVOCTI1 XOTHIICKIII (Bogdan o. c. II 425).

Dupa cum am vazut parcalabii de Hotin se cheama intaiustarosti si pe urma parcalabi. La Inceput este unul, iar dela Vlaiculincoace e obiceiu de a institui doi parcalabi de Hotin. Obiceiul acestaramane permanent dup5 moartea lui Stefan cel Mare.

Lista parcalabilor de cetatea Hotinului se terming atunci, andla ordinul lui Dumitrascu Cantacuzino cetatea a fost distrusa (la anul1674). Trimis'au Dumitrasco Veda pre Panaitaki, userul Morona,cu un Aga lure" zice cronicarul Neculcea, pentru sa since cetatilesi cu alti boieri ... deci atunci au stricat cetatea Sucevei si a Neam=fului si a Hotinului" 1).

Cei din urm5 p5rcalabi de Hotin au fost Alexandru si Dumi=trascu, la 1678 Februarie 9 2).

Cetatea Neamfului este asemenea veche. Anul zidirii nu estecunoscut. Parcalabii de Neamf nu sunt amintiti deaf dela Alexandrucel Bun incoace. Dam aici lista primilor parcalabi ai acestei cetati :

1) Cronicele II 209.9) Uricariul V 238-9.

Etyma

IgitSaa

lids8a4

www.dacoromanica.ro

164 TEODOR BALAN

Lista paralabilor de Areamt

104

Anul DomnulNumele

parcalabuluiTitlul

parcalabului

ZSp4C

.24:1

Isvorul

1403 7 I

1404 August

1407 8/111

1407 6/X

1408 16/IX

1439 12 III

1439 2 VII

1439 15 VII

Alexandru

Ilie.Stefan

.. .

Tot Duma Om la1443 3 VIII Stefan

1457 8 IX

1458 12 IV

Szandra

Maim%

Anarowa

mauApa

AParowa

ASnua

Duma

Dum a

4011M

liCdHH

De aid inainte Isaia e parcalab Om la1464 2/XI

1465 3 III

Stefan FICAHH

RISWIIlNSAd

)

of Nimcia

Illimmtua

WT ERMA

NIAlf usgaro

in Nemz

von Nemz

IldP KdA and

HIMf11Kdr0

HIMEKKOr0

18

6

3

8

4

2

9

10

9

3

10

13

II 1 AIW,Kdr0 16

19

Cony. literare XXXV, 358.


) Zapiski Odesa I, 346-7.

Ulianicki, p. 16, No. 19.

Melchisedec: Roman I,p. 1012.

Uricarul XVIII, 13-141).

Ulianicki, 57-58, No. 52.

Wickenhauser : Homorp. 201 2.

Wickenhauser : Woronetzp. 151-2.

Bogdan : Doc. Stefan I, 3-5

. . 1,9-11.

86.

I, 88.

De aici inainte Buoreanul (zis Ion Buoreanul, sau numai Ion) este parcalab pana la1467 2 X Stefan Iwu NIAIELISKIJH 10

1468 24 IX flaKa II f MEU,Kdr0 7

Tot Albu este parcalab 'Jana la1470 10/VIII .,Stefan MI Rd Ild0Kddd Rd 5

HliA1W4Kdr0

1471 13/VIII flonSpe 1101KdldFd 10WT II 11111 11, d

1

.

P .

I, 123.

I, 130.

11,310

. I, 157.

8) Duma Neamlul citat pentru 1438 in Revisla Neculce V 311.

11WT Minutia

WT FIGIAW,d

If

,

11

1

.

.

www.dacoromanica.ro


Anul DomnulNumele

parcSlabuluiTit lul

parcalabului.14.s

Is v o r u 1

pans Ia

1476 22 V

1478 11 II

pana Ia

1484 8 VI

1486 14/IX

pang la

1490 9 I

Dela

1497 9 III

Dela

1

1498 24 IX

Stefan

Stefan

Stefan

Stefan

Stefan

flosorpE

AdifiROP4

Dajbog

11AHICOT4

Ptumue

111HKOTR

Gpiaua

6/mm1A

A1141'01116

rumiusoro

parcalabde Neamt

NfAiElkKhIX

IldplidAdKUHEME11,KIH

11111f11,1:Jr0

114p1:4414KORE

HIA1111,KIH

9

9

9

10

11

8

9

T

8

9

Bogdan: Doc. Stefan 1,209.

I, 219.

I, 288.

I, 290.

I, 384.


) Bogdan: Doc. Stefan 11126.

La cetatea Neamt nu se infalneste denumirea de staroste, ciintaiu comandanlii cetafii sunt caracterizati prin adjective, jar in urmaapare denumirea de pardlab.

La inceput este un p5rcAlab, jar mai tarziu apar doi p5rcalabi.Tot doi p5ralabi de Neamt raman pang la sfar§it.

Cetatea Neamt a fost distrusa la anul 1674, °data cu cea deSuceava §i Hotin 1).

1) Cronicile II 209.

IldpKdA4K

HEMIILCKIJH

,...

=

.)

Pi lkflU4

)

)

PI

,,

www.dacoromanica.ro


Ultima parcalabi de Neamt au fost : Andries si Irimie Cio=carlie, amintiti la 9 Februarie 16781).

0 cetate, asemenea veche, a fost Cetatea#Alba. A fost intaiucetate bizantina cu numele de Tyras, a trecut dupa anul 1204 instapanirea Genovezilor, cari au marit=o, facand din ea un mare em.poriu comercial ; iar dela intemeierea Moldovei Cetatea.Alba apartineMoldovei. La 14 84a fost cucerita de Turd.

Lista parcalabilor de Cetatea#Alba a dat=o I. Bogdan in stu.diul : Inscriptiile dela Cetatea=Alba" 2). Primul a fost Iacsa Lifavorla 1374, iar ultimii parcalabi ai acestei cetati au fost : ()aria si Gher=man la 1484.

Cefatea Chilia are aceeas origine ca si Cetatea=Alba. A fostintaiu cetate bizantina cu denumirea de Lycostomo, apoi cetategenoveza ; in urma ea fost cucerita de membrii familiei Basarab.Ungurii au stapanit=o un limp. La 1465 Stefan cel Mare o incoroporeaza Moldovei. A apartinut 19 ani Moldovei, iar la 1484 imparfesoarta Cetatii=Albe 3). Urmeaza lista parcalabilor de Chilia.

Lista parcalabilor de Chilia

.Anul DomnulNumele

parcalabuluiTitlul


1465 11 IV

pana la

1466 9 VII

1466 28 VIII

.,Stefan

.,Stefan

Isaja

Ion Buczium

HC4H4

EMAid

HeilHoi1

ESKTH

parkalabKelijskyi

parkalab

114(IKdA4KOR

witaAdniiWT KEAMO

12

16

13

14

13

14

) Bogdan: Doc..$tefan I, 90

PP 1,106.

I,110.

1) Uricariul V 238-239.2) A. A. Rom. seria II, tom. XXX, 353.") Nec eo contentus Kiliam et Album Castrum cum adiacentibus oppidis

validas arces ad Istri et Tyre amnium ostia sitas ac aliquamdiu oppugnatas expug=navit ac valido presidio firmavit° (Vapovius in Scriptores rerum polonicarum II pag. 2).

Si

KIAIHCKNz

1

www.dacoromanica.ro

I 01 VORNICIA IN MOLDOVA

Anul DomnulNumele

p5rcalabuluiTitlul

parcalabului

pana la

1468 1O/VII

1468 24 IX

1468 2/X

1469 5N1

1469 20/X

1470 8 II

1470 1 IV

pana la

1470 1O/VIII

1471 13N111

'Ana la

1478 11 II

1479 7 V

1479 11 VIII

, Stefan

Stefan

Stefan

Issaya

Buchta

ESKTI1

BAISILd

Belko

ildWKd

Cowes

ERAKO

NAN

ndWKd

1.01411d

llama

11-kra

HILIKIKd

Bor Schandru

Maksim

HK4111Kd

4KCHHa

marchio

castellanus deKylya

npsKarldnaKHAMCKdr0

Parkalab vonKilia

[11011HiC Kdr0

npstcananWIH[CKhl]

Kf MCK0r0

napK4aaRaWillmar°

npitananoRtWIHCLI,H

KEMUCKOr0

Parkalaben vonKilia

npmtanaRouteICIAMCKIH

4

8

10

10

8

3

8

3

3

8

3

-8

9

8

12

13

-9

10

[Dana la 1484.

167

Isvorul

) Bogdan: Doc. Stefan II, 299

)

)

)

)

)

)

)

I, 130.

.11,310.

1,157.

1,219.

1,225.

) Surete XVIII, p. 158.

l'ORtHd

Hlr

7

7

1,133.

1,136.

1,139.

1,141.

1,146.

Hamm

Or

www.dacoromanica.ro


In Suceava, tinut §i cefate, au guvernat intaiu vornicii de Su=ceava. Dupa moartea lui Alexandru cel Bun apar portarii". Stefancel Mare creiaza denumirea de portar de Suceava".

Lida primilor poi-Earl de Suceava.

Anul DomnulNumele

portaruluiTitlul

portarului

1438 5 III Ilie - Stefan HK4UH ntipTapli

1439 30 VII

cca 1440.

1442 1/ VIII

,, ,,

,, ,,

hawk

011114

Mani

noprapt

nopTaptoaa

nopTark

1443 Stefan EdHH"

1443 3 VIII .1 0 Oan Thorward

1448 5NII Petru EMI* nopTapto

1448 15/IX 611114 nopTap-k

1457 8 IX Stefan MIAMI1101{M460111

111Tpd 110101411 COIrldRCK111K

1479 '29/IV IllaNAPt C64111ICKIH

1479 1 V " Schander Tor wardenvon Socawa

1479 19 V ,, UldHAPH nopTarkCSURCK0r0

Om la

1481 20 IV Stefan $andri portar deSuceava

1486 14/IX ll AStom 11pR6pina nopTaptctNascicoro

{Jana la

1522 24/VI Stefan Atka flpKtitif

1) Gre§it in loc de ; Lark sau Glatt.

nopTaptCS4011CKONS

.i.=

11.11

Isvorul

18 Surete XVIII, p. 36.

20 Surete XVIII, p. 43-41).

Amintit in text.Surete XVIII, p. 49.

14 Ispisoace II, p. 13-14.

28 Surete XVIII, p. 52-3.

23 Wickenhauser : Woronetzp. 151-2.

10 Surete - XVIII, p. 57 -8.

16 Surete I, 276-8.

8

9) Bogdan: Doc. Stefan I, 3 -5.

1 Bogdan: Doc. Stefan I, 224.

9 I, 225.

1

15

6

LO I, 228.

Traducere romaneasca.Bogdan: Doc. Stefan I, 253.

Bogdan : 0. c. I, 290.

Uricariul XXIII, p.23-24.

9

"

I

www.dacoromanica.ro

109 VORNICIA IN MOLDOVA 169>

Portar" este fraducerea romaneasca a cuvantului parcalab. Par,calabul a fost la Unguri pazitorul porfii, asa dara portar. Deci instio-iutia de portar de Suceava" este de origine ungureasca. Denumireaeste romaneasca.

Portarul de Suceava, fiind parcalab, i se zice in istorie alter=nativ : portar sau parcalab. Ultimul portar de Suceava a fost Razvan,_care e amintit la 1594 ). De aici inainte porlarul de Suceava nu semai inialneste. In locul lui este amintit halmanul, care e si parcalabde Suceava.

Cetatea Sucevii a suferit mull in vremurile frecufe. Dupa luptadela Valea Alba (1476) Turcii s'au indreptat spre Suceava si auarsoo. Cu acest prilej va fi suferit mult cetatea 2). Sultanul Solimana fost cu oastea sa in anul 1538 la Suceava, unde a fost de mareurgie pedeapsa tuturor lacuitorilor" 3). Alexandru Lapusneanu in adoua sa domnie (1564-1568), voind sa fie pe piacul Turcilor, cariintentionau ca sä slabeasca Para din temelie, sä nu se afle aparaturi", adat foc cetatilor moldovenesti, afara de cetatea Hotinului. Dece Alec=sandru Voda, facand pre cuvantul imparatului, au implut cetatile de-

lemne aprins de au ars si s'au risipit. Numai Hotinul aulasai, sa fie de aparare despre Para lesasca" 4). La 1674 cetatea Su.-cevii a fost jertfa unui dome inconstient, fiind distrusa la fel cu ce=lelalte cetati moldovenesti. De atunci ea n'a mai fost locuita.

Cetafea Roman, zis pe vremuri Novograd, este o creatie a luiStefan cel Mare. Cunoasiem urmatorii parcalabi de Roman.

Lista parcalabilor de Roman.

Anul Domnul

1466 15/IX

pan'a la

Stefan

Numeleparcalabului

Oanze

1) Iowa : Sludii VI 12 No. 6.2) Cronicele I 165.3) Ibidem I 196.4) Ibidem I 221.

