"Dar in ce mit traiqte omu! astazi 7" "In mitul crqtin, s-arputea spune." "Tu traiesti In el?" a rasunat mai departe intrebareaIn mine. "Ca sa fiu sincer, nu I N u este mitu] in care traiesc eu.""Atunci nu rnai avem nici un mit?" "Nu, e evident dl nu maiavem nici un mit." "Dar care-i oare mitul tau? JVIitui in caretraie~ti tu ?~'

Deodata dialogul deveni neplacut. Si am incetat sa mal gin-desc. Ajunsesem la un impas.

In 1912, In jurul Craciunului, am avut un vis. iVIa giisellil1intr-ologgia italieneasca superba, cu coloane, podea de marmura ~i 0balustrada de marmura. ~edeam aeolo pe un scaun in stir renas-centist, aurit, iar in rata mea se af1a 0 masa de 0 fmmusete rara.Era fikuta dintr-o piatrii verde; pardi ar fi fast smarald. ~edeam~i priveam in departare, pentru C;3, loggia se gasea sus de tot, Inturnul unui castel. Erau ~i copiii mei in jurul mesei.

Dintr-o data, 0 pasare alba coberi in zbor, un mie pescaru~ sauun porumbel. Se lasa cu gratie pe masa, iar eu Ie-am facut copiilorun semn sa stea lini~titi, ca sa ilU sperie frumoasa pas are alba.Indatii, porumbelul se transformfi lntr-o fetiti'[ de vreo opt ani, ellun par blond-auriu. Pleca in fuga impreuna eu copiii ~i se jucarain minunatele galerii eu coloane ale casteluluL

Am ramas pe lac, cufundat in gindmi, ref]ectlDd 1a ceea cetocmai se IDtlmplase ~i triljsem. Atunci, fetita se intoarse ~i i91puse eu tandrete braWl pe dupa uDl.arul meu. Bruse dispanl dinnou, iar porumbelul reaparu ~irosti Incet~ell glas omenesc:mai In prime Ie ore ale noptii ma transfor1na in om, in tin1pce porumbelul biirbatu~ este ocupat eu cei doisprezece mortL" euaceasta, i~i lua zboruliDspre ceml a11bastJ-0.,iar eu rn-am trezit dinsomn.

Singurul lucru pe care I-am putnt spune despre vis c~fast cael indica 0 activare neobi~nuita 8. incoD~tientuluL Dar nu c-uno&-team nici 0 tehnic~ipentru a ajunge pIna la radacinile proceselor1" . C "" b 1 " ,y , .auntnee .. e ro~te ~ve~ a race un ~orum el, ba:D~.tus C~1~QOlS?re-

zece morp? in legatura cu masa de smanud Iml vem m mlntepovestea Cll "tabula smaragdina" din legenda alchiTDica a lui Her~mes Trismegistos. Se pare ca ar fi Elsat In Urnl3. sa 0 masa In careera gravata in grecqte esenta iD.te1epciunii alchimice. M-amgindit si la eei doisprezece apostoli, la cele douasprezece Iuni ale

an~lui, .la~sem.nele zodiacale. Da~ t1-~amgasit ~~ici 0 dc::legare :er.ngmeL In cele (lIn a trebult sa renunt. PJ.u ffil-(i rL'Ul~',as :::~lta

-:0(\iO,j

:.11ededt aceea de a a~tepta, de a-mi trai mai departe viata si de.1acorda atentie fantasmelor me1e.

Se repeta des pe-atunci a fantasma inspaimlntatoare: se tot',ea ceva mort care totuSi mai traia. De exemplu, in cuptoarele:rematOliului erau introduse cadavre Si deodata se constata ca maiildeau semne de viata. Aceste fantasme cu1minara Si in acela~i:imp lSi gasira deznodarnintul intr-un vis:

Mi:i aflam lutr-un loc care-m! amintea de Alyscamps de llnga,-'.rles. Aeolo se gase:?te 0 alee eu sareofage care ajung pina iniinastia Merovingienilor. In visul meu, veneam dinspre ora~ ~i am'>azut in fata mea a alee asemanatoare, avind un lung Sir de mor-minte. Erau postamente eu placi de piatra pe care stateau intin~imortH. Zaceau acolo, in vestimentatia lor de pe vremuri ~i cu mii-nile impreunate la piept, ca in vechile capele mortuare cavaleriiin armuri1e lor, numai cu deosebirea ca monii din visul meu nu

erau sculptati in piatra, ei mumificati intr-un mod eludat. M-amJprit in fata primului mormint ~i am privit mortul. Era un barbatdin anii '30 ai seeolului a1 XIX-lea. M-am uitat eu interes la

;-;ainele lui. Bruse se mi~ca. ~i reveni la viata. I~i desfaeu miinile,i cu am ~tiut c9. asta se intimpla numai pentru ca-l priveam eu.Am pleeat mai departe cu un sentiment neplEieut ~i am ajuns 1aun mort care apartinea seco1u1ui a1 XVIII-lea. Se petrecu acela~ilUcru: cind I-am privit, a prins viafa ~i ~i-a mi~cat miinile. Ammers tot a~a de-a lungulintregului rind, pina ce am ajuns, ca samil.exprim astfel, in secolul al XII-lea, 10. un cruciat in pieptar deza1e, care ~edea ~i el intins ~i cu miinile impreunate. Trupul luiparea dopEt in lemn. L-am privit timp indelungat, convins ca eraintr-adevar mort. Dar, deodata, am vazut cum un deget de la minasti'nga incepe sa i se mi~te u~or.

Visul ma preocupa muIt timp. Bineinteles c3. initial impartasisem opinia lui Freud ci1in incon~tient s-ar aDo.vestigii ale unarexperiente vechi.1 Vise Cii acesta ~i trairea realii a incon~tientuluim-au condus la parerea ca aceste vestigii l1-ar fi totu~i formeconsumate, trecute, maarte, ci apartin psihicului viu. Cercetarilemele ulterioare au confkmat aceasta ipoteza, ~i de aiel s-a dez-volta! in decursul anilor teoria arhetipurilor.

