FIZIOLOGIE CURS 6 Rolul sarurilor biliare(acizii biliari) - au rolul de detergent deoarece scad tensiunea superficiala a particulelor de grasime rezultand fractiuni foarte fine (proces numitare) - favorizeaza absorbtia MG, AG, a colesterolului ducand la formarea de nucleii foarte solubile (datorita schimbarii sarcinilor electrice) care sunt absorbite. Fara sarurile biliare cca. 40% din lipide se pierd prin materiile fecale. Cca. 94% din sarurile biliare sunt reabsorbite prin circuitul hepato-entero-hepatic (recirculare) si doar mici cantitati se pierd prin fecale (mai putin de 1/10 din cantitatea totala). Dupa trecerea prin mucoasa intestinului, la nivelul ileonului distal, sarurile biliare sunt preluate de sangele portal sunt duse la ficat, absorbite la polul sanguin al celulelor hepatice si resecretate la nivelul polului biliar in bila. Ritmul secretiei zilnice de saruri biliare este activ controlat de capacitatea de reciclare a sarurilor biliare. CIRCULATIA ENTEROHEPATICA CUPRINDE : - Biosinteza hepatica - Secretie hepato-canaliculara - Faza intestinala - Faza intestine-portala - Excretia hepato- Excretia hepato-canaliculara Circulatia entero-hepatica are rol in conservarea si retinerea ac. Biliari si stimularea secretiei biliare. PIGMENTII BILIARI: - BILIRUBINA - BILIVERDINA = Sunt produsi de degradare ai hemoglobinei (Hb.) - Conversia Hb. la bilirubina are loc in 3 etape : 1. desfacerea inelului tetrapirolic cu formare de coleglobina(verde) la nivelul sistemului reticulo-endotelial (SRE) sau reticulo-histocitar. 2. pierderea fierului de catre coleglobina cu formare de biliverdin-globina 3. detasarea globinei din complexul biliverdin-globina ; se pune in libertate biliverdina(albastra-verzuie),care e redusa la bilirubina(galben-rosu) Transportata in sange spre ficat, bilirubina este legata de albumine, de care se desface la nivel hepatic, se conjuga cu ac. glucuronic, rezultand bilirubina hepatica(80%). Trece in intestin unde e supusa enzimelor reducatoare suferind o hidrogenare succesiva : -bilirubina-> mezobilirubina (bilirubina+4H)> urobilinogen(mezobilirubina+4H) -> stercobilinogen (urobilinogen+4H). Stercobilinogenul este oxidat, se transforma in stercobilina(da coloratia materiilor fecale).

Urobilinogenul format la nivelul intestinului se reabsoarbe prin mucoasa, ajunge la ficat stimuland formarea de bilirubina, iar alta parte e distrusa in ficat. Cantitati mici din derivatii de reducere ai bilirubinei sunt resorbiti in sange si excretati prin renichi (exp.urobilinogen-oxidare-urobilina (da coloratia urinei). Modificari care pot aparea cand creste cantitatea de bilirubina, coloratia galbena a pielii si a mucoaselor, fenomen numit icter : - mecanic- calculi in caile biliare sau compresiuni tumorale - hemolitic- apare la copii cand persista Hb.F sau cand exista hemaglobine patologice ;se produce distrugerea hematiilor, care va duce la cresterea concentratiei bilirubine in sange-se produc cantitati mari de stercobilinogen ceea ce duce la o hiperpigmentare a materiilor fecale - parenchimatos-incapacitatea ficatului de a conjuga bilirubina cu acidul hialuronic Pe langa icter se produce si decolorarea materiilor fecale (in icterul mecanic) COLESTEROLUL : se gaseste sub forma libera, neesterificat 40% intra in compozitia sarurilor biliare exista un circuit hepato-entero-hepatic al colesterolului- colesterolul este recuperat iar ce nu se recupereaza se pierde prin materiile fecale si poarta denumirea de coprostanol Raportul colesterol :saruri biliare= 0,03 :0,05 Cand raportul dintre colesterol si sarurile biliare creste, colesterolul poate precipita si favoriza formarea de calculi biliari. In bila se mai gasesc : - lecitina - mucus - substante minerale - ac. Grasi Elaborarea bilei are loc printr-o serie de procese : - captarea sau sinteza de hepatocite a substantelor din compozitia bilei - transport prin cel. Hepatica - excretia lor la polul biliar al hepatocitelor in canaliculi biliari Mecanismul de elaborare a bilei nu este pe deplin clarificat. Initiat are loc un proces de filtrare proportional cu debitul sanguin hepatic, proces care are loc pentru H2O, SARURI, Cl-, K+, glucoza. Urmeaza un proces de secretie activa cu consum de energie predominant la nivelul hepatocitelor. (se realizeaza pentru acizi si saruri biliare). Apoi are loc un proces de secretie-reabsortie care are loc la nivelul ductelor si in canalele interlobulare (vizeaza H2O ; Na= ; cl-) Evacuarea bilei mare loc in fazele digestive. In conditii de repaus digestive, la presiunea de 50-70mm H2O in canalele extrahepatice bila trece prin canalul cystic in vezicula biliara, cand sfincterul Oddi este inchis(in felul acesta nu trece in duoden) I n perioadele digestive, contractile vezicii biliare creeaza in vezica presiuni care ating 250-300 mm H2O. Sfincterul Oddi rezista la presiune de pana la 300 mm H2O.