Titlulparcalabului

2 Isvorul

Parka lab vonNowograd

14 Bogdan: Doc. Stefan', 112

lerau

si

si

si

www.dacoromanica.ro


Anul DomnulNurnele

parcalabului

1469 9 II

1470 8 II

pana Ia

Stefan

Titlulparcalabului

H 0 Re rp4AcKdro

HOROrrldACKhl

1474 26 VIII

1475 25/IV

Om la

Stefan CRETE

E61114H

npaKaaannorrorpaAS

napgarlasamiorpaAcKoro

1476 22 V Stefan EhlA4H 114PIZMI4K4

nosorpamKoro1478 11/II

pana la

AParoula nogorpapmcoro

1483 17 II Stefannp7.s.anana

1483 17/VIII MHKOTa NorrorpaAncoro

Om Ia

1484 8 VI Stefan 11

1486 14 IX

pana la

IWH G%lidp% N011011h1ACKOM

1490 9 I Stefan GEKtIp%

1493 3/III IIIaHppd

8

8

10

11

14

15

15

14

11

Isvorul

Bogdan : Doc. Stefan I,134.

PP 1,141.

1,192

1,204.

1,209.

PP PP " 1,219.

" 1,268.

1,270.

" 1,288.

PP 1,290.

PP I,384.

II, 4.

De aici urmeaz5 tot cafe doi p5rc5labi. Cel din urma p5rc5=lab de Roman a fost Iacob, citat la 12 Marfie 16691).

Cetatea Orhei a fost la fel creiata de Stefan cel Mare. P5rc5=labii acesfei cetali se intalnesc rarziu. Pe timpul lui Stefan cel ,Marep5rc5labii de Orhei se citeaza intre boierii larii. Mai tarziu Ins eidispar din lists. Numai sporadic se intaineste cafe un p5rc5lab deOrhei. Ceea ce s'a putut g5si s'a notat se comunica in lista ceurmea z :

1) Uricaru I IX 143-6.

.C

GIIHIttl

Or IIPIKJA4R

.11

11

.

IP

.

.

PP

PP

. .

$i

I

.

2

www.dacoromanica.ro


Lista paralabilor de Orhei

Anul DomnulNurne le

parcalabuluiTitlul


1470 1 IV

Om la1480 29 VIII

1481 1 II

pana la

1484 8 VI

1486 14 IX

pana la

1490 9 I

1499 12N11

1499 14 IX

1533 8 III

1575 30 III

1575 16 VII

1576 .

1577 5 XII

1685 11 VIII

1752 4 XII

1754 4 XII

Stefan

Stefan

Stefan

Stefan

II

72

Petru

PI

PI

Matei Ghica

27

1-anrovpa wpxfficituro 10 Bogdan: Doc. Stefan I, 146.

l'aurtipa

EAdHK6Ad

Vlaicul

1.1103H

MHKOT11.1

GTIllati

HfrpHA4

Buczum

Sava

ConstantinProca

.

1111771:71AdR4

WPX1FICK4r0

dto

pZircalab deOrhei

napicaminwpmexoro

11

1

1

13

wpoicKoro 111

Ilp%KdoldRH

WppliCKII4

napitananostWMFICKIH

noxilzaaxWT CAIrk10

11617.KdAill:

wpxniciuro

p5rcalab deOrhei

lifISKaidgOlifWfIXEHCKHX

II

serdar de Orhei

1,1 12 72

13

14

1314

--.

11

8

10

11

10

11

I.243.

IP 21 1,249

Traducere romaneasca.Bogdan: Doc. Stefan I, 288

)

)

I, 290

II I, 384

II 11,425

"II, 444

\ Amintit in text.p.I Surete IX, 20-21.

0. Popescul : Cateva doc.p. 47-49.

Arh. Bucov. PachetulMan. Voronet.

Surete XIX, p. 99-100.

) Surete V, p. 226-229.

Surete XI, p. 54.

Amintit in text.Uricariul XIV, p. 111.

Amintit in text.Uricariul XIV, p. 113.

=171

l'posH

}Name.

fillfad

dto

6S481114

KSA1p3ANd

"

"

www.dacoromanica.ro

La

n -r

ulI

1T2 TEODOR BALAN 112

Cetatea Soroca are un trecut la fel cu cel al cet5tii Orhei.Creiata de Stefan cel Mare in ultimele decenii ale domniei sale, ean'a jucat rol insemnat. P5rcalabii de Soroca se amintesc numai lainceput.

Lisia pgrcalabilor de Soroca.

Anul DomnulNumele

parcalabuluiTittul

parcalabului I s v o r u l

1499 12 VII Stefan KOCTI 110F:4114F

copWU,KIH

15 'Bogdan : Doc. Stefan 11, 424.

1499 14 IX ,,"

CTJPOCT4copoU.KIH

15 II, 444.

1554 Alexandru Kaaan napemaeaC011011,KH

Amintit in text.)Surete IX, p. 31 32.

1587 8/I Petru Parvut parcalab deSoroca

Amintit in text.)Cronicile I, p. 237.

1599 Albota

Manilaparcalabi de

Soroca

8

9Uricariul XIV, p. 94.

1628 18 I MironBarnovschi

l'aeptinrepro,'

nxincmancopeneni

Surete IX, p. 102-105.

1673 14 IX Stefan parcalabii de Amintit in text.Petriceicu Soroca

)Uricariul X, p. 168.

1673 17 IX Il H Amintit in text.Uricariul XI, 282-3.

Cetatea Craciuna a fost zidit5 de Munteni. Se Int5Ine§le infaiadata pela mijlocul secolului al XValea (Kopotunioax Kamomi)1). Ste=fan cel Mare a cucerit=o la anul 1415 i a facut din p5riul Milcovhotarul Prii sale. Si au luat Stefan Voda cetatea Craciuna cu ti=

nut cu tot, ce se chiarna tinutul Pufnei §i 1 :au lipif de Moldova §i

au pus parc5labii s5i, pre Valcea §i pre Ioan 2). Mai tArziu se ci=

teaz5, la 1484 Mai 13 : Mihul pArcalabul dela Craciuna 3).Situatia la curie a parcalabilor difera dupa persoana parcalabului

i dup5 cetate. Erau cetati mai de seams i ce15ti de important5 se=

1) Voscresenscaia lietopis, in Polnoe sobranie VII 240.2) Cronicele I 162.3) BOGDAN Doc. .5tefan I 281.

,,

www.dacoromanica.ro


cundara. Cele mai de seama cetati erau : Hotin, Neamt, Novograd,Suceava, Cetatea Alba §i Chilia. Dupa frecerea Cetatii Albe si aChiliei in seama Turcilor, raman primele patru cetati ca cele mai deseama. Celelalfe sunt mai putin importante, $i parcalabii for se aminotesc in lista boierilor numai la inceput. Parcalabii fac parte din anturajuldomnului, fare insa ca ei sä ocupe primul rang la curie. Parcalabulnumai atunci este primul boier la curie, cand e batran si are multemerite sau cand se afla in legaturi de rudenie cu persoana domnului.

Parcalabul de Hotin e amintit pe timpul lui Alexandru cel Bunla numarul VII, XL XV, cel de Neamt la : II, III, IV, VI, VIII,XVIII. Cel de Tetin la numarul : V, X, XIV. Portarul de Suceavain timpul de 1438-1448 variaza intre numerele : VIIXXVIII.

Pe timpul urmasilor lui Alexandru cel Bun, 1433-1457, situ=atia parcalabului de Hotin variaza intre numerele : IIXXIV, a celuide Neamt : IIX. Pe timpul lui Stefan cel Mare parcalabul deHotin e amintit intre numerele : IIXVII., cel de Neamt : VII XVI,cel de Roman intre : VIIXV., Cetatea Alba : IIX cel deChilia intre : III XVI.

Deci parcalabii nu erau cei dintai boieri la curie, ci faceau panedin numarul celor mai de seama dela curie.

Dace vre un om de seama, boier vechi sau rude a domnului,devenea parcalab, el a fost trecut in fruntea listei boierilor ; lucrul seintampla invers, dud un om de putina importanta ajungea parcalabin locul unui boier cu vazg.

(ioian a fost parcalab de Hotin intre anii 1464-1467 si seafla de obiceiu la numarul V. La 1467 Septemvrie 11 1) Vlaicul,unchiul domnului, ajunge parcalab de Hotin e trecut mereu la nuomarul II. La 1479 Mantle 9 este amintit in locul lui Vlaicu parcaolabul Steful, dar la numarul : IX 2). Albul, parcalabul de Neamteste trecut pans la 1470 August 8 de obiceiu la numarul : V. La1471 August 13 vine in locul lui, Arbure, om nou, si este !recut lanumarul X 3).

Cand un parcalab primeste ca ajutor pe un al doilea parcalab,acesta din urma nu este trecut in lista alaturea, de colegul sau maivarstnic mai cu vaza, ci la o distanta mare in urma lui. Boierul

1) BOGDAN : O. C. I. 121.2) Ibidem I 222.8) Ibidem I 157.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


Stanciul este un vechi parcalab de Cetatea Alba. Cand la 1466Iunie 11 Stanciul primeste ca ajutor pe parcalabul Zbearea, acestadin urma este trecut la o mare distanta de Sfanciul. Sfanciul arenumgrul III, iar Zbearea VIIP). La 1466 Iu lie ,9 distanta intreacesti doi detinatori ai aceleeas funcfiuni este si mai izbitoare. Stan=ciul e la numgrul III, iar Zbearea la XII 2).

Portarul de Suceava, cand apare, este un demnitar de putinaimportanta. E trecut de obiceiu la sfarsitul listei boieresti. Cei dintaiportari de Suceava variaza, pe la anii 1438-1448, intre numerele :XXVIIIX. Pe timpul lui Stefan cel Mare, portarul Sandru estetrecut la numerele VIIXI, iar Luca Arbure XIXV.

Parcalabul este totdeauna un boier care a servit inainte vremela curie, fie in calitate de boier fara functie, fie ca definea funcfiuniinferioare. Cand nu mai e parcalab, nu mai ocupa alte funcfiuni, ci

dispare sau devine sfetnic fiind trecut in randul primilor demnifari.Manoila a lost parcalab de Hotin intre anii 1439-1455. Acest

boier apare intaiu la 1436 Iunie 24, ca boier fara funcfie (l1hl-10111U

rPVIHI14) 3), la numarul XV. La 1439 e pardlab de Hotin. Candnu mai e parcalab, este boier fara funcfie, deci sfetnic. La 1467Ianuarie 10 dansul dispare 4).

Primul parcalab de Hotin al lui Stefan cel Mare a fost Goian(1464-1467). Goian apare intaiu la 1448 Octomvrie 10 in calktate de comis, fiind trecut ulfimul in lisfa boierilor marfori 5).

La 1452 Decemvrie 21 Goian e ceasnic 5), iar intre anii1457-1463 e vornic de curie. Cand par5seste postul de parcalab,Goian este boier la curie fail funcfie, si este unul din cei mai deseams boieri impreuna cu Manuil, Stanciul si Vlaicul. Intre anii1469-1470 Goian mai este parcalab de Chilia.

Vlaicu, unchiul lui Stefan cel Mare 7), nu este amintit inaintede a fi parcalab de Cetatea Alba. E parcglab al acestei cetati intreanii 1457-1462. Dupa aceasfa este boier fara functie, in randulcelor dintai boieri la curie. E parcalab de Hotin intre anii 1468-1476.

1) Surete XVIII 71-2.2) BOGDAN : O. C. I 106.3) Ispisoace I, 9 -10.4) BOGDAN : O. C. I 118-9.5) Surde V 118,6) PARVAN : O. C. 121 No. 7.7) BAJIlltd, OVHKd thuturo (BOODAN : .57efan I 118).

www.dacoromanica.ro


E apoi pe rand pa'rc5lab de Cetatea=Alba (1478) si de Orhei(1481-1484). De aici inainte nu se mai intalneste.

Isaia, parcalabul de Neamt intre anii 1458-1464, a fost intaittpostelnic la 1457 Septemvrie 8 (licam novremiliK)1). Prin decursde trei ani, 1465 1468, e parcalab de Chilia, iar ultima sa functiea fost cea de vornic de curie (1467-1468).

Pgrcalabul Buhte a fost comis la 1455 2). Pe timpul lui Ste.-fan cel Mare e intaiu boier f5ra functie, apoi parcalab de Chilia intreanii 1466-1468, iar dup5 acest an devine sfetnic.

Ion Buoreanul este intaiu (1454) boier fara functie 3). La 1455este visternic 4). De aici inainte Buoreanul dispare din lista boierilor._

E evident unul din boierii cari 1=au pgrasit pe Petru Aron si s'au-strans in jurul tanSrului Stefan. Pe timpul acestuia Ion este intaiucomis (1457-1464). hire anii 1465-1467 dansul e parcalab deNeamt si in urn-id' boier far5 functie pans la anul 1470.