1 Freud vorbe~te despre resturi arhaice (n. ed. engl.).

181

ViseIe n1-UU ImpresionaL clur nu m-au putut ajuta sa depa::;escsenzatia de dezorientare. Din1porrl\'a, tralaln ca sub 0 constantapresiune inten13.. lTneori era :}r'l't de putel11ica~ illcit an1 presupusca trebuie: sa fie vorba 10.mine despre 0 tulburare psihieiL Deaceea~ anI parcurs de clauS. ori in 111irff_cIDtrcaga-mi viat2~,eu toatedetaIiilc. mal eu seama. amintirlle din copilarie: cael m-am ginditea ar putea exista cevo. 10 treeutul men care sa fie luat In seamadrept cauza a tulburarii. Dar trecerea In revistii n-2\ dat rezultat ::;ia trebuit sa-mi admit ignoranta. Atunci mi-arl1 spus: "Cum tot nustiu nimie, 0 sii fac de-acum '1ncolo pur 51 simplu ce-mi vine."Acestea fiind zise, m-am laso.t constieot prada impulsurilor in-constientului.

iviai inti'! ie~i la suprafata 0 arnintire din copililrje~ poate de pe

la zece, unsprezece ani. Pe atunci eranl pasionat de jocul cu cuburi.Imi amintesc clar CUITl construiarn casu~e si castele ~iarcuiamporti eu bolti, ridicindu-Ie pc deasupra unoI' sticle. Cevo. mai tirziuam folosit char pietre adevarate, iar in loe de mortar, jut. Aeesteconstructii ma fascinars. mult timp. Spre surplinderea mea, ie~i10.iveaEi toemai aceasIa o.minrire, bsotita de 0 anumita emotie.

"Aha, mi-am spus, aici pulseaza viata! Baietelul inca estepe-aei pe undeva 5i are 0 viata creatoare, care mie-mi lipse~te. Darcum pot ajunge 10.eo.7" Pentru omul adult care eram eu mi separea insurmol1tabiEi dlstanta dintre prezent ~i eel de-al uDspre-zeeelea an 0.1vietii mele. Dadi voiam sa restabilesc 1ma eontactuleu acea perioada, nu aveam incotro: trebuia sa ma reintorc 13. eo.

si s~ reiau Ia no fOe viata de copll, CLl jocmiJe-"i copila:esti ..Acest moment a reprezemat un punet de raseruee m destmul

meu, caei dupa infinit de multe rezistente si resimtind 0 resem-nare extrema m-am pretal in cele din urrrdi 10.aeest joe. Nu insaJ'nainte de a trai dureros umilinta de a nu putea face cu adevaratnimic altceva dedt a ma juea.

A5a ca m-am pus pe treaba: am inceput sa adun pietre potri-vite, partial de la malullacului, partial din apa, dupa care am in-ceput sa construiesc: casule, un castel .- un sat Intreg. Mal lipseadoar biserica, drept care am facut un edificiu patrat, eu un fel detoba hexagonala deasupra si 0 cupola patrata. 0 biserica are ~iun altar. Dar mi-a fost teama sa-l construiese.

Preocupat de intrebarea cum a~ putea rezolva problema, ampornit-o intr-o zi, ca de obicei, de-a lungul lacului ::;i am strinspietre din pietri5ul de pe mal. Deodata am zarit 0 piatra rosie: 0piramida eu patm laturi, de vreo patm centimetri inaltime. Era 0

182

bucata dintr-o piatd care, tot rostogo1indu-se in apa I)i plintre'.aluri, fusese I)Iefuita plna ce capatase aceasta fOmla - un simp1L;produs al hazarduiui. De cum am zarit-o, am 9i 9tiut: acesta estedtarul! Am agezat-o deci ln mijloc sub cupola 9i, in acest timp,mi-a revenit In minte falusul subteran din visul meu de copil.Corelatia a trezit in mine un sentiment de satisfactie.

In fiecare zi construiam dupa mas a de prinz, atunci cind vre-mea 0 pennitea. De indata ce terminam de mincat incepeam sa:na joc pina ce apareau pacientii; iar seara, cind ispraveam maidevreme lucrul, ma intorceam la activitatea de constructor. In acesttimp, gindurile mi se limpezeau 9i puteam intelege fantasmele acaror prezenta doar 0 presimteam vag, doar 0 intuiam ca zaceain mine.

Bineinteles ca imi faceam ginduri in Iegatura cu sensu1 joculuimeu 9i ma intrebam: "Ce faci, de fapt? Construiqti 0 midi age-zare I)i Savirge9ti acest Iucm ca pe un ritual!" Nu 9tiam care eraraspunsul, dar aveam convingerea intima ca. ma aflam pe drumulcare ducea spre mitu! meu. Caci construirea era numai inceputul.EI declan9a un flux de fantasme, pe care Ie-am notat mai tirziucu mare grija.

Situatii de acest gen au continuat sa apara de-a lungul anilor.Ori de cite ori mi s-a mai intimplat in viata sa ma poticnesc, sama impotmolesc, am pictat un tab Iou sau am prelucrat 0 piatd I)iintotdeauna asta a reprezentat un rite d' entree pentm ideile I)i lu-crarile ce au unnat. Tot ce-am scris in acest an 1, deci Gegenwartund Zukunft (Prezent 'Ii viitor), Ein moderner My thus (Un mit mo-dern), Das Gewissen in psychologischer Sicht (Con:;tiinta moralii inperspectivii psihologica), s-a nascut in decursul cioplirii unei pietre,munca pe care am Hkut-o dupa moartea sotiei ~ele2, Implinireaexistentei ei, sfir>;itul vietii ei 9i tot ce mi s-a clarificat cu acestprilej ma smulsesera putemic din mine Insumi. M-a costat multca sit ma regasesc, sa ma fixez I)i sa ma reechilibrez, iar eontactuleu piatra m-a ajutat.