Contractia vezicii biliare este insotita de relaxarea sf. Oddi iar stimulatorul cel mai puternic este CCK eliberata de prezenta alimentelor grase in duoden. Relaxarea sf. Oddi si golirea vezicii biliare se realizeaza prin fibre nervoase colinergice care apartin PS si SNE(plexuri intramurale) Golirea poate fi dificila datorita faptului ca sf. Oddi poate ramane contractat tonic, el trebuind ca inaintea golirii sa se relaxeze.Exista 3 factori care contribuie : CCK inainte de a stimula sf. Oddi determina un efect slab de relaxare a acestuia ; acest fapt indica faptul ca golirea vezicii nu este suficienta decat in cazul cand se elimina o cantitate mica de bila Contractiile ritmice ale vezicii biliare care transmit unde peristaltice catre sf. Oddi si care duc la aparitia undelor de relaxare care inhiba partial sf., inaintea undelor peristaltice Rolul cel mai important cand undele peristaltice intestinale trec la nivelul peretelui duodenal, faza de relaxare a fiecarei unde relaxeaza sf. Oddi anterior relaxarii peretelui muscular. Bila trece in duoden sub forma unei tasnituri. Exista o serie de substante colagage (care stimuleaza relaxarea sf. Oddi si golirea vezicii)(exp.: smantana, untdelemn, galbenusul de ou- utilizat in clinica) ROLURILE BILEI: Intervine indirect in digestia si absorbtia grasimilor prin emulsionarea lor Activarea lipazei pancreatice Favorizeaza absorbtia AG. Si a MG. Fav abs vit liposolub (A,D,K,E,F),a colesterolului si a unor metale ca Fe si Al. Are actiune antiputrida actionand asupra florei de putrefactie de la niv colonului Impiedica coagularea mucusului intestinal prin inhibarea unei mucinaze si favorizeaza peristaltismul intestinal. Contribuie la neutralizarea in intestin a sucului gastric acid REGLAREA SECRETIEI BILIARE : 1. REGLAREA NERVOASA : PS. stimuleaza secretia S- inhiba secretia Bila este secretata continuu sub influenta stimulilor vagali, dir sau indir, prin gastrina eliberata prin reflexe vago-vagale. 2. REGLAREA UMORALA : Sarurile biliare exercita mecanism de feed-back (+) (rol stimulator de 300 de ori mai mare Efect colinergic(de formare a secretiei biliare) il are carnea si grasimile Hormonii : secretina (stimulata de prezenta chimului acid in duoden) : creste fluxul biliar, creste secretia apoasa de HCO3 creste cantitatea de KCl, NaCl la niv cel. epiteliale ale ductelor biliare dar nu det stimulareade ac. biliari de catre hepatocite.

2 gastrina, CCK, histamine au efecte coleretice dar mai reduse decat secretina. La nivelul duodenului gasim glandele Brunner care sunt gl. Mucoase, tubuloacinoase, foarte ramificate, localizate intre pilor si ampula lui Vater la nivelul careia se varsa sucul pancreatic si bila. Gl. Brunner secreta mucus datorita unor stimuli tactili ; datorita stim. Vagale (creste secretia gastrica si secretia de hormoni gastrointestinali) (secretina) Mucusul secretat de glande protejeaza peretele duodenal de dig. prin sucul gastric : raspunsul este prompt si intens . Gl. Brunner sunt inhibate de secretina ceea ce determina o neprotejare a bulbului duodenalulcer peptic( prop de 50%) La nivelul jejunului, ileonului si la nivelul intestinului gros se gasesc glande (cripte) Lieberkuhn. Secretia glandelor apartinand cel. Epiteliale de la nivelul acestora. EXISTA MAI MULTE TIPURI DE CELULE : ENTEROCITE- prezente in zona apicala a marginii in perie, se gasesc enzime care definitiveaza digestia si o serie de complexe functionale cu transportori membranari care intervin in absorbtie CELULELE CALCIFORME- secreta mucus CELULELE PANETH intervin in regenerarea epiteliilor mucoasei, au rol secretor pentru lizozim, intervin in apararea organismului (Ig) CELULE ENDOCRINE- (DESCRISE IN 1968), apartin APUD 1. CEL. S- secreta secretina 2. CEL ES- secreta enteroglucagon 3. CEL. ENTEROCROMAFINE- secreta serotonina