Gangur a fost intaiu sp5tar pe timpul lui Petru Aron 5), la1456. Fund unul din boierii cari au semnat adresa de supunere fatsde Turci a lui Petru Aron, Gangur se tinu in rezerva in primiiani de domnie ai lui Stefan cel Mare. La 1466 e boier fara functie 6),

e amintit cu intreg numele sdu de Radul Gangur. E parcalab de-

Orhei 1470-1480. De aici inainte este boier fara functie pans la-1493.

Deci parcalabii fac parte din sfatul domnului, se afl5 in randulcelor dintaiu boieri la curie. Cum iii termina cariera de p5rc5lab nu.mai detin alts demnitate, ci, asemenea vornicilor de curie, sunt sfet=nici. Ajungand parcalab, boierul I i termina cariera la curie.

Dupa Stefan cel Mare, limp de cloud secole p5rcalabii suntamintiti in urmatoarea ordine Hotin, Neamt, Roman si Suceava.

Portarul de Suceava are o situatie la curie la fel cu ceilaltiparcalabi. Sandru, portarul de Suceava al lui Stefan cel Mare, afost intaiu comis 7), iar dupa o lung el a devenit porlar de Suceava...Dupa anul 1481 Sandru nu mai este amintit.

1) BOGDAN : .51efan I 3-5.2) ULIANICKI 85 No. TT.8) 0. POPESCUL : O. C. 8-9.4) ULIANICKI : 84-5 No. 76.5) ULIANICKI : 81 No. 79 (ratirrAs cnerapa).4) BOGDAN : $1efan I 112.7) La 1479 9 3 BOGDAN : 0. C. I 221-2.

:

www.dacoromanica.ro

1T6 TEODOR BALAN 116

Luca Arbure a fost intaiu parcalab de Neamt (1471-1476), la1486 el devine portar de Suceava. Este amintit ultima data in aceastafunctie la 24 Iunie 1522 1).

Urmasul lui Luca Arbore a lost portarul Petrica. Apare intaiula 1507 ca ceasnic 8). La 1513 e parcalab de Novograd 8) §i la 1523portar de Suceava 4).

Urmasul sau anume Barbovschi, portar de Suceava intre anii1524-1530 5), nu este cunoscut in alts functiune.

Portarul Mihul este intaiu parcalab de Hotin la 1527 6) si fa=mine in aceasta functiune pina la 1530 7). E portar de Suceava intre-anii 1531-1540 8). A fost ucis de Petru Pares.

Portarul de Suceava este parcalab si unul din cei mai deseams boieri la curtea domnului din Moldova. Ocupa intaiu functiuniinferioare, iar cand nu mai este portar, nu mai define nici o demni=fate la curtea domnilor moldoveni.

10. A tributiile parcalabilor.

Croniearii moldoveni nu inzista mull asupra atribufiilor parcalaobilor. Grigorie Ureche zice numai ca parcalabul de Hotin este Giu=

-decator tuturor la acel tinut 9)".Miron Costin ne da stiri mai precise. El zice tuturor sefilor ad=

ministrativi de tinuturi : parcalabi. In secolele trecute au existat maimulte patcalabii. Dar cetatile Cetatea Alba si Chilia au fost ocupafede Turci, si parcalabia de Suceava a fost desfiintata, iar in locul eis'a inflintat hatmania. Parcalahia de Chisinau a fost pe vremuri vol.,nicie, iar parcalabii de Cernaufi §i Putna se cheama starosti").

E lipsita de claritate tirea pe care ne.o furniseaza acest scriitor.Retinem din ea faptul ca parcalab inseamna sef de tinut.

1)

g)

3)

4)

Uricariul XXIII 23-4.Surete XVIII 104-5.Arh. ist. If: 119-120.Surele I 3T0-2.

5) CORIOLAN : Petru Rare 32-3 §i Arh. isl. II, 132.3.6) Surele I 202-3.1) Arh. isi. II 132-3.8) Surele I 98-100 i Surele XVIII 196-7.8) Cronicele I 138.

10) Arhiva istorica II 171.

www.dacoromanica.ro

11T VORNICIA IN MOLDOVA ITT

Dimitrie Cantemir zice pircalabos alibi vornicos", adicA 'par,.calabii sau vornicii, adica sefii de tinuturi 1).

In asezamantul lui Matei Ghica din anul 1755, se vorbestedespre pArcalabiile din Moldova ca despre prefecturile diferitelor tie,nuturi 2).

Stirile acestea sunt laconice. Se constatA numai identitatea vornic:parcalabostaroste.

Cronicarii nu ne comunica multe, fiindca stirile for sunt dinteoepoch' tarzie, and, parte, cefatile moldovenesti erau in declin, sau partenu mai mdstau. Se vorbeste de parcalgbie mai mutt ea de o ins&tutie perimata sau pe tale de a &spare.

PArcSlabii se prezint5 sub aspect dublu : ca sefi tinutali si cacomandanfi de cetate.

Pentru a putea constata cari sunt atributiile comandantului decetate, va trebui sä exploram, din ce elemente erau constituiie garniozoanele cetatilor moldovenesti si in ce fel ele au fost organizate.

In Germania, care a furnisat institutiile ei militare si civile Po,loniei, Cehiei si Ungariei, situatia de Burggraf era permanents. El seservia de un numSr de soldafi, cari se aflau in serviciul permanental cetatii.

Pentru cariera de Burggraf zis si comendator sau castellan, eraunecesare calitStile militare. Din numarul mare de oameni pe, care ii sta.pSnea, regele isi alegea pe aceia cari aveau calitSti militare si.i puneain fruntea cetStilor. Cu timpul s'a desvoltut in Germania stratul socialal cavalerilor, cari permanent locuiau in castele, ingrijindu.le si apS.Candu.le.

Ei se serviau de un num5r de soldafi, cari fuseser5 recrutatidin satele situate in jurul cetAtii. Astfel s'a format cu timpul o al->

mats permanent5 a castelului. Soldatii cefatilor erau oameni neliberi,dar nu erau iobagi. Homines castrenses" erau elementele cari, des.Iipindu :se de satele lor, locuiau la cetate pentru a o servi.

Astfel au procedat si cavalerii teutoni in Prusia de Est. C'ind,la 1259, au cucerit Livonia, ei au zidit aici cetatea sf. Gheorghe.Au adus fratres" adica membri ai ordinului teuton si armigeri" adicasoldafi. Quo castro edificato, relecti fuerunt ibi viri legales et experti

1) Descripfio p. 105.2) IORCIA : Siudii fi doc. V 158 9.

9

www.dacoromanica.ro


in armis, fratres et armigeri de Prussia et Lyvonia pro custodia dicticastri') ". La 1279 a fost numit de ei comandant al cetatii Christ=burg frater" Theodoricus dictus Rode 2). Cand castelul Landeshuta fost ridicat pe malul raului Memel, a fost numit commendatorfrater Bertoldus ... pro defensione ipsius 3)".

Cehii au imitat organizatia germatia..In Praga regele Otocaravea decem castellanos sive purcravios, viros strenuos et famosos 4)".

In Ungaria existau castre sau cetati in toate comitatele. In fie

care comitat era un caste! mai de seams in care locuia comitele, sefulcomitatului, purtand denumirea de comes castri". In celelalte cefatidin comitat comitele avea loctiitori, cari se chemau : vice=comes, cas=tellani sau purcravii. .

Castellanii unguri aveau in subordine soldati, zisi . milites castri,nobiles iobbagiones, iobbagiones castri sau nobiles castrenses. Coman=dantii for imediati au fost maiores exercitus sau hodnogii.

Milites castri, adid soldatii cet5tilor, erau oameni liberi, dar nuaveau grad de nobil. Pentru munca for primeau pardanturi, zisearatrum (= cca 150 iugera) 5).

Taranii de prin sate, cari se tineau de cetate, se chemau cas=trenses, cives, villani sau rustici si erau obligati la prestatiuni si laclari in natufa.

La curtea regilor unguri se aflau elemente inzestrate cu calit'ati

militare. Li se zicea latineste milites, nobili. Ei in timp de pace for=mau anturajul domnului, iar in timp de razboiu se gAsiau in frunteaarmatei. In ungureste li se zicea : vitez. Ei erau milks de domo regia",equites aulici" ; tot ei aldtuiau banderium regium" si erau primiet naturales nobiles s) ".

In documentele unguresti se intglnesc viteiii.

1) DUSBURG : Cronica I 96.2) Ibidem I 119.3) Ibidem I 151.4) Codex iuris bohemici 113 16.

5) KRAJNER : Urspriingliche Verfassung Ungarns 178, 186, 196, 203-204.6) PFAHLER : Ius georgicum XXII. Milites regis intelligebantur, qui ad regium

pertinebant banderium (Baum. : Glossarium 420). La Carolingieni miles" inseamnaomul care serve0e cu calul, deci este cararef, nu pedestru (Milites peditesque) veziA. BALDAMUS : Das Heerwesen unier den spaieren Karolingern p. 61 nota 53 inUnlersuchungen zur deulschen Staats. and Rechlsgeschichie, herausgegeben von Dr.Olio Gierke vol. IV. 1879.

www.dacoromanica.ro


In lupta dela Posada (1330), de partea regelui ungar Carol Roberta luptat : Magister Laurencius, comes de Zarand, vir strenuus etmiles intrepidus" 1). Dansul a primit in dar o mosie pentru faptelesale vitejesti. Pe un Laurencius Vitez, probabil identic cu Laurenciusmiles, it intalnim la 1352 si 1356 2).

Mai este amintit la 1393: Fidelis nosier dilectus Iohannes deVithez 9), la 1409 : Nicolaus de Vithez 4), si la 1419: Petrus dictusVitez 5).

In cetatile moldovenesti nu se poate constata prezenta unor gar=nizoane permanente. Garnizoanele cetatilor moldovenesti au fost aka:tuite in limp de razboiu si erau constituite, in cele mai mulfe cazuridin oameni straini. Romanii, ca element eminent rustic, au fost re=

fractari militarizarii si n'au populat decal in masura foarte mica cuelementele for cetatile Orli. In Moldova nu s'a format din cauzaaceasfa stratul social al cavalerilor. Ori de cate on era razboiu, seforma din nou garnizoana compusa mai mult din elemenie straine.Adese on numai comaildantul cetatii era Roman.

Obligatiile taranilor fata de cetati sunt mai bine cunoscute. Eierau tinuti sa lucreze la cetati si sa faca podvodul", adeca sa trans=porte in cetate alimente.

In privinta obligatiilor taranilor moldoveni LIP de cetati se con:stata o izbitoare asemanare cu starile din Bohemia si Polonia. Inaceste doua state taranimea era obligata sä construeasca cetatile, sabe reconstrueasca data erau distruse, sau sa le repare data eraudeteriorate, si in urma sa transporte in cetati alimente.

La 1227 regele bohem Prz. Otocar scuteste pe locuitorii unuisat de : aedificatione castrorum" 8). La 1268 alti tarani sunt scutitide reparacio castri" 7). Iar la 1207 se vorbeste de : castrorum edi:ficatio et reedificafio 8).

1) FEJER VIII3 625. .2) Ibidem IX2 185 si 543. La 1336 se infalneste : Ladislaus filius Laurencii

de Vitezy. (Monumenta Hungariae hislorica (Nagy Imre) III p. 301 ; iar cu multInainte, la 1316 este citat : Comes Leunhardus, [Mins Petri, filii Vytez. (Montt.menta Hungariae hislorica (Nagy Imre) I 398.

3) FEJER XE 116.'1) Ibidem X4 734.5) Ibidem X6 222.6) ERBEN : Regesla I 335.7) Ibidem II 240.8) C.T. FRIEDRICH : Codex diplom. II 53.

www.dacoromanica.ro

180 TEODOR BALAN 120,

Iraosportul alimentelor in spre ceiali se cheama in limba cellapodwod, poow,od, prowod ai powoz.

Like anii 1201-1220 regele bohem Prz. Otocar scuteste petaranii unei rnanastid de dArile §i prestatiunile fat5 de st5panire. Intreele se citeaza si prestatia podwod sau prowod (ab honere quod diocitur podwod set prowod)1). La 1213 se zice acestei prestatiuni :.powoz 9.

In Polonia taranii erau tinuti la fel s5 construeasc5 cet5tile §isii lucreze la ele. Aceastil obligatie se chema grod" (grod = id esfcastro sive construendo de novo ubicunque seu eciam reparando) 8).Transportul alimentelor la cefati avea denumirea de podwod" sau,powoS" (vectigalia ducturas, equitaturas, ut praemittitur, podwodidictas) 4).

Exemple. La 1145 ducele Poloniei Miecislaus Senex scutestesatele unei m5sn5stiri, intre allele, de powos" si de castrorum edi=ficio" 5), iar la 1176, ducele Casimir scuteste asemenea unele safede powoz. (Powoz non ducant .. . non compellantur ad casfra veroconstruenda vel constructa linienda) 6).

Si in Moldova locuitorii satelor erau obligati sa lucreze la ceotali -- de construirea cetatilor nu se vorbeste si s5 fransporfe inele alimente.