Inspre toamna lui 1913, presiunea pe care 0 simtisem pmaatunci in mine paru sa se deplaseze in afara, de pardi ar fi planatceva in aer; intr-adevar, atmosfera mi se parea mai sumbd capina atunci, Era ca ~i cum n-ar mai fi fost yorba de 0 situatie

1 1957 (11. ed. germ.).227 noiembrie 1955 (11. ed. germ.).

183

psihica, ci de 0 realitate concretii Aceasr3. impresie mi se intaritot mai multo

In octombrie, in timp ce ma aDam s1ng\.1l-lDtr-ociil2Sorie, amfost deodata asaltat de 0 viziune: Am vazut un potop imens, carese revarsa peste toate tarile nordice S1peste cele "-sezate putin maila sud, in zona dintre Marea Nordului si Potapu! se intindeadin AngEa pina in Rusia Si de Ia coasta MarH Nordului pinaaproape de Alpi. Cind atinse Elve(ia, am \lawt ca mUllti! cresteau,devenind din ce in ce mai inal(1, ca pentru a apafa tara noastriLSe dezUintuia 0 catastrofa ingrozitoare. Am vazur valurile gaIbe-ne invrajbite, ruinele operelor civilizatiei plutind prin tOTent 5imoartea a mii 9i mii de oameni. Apoi, rnarea se transforma insinge. Aceasta viziune dura aproximariv 0 ora, ma tulbura, mazapaci si imi facu grea\a. Mi-era rus;ine de sHibiciunea mea.

Trecura doua saptamini, dupa care viziunea reveni in aeeleasiconditii, numai ca transfol1narea in singe fu de asta data ~i maicumpIita. 0 voce interioara rmi vorai: "Ia te uita, este perfect real9i se va intimpla intocmai; nu incape nici a indoiala."

In iama unnatoare, cineva ma intreba ce gindeam des pre eve-nimentele mondiale din viitorul apropiaL I-am spus c3.nu gil1deamnimie, dar d vedeam torente de slnge. viziunea nu-mi dildeapace.

Ma intrebam dad viziunile indicau a revolutie, neputindu-mireprezenta insa bine acest lucru. Asa ca am conch1S di ar aveade-a face eu mine insumi ~i am presupus ca a~ fi amenintat de 0psihoziL Ideea riizboiului nu-mi treeu prin mime.

Purin dupa aceea - era In primavara Iui 1914 ~i apoi pe 1ainceputul verii - un vis mi se repeta de trei od: In mijlocul veriipatrundea un ge, arctie, iar paminruI impietrea. imepenea subgheata. Vedeam astfel, de exemplu, cum intregul tinut al Lorenei~i canalele sale inghetaseriL Toata regiunea era pustie, fara niciun suflet de am, iar lacurile 91riurile - inghepte si ele. Muriseariee vegetatie. Aceste imagini oni[ice se produsera III aprilie 'Iimai, iar ultima oara in iunie 1914.

In eel de-al treilea vis, din spatiile cosmice se liisa din nOli unge, cumplit. Acest vis avu 111saun final neasteptat: Se af1a acoloun copac eu frunze, dar lipsit de rod (arborele vietii mele, ill-amgindit), ale carui frunze se transfOlmasera prin aC1[mneageruluiin boabe dulei de strugure, pline de un sue tamaduitor. Am culesboabele ~i Ie-am daruit unei mul~imi de oameni care stateau Ina~teptare.

184

La lunii lulie 1914 fusesem invitat de cam:: British

dedical Association la Aberdeen, unde urma sa Ia un congres:' prelegere "hnportanla mcc,n~;tl,entulU1in psihopatolo-;:e"l. Mil a~1eptam sa se intimple ceva; diei asemenea viziuni ~i,;se inseamna d,,,,;stin.In starea mea de atunci ~i Ia temerile pe care~::.nutre&111~rni se a fi un se.mn at sortii chiar ~i faptul ca~Jcnlai atunci :a trebuit s~ivorbesc despre i1nportanta incon~ti-~ntului.

La 1 august izbucni primul razboi mondiaL Acum, sarcina:nca era dari,!: sa incerc sa inteleg ce seiDtimpla ~i in ce masura:ropria-mi triiire era legata de cea a colectivitiitii. In acest sens,~rebuia mai intii sa chibzuiesc asupra persoanei mek. Inceputul.'.cestor reflect!i i-a reprezentat notarea fantasmelor pe care Ie.'.\usesem in timpul eu cuburile de construit. Munca asta.'.j:Jnse acum in prim-planui activitatii mde.

Se declanSa astfel un flux necontenit de fantasme ~i m-amomlduit sa fac tot posibilul pentru a nu pierde orientarea :;;i a:eseoperi calea de urmaL 1\'1a aflam, neajutorat, intr-o Iume stra-ma, Si tot\11mi se parea dificil :;;ide neinteles. Traiam neil1treruptintr-o mare tensiune :;;iaveam ades senzatia ca ni~te b10curi gi-~antice s..ar prabuSi de sus asupra mea. 0 furtun2', 0 succeda pe-:ealalt1LFaptnl ca reuSeam sa rezist era 0 chestiune de forta bro:ala. elli n..3.11 fast sfarlmati! Nietzsche :;;1Holderlin :;;iatitia aItiLin mine saliiSluia insa 0 fona. demonicii 91inca de !a inceput ml ..afost Hmpede ca trebuia SE gasesc semnificatia a ceea ce traiam infautasmele mele. Sentimentul de a aseulta de 0 vointa superioarajaca tineari1 piept asaltului incon~tientului era de neinlaturat ~i aramas ca un fir conducatar, sus!inindu-ma in 111cercarea de a;ndeplini sarcina,"

Eram deseori atit de rL\.scolit, lncit trebuia s3.-mi stapinescemotiile prin exercitii yoga. Insa CUlTi ~elul meu era sa aflu ce sepetrecea In rnine, Ie facean1 numai plna ce-mi redoblndeam lini~-tea care sa-mi pennila sa relan munca mea eu incOrl9tientul. Deindata ce aveam se:i.timentul de a fi din nou eu 111sumi.abandonam

PreIegerea a aparut in engleza sub titlul ~IOnthe In1portance or theUnconscious ID Psychopa::hoiogy", In British A1edical Journal~ Londra II,1914; in Ges. tFerkc !fl., 1968 (n. ed. genn.),

21n thnp ce Sung lrni v()rbea des pre aceasta arnintire, tot s;,::rnai sin1teau\'ibrind agita~ia Si ;~rno-~iadinlauntrLll sau. Drept mota a1 capitolului 1111i

: ;,Ferice de eel ce a scaput de rnoarte" (Odiseea) - (A. J.).