Exemple. La 1458 Aprilie 12 Stefan cel Mare scuteste petaranii satelor Leucusani si Dragomiresti, Intre allele, de podvov (uni1IOAEOAS) 7). Iar taranii din Negoesti au fost scutiti la 1466 Marfie 13de podvod si de munca la cefafe (tia no,a,KoAoy . ,11111 HA ropo,a,AA HE pOIilrrH) 8). Pe locuitorii satului Colman pererubtii" n'au avutdreptul s5=i maie la lucrul cetatii (111(31p8KH,H ASH HE l'OHHAH TOTR

MOAH WT KORMAHH HH HA r0110,) 9). NU poate fi vorba decal decet5tile Hmelov §i Tetin.

7) FRIEDRICH G.: Codex diplomaticus II 420.2) Ibidem II 103 §i 105.3) Monumenta medii aevi IX, p. 158.4) Aida grodzki VII 57, No. 27.5) RZYSZCZEWSKI : Codex diplomat. I, p. 4.11) Ibidem I 13.7) BOGDAN : Doc. .Stefan I 9.11, No. 6.8) Ibidem I 95-96, No. 60.9 1479 §i 1481 (BooDAN : I 231 §i 257).

.

www.dacoromanica.ro


Despre cetatea Sucevii se vorbeste mai des. Locuitorii satuluiBalasinesti, proprietatea man5stirii Horodnic, au test scutiti de muncacet5tii la anul 1444 August 1 1). Stefan cel Mare Hat-este acestprivilegiu scuteste de poclVod si de munca cefa #ii (NH roAKO,S,11H HA ropoA AA HE postirs) 2). La 1447 August 22, Petra Vod5scuteste o serie de sate de obligatiile fata" de cetatea Sucevii (NHnomoA NH HA ropoys, tpo shr HE peiEltH411) 9). Tot astfel se zice la1453 Februarie 23 despre locuitorii satului Itcani 4) (NH HGAKOA HE

AAIOT H HA PNIGA WT (iwHatc-k 1.11 pug-kTz) 5).

La curtea domnului moldovearr se g5siau viteji", adeca oameniinzestrati cu califati militare, oameni cari in Limp de pace serviau la

curtea domnului, iar in limp de razboiu sav5rsiau fapte vitejesti inrandurile lupt5torilor.

Se cunoaste o serie de viteji" moldoveni.La 1392 Marfie 30 este citat intre boierii Voevodului Roman

viteazul Dragu § (Aparsuu Htivas MO 6). C5nd Voevodul Stefan seinching Polonilor, la 1395, asista Aprawk KEIT/A38 (=,-" Dragus viteaz),

EIKAAk HKAHHWI HEIT1A38 §i KOCTE KHT/A3k) 7).

Iuga Vod5 are, la 1400, in anturajul sau pe urm5torii viteji :KOCTrk KHT1AS/A, rpOS* ApArouu KHTI13k, ApArota It/ETA S/A§i HKAHHWA IIHT/A3A18).

Pe Dragon viteazul 11 int5lnim de mai multe on §i pe fimpullui Alexandru cel Bun.

La 1400 Februarie 11, Drawn viteazul este primul boier lacurtea lui Alexandru (Aperone KItITABA) 9). Tot astfel la 1400 Iunie29 10) §i August 4 (AparowH KIITE3A) 11).

1) WICKENHAUSER : Homor 203,-4 si 1445 17 4 (WicimintarsER: Homor,p. 204-5).

2) BOGDAN : Doc. ,51efan I, p. 200, No. 111.NICOLAESCU : Doc. slavo.rom., P. 221-223.

4) Arh. Buc. Pachetul Itcani.6) BOGDAN : Doc. Stefan I, p. t4, No. 8.

Arh. ist. It, p. 18-19, §i WICKENHAUSER : Woranetz, p. 99-100.7) Zapiski Odesa IV, p. 320-321. ULIANICKI (cr. 8-9, Na. 10) mai citeaza

pe : l'poa* HuTtsk.8) Revista Neculce V, p. 3334 §i Revista peniru ;Wons sit fikologie IV, p.714.9) Surete VIII, p. 81-82.

10) Revista Neculce VI, p. 352-3.11) Ibidem VI, p. 354-5.

nisi ...

...

. . .

:

IIIITAtat,

8)

6)

www.dacoromanica.ro


Ianu§ viteazul se int5lneste la 1400 August 4 (Iwamtnua It HTEBA) 1)§i 1404 August (Affirm KHTfl3I) 2).

Mai tarziu apar urma§ii acestor vifeji. La 1481 se int5InesteDanco, fiul lui Simeon, nepotul lui Dragon viteazul (Ammo, CWHItGUMMI, HIHOT AcIdrOWA 1111Trk3A) 3).

Vitejii moldoveni nu sunt amintiti decal la incepuful Moldovei.Mai tarziu ei dispar. In schimb apar p5rc5labii.

Atributiile p5rcalabului erau de doua feluri. Ei erau sefii militaride cetati si administratorii tinutului care se Linea de cetate.

In calitate de militari, p5rcalabii luau parfe la lupte.In lupta dela Crasna, la anul 1450, burgulabus" moldovenesc

din tabgra lui Alexandrel VoclA conduce ceafa acestuia si scapa pePolonii stramtorati de Moldovenii Voevodului Bogdan 4).

Pefru Rares trimite in Ardeal, la anul 1528, o armata condusade vornicul Grozea si hatmanul Barbovschi 5). $tirea aceasta trebuiecorijata. La 1528 Grozea a fost p5rc5lab de Roman, iar Barbovschiportar de Suceava 6). Deci doi parcAlabi dela dou5 cetati diferite.

La 1573 Ion Vod5 a frimis o parte a ostirii sale in frunte cuIeremie, p5rc5labul de Hofin, s5 apere trec5toarea Dunarii 7).

La 1587 PArvul, parcalabul de Soroca, a scos afara din Cara

cu ajuforul cefei sale §i a alfor elemente pe cari le=a putut indemna,pe niste Cazaci n5v5litori 8).

Din aceste stiri rezulta c5, din ordin, p5rc5labii luau parfe lafazboaie. Luptau in tars sau afara din tars.

E de regretat a nu se relateaza cu am5nunte impresurareaunei cetati moldovenesti. Stirile pe cari le avem sunt laconice si nupermit preciz5ri.

Parcalabul avea §i atributii civile ; el era si seful administratival tinutului in care se afla cetatea. El actiona asemenea celorlalti sefi

1) Revisla Neculce VI, p. 354-5.2) ULIANICKI, p. 15-16, No. 18.a) BOGDAN : Doc. ..51efan I, p. 248. Aid este amintit campul lui Dragon (wT

Athirouneo flOdf, Hd REKHA*).

4) DLUOOSZ V, p. 75.5) URECHE in Cronice I, p. 19.6) Uricarul XVIII, p. 104-5, Surete XVIII, p. 127-8, Surete I, p. 203-4,

WICKENHAUSER : Woronetz, p. 205-207.7) URECHE I, p. 227.8) lbidem I, p. 237.

www.dacoromanica.ro


de tinut : intervenea la certuri si elibera mkturii, asigura linistea,prindea pe t5lhari si=i frimitea la curte. Daca dreptul de a judeca petkanii unei mosii era dat in seama egumenului unei man5stiri, atuncipkcalabul era a doua instants. Lui se adresa apelul.

Sunt destule m5rturii scrise de parcalabi.La 1585 Petru Vod5 a trimis la satul Dereauti, tinutul Hotinului,

pe parc5labul de Hofin Bucium ca s5 stang5 cearta ce s'a ivitpentru proprietate. Daca va ajunge la fata locului s5 strangeti oamenibuni si batrani si sa cercetati acel hotar si precum iti afla sä dati destire Domniei mele 1)".

La 1645 Vasile Lupu a scris parc5labilor de Neamt SA mearg5la satul Popesti, unde s'a ivit o cearta de proprietate. Daca nu vorreusi sä impace pe oameni, atunci sa le dati zi de soroc sä steade fats 2) ".

La Stefan Petriceicu s'au prezentat membrii familiei Motoc sis'au pkit pentru niste vecini din satul Andreuti. Devi ", zice domnul,noi n'am crezut $i am facut carte la pkc5labii de Soroca de au stransoamini buni si iau intrebat cum stiu de randul acelor oamini 3)".

Alt5 data, la 1685, domnul t5rii Dimitrie Cantacuzino a scrislui Sava, parc5labul de Orhei, s5 impace pe doi boieri cari se certaupentru o tiganca : Si precum o hi poveaste sä le faci si o m5rturie4)".

Despre puterea judeatoreasc5 asupra tkanilor a pkcalabilor nedau stire mai multe documente.

La 162? s'au plans lui Miron Barnovschi calugkii dela Saculca p5rcalabii de Neamt infra adesea in satul for Petticanii, judeca sijacuesc pe tarani. Ce multa nevoe be facet' si asupreala de nu potodihni miseii de rautatea voastr5, ce de se va svadi vre un om cualtu om, voi si meargeti dei pr5dati". Domnul le atrage atentia, caoamenii acestui sat au fost scosi de sub puterea judecatoreasc5 aparcalabilor, In consecinta ei sunt avizati s5 nu se amestece s) ".

Pe talhari pkc5labii ii prindeau siA trimiteau la curie.Jail de se vor afla nescare oameni r5i, fun sau t5lhari, de sa

vor afla de fat5, pre unii ca aceaea s5i prindeti si sai legati si s5i

1) Uricarul XIV, p. 155-156.2) Surele III, p. 83.3) Uricarul X, p. 168.4) Surele XI, p. 54.5) Arh. ist II, p. 14.

www.dacoromanica.ro


trimiteli la Domnia mea", zice Miron Barnovschi catra parcalabii deNeamt la 16271).

Mare cearta a fost totdeauna pentru satele m5nastire§ti. Asupraunora din ele egumenii exercitau puterea judec5toreasc5. Miron Barrnovschi auzind multe pl5ngeri din partea egumenilor contra parc5labilorde tinuturi" can judeca pe oamenii acestor sate, a hotarit definitiv inaceasta chestiune, adeca sau rupt dennaintea domniei meale". Parcalabilsa n'aiba treaba cu satele manastire§ti in celelalte sate ei exercitauputerea judecatoreasca numai egumenul sa judece pe 15rani, iar laapel s5 iea soroc dela parcalabi, sai soroceasca, s5i giudece parcalabii§i sa iea numai feriea, ear gloaba sa hie calugareasca 2)".

In chestiunea mo§iilor manastirii Homor, Miron Barnovschihotare§te ca p5rcalabii sa naib5 treaba" cu ele. Parcalabul va prindepe talhari, iar egumenul man5stirii va face judecata, ea fund rezervatalui. Apelul se va adresa parc5labilor 8).

La 1753 domnul tarii scrie parc5labilor sa nu se amestece insatele man5stirii Moldovita pentru a face judecata, ci numai egumenulsa cerceteze, sa judece §i sä pedepsasca, afara de moartea de om §ide furtupguri, care, dup5 vechile drese ce le are manastirea, sejudeca la divanul domnesc 4)".

La 1635 un oarecare Gligorie a furat 30 stupi. Parcalabul deNeamt Fortuna 1=a prins de lau adus la mene". Fortuna a voit &S=1trimit5 la Iasi, dupa cum spune legea. Insa el sau rugat sal las s5plateasca bucatele paguba§ilor §i globa mea". Pe pagubai i=a des.pagubit iar globa mea nau avut cu ce plati". Au venit in ajutorparintii lui Gligorie au dat parcalabului 10 stupi neroiti 10becmeni de cear5". Cei 10 stupi au fost imprumutati dela un Beachea,care mai tarziu a primit in schimb o parte de mo§ie din Bogdane§tiderept ce iau platit pre feciorul sau pre Gligorie de la Furthnaparcalabul de Neamtu ea era sal spanzure de un furtt4ag mare 5)".

Afars de dreptul de judecata, parcalabii aveau sa administrezetinutul, sa grijeasca ca Coate obligatiile laranilor fat5 de stapinire s5fie implinite intocmai.

La 1627 Miron Barnovschi scrie parcalabilor de Neamt sa1) Arh. ist. Ii, p. 14.2) 1628 Ian. 16 (Arh. ist. I1, p. 175-176).8) 1628 13 1 (Sure le XV, p. 66).4) WICKENHAUSER : Moldovitza, p. 138.

Surete III, p. 179.180 §i 195.5)

si si

www.dacoromanica.ro


lase in pace pe locuitorii satului Petricanii, proprietatea man5stiriiSacul. Nice caii de olace sä nu le luati, nice boi la podvoade 1)".

La 1656 Gheorghe Stefan scuteste pe locuitorii satului Manzestipe timp de 6 ani de Coate obligatiile fall de stat. Adeca le c15

slobozenie". Ears voi pardlabilor dela acel tinut si olkari sipodvodari . . . si desugubinari intru nimica sä nui inValuiti 2)".

Satul Velcesti, tinutul Suceava, a primit la 1679 scutire pe unan de Coate d5rile fall de stat. Pentru aceea v5 scriem si vou5parcalabilor de acel tinut 3)".