185

eantrolul :;;idadeam iarasi cuvintul imaginilar :;;ivoeilar launtrice.IndianuI, in sehimb, face exercitii yoga in seopul de a elimina elldesavlrsire multitudinea eontinuturilor ')l imaginilor psihiee.

Pe masura ce izbuteam sa rraduc elTIotiile in iInaginL adica sagasese aeele imagini care se ascundeau in ele, se instaura linisteainterioara. Dad. m-a:;; 1'imultumit ell ernotiile :;;ias fi lasat lueru-rile aSa, probabil ca as fi fast sflsiat de continuturile ineon:;;ti-entului. Paate ca Ie-as fi putut disoeia, seinda, dar atunei as fieazut indiscutabil victima nevrozei 5i in eele din urma continu-turile incon:;;tientului tot m-ar fi distrus. Experimentu1 meu malnvata dt de salutar este din punet de vedere terapeutic sa poticonstientiza imaginile care zac indaratul emotiilor.

Am notat fantasmele cit am putut eu de bine :;;im-am straduitsa exprim in cuvinte Si eonditiile psihiee in care se ivisera. Numaica n-am putut face asta decit intT-un limbaj foarte greoi, neadec-vat. Mai intli am formulat fantasmele asa cum le percepusem,adica de cele mai mulce ori intr-un "limbaj elevat", caci el cores-punde stilului arhetipurilor. Arhetipurile vorbesc Intr-o maniedpatetica Si ehiar bombastica. Stilul limbii lor Imi este neplacutsi-mi zglrie sentimentele, ca atunci dnd cineva i~i zgirie auzulscrijeJind un perete cu unghiile sau 0 farfurie cu cutituL Insa cumeu nu ~tiam des pre ce era vorba, l1U aveam aWl cale. Nu-mi ra-minea nimie altceva decit sa notez totul In stilul pe care-l alesesechiar incon~tientul. Uneori era de pardi a~ Ii auzit totul Cll ure-chile. Alteori il simteam eu gura, ca ~i cum limba mea ar fiformulat vOTbele; ~i apoi mi se intirnpla sa ma aud pe mine insumi~usotind euvinte. Sub pragul constiin[ei, totul era viu.

Inca de 10. inceput concepusem confruntarea ell ineoD$tientulco.pe un experiment stiintifie pe eare-] niceam eu Cll mine insumi~i de 0.1caroi deznod1hnlnt eram interesat In mod vital. Astazi, ce-idrept, as putea spune ~i di era un cKperiment care se faeea cumine. Una dintre cele mai man dificultati pe care a trebuit s-odepaSesc a fost sa-mi rezolv sentimentele mele negative. M-amlasat voluntar prada emot]iloT, pe care totusi nu Ie puteam aproba.Astemeam pe hirtie fantasmele eare o.deseo.mi se pareau a fi nisteabsurditi:W ~i impotriva earora resim(eam Tezistente putemice.Ci:ki, atlta timp elt nu Ie Intelegi sensul, ele sint un amestecdiabolic de subJim 5i ridicol. JVI-a costat mult sa lndur pina 10.sursit, dar i'nsu5i destinul a fost eel care mi-a aruncat manu~a,provocindu-ma. Numai in Uffi1aunui efort suprem am fast eapabilsa ies In final din labirint.

186

Pentru a cuprinde fantasmele care ma agitau "subteran", tre-buia, ca sa ITI3.exprinl a~a, sa mB.las sa cad in ele. Nu resimteaml1umai rezistente impotriva acestui lucru, ei ~i0 reala teama. Mi-erafridi sa nu-mi piei'd autocontroluL devenind 0 prada a incon~ti-entuIui, iar ceea ce lnsemna acest lucru mi-era cil se poate de clarmie, in calitate de psihiatru. Trebuia totu~i siI cutez sa pun stapi-nire pe aceste imaginL Dadi n-o facearn, riscam sa puna ele sta-Finire pe mine. Un motiv important In cadrul acestor reflectii I-aconstituit faptul cii de 10.paeientii mei nu puteam a~tepta nieiodataceva ee eu Insumi nu indrazneam sa fae. Pretextul di pacientulavea ali:ituri de el un ajutor nu reu~ea s~.-mi impuna, sa aibiI erectasupra mea. -Stiam ca aSiI-zisul ajutor, adica eu, inca nu cuno~teamateria :;;i domeniuI din proprie experienta, ci ca eu posedamreferitor la (Ie In eel ITlai bun caz ni~te prejudec3_ti teoretice de 0\'aloare i'ndoielnidL In mai multe faze critice m-3. ajutat enormgindul ciL 1a urma in aceasta imreplindere aventuroasa, incare ma implicam 'Ii ma lnci'lceam, eu TIU ma hazardam numaipentru mine personal, ci ~i pentru pacientii mei.

Era in anul !913, i'naintea Craciunului, clnd m-am hotaril safac pasul decisiv (12 decembrie). ~edeam 1a masa de lucru ~ireflectam incii 0 data asupra temerilor me1e, apoi m-am Hisat sacad. Am avut efectiv senz3.tia di pamintul ceda sub mine, in sensulpropriu 0.1cuvintului, ~icii ma prabu~eam lntr-un hau tenebros.\iu ma putearn elibera de UD sentiment de panid. Dar bruse, ~inu 1a fcarte mare adincime, m-am trezit c2,mfi opresc in picioare,Intr-o masa moale, vlscoasa - spre irnensa mea u~urare, de~i magasearn j)-ltr-o bezn~ aproape totala. Dupa~un tinlp, ochii mei s~auobi~nuit eu intunericul, care acum semana eu un crepuscul far3.luminozitate. In fata rnea se afla intrarea Intr-o pe~tera obscura,iar acolo state a un pitic. dadea senzat!.a de a fi facut din pieletabikita, de pardi aTfi fost mumificat. M-am strecurat cu greu pelinga el, treeind prin intrarea i'ngusta ~i mi-am croit drum pina 10.celalalt capa.t 211 pe~teTii, mergind prin apa reee ca gheata, care-miajungea pi'Da 10.genunchi. AcoIo, pe 0 stind, se afla un cristalro~u, striilucitoL Am luat piatra, am ridicato ~i am descoperit ciidedesubt era un Spatiu goL La inceput D-am putut distinge nimie,dar in cele din unna am zarit in adiDcime 0 apa curgatoare. Uncadavru plutea pe suprafata apei, UD tinar ell paml blond, ranit lacap. Era urmat de un scarabeu Degm uria~ ~i apoi aparu, veninddin adi'Dcul apei, un soare ro~u, nou-nascut. Orbit de lumina, am

187

I

I

1

III!I

I

I

]I,

vrut sa acopar iara~i deschizatura cu piarraj cind un lichid l~i faCllloc prin orificiuo Era singe! Tl~ni In jet giOS ~imi se facti greata.Jetul de sInge dura, din cite mi se piJxu mie, insuportabil de mulLIn cele din Uffi1ased ~i, eu aceasta, viziunea lua sfir~it.

Imaginile ma consternari:L Binell1~eles ca am vawt ca la piecede resistance era un mit eroic ~isolar~ 0 drama a monE ~i relonoirii.Rena~terea era simbolizata prin scambeul egiptean. La sfiqit arfi trebuit sa urmeze Daua zi; in locu1 ei se isca 1,sa acea revarsareinsupOltabila de singe, un renomen extrem de anormal, din cItemi se parea. Imi veni atunci in minte viziunea singelui pe care 0avusesem i11Wamna aceluiasi an, ceea ce ma tacu sa renunt 1aorice aWi incercare de a intelege,

~ase zile mai tirziu (18 decembrie 1913) am avut urmatorulVIS;

Ma gaseam impreuna cu un tinax necunoscut, eLl pie1e de cu-'Ioare 'illchisa, un salbatic, pe un munte singuratie, stincos. Erainainte de revarsatul zoriIor, partea de rasarit a cerulni se luminasedeja, iar stelele erau pe cale de a se stinge. Deodata, pe deasupramuntilor rasuna comullui Siegfried, iar eu ~tiam dl. trehuia sa-lucidem. Eram inarmati eu pu~ti si il pindeam pe 0 carare lngustadintre stincl,

Siegfried se ivi brusc sus, pe creasta muntelui. in prima razaa soarelui ce tocmai rasarea. Cobor11I1 mare viteza panta abrupta~i stineoasa, intr-o trasura filcuta din oseminte. Cind coti dupa uncolt i1 impusearam, iar el se prabusi, atins mortal.

Plin de seirba dar si de remuscarea de a fi distms eeva atlt demare si de frumos, am Gat sii fug, lTlinat de teama sa nu se desco-pere crima. Atunci incepu sa cada a ploaie puternica 9i am ~tiutea ea va sterge to ate urmele faptel. SCEipasem de primejdia de afi dcscoperit, via\a putea merge rno.i departe, dar ceea ce ramasefu un sentiInent intolerabil de culpa.

Cind ill-am trezit din somn, m-am tot gindit 1a visul avut, darmi-a fost imposibil sa-llnte1eg. Am incercat, a~adar, sa adOffi1 dinnouj Insa 0 voce lnli spunea: 11'-frebuie sz, inlelegi visul, ~i anumeacum, pc lac!" Zbuciumul interior se amplificil pina 1amomentulcumplit dqd glasul zise: "Dad nu deslu~qti visul, trebuie sa te~!'mpu~ti!'~In noptiera mea se afla;jrl revolver :incarcat ~i mi sefacu frica. Am Inceput sa cuget din nOli ~i, dintr-o data, sensulvisului mi se dez\;'alui: nEt bine~ dur asta~i problerna care se des-fa~oara acum in lUTI1e!'s Siegfried reprezinta ce-ea ce voiau gerr[la,~nii sa rcalizezc~ adica irnpuna 'in rnod craie propria vointa.

188

"Unde exista vointa, exista ~i 0 cale!" Acela~i lucru il voiam ~ieu. Numai ca asta nu mai era posibil acum. Visul arata ca ati-tudinea Intruchipata de Siegfried, eroul, nu mi se mai potriveamie. De aceea el trebuia rapus.

Dupa implinirea faptei, am simtit 0 compasiune cople~itoare,ca ~i cum eu insumi a~ fi fost impu~cat. Prin aceasta l~i gaseauexpresie tainica mea identitate cu eroul, precum ~i suferinta pecare 0 traie~te omul daca este constrins sa-~i jertfeasca idealul ~iatitudinea con~tienta. Trebuia insa sa i s

E firesc ca am incercat sa gasesc 0 explicatie plauzibila pentruaparitia personajelor biblice in imaginatia mea, invocind faptul ditata fusese preot. Dar asta nu larriurea Inca nimic. Caci ce sem-nifica batrlnul? Ce semnifica Salomeea? De ce sInt Impreuna?Abia ani mai tIrziu, cind aveam sa ~tiu mult mai multe, legaturaIptre omul cel batrin ~i fata cea tInara avea sa-mi apara ca fiindperfect naturala.