Vasile Lupu a condamnat la 1644 pe Boldescul sä restituelui Carstea banii luati pe nedrept si instiinteaza pentru executare pep5rc5labii de Neamt. Daca veti vedea cartea domnii meale, iar vois5 faceti a plAti despre Carstea pre cat va hi luat de la dansul $i catva hi altui tot s5i intoarc5 4)".

Denumirea de parcalab s'a generalizat mai tarziu. Se zicep5rc5lab si sefilor de tinut, cari nu sunt comandanti de cetate.

Exemple :1525, C5r5b51 este parcalab de Vaslui 3)1661 Julie 17, Gheorghies, parcalabul de Tutova 8).1670, Constantin p5rcalabul de Targu,Frumos 7).1688, Dima fost 155rc5lab la Focpni 8).1688, Dumitrasco p5rc5lab de Tecuci 9).1700, Dumitrachi p5rc5labul de Targu=Frumos 70).In urnya parcalabii se amintesc si dupa localitatea de origine,

omitandu.se a aminti tinutul pe care it administreaz5.r535, Toma p5rcalabul de Ciobarciu 11).

1635, Beachea parcalabul de Boganesti 13).1) Arh. ist. It, p. 14.2) Uricariul XII, p. 283-4, §i XX, p. 76.3) Uricariul VIII, p. 227.4) Surete III, p. 85.5) Arhiv. ist. II 57-58.6) Revista NearIce V 202.7) Ispisoace Ills 103-4.8) Documenie Vrancene, 4.9) Surete V 203-4.

10) Surete VIII 58-9.11) Arh. ist. Ii 83 §i Zapiski Odesa II 563: Tomtu4 npaRanan or iloRpamor.12) Surete III 179-180.

www.dacoromanica.ro


1691, Luca parcalabul de Chi§inau 1).1700, Ursul parcalabul de .Stefarie0 2).Deci la Inceput parcalabii au fost comandanti de cetafe. Des,

fiintandu.se cu timpul cetatile, parcalabii au devenil mai putin coman,danti, dar mai mult administratori de tinut. Ei au fost identici cu§efii de tinut.

11. Hatmanul.

In Moldova a existat institutia hatmaniei. Hatmanul este unboier nou la curtea domnului moldovean. El apare pentru prima datapela sfar§itul secolului at XVI:lea §i este in acela limp §i portar deSuceava. Sau portarul de Suceava devine cu timpul hatman. Inaceasta calitate hatmanul administreaza tinutul Sucevii.

Cel dintaiu hatman moldovean cunoscut este Andrei. Este citatpentru prima data la 2 Aprilie 1588 (fluApm PITMAN H nomsnds%AMIN 3). Acest Andrei este amintit la 20 August 1588 ca reTmari"§i ca norrap CStlagCKili" 4). Denumirea corecta este reTmau H upsKsnasCSICMCKIH, adeca hatmanul tarii, §i administratorul tinutului Sucevii 5).

Cunoa§tem multi hatmani ai tariff. Ei sunt amintiti pans in se,colul at XIX :lea.

Pe timpul lui Ieremie Movila, fratele sau Simeon este hatmanat tarii. Simion hatman parcalab Sucevii", astfel i se zice la 1597 6).La 22 Decemvrie 1597 i se zice GHMHWHA rfTALIHt1 H HIMIGRAa6A

CS4MICKAVO" 7),

Urmasul sau este Oral KETAidll H nimicKnas cSthutcuine 8).Ultimii hatmani sunt citati la anul 1827, cand se amintesc §apte

hatmani 9). La 1828 sunt citati opt hatmani 1°).Cuvantul hatman deriva dela hetman, iar acesta dela nemtescul

Hauptmann. Cuvantul german se intalne§te sub urmatoarele forme :

1) Revista Neculce V 122.Surele VIII 58-9.

3) TANOVICEANU : COnfribUtiUtli p. 232.4) Surele IX 46-51. Mai e amintit la Surele II 212-4 (24/4 1589),5) Dela 12 6 1589 licoace (Ispisoace II 180).8) Uricariul XVI 258.7) Uricariul XVIII 225-7.8) 1601 Febr. 3 (Surele II 14).

Uricariul II 207.10) Uricariul VIII 117.

c8=

i

§i

:

9)

9)

www.dacoromanica.ro

127 VORNICIA IN MOLDOVA 18r

hauptman 1), houptmann heubtman 8). Hauptmann inseamna sef,comandant. Poate fi sef administrativ, de judet sau provincie, saucomandant militar, eventual comandant de cetate.

In Marca Brandenburg, mai tarziu ducatul Prusia, guvernorii deprovincie se chemau Hauptmann 4), iar functia for Hauptmannschaft.

La anul 1381 Markgraful de Brandenburg Sigmund institueloctiitor al sau pe Hannus von Wedel (czu eynem hauptmann), careavea dreptul sa guverneze tara in numele st5p5nului sau, sa is biruldela oameni s5 institue sä destitue pe functionarii din provincie 5).

La 1421 principele elector Frideric de Zollern numeste pe Cunode Luderitz Hauptmann in der alden Marke" 6).

Tot acest Frideric Marggrave zcu Brandenburg und Burggravezcu Nuremberg" institue la 1437 pe Hassen von Bredow Ritter,ober alle unser lande die Margke zcu Brandenburg zcu hauptmanngesezf und gantz mechtig gemacht" ca sä st5paneasca aceasta pro:,vincie, adeca Marca de Brandenburg, (also das der genante unserHouptmann unser houptmannschafft getrewlichen vorsteen, bereiten,hanthaben) 7).

Doi ani in urma e numit in aceasta demnitate Berndt von derSchulenburg, ca sä administreze tara Brandenburg in calitafea sa deHauptmann, adeca guvernor, si sä apere populatia (wir settzen Inauch zcu Houbtmann und machen In mechtig unt crafft dissesbriefes, so das der genante Bernharf das obengeschrieben unser landeund lewte dar Inn getruwelichen schutzen, schirmen, und nach allemseinem vermogen hanthaben unde verteidigen) 8).

Dela Nemti institutia de Hauptmann a trecut la Cehi, undeguvernorii provinciilor se chemau Hauptmann. Dup5 constitutia bo=hema din anul 1628 in Moravia era sa guverneze un Landshauptomann", deci un capitan al t5rii, un guvernor 9). De aici vine institutia

1) SCHILTBERGER : Reisebuch 13.2) POSILGE : Chronik III 175 (1391).3) Codex diplom. Lithuaniae 104 (pt. anul 1409) $i KERN : Deutsche Hof-

ordnung 37.4) Hauptmann este identic cu capitaneusi vezi acesta.5) VOIGT : Codex diplomat. prussicus IV 11.

RAumeR I 136. 7) Ibidem I 112. 8) Ibidem I 141.9) Codex iuris bohemici V p. 3 $i p. 48 (Constitutions rsargraviatus Moraviae

anno 1628 reformatae sau nemteste ,,Vernewerte Landesordnung deroselben Erb Mali,gra ffthumbs Mahren).

2) §i

:

§i §i

:

9

www.dacoromanica.ro


de Landeshauptmann" pentru gurvernorii de provincie din organizatiade stat austriaca.

Dar Hauptmann poate sa insemne si castelan sau pgralab. Ise zicea atunci Schlahauptmann, sau scurf; Hauptmann I),

Cuvantul Hauptmann a trecut dela Nemti la Poloni s'a p5s,trat la ei in amandou5 semnificatiile sale de sef tinutal sail provincialsi de castelan sau p5rcalab. In limba polona din nemtescul hauptmannsau heuptmann s'a facut cu timpul haiptman > haitman > heitmanin urma hetman 2).

Cuvantul hetman se intalneste in Polonia dela 1390 incoace 8).La 1390, se vorbeste in general de Hauptmann zu Ciro&

polen" 4). Gedigold a fost la anul 1415 Houptmann in der Podolie" 5),Castelanii poloni, cu denumirea de h4uptman, se int5lnesc in

num5r mare.Regele polon Vladislav Iagello a avut la 1409 intre demnitarii

s5i pe Ianken von Chotezenicz, heuptmann czur Braslau and zurSwydenicz" 6).

Intre demnitarii lui Vitold se g5sesc la 1410 : Monywyd houptoman czur Wylie, Michel andirs Kynsegail, houptman czu Wylkomirye,and Hannus andirs Sungail, houptman czu Cauwen 7). Iar la 1412se aminteste : Venczencz, heuptmann zum Nackel 8).

In secolui al XVI=lea se infiinteaz5 in Polonia functia de : cosmandant al armatei, c5ruia latineste i se spuue: capitaneus generafisexercituum Regni, iar in limba polona Hetman 9).

In 1539 se int51neste Tarnovschi hetman naywyszszy koronypolskiey' (mai marele hetman aI coroanei polone)1°). Nicolaus Szie,

1) KERN : Hafordnung 180.2) (3EBAUER : Slovnik slarocesky- I 400, BERNECKER E.: Slay. etyrnoL Warier.

buch 378.8) BRUCKNER : Slownik elymol. 171.4) Codex diplom maioris Poloniae 131-4.8) Codex epist. Viloldi 332.8) Codex diplom. Lilhuaniae 104.7) Codex epistoL Viloldi 208.8) Ibidem 234.9) Volumina legum I 234. Dat .ghetman" se Intalneste In Polonia si in se.

cola al XVlea (1455 6/K, Rd114144 Nikposouums FITM4/40M1 KailOANICKHAIZ ULIANICKI :

Pag..83)-10) HURMUZACHI : Suplement III 122.

si

si

.

www.dacoromanica.ro


nijawski este la 1564 exercituum regni nostri suprernus capitaneus" 1).Sub cornanda acestui hetman se gasiau rotmistrii si poruczniki 2).

Hetmanul purta razboiu in tara si afara din tara si tinea sub ascul=tare arrnato tarii. Hetmanowi wieUdemu koronnemu ... daiemy mufacultatem belli into ex extra fines regni gerendi et administrandi,lake nalepsey Indzie .rozumial ex usu et arte militare" (Dam Mareluihetman al kcomanei facultatea ...cum va pricepe mai bine ex ...) 8).

In Ucraina Polonii .au creiat la 1576 institutia de hetman" 4).Dup5 modelul polon si Moldovenii institue un hetman, zicaridwi

hatman. Hatmanul insemna in Moldova : parcalab de cetate=pacalabde Suceava, sef tinutal, si comandantul armatei.

Legatura Intre situatia de cortar de Suceava si cea de hetman,de comandant al armatei se poate constata in primele decenii ale se.colului al XVI.lea.

La 1535, c5nd Petru Rares a incheiat pace cu Ferdinand Idin Austria, se gaseste Intre boierll moldoveni : Michael castellanuscastri Swathviensis, supremus campiductor regni Moldaviae" 5). Subcastrum Swathviense" trebue inteles castrum Suczaviense". Defapt la 1535 Mihul a fost portar de Suceava. Mihul a fost ucis la11 Marcie 1541 de Petru Voc15, iar polonul Sieniawski ne povestesteca hetman" Mihul a fost ucis, iar in loc s'a pus Vartic, hetmani starostha Soczawskyern" 6).

Daca este asa, atunci portarul de Suceava, Inca Inainte de in=fiintarea hatmaniei, a fost Ingrijitorul armatei moldovenesti.

Misioriarul Bandinus gaseste la 1648, ca hatmanul moldovenesca fost ipgrijitorul si comandantul armatei (Hatman generalis totiusprovinciae unicus, qui militibus imperat, eorumque curam gait) 7).

Grigorie Urechea spune, ca hatmanul a fost ispravnic pe Coate°stile rarer 8), iar Miron Costin afirma ca hatmanul, creiat in Mol.

1) Alda grodzki I 38. Tot astfel este citat la 1569: Ioannes comes de Tar-now ... exercituum regni nostri supremus acSandomiriensis capitaneus (RACZYNSKI E. :Codex maioris Poloniae p. 243).

2) Vol. legum II 330 Disciplina militaris".3) Vol. legum II 308.4) ENGEL : Perioden der Gesch. d. Ukraine p. TT si KARAMSIN : Gesch. d.

russ. Reiches V. 315.5) HURMUZACHI : ill 93.6) IoRGA : Chilia 0 Ca Alba p. 348 - -9.7) Codex Bandinus 313.5) Cronice I 138.

www.dacoromanica.ro


dova dupa model polon, judeca in limp de pace pe milifari, iar inlimp de razboiu porneste in fruntea armatei 1). Cantemir zice scurt :Totius exercitus dux 2).

Dar stirile, pe care le posedam, nu ne atesta existenta unuisuprem comandant al armatei moldovenesti, in afara de domn. Amvazut ca numai unele unitati militate erau puse, in caz de trebuinta,sub comanda unor boieri, fie hatman sau alt boier. Hatmanul nu aomandat armata moldoveneasca. Se pare ca hatmanul n'a fost cleatIngrijiforul armatei, inzestratorul ei cu cele trebuincioase.

Exemple :

La 1631 Barnovschi, fosful domn al Moloovei, trainct in Polonia,-a intrat in Moldova in fruntea unei armafe. mici. Barnovschi aveape langa sine pe hatmanul Nicoara. Armata lui Barnovschi a fostoprita la satul Toporauti Si alungata in Polonia 3).

Alta data Velisco Costin, hatman la 1685, a plecat cu catevaunitati militate in finuful Sucevii, unde se acivasera unele cefe dePoloni. La Baia s'a ciocnit cu ele 5i a fost rang, fiindca avea obi=ceiul de navalia in razboiu singur cu sulifa a mans" 4).

Hatmanul Antioh, la 1691, s'a luptat cu cateva cefe de Mot=doveni comandafe de boerii rasculati Bogdan $i Iordachi. Risipindu=lea reusit sa scoata pe rand pe Polonii oplositi in manastirile Agapia,Secu $i Schitul Hangu 5).

In razboiul dela 1711 Dimitrie Cantemir a plecat spre Prutsa=1 intimpine pe Petru cel Mare ears pre mine Ion Neculce hat=manul, pans au imblat Dimitrasco Voda la Prut, m'au lasat de pazadoamnei la Cetatue, ca se femea sa nu loveasca niscaiva Turci preDoamna in urma lui" 6).

Deci hatmanul n'a fost generalisimul armatei moldovenesti, cinumai ingrijitorul ei.

1) Arhiva isi. Il p. 159 §i urm.2) Descripho Moldaviae p. 78.3) M. Costin I 291.4) Neculce II 231.5) I. Neculce II 252.0) Ibidem II 311.

www.dacoromanica.ro


12. Capitaneus.

PgrcSlabilor moldoveni li se spune in documenfele latinesti :capitaneus.

Demnitatea de capitaneus apare intaiu in staful merovingian.Hincmarus in cartea sa : De ordine palatii" ne dä o descriere acurtii france. El zice futuror demnitarilor capitanei ministeriales 1).

Cum la curtea germana se aflau demnitari civili milifari, ur=meaza cä demnitatea de capitaneus se va intalni ulterior in dougsemnificatii. Capitaneus va insemna comandant de cetate guvernorde provincie. La triburile slave Capitaneus este : sef de frib.

C'apitanii de cetate se intalnesc adesea la curiae domnitoriloreuropeni.

Cruciatii feutoni, intreprinzand, la 1255, o expeditie reusitacontra fribului slay al Samilor, au intemciat in Cara acestora cetateaWilow, instituind aici pe Tirsko, capifaneus dicti castri 2)".

La 1290 magistrul Meneko, un crucial Teuton, a plecaf sa cu=cereas. castrul Colayne. Dar in hoc castro fuit Surminus capita=neus", care a opus fratilor cruciati o mare rezistent5 3).

Sefii de friburi slave, zisi capitanei, se intalnesc adesea.La 1242 Henricus Monte Nattangorum capifaneus" a atacat

cetafea Konigsberg (congregato magno exercitu venit ad campumKunigsbergk, ut impugnaret castrum 4). Tot acest capitaneus Nattan=gorum" a invadaf Cara Colm 5).

Castrul Wilow, amintit mai sus, a fost impresurat la 1264 deunele semintii slave. Henricus Tupadel, castelanul ca.*, a ucis cuacest prilej pe quendam virum nobilem et potentem capitaneumLethowinorum 6)".

Tot astfel cunoastem pe : Rapp°, capitaneus Warmiensium 7),Scumandus capitaneus Sudowitarum 8), iar la 1279 pe Diwanusdictus Clekine, capitaneus Barthorum 3)".

1) HINCMARUS p. 20.2) DussuRo ; Cronica I 93.3) Ibidem I 152. Aici i se zice lui Surminus4) Ibidem I 10T.5) Ibidem I 112.6) Ibidem I 112.7) Ibidem I 11T.8) Ibidem I 137.5) Ibidem I 120.

si caslellanus.

:

si

si

www.dacoromanica.ro


$i in Ungaria se irdasesr ,asfel de apitani pela cetali. Sevorbeste de castri capitaneus" sau hodnog bic non centurio erat,sed centurionibus praefectus, unde efiam princeps, dux exercitus ..etia.rn magister exercitus appelatus fuit 1)".

In secolul al XV se intalnesc Ioannes Talafos de Ostrova etHucwaldi el Jacobus de Pozaga castri Chmelow capitanei". Tot aiciMattias de Knejesicz castri Scharuss capitaneus 2) ". La 1567 ga.sim pe Ioannes Luka Logasyensis capitaneus arcis Nunkacz 3)".

In Ungaria capitaneus inseamna sef militar a) unei armate.La 1327 Carol Robert din Ungaria nurneste capitan peste o park aarmatei sale pe Nicolaus, fiul lui Omedei (quod cum nos 'quandamarmatam miliciam praefecto eo in capitaneum 4)".

La fel exists un capitan suprem al armatei unguresti. La1092, pe fimpul lui Ladislau, se vorbeste de supremum capitaneafumseu, ut aliae nationes vocant, generalatum 5)".

Ladislaus de Hunyad a fost la 1453 comite de Bistrita su=premusque capitaneus exercitus regiae maiestatis 6)".

La 1459 este citat Simon Magnus de Zenthmarton supremicapitanei dicfarum gentium nosfrarum 7)".

Institutia de capitaneus pentru comandanf militar se intalnestesi la Genovezii din Cafa. La Cafa se ggseau mai mulfe porti pazitede soldati (horgusii) in frunfe cu capitanei. Statuimus, quod ad ho.stium Caihadoris (una din portile cetatii Cafa) sit unus capitaneus etcustos, qui stat et stare debeat continuo ad dictum hostium et faciatbonam cusfodiam 8)".

In Boemia capitaneus inseamna loctiitor de domn, and acestaera absent din Ora, guvernor de provincie.

La 1313 pafasind tara, regele Boemiei Joan a instituit loctiitoral sat pe Berthold comite de Hennebergk (instituit capitaneum regno=rum suorum) i.a dat dreptul sä guverneze asupra tufurora din tara,av:ind autoritate regala (Provisorem ac gubernatorem constituimus

1)

2)

3)

4)

5)

6)

7)

8)

PFAHLER: Ius georgicumWAGNER : Sarosiensia p. 63.HuRmuzAcm: Hs 608.FEJER ; Codex Mils 226.FEJER : 1 478.WAGNER : Sarosiensia 115.Ibidem 12.Zapiski Odesa V 700.

XXVI.

si

si

5i

9i

si

www.dacoromanica.ro


in omnibus loco nostri sibique ordinandi et disponendi omnia et sinegula in dictis nostris regnis authoritatem et potestatem plenariam conecedimus 1). Doi ani in uring acelas rege avand a pleca in alts prosvincie a tgrii sale, instituie pentru Bohemia loctiitor al s'au pe episcopulde Praga (Ipsum capitaneum dicti regni nostri, quamdiu de instanti,expeditione nostra ad quam procedimus, reversi non fuerimus 2). Laanul 1375 se institue la fel un loctiitor in Bohemia pe timpul absenteidomnului. (Data tibi potestate plenaria, ut in absentia nostra iustitiamdirigere, pacem incolis procurare (cures) s).

Quvernori de provincie cu denumirea de capitaneus" se intAlnescin mare numar. In Moravia a stgpanit la inceput un marchio". Acestaa fost inlocuit cu timpul cu un capitaneus" supus regelui Bohemiei.

La anul 1213 este amintit Henricus Vladislavus, marchioMoraviae 4)".

Dar la 1298 in fruntea Moraviei se gaseste Raymundus deLucenburg, capitaneus Moraviae 5)". De aici urmeaza lista nesfarsitaa capitaneilor, din cari amintim pe : Conradus, episcopus Olomucensiset marchionatus Moraviae capitaneus (1318 6) Henricus de Lipa,capitaneus Moraviae 7).

Regii bohemi instituiau capitani si in provinciile cucerite. Cindregele Przemysl Otocar incheie, la 1271, pace cu regele $tefan dinUngaria, intre boierii sai se g5siau : un capitaneus Stiriae si un caepitaneus Carinthiae et Carnioliae 8).

Dela Bohemi institutia capitaneilor a trecut la Poloni. Instituireaprimilor capitanei in Polonia se atribuie lui Vladislav Lokietek, dar separe ca institutia aceasta a fost adoptata de Poloni, fiindca Cehii au stAepAnit in secolul al XIII=lea o parte a Poloniei. Pe timpul lui Cazimir celMare, fiul lui Vladislav Lokietek, institutia capitaneilor se g5seste Inceratenita in Polonia 9).

1) ERBEN : Regesta Bohemiae III 64'.9) Ibidem III 106.') Codex iuris bohemici (ImEcEic) 1.13 5-6 : Locumtenentium et capitaneorum

regni institutio.4) FRIEDRICH Cz : Codex diplomalicus II 103.6) ERBEN Regesta II 781.9 Ibidem III 185.7) Ibidem III 224.

FEAR VI 119.9) SCHIEMANN : Russland 1 478.

10

8)

9i

www.dacoromanica.ro


Polonii au avut doua feluri de capitanei Marii capitanei, simicii capitanei, simplu capitanei. Polonia era impartita in douamarl provincii : Polonia Maior in Nord de Cracovia si Polonia Minorin Sud de Cracovia, adeca provincia, cucerita de Cazimir cel Mare,zisa si Tara ruseasc

In fruntea fiecarei jumatati de Para se afla un guvernor, ziscapitaneus sau capitaneus generalis.

Fiecare din aceste doua provincii polone era subimpartita in ju,dete, in fruntea carora se gasiau asemenea capitanei.

Dam o mica lista a capitaneilor din Marea Polonie.1392 Ambrosius Pampowski capitaneus Maioris Poloniae ge.

neralis 2).1416 Iohannes de Sczekocim, Maioris Poloniae capitaneus 8).1424 Sandzywoyo de Ostrorog, Maioris Poloniae capitaneus 4).1438 Raphael de Goluchowo, capitaneus Maioris Poloniae 5).Cel dintaiu guvernor polon al Micii Polonii, adeca a Tarii ru,

sesti, a fost Demetrius Dedco, aminlit la anul 1341 ca provisor ceucapitaneus terre Rusie 6)". Lui urmeaza :

1352 Abracham, capitaneus Russiae 7).1364 Otto, capitaneus terrae Russiae 8).1368 Iohannes dictus Kmytha, capitaneus terrae nostrae Russiae 9).1444 Petrus de Odrowansch de Sprova, totius Russiae terre

capitaneus generalis 1°).Asernenea se gasesc citati micii capitani, administratorii de

judete. Sunt capitanii de Cracovia, Lemberg, Halici, Colomea, Ca=menet si altii. Vom cita numele unor capitani de judet din MicaPolonie.

1294 Thasso de Vissinburg, capitaneus Cracoviae et Sandomi,riae, instituit de Bohemi 11).

1) RACZYNSKI E: Codex diplomat. p. 222-224.2) Ibidem p. 136.3) Codex epist. Vitoldi 34T.4) Ibidem 621.

RACZYNSKI E : Codex. p. 165.6) VOIGT : Codex HI 85 §i V 5.7) Alda grodzki II p. 2.8) Ibidem H p. 3.9) Ibidem VII p. 10.

10) Ibidem V 126 §i ULIANICKI p. 63.11) Monumenta medii aevi IX 195.

zipi

0).

pi

www.dacoromanica.ro


1330 Vocco, capitaneus Cracoviae et Sandomiriae, tot instituitde Bohemi 1).

1424 Michael de Buczacz, capitaneus Haliciensis 2).1439 Muzilo de Buczacz, capitaneus Snyatinensis et Colomi=

ensis 3).1440 Petrus Odrowansch de Sprowa, Haliciensis capitaneus 4).Diacii $i scriitorii poloni zic administratorilor nostri tinutali : ca=

pitanei. Sunt deci amintiti astfel p5rcalabii, starostii $i vornicii no$tride tinut.

La anul 138T este citat : Gyula capitaneus si la 139T Mychahelcapitaneus moldaviensis 5). Parcalabului de Hotin i se zice : capistaneus choczimensis. (1444 6).

Cand la 1509 la Camenet s'a discutat pacea cu Polonii, dinpartea Moldovei au luat parte mire altii : Thador capitaneus $i Isaaccapitaneus novohradensis 7). La 1508 Decemvrie 15 Toader se ga=seste amintit ca parcalab de Hotin 8), iar la 1510 Isac este p5rcalabde Novograd 9).

Cand in urma acestor tratative pacea a fost incheiat5 la anul1510, se vorbeste de capitanei choczimensi, czarnoviciensi si soroocensi" cari vor avea dreptul $i obligatia de a judeca litigiile ivite lahotar 10).

La 1510 este citat : Isajko capitaneus novogrodensis 11). Estecunoscutul p5rcalab de Roman : Isac.

La 1514 regele polon Sigismund cere lui Bogdan din Moldovas5 ordone capitaneis suis" sä fixeze ziva de judecata pentru stingereaunor nepl5ceri ivite la hotar 12).