Intr-adevar, In cursul unor asemenea peregrinari onirice te In-tllne~ti frecvent cu un batrln care este Insotit de 0 tmara ,?im multepovestiri mitice se gasesc exemple pentru 0 astfel de pereche. A~a,de pilda, conform traditiei gnostice, Simon Magul colinda In com-pania unei fete tinere, despre care se spune ca ar fi cules-o dintr-unbordel. Se numea Elena ~i era considerata a fi reIncarnarea Eleneidin Troia. Klingsor ~i Kundry, Lao Zi ~i dansatoarea pot fi ~i eimentionati In acestcontext.

In imaginatia mea, dupa cum am spus deja, se afla, pe llngaEliahu ~i Salomeea, mea 0 a treia figura, cea a marelui ~arpe negru.In mituri, ~arpele este deseori pandantul eroului. Exista multe re-latari des pre legatura apropiata dintre ei. Astfel, undeva se spune,de exemplu, ca eroul are ochi de ~arpe; In a!ta parte ca a fosttransformat dupa moarte Intr-un ~arpe ~i venerat ca atare; sau ca~arpele este mama lui ~.a.m.d. In cadrul faritasmei me1e, prezenta~arpelui indica deci un mit eroic. -

Salomeea este 0 reprezentare a animei. E oarba, deoarece nuvede sensullucrurilor. Eliahu este figura profetului batrln ~i mlelept~i intruchipeaza cunoa~terea, in timp ce Salomeea simbolizeazaelementul erotic. S-ar putea afirma ca aceste doua figuri sintpersonificari ale Logosului ~i Erosului. Dar 0 astfel de definitiear fi deja prea intelectuala. Este mai judicios sa lasam mai mtlipersonajele sa fie ceea ce mi-au aparut mie atunci a fi, ~i anumeexpresii ale unor procese incon~tiente care se deruleaza In fundal.

CUrlnd dupa aceasta fantasma, un alt personaj rasari din in-con~tient. Se dezvoltase din figura lui Eliahu. L-am nurnit Philemon.Philemon era un pagin ~i aduse Cll sine 0 atmosfera egipteano-ele-nistica de tonalitate gnostica. Figura lui Imi aparu mai intii intr-unVIS:

Se vedea un cer albastru, de ai fi zis ca-i Intinderea marii. Era

acoperit - nu de nori, ci de bulgari maronii de pamint. Bulgariipareau sa se desfaea in bucati, lasind sa apara printre ei apaalbastra a marii. Apa era insa cerul albastru. Deodata, dinspredreapta plana In zbor p fiinta Inaripata: un batrln ell coarne de

190

taur. Purta 0 legatura cu patru chei ~i tinea una dintre ele In a~afel, de parca ar fi fost gata sa descuie 0 broasca. Avea aripi careerau ca acelea ale pescaru~ilor, cu culorile lor caracteristice.

Cum nu Intelegeam aceasta imagine onirica, am pictat-o, pentrua mi-o reprezenta mai bine. Intr-una din zilele In care ma Indelet-niceam cu aceasta activitate, am gasit la malul lacului gradiniimele un pescaru~ mort! Am fost ca lovit de trasnet! Numai extremde rar se pot vedea pescaru~i In Imprejurimile Ztirichului. Deaceea am fost atit de impresionat de aceasta Intimplare care, celputin In aparenta, era doar un produs al hazardului. Le~ul era Incadestul de proaspat, n-ayea mai mult de doua, cel mult trei zile ~inu se vedeau pe el leziuni externe.

Philemon ~i alte personaje ale imaginatiei mi-au deschis ochiiasupra faptului de 0 importanta decisiva ca exista lucruri In sufletpe care nu eu Ie fac, ci care se fac ele singure ~i au viata lorproprie. Philemon reprezenta 0 forta care nu eram eu. In imagi-natia mea, purtam cu el discutii, iar el rostea lucruri pe care eunu Ie gindisem In mod con~tient. Imi diideam !impede seama cael era cel ce vorbea ~i nu eu. EIImi explidi faptul ca ma purtamcu gindurile de parca le-a~ fi produs eu Insumi, In vreme ce ele,dupa parerea lui, ar avea viata proprie, aidoma animalelor dinpadure ori oamenilor dintr-o Incapere, sau ca pasarile din viizduh:"Nici daca vezi oameni Intr-o camera, nu ti-ar veni sa afirmi cai-ai facut tu sau ca e~ti responsabil pentru ei", ma Invata el. Inacest mod ma facu treptat sa Inteleg obiectivitatea psihica, "reali-tatea sufletului".

Datorita dialogurilor cu Philemon mi se clarifica diferentadintre mine ~i obiectul gindurilor me1e. ~i el se confruntase-cumine, ca sa zic ~a, Intr-o maniera obiectiva ~i am inreles ca existaceva In mine care poate rosti lucruri pe care eu nu Ie ~tiu ~i nu Iegindesc sau intenrionez ~i care, eventual, sint chiar orientateImpotriva mea.

Din punct de vedere psihologic, Philemon reprezenta ointele-gere superioara. Era pentru mine 0 figura p!ina de mister. Uneoriaproape ca mi se parea a fi real fizic. Ma plimbam cu el pringradina Incoace ~i Incolo ~i el era pentru mine ceea ce indieniinumesc guru.

De fiecare data cind se contura 0 noua personificare, 0 resim-team aproape ca pe 0 infringere personala. Caci ea msernna: "Niciasta n-ai ~tiut-o pma acum!" ~i ma cuprindea teama ca ~irul unorastfel de personaje ar putea fi nesfir~it ~i m-a~ putea [ataci in

191

abisuri de ignoranta insondabila. Eul meu se simtea devalorizat,de~i numeroasele succese exterioare m-ar fi putut lini~ti in aceastadireqie. In "tenebrele" mele de atunci (horridas nostrae mentispurga tenebras, se spune in Aurora COllsurgens)I nu mi-a~ fi doritnimic mai mult decit un guru adevarat, concret, posedind 0 ~tiinta,o cunoa~tere ~i 0 putinta superioare, care sa-mi fi descilcit pro-dusele involuntare ale fanteziei mele. Sarcina a fost preluata dePhilemon, pe care a trebuit sa-l accept in aceasta privinta, nolensvolens, ca "psihagog". Intr-adevar, el mi-a transmis idei ~i ginduricare m-au dus la multe c1arificari interioare.