1) Monumenia medii aevi IX 204.2) Aka grodzki VII 66.8) Ibidem V 95.4) Ibidem I 26. C'apitaneii aveau grija administratiei $i judecau pe tarani

(quoniam capitanei terrarum regii nostri cauias quascunque ad iudicium terrestre or-dinarium pertinentes plerumque iudicant et definiunt, vezi Starodawne pomniki III p. 44).

5) ULIANICKI p. 2 No. 2 $i Codex Vitoldi p. 43 No. 136.6) ULIANICKI p. 62-63 No. ST.7) Ada Tomiciana I p. 33.8) MARINESCU : Bogdan p. 110.9) Zapiski Odesa IV 330.

10) Acta Tomiciana I p. 60 si HURMUZACHI : 112 p. 617,11) Acta Tomiciana I 127.12) Ibidem III p. 161.

..

.

www.dacoromanica.ro


La 1527 se hotareste ca, la caz de nevoie, cetatenii poloni al.=latori in Moldova sa se adreseze capitanei",, for dela Hotin $i Cer.n au ti 1).

La 1539 se stabile* ca in Moldova certele ivite la hotar sa ,sejudece de capifaneii de Hotin si Cernauti (in Valachia choczimensiset czarnoviciensis (capitaneus) iure dicendo praesint 2).

13. Starostele

In Moldova eful de tinut se chiama §i staroste.Cuvantul starosta" se gaseste in toate limbile slabe. Se intal,

neste si in limba litvana, unde se zice : starostas sau storastas 3). Elinseamna : Cel mai batran, cel mai mare. Va sa zica : sef, conducator.

La Rusi se intalneste : starosta sielski, adeca staroste de sat 4).La Cehi maresalul curtii s'a chemat un timp : szafarz starosta 5).

Institutia starostiei este foarte veche la Slavi. Originea ei Ire=buie cautata in organizatia slava primitive, in organizafia gentilica alor, Inca neinfluentata de crestinism. In timpurile dintai, un grup deoameni, un numar de familii, avand origine comuna, ducea traiucomun. -farina, padurea, pajistea si apele erau comune. Acest numarde familii, aceasta ginta statea sub comanda unui sef, care la inceputa fost cel mai batran dintre ei, mai tarziu a fost cel mai de seamaintre ei. La Cehi acest sef gentilic se chema : Wladyka sau starosta 6).

5eful de ginta a devenit cu timpul sef de sat. La Poloni sezicea ca starostele este cel mai de seama om dintr'un sat (Starosta,das ist der edilste in dem Dorfe) 7).

Si Qermanii cunosc organizafia gentilica. Ici colo ea s'a pastrat.Cornercianfii germani cari s'au asezat in secolul al XII=lea in Nov=gorod, Rusia, sfateau sub comanda unor §efi, carora be ziceau 01,dermann". Acestia se chemau si Aeltermann" adeca Altermann =

1) Ada Tomiciana IV p. 156.2) HURMUZACHI : Suplement 111 119.8) NESSELMANN : Worierbuch d. litauischen Sprache 498 §i 504.4) MACIEOWSKI : Slavische Rechlsgeschichle I p 134.6) Ibidem IV p. 110.6) PALACKI Fr : Geschichte von Bohmen I p. 169 si III p. 15. Aici toate

informatiile cu privire la organizatia gentilica la Slavi.7) HELCEL : Slarodawne II p 16. Peutru secolul al XII.lea.

www.dacoromanica.ro


Om batran 1). La AnglosSaxoni se intalneste ealdormann", la Fri.,sieni aldirmon", iar in Saxonia olderman" 2).

La Cehi se zice mai tarziu, Cand statul for a lost consolidat,staroste" guvernorului de provincie. Astfel staroste inseamna acelaslucru ca capitaneus. In aces! inteles Polonii au adoptat institutiast5rostiei dela Cehi 3).

La Poloni starosta inseamna sef de tinut sef de provincie.Slim ca la Poloni au lost capitanei generales" adeca sefi de pro=vincie, sefii celor dou5 provincii in care era impartita Polonia, sicapitanei", aded sefi de tinut. Si unii altii se cheam5 in limbapolon5 : starosta. Capitaneatus = to Test starostw", adeca capitaneatulinseamna starostie 4).

Identitatea capitaneus = starosta se poate dovedi. Capitan altariff rusesti a fost un limp un oarecare Oto, caruia i se zice cu nu=mele complet Oto Piletchi. Acesta este amintit la 1359 ca OTAIIHM11,KHH CTApOCTA 11SCICA 3MAII" 5), la 1364 ca Otto capitaneusterrae Russiae" 6), iar la 1370 iar ca OTA III4i u,KHH CTApOCTA

pktto* 3EMAH" 7).Marile capitaneate au fost impartite la Poloni in mici capitaneate,

sau cu alte cuvinte : Marile starostii erau compuse din alfe starostiimici. Tara ruseasca sau Polonia Minor, era imp5rtit5 in starostii maimici, din care pe not ne intereseaza cele de : Halici, ColomeaSniatin. In fiecare din ele se afla ca sef administrativ cafe un capi=taneus sau staroste.

Exemple. La anul 1398 staroste de Halici Sniatin a lostBenco (B.EHKO CTApOCTA FAA1111,KKIH 14 CHATHIIKICKiH) 8), la 1418 Mi=

hail sau Musilo Buceatchi a fost starostele de HaliciByLIA4CKiH CTApOCTA nimiu,KiH) 9). Aces! Mihail sau Musilo esteamintit la 1424 capitaneus Haliciensis" 10).

1)

51 98.2)

3)

4)

5)

7)

8)

9)

10)

SCHIEMANN : Russland I p. 189 §i BEHRMANN : De Skra p 66, 88, 90

GRIMM I.: Deutsche R. Altertiimer 757.IslacmowsKI : o. c. I 97.Volumina legum II p 14.Naukowi sbornik I 185-6.Akta grodzki II p. 3.Aka grodzki VII p. 13.Akta zapadnoi Rosii I p. 3.Akta zapadnoi Rosii I p. 7.Akta grodzki VII 66.

si

si

si

si

.i

(llitlany.

6)

www.dacoromanica.ro

La n

rul

I


Dela Poloni institutia starostiei a trecut in Moldova. Aici sezice staroste sefului administrativ al tinutului Cernauti si un Limp par-,calabului de Hotin.

Dam lista primilor starosti de Cernauti.

Lista primilor starosfi de Cernauti

Anul DomnulNumele

starosteluiTitlul

starostelui,...

.4

Isvorul

1387 Petru Gyula capitaneus 1 Ulianicki, p. 2, No. 2.

1397 3 I Stefan Mychahel capytaneusmoldaviensis

1 \ Codex epist. Vito ldi 43,/ No. 136.

1407 8 III Alexandru iKlopai,o CT4pOCTSi I Zapiski Odesa r, p. 346-7.

1407 6/X . %wpm. erapOCTA I Ulianicki, p. 16, No. 19.

1408 16 IX n IKSpaca croon- 1 Melchisedec : Roman I,p. 101-2.

1408 8/X ;Kropmk C1'4111001%1 1 Akta grodzki VII, 205-7.

1411 28NI n Aparowa eTapoCTA I Surete I, p. 195-197.

. 1411 22 IX ,, IKtopata AKOPHHK4 3 Surete I, p. 1-2.1420 25/IV ,, IKSpase crapocThi 4 Venelin:Vlahoobolg., 60-62.


1499 12/VII Stefan Iwu l'ptSmaa 12 Bogdan: Doc. Stefan II, 424.(CT100CT4

1499 14 IX \ VI 1,,lipHOISCKiH )12 , 11,444.

Parcalabul de Hotin, la inceput, se chema laconic A-oTHucKin".La 1467 Octomvrie 9 i se zice intaias data vrapocTa KOTHHCKB-1" 1).

Iar la 14n Iunie 5 el poarta pentru prima data denumirea de HapKaAas

xOTHHCKhIH" 2).

Sfarostele de Cernauti a fost seful administrativ al tinutului sau §iavea acelea§ atributii ca si sefii de tinut. Intervenea, la ordinul domenului, in certele boierilor, sau trimitea pe altul in locul sau, grijea destrangerea birului, asigura linistea prin prinderea rau f5catoriler siexecuta la nevoie hotararile domnului.

Sa dam exemple. La 1746 a aparut in fata domnului, Ghiorghie

1) BOGDAN : Doe. $1efan II, 297.2) Ibidem I, 172.

.

. . .

www.dacoromanica.ro


Perjul si a zis, a din satul Varbovat, tinutul Cern5utilor, 7 Orlidin jum5tate de sat sunt drepte ale sale, iar a opta parte este acumnatei sale Maria, pe care a tinut.o in cAs5torie Constantin Perjul.Cealalt5 jum5tate de sat de Verboval este proprietatea unchiului sauLupascu Perjul. Dar sintu cinci ani decand au pus m5na cumnataMarie pe aceli septe parti a lui Ghiorghie Perjul pe aceatate de sat ce este parte lui Lupasco si le st5pAneste ea". Domnula scris starostelui de Cern5uti astfel : Scriem domnie me la credinociosi boearii nostri, dumnalor Lorenti, starostele de Cernauti, i Ghior.ghie Parvul, vel cApitan de Cotmani, i Andrei Potlog med[elniocer]" . . . poroncim domnilor.voastre sa chemati fats pe Marie,cumnata lui Ghiorghie sä le luati seama cu ce rad5cin5 au pusm5na ea pe aceli septe pgrti parte lui Ghiorghie Perjul si pe ceagiumatate de sat parte lui Lupasco si cum viii cunoaste dreptate sagiudecati sä hotgrati pricina cu carte de giudecata". S5 is totulce Maria a ocupat pe nedrept sa restitue lui Ghiorghie. ,.Dumnatastaroste sä plinesti si sa dai la rnana lui Ghiorghie Perjul"

Tot pentru satul Verb5uti domnul t5rii a scris starostelui deCern5uti Gheorghie Lefter sä mearga la fata locului, sau data nuva putea, sa delege pe cineva. Pentru care eats CA va scriem, denui pute s5 mergi dumneata staroste, avand alte porunci, sa °ran=duesti dumneata pe mazili" 2).

La anul 1760 s'au certat membrii familiei PAunel pentru p5rtide mosie din Valeva, tinutul CernAuti. Sandul Paunel lea p5rit la

domn pe unchiul sau Toader Paunel ca 1.a deposedat. Eat5 taliscriem du.tale vazind carte domnii mele sä trimiti la acel Toader,unchiul jaluitorului, si s51 aduci de fata si sa stai sa le ei samafoarte cu de amanuntul cu bun5 dreptate afiita pentru stapaniremosii cat pentru alte suparari ce arata jaluitoriul ca trage despreacel unchi a lui si de nui pute aseza sä li pui zi de soroc si impre=una cu m5rturii negresit sai irimet la divan". Dar Toader PA=unel n'a ap5rut in fata starostelui ci au intors vorba" zicand c5.1 vamultumi altfel pe nepotul sau. Totusi n'a racut nemic. Domnul ascris apoi din nou starostelui de Cern5uti : Sa.1 apuci (pe ToaderPaunel) sa stea la impartal5 ca sä de part5le de mosii", iar pentrusumele incasate pe nedrept sal plinesti". Daca va dcveni renitent

1) Ia§i 1746, 26 XI. Colectie proprie.2) 1759 15 7 Arh. Bucov. Liber Relationum III 310,

si gium5=

si

to

sari

sisi

sisi

si .).

si

si

www.dacoromanica.ro


opreascA veniturile Daca nici astfel nu se---ea molcomi, atuncisari fad zi de soroc si cu marturii scrise s5=1 trimit5 la 'divan 1).

La 1759 Aprilie 30 un nurna'r de boieri au ap5rut in satulVasileu ca sa=1 hotarasca : C5 aducandus5 un r5vas dela du=luiGhiorghie Lefter starostele de Cernautt ca sa mergem la sat la Va=sileu . . . , deci not pe poronca §i pe r5vasul du=lui starostelui ammersu de am hot5rit sat Vasileu in pregiur" 2).

E evident, ca starostele n'avea dreptul sa se amestece in cer=

tele boieresti. Numai domnul farii avea dreptul sa hot5rasca in astfelde chestiuni. Starostele, ca oricare sef de finut sau p5rcAlab, actionain certele boieresti numai din ordin. Mergea singur, Ikea o marturie,sau delega pe alfii sa fac5 acest lucru.

Dac5 domnul rostia judecata, starostele era organul executiv aldomnului. El trebuia sä execute hotkirea in finutul

Un exemplu. La anul 1705 s'a plans domnului capitanul Chi=gheci contra lui Gheorghit5 Goian pentru un sfert de Putila, finutulCern5uti. La judecata Goian a fost dat ramas si a fost obligat s5restituie lui Chigheci foate veniturile luate pe nedrept. Domnul scriestarostelui : Deci iata ca scriem viind carte domnii mele s5 socotiti . .

sä plinifi ce or hi luat din oi, din boi, din branz5, din jder, din Coates5 plinifi deplin lui Chigheci dela Gheorghifa Goian" 3).