Vreo cincisprezece ani mai tirziu m-a vizitat un indian mai invirsta ~i foarte cultivat, un prieten de-allui Gandhi, ~i ne-am in-tretinut des pre educatia indiana, mai cu seama despre relatia dintreguru ~i chelah. L-am intrebat ~ovaind daca mi-ar putea da infor-matii in legatura cu natura ~i earacterul propriului sau guru, laeare-mi raspunse pe un ton cit se poate de prozaic:

- 0, da, era Chankaracharya.- Va referiti cumva la comentatorul Vedelor? am intrebat.

Doar a murit cu multe secole in urma.

- Desigur, la el ma refer, imi spuse spre marea mea sur-prindere.

- V orbiti deci despre un spirit? am continuat sa intreb.- Sigur ca era un spirit, imi confirma.In aeel moment, mi-am amintit de Philemon.- Exista ~i guru spirituali, adauga interlocutorul meu. Cei mai

multi au drept guru oameni vii. Dar exisrn intotdeauna ~i din aceiacare au ea profesor un spirit.

. Aeeasta informatie a fost pentru mine pe cit de eonsolatoarepe atit de revelatoare. Nu cazusem deei nicideeum in afara lumiiomene~ti, ci Iacusem doar experienta a eeea ce Ii se poate intimplaoamenilor care au preoeupari ~i stradanii asemanatoare.

Mai tirziu, Philemon a fost relativizat prin aparitia unui altpersonaj, pe care I-am nurnit Ka. In Egiptul antic, "Ka' al regelui"era considerat a fi forma sa paminteana, intruparea sufletului. Infantasma mea, sufletul-Ka venea de jos, din pamlnt, ca dintr-unput adine. L-am pictat in intruchiparea lui terestra, ca pe un bustdin bronz, soc1ul sau fiind alcatuit din piatra. Sus de tot in picturaapare 0 aripa a pyscaru~ului ~i intre ea ~i capullui Ka plute~te 0

I 0 scriere alchimic1i, atribuitii Sfintului Toma din Aquino. Traducere:Purificii tenebrele cumplite ale spiritului nostru (11. ed. germ.).

192

nebuloasa stelara rotunda, luminoasa. Expresia lui Ka are cevademonic, s-ar putea spune chiar mefistofelic. Intr-o mina ~ine 0forma care seamana cu 0 pagoda colorata sau 0 cutie cu moa~te,iar in cealalta un stilet, cu care prelucreaza cutia. Spune des presine: "Sint cel care inmorminteaza zeii in aur ~i nestemate."

Philemon are un picior paralizat, este insa un spirit inaripat,in timp ce Ka reprezinta un fel de demon al pamintului sau meta-lului. Philemon este aspectul spiritual, "sensul", Ka, in schimb,un spirit al naturii, ca antroparionul din alchimia greceasdi, darcare, ce-i drept, pe atunci inca nu-mi era cunoscut.1 Ka este insaacela care face totul real, care invaluie, ascunde spiritul pescaru-~ului, sensul, sau 1l inlocuie~te prin frumuse~e, prin "reflexuletem".

Cu timpul, am reu~it sa integrez ambele personaje. M-a ajutataici studiul alchimiei.

Pe clnd imi notam fantasmele, m-am intrebat: "Ce fac defapt? Cu siguranta ca n-are nimic comun cu ~tiin~a. Deci ce e?"Atunci, 0 voce din mine rosti: "Este arta." Am fost profund uimit,caci nu mi-ar fi trecut prin minte ca fantasmele mele ar putea aveaceva a face cu arta, dar mi-am spus: "Poate ca incon~tientul meua format 0 personalitate, care nu este eu ~i care ar dori sa-~iexprime propriul punct de vedere." ~tiam ca. vocea provenea dela 0 femeie ~i am recunoscut-o ca fiind cea a unei paciente, 0psihopata talentata, care manifesta un putemic transfer fata demine. Devenise 0 fiiptura vie inlauntrul meu.

Fire~te ca nu era ~tiin~a ceea ce faceam. Atunci ce putea fialtceva decit arta? Pe lume nu pareau sa existe decit aceste douaposibilitati! Este modalitatea tipic feminina de a argumenta.

Manifestind multe rezistente~i accentuind fiecare cuvint, i-amexplicat vocii ca fant'!Smele mele n-ar avea nimic in comun cuarta. Drept care ea taeu, iar eu am continuat sa seriu. Apoi veniurmatorul atac - aeeea~i afirmatie: "Asta este arta." Am protestatdin nou: "Nu, nu este. Din contra, este natura," M-am pregatitpentru 0 noua obieqie ~i disputa; cum insa n-a urmat nimie deacest gen, m-am gindit ca. "femeia din mine" nu poseda un centru

1 Anthroparion (antroparion) este un "omulet", un fel de homunculus. Dingrupul antroparionilor fac parte gnomii, dactilii Antichitatii, homunculusulalchimi~tilor. ~i Mercur al alchimiei era, ca spirit al mercurului, un antropa-rion (A. 1.),

193

al vorbirii, a~a ca i-am prop us sa se serveasca de limbajul meu,1mi accepta oferta Si-~i expuse pe datil pUDctul de vedere IDtr-UDdiscurs lung,

Ma interesa extraordinar de mult ca. 0 femeie din interiorul

meu se amesteca In gindurile mele. Pesemne, am cugetat, estevorba des pre "suflet" In sens primitiv Si m-am intrebat de ce su-fletu1 a fost denumit "anima". De ee Si-l imagino. omul a fi femi-nin? i Mai tirziu am reo.lizat ca In cazul figurii feminine din mineera vorba de un personaj tipie sau arhetipal In ineonstientul biir-batului Si am desemnat-o cu termenul de anima. Figura eorespun-zatoare din inconstientul femeii am numit-o animus.