Dar starostele de Cernauti, Find la hotarul farii, avea de im=plinit $i indatoriri politice. El trebuie sa tina buns vecinatate cu Po=lonii. Starostele trata cu Polonii si judeca neintelegerile ivite la hotarimpreuna cu demnitarii poloni. De aceea domnul instituia aici ele=

mente destoinice, prudente.Cand la 1457, Petru Aron se stracluia sa sting5 neintelegerile

ivite la hotarul polon, a trimis vorb5 Polonilor c5 a numit la Cern5uti$i Hotin doi boieri destoinici, cari vor fl in masura sa tina buns ye=cinatate CU Polonii (01,4M1 HA 1'pill1H11,H ov 'OTHHH H 1101101{CKOH

FLOACCTH AKA HAMA CHpAKEAM11161A-8 H HMEHOKAHHHX8 46111 0VH6 Tkl

HM10111 HM1111 At pHLIAH CliptIKEAMIKOCTR C HHMH HA 06* CT0p0Wk) 4).

Cand Stefan incheie pace cu Polonii la 4 Aprilie 1459, a promissä pedepseasc5 pe cetatenii moldoveni cari vor comite crime in Po=

1) 1760 *i 1764 (colectie proprie).2) Colectie proprie.3) Colectie proprie.4) ammo(' : 94 No. 84.

sau.

011'

mosiei.

.

www.dacoromanica.ro


Ionia. Ei vor fi judecafi la hotar, dup5 vechiul obiceiu, adica de sta=ro0i de Cernaufi §i Hotin (in metis debet iustitia fieri, more solitoet a diu tenta consuetudine) 1).

Pacea, incheiata cu Polonii la 1519 de Stefanifa Voda, confineindicafii §i mai precise. Pentru stingerea litigiilor dela hotar se va ft=ne an de an cate o edinfa de judecata (sgiem) in ziva sf. Treimipe malul Nistrului la Colacin. Se vor audia martorii, se va per=mite urmaritorilor hofilor sa tread hofarul fara paaport §i staro0i deCernaufi §i Hotin vor fi judecatorii 2).

La 1526 trimi§ii moldoveni : Vlad, staro fele de Cernaufi, §i Vlad,starostele de Hotin, au discutat cu Polonii modalitafile pacii ce era säse Incheie cu Polonii 3).

Un an mai tarziu s'a discutat la hotar acela lucru. Din parteaMoldovei au luaf parte Toma Barnovschi, starostele de Cernaufi,Vlad dela Hotin 4).

La 1540 s'a discutat din nou felul cum ta se stings neinfele:genie ivite la hotar. S'a convenit ca staro0ii ambelor parfi sa aplicejustifia (aby starostowie z obudwu stron sprawedliwosc czynili ludziom) 5).

Denumirea de staroste s'a generalizat cu timpul ca §i cea deparcalab. Starostele inseamna peste tot : ef de finut.

°data a fost vorba de ni§te sate situate in finutul Chigheciului.Domnul se adreseaza slaro§tilor" sa implineasca ordinele ce le=a dat(RH rrapocTe) 6). In chestiunea satului Laze§ti situat in finutul Bacau,domnul se adreseaza staro§tilor de acel fanut 7)".

Dam in cele ce urmeaza o mica lista de diferifi staro§tiStaro§tii de Tecuci :1:529 23/3 Toader Jora, staroste de Tecuci (CT4pOCTE TEKS-

4CK011) 8).

1618 15/4 Danceu, fost staroste de Tecuci (ASIVIES SHKUliWO

CT4 OCT6 WT KOAOCT TIK84) 9).

) BOGDAN Doc. Stefan II 267.2) Acta Tomiciana V 90-93.3) HURMUZACHI : II3, 725-8,4) HURMUZACHI II3 733.8) HURMUZACHI Supl III 145.

Arh. ist. Il 181 §i 117-8.7) Ispisoace IIII 175.8) Ispisoace II 55-6.9) Uricariul XVIII 290.

6)

si

si

www.dacoromanica.ro

202 TEODOR BALAN

Staro§tii de Trofu :

1598 5 5 Cozma Ciocarlie cTapocTa TompSiuKoH1663 24/9: Starostii de Trotu 2).

Staro§tii de Putna :1623 25/6 IldWiM CTlpOCTIA1 WT II8THt 3).1650 WTS HAM CT/100CTA WT 118THOH

1690 1517 Temelie, fost staroste de Putna 5).1777 Gligora§ Leon biv vel paharnic, staroste de Putna 6)Denumirea de staroste s'a aplicat §i §efilor de bresle de pela

orate. Cilam unii staro0 de meseria§i negustori.1669 15/7 Iane Copan, fost staroste de negutSlori 7).1669 15/7 Drose, staroste de bianari 8).1665 7/5 Vasile, staroste de butnari din Peatra Neamt 9).1798 10/6 Chiriac, staroste de teslari din Iasi 10).1763 1/4 Lazor Arman, staroste de solonari din Iasi 11).1780 Paraschiv, staroste de ciocli 12).1754 9/5 Ursul, fost staroste de cizmari din Barlad 13).1667 8/XI Istrafie, staroste de miei din Iasi 14).Exist §i starosti etnici, adica de minorifati de prin orate.Evreii au avut starosti. In Iasi au fost Inainte de anul 1761 sta--

ro§tii de ciocli jidove0" anume Ursul Star, Avram, nepotul lui Haim,§i Borohu, fiul lui Simon 15). La 1811 se vorbe§te in general desprestaro§tii Evreilor de prin targurile Moldovei 16).

142

I)

2)

3)

4)

0)

7)

8)

9)

Surele II 361 2.Uricariul XI 211-2.Arh. ist. II 144.Sbornicul dela Sofia IX 390.Arh. ist. Ii 182.Docum. vrancene 25.Arh. ist. II 182.Ibidem.Arh. ist. II 79.

10) Revista Neculce VI 157 -8.11) Ibidem II 293.12) Ibidem II 267.13) ANTONOVICI : Doc. barladene I 69.14) Revista I. Neculce IV 134 (adicd cer§itori).15) Ibidem I 110.10) Uricariul IV 125.

si

9

tr.

41.

www.dacoromanica.ro


Si Armenii aveau starosti. La 1713 se cunoaste : Ioan Armanuldin Iasi, fost staroste de Armeni 1). In secolul al XVolea starostii deArmeni se chemau : voit.

La 1449 se aminteste : ('fp1S1138 KOVITS ojimi-kileKki 2).

Iar la 1456 se intalneste acelas Serchis : GEPKIlakil KOHTS WT

OW:M*8).In secolul al XIX.lea denumirea de staroste dispare si face loc

noilor functiuni de stat.

La dignite du dvornic" en Moldavie. A lacour du prince moldave, le dvornic" ou vornic" occupait une placeconsiderable. Le terme de dvornic" est derive du slave dvor",qu'on trouve dans toutes les langues slaves et qui sign& maison oucour. En consequence dvornic" designe l'homme qui vit ou qui estoccupe a la cour, ou tout simplement le courtisan". La dignite d'undvornic de la cour" ne se trouve pas dans les etats slaves duBalcan et non plus a Kiev. Chez les Tcheques it y a un nadwornizupan". Mais ceux=ci ne sont pas des dignitaires de cour. On trouvedes dvornics" seulement chez les Croates, chez les Hongrois et chezles Polonais. II parait que ceux=la fussent en Croitie des serviteursdans les cloitres, tandisqu'en Pologne ils etaient des Makes de village ;en Hongrie c'etaient les serfs qui s'appelaient udvornic". Il estpossible que le mot de dvornic" ait penetre en Moldavie de la Hongrieou de la Pologne.

A la cour du prince moldave le dvornic" etait parmi lespremiers dignitaires. On en fait mention pour la premiere fois en1393 et on le trouve jusqu'aux temps les plus recents. Le princemoldave Despot (1561-1563) nomme deux dvornics de cour au lieudu seul courtisan avec ce titre qui ait existe jusque la. Le dvornic"etait juge de la cour, qui avait a juker les malfaiteurs, mais seulementceux qui n'etaient pas nobles. Les nobles eux.memes n'etaient jugesque par le prince.

A cote du dvornic de la cour" it y avaient encore a la cour

1) Revisla Neculce II 288.2) ULIANICKI : 76 No. 69.8) Revisla Neculce VII 174. Se cunosc si soltuzi armenesti. La 1669: Chi

rila, soltuzul armenescu de tr5gu de Suceava (Arhiva istoric5 II p. 139).

www.dacoromanica.ro


moldave des dvornics des basses cathegories ; c'est le dvornic depoarta" ou de gloats ", chef (commandant) des domestiques de lacour, puis le dvornic" du prince et les commandants des pages dela cour, qu'on appelait aprozi".

Les administrateurs des departements, s'appelaient en Moldaviedvornic, p5realab, capitaneus" ou starosta". On nommait dvornic"les dignitaires des lieux ou it n'y avait pas de bourgs. Les castelansou burgraves s'appelaient pgrc5lab" mot qui derive du mot allemandBurggraf". Ce mot fut introduit en Moldavie de la Hongrie, ou l'ondisait porkolab". Quoiqu'on trouve le mot starosta" chez plusieurspeuples slaves, cette dignite de la cour est d'origine tcheque. Starosta"signifie l'administrateur de departement ou de province. Les Polonaisprirent cette dignite des Tcheques ; chez eux it y avail un grandstarosta" et un petit starosta".

La meme signification que starosta" avail capitaneus". C'etaitun gouverneur de province ou de departement qui tenait en Bohemieet en Moravie souvent la place du roi pendant son absence. Du motallemand Hauptmann" derive le polonais heitman" et le moldavehatman". Le hatman" etait l'administrateur de l'armee du pays.

La dignite d'etat du starosta" &genera plus lard en Moldavieet le starost" qui se trouvait plus lard dans les villes, n'etait que lesyndic d'un syndicat de métier.

Les derniers dvornics" de cour sont mentionnes en Moldavieau milieu du 19=e siecle.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII.Pag.

1. Originea vorniciei 11

Cuvantul slay : dvor, dvoreanin la Rusi, organizatia de slat la Cehi,nadworni zupan, dvornik la Poloni, dvoristea, zvoristea, udvorniciila Unguri.

2. Vornicul de curie 23Vornicii de curie moldoveni panA la 1432, cariera vornicilor, Vornicii

de curie 1432-1457, curtile secundare in Moldova, vorniculde curie = unul din cei mai de seams demnitari ai tali.

3. Vornicul de curie pe timpul lui Stefan cel Mare 43Lista vornicilor de curie, cariera vornicilor, boierii de sfat ai domnului

4. Dublarea vorniciei 49Vornicii de curie pe timpul urmasilor lui Stefan cel Mare, dublarea

vorniciei pe timpul lui Despot Vocla, dublarea altor demnitati, prepdicatul : Mare, inmultirea numarului vornicilor de curie pe timpulFanariotilor.

5. Atributiile vornicului de curie 58Stirile cronicarilor si cAlAtorilor, atributiile judecatoresti ale domnului,

marturiile scrise, uricele domnesti, Vornicul de curie judeca crimelesi aplica pedepsele. Vornicul n'are atributii militare.

6. Alti vornici de curie 69Vornicul de gloata sau de curie, vornicul de obste, gloata, atributiile

vornicului de gloatA, vornicul doamnei, vornicul de aprozi, aprozii.

T. Vornicul de tinut 82Tinuturile in Moldova, vornicul de tinut, parcalabul, portarul.

8. Atributiile vornicului de tinut 89Administratorul tinutului, globnicii si .pripasarii, gloaba, tretina, pererublii

9. P5rcalabul 93Burggraf, burgravins, porcolab, lista parcalabilor neidentificabili, Ord

labii de Tetin, Hotin, Neamt, Chilia, Roman, Orhei, Soroca, CetateaAlba, portarii de Suceava, dublarea parcalabiei, cariera par.calabilor.

10. Atributiile parcalabilor 116Burggraf,lomines castrenses. nobiles iobbagiones, vitez, castrorum edig

ficio, podwod, vitejii moldoveni, atributiile parcalabilor, generalizareaparcalabiei.

www.dacoromanica.ro

11. HatmanulAparitia hatmanului, Hauptmann, heitman, hetmanul polon, obligatiile

militare ale hatmanului.

12. CapitaneusCapitanei la Merovingieni, capitaneus castri, capitanii de triburi slave,

capitanul guvernor, institutia capitanilor trece dcla Cehi la Poloni,capitaneus in Moldova identic cu staroste $i Orcalabii.

13. StarosteleStaroste la Slavi, Olderman, capitaneus identic cu staroste, Marii si

micii starosti din Polonia, lista primilor starosti de Cerrauti, atriabutiile starostelui moldovean, generalizarea starostiei, starosti debresle, starostii etnici.

II

Pag.

126

131

136

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ƒlan teodor. vornicia... · 2018-11-15 · literatura 1. dictionare ballagi moritz : neues...

Documents