Ceea ce ma impresiona mo.i IntIi fu aspectul nego.tiv 0.1o.nimei.Am resimtit sfiala In fata ei, ca 10.adreso. unci prezente invizibile.Apoi am incereat sa gasesc un nou mod de a ma raporta la eo. Siam privit insemnarile fantasmelor mele drept scrisori adresate ei.Ii scriam, ca sa zie asa, unei pani a sinelui meu, care reprezentaun alt punet de vedere dedt con~tiinta mea - si am d.patat ras-punsuri uimitoare si neobi~nuite. Parca as fi fast un paeient inanaliza pe llnga un spirit feminin! In fiecare seara imi asterneaminsemnarile pe hirtie, caci ma gindeam: "Daca nu-i scriu animei,nu-mi poate intelege fantasmele." Mai exista insa un motiv pentrucon~tiineiozitatea mea: ideile, odata scrise, nu mai puteau fi de-formate, rastalmaeite de catre anima, co.sa teasa tot felul de intrigide aici. In acest sens, este 0 imensa deosebire daca ai pur ~i sim-plu in minte sa povestesti un lueru sau daea-l ~i notezi intr-adevarpe hirtie. In "scrisorile" mele am incercat sa fiu pe cit de orrestposibil, urmind veehea indicatie greceasca. "Sa dai ceea ce po-sezi, si vei primi."

Numai treptat am invatat sa discern imre gli1durile mele ~ieontinuturile vocii. Daca voia, de exemplu, sa-mi atribuie banali-tati, spuneam: "Da, e adevarat, a~a am glndit ~i simtit odata, Darnu sint obligat sa ader 1a aeeste idei pina 10. sf'ir~itul vietii mele.De ce aceasta umilinta?"

Ceea ce importa in primul rind este diferen!ierea dintre con-~tiinta ~i continuturile ineon~tientului. Continuturi1e trebuie izolate,~i asta are loc eel mai usor personifidndu-le ~i stabilind apoi,pomind dins pre eon~tiinta, un contact ell ele. Numai a$a Ii se poateextrage puterea, pe care altfel 0 exercita asupra eonstiintei. Intru-cit continuturile incon~tientului au un anumit grad de autonomie,

1 In german a, die Seele, "sufletul", este reminin, la rel ca in latina (n. t.).

194

~:easta telmica nu ofera dificultati deosebite. Cu totu! altceva este; I te familimizezi ell faptul autonomiei continuturilor incon~ti-~:-lte.$i totusi, chiar in aceasta rezidii posibilitatea de a te In-:detnici Cll inconstientuL

In realitate, pacienta Cl C21"::;1 voce gliisuia in mine exercita 0:lfluent3. fatala asupra barbatilor. Izbutise sa-i inoculeze unui20leg de-al meu ideea ca ar fi un artist neinteles. Acesta a crezut-o

i-a cazut victima. Cauza e~ecului SdU? EI nu se ghida dupa:,ropria apreciere de sine, ci dupa aprecierea altora. Este un lucru:ericulos. Astfel a devenit nesigur pe el Si sensibilIa insinuarile.:"imei; caci ceea ce spune ea este ades de 0 mare fortii de,,,ductie si de 0 viclenie eXIrema.

Daca a::;fi considerat fantasfnelc inconstientului ca fiind arta,

~mnci le-a~ f1 putnt contempla en ochiul meu interior sau vedea:ierulindu-se ea un film, Ele il-ar fi fast inzestrate eu mai multii

putere de convingere decit arice aWl percepere senzoriala ~i eu:1-a~fi resimtit nid urrni'i de indatorire etiea rata de ele. Anima:-ni-ar fi putut inocula Si mie ideea cii a~ fi UD artist nelnteles ~i:a pretinsa mea natura artisticii mi-ar da dreptul de a neglijarealitatea. Daca as fi ascnltat iDSS. de vocea ei, atunei mai mult:3. sigur ca Intr-o zi lni-ar fi spus: lilChipui cumva ca non-,ensul eu care te lndeletnicesti este art3.? Niei vorba de asa ceva."-\mbignitatea animei, purtatoare de cuvlnt a inconstientului, poate:iistruge cOTDplet un 01Tl. PlTI3.1a UITI1a, decisiva este tot con~tHnta,.:'are i'ntelcge rnanifesta.rile inCOIl$tientului 91 ia atitudine In fatalOr.

Dar anima an~ si U:l aspect pozitiv Ea este cea care mij10ceste:cnstientului imaginile incon~tientului, ~i asta e ceea ce malnteresa rnai nlulL de d~cenii ill-an1 adresat anin1ei de

:-iecare data cind sirnteaEl C2:. afectivitatea mea era perturbata ~i. d " .. ' f""

~ram c-u?r~ns e nellnIst~. LL\I~JnCl,ce-:Tase pre 19ura in Inc.on?~lent.!fl astfel de momente, mtrebam amma: "Acum ce mal al! Ce';ezi? ;~Svrea sa ~tiu!'; Dupa clteva rezisterite, ea producea Inmod regulat imaginea pe care 0 vedea. De Indata ce desluseamimaginea, agitatia sau senzatia de apasare dispareau. Intreagaenergie a emotiilo"r rnele se transfonna in,interes 9i curiozitate fata=Iecontinutul ei. LA,poi vorbearn en anirna despre 1magini; caci tre-ouia sa l~~Inteleg elt se putea de bine, la fel ca ~ipe un "vis.

i\sttizi nu mai sirri! l~e\/oiasa port discutii en aniIna, liltrucitnu mai ani astfel de errlotii. D~i.rclaca le-a~ avea, a~ proceda In:1celasi rnod. i\stazL ide-He lrni de\.'in nemijlocit con~tiente, deoarece

195

am invatat sa accept continuturile inc'JE~tientului Sl S2. IeStiu cum trebuie sa ma comport f41 de imagmile interioar'O. Potciti sensul imaginilor direct din visele mele, (iS3 ca nu mal amnevoie de intermediari.

}\m notat rantasmele care-mi \"enir3~In minte In perloada aceeamai 1ntii in Schwarzes Buch (Cartea neagra), iar mcj tirziu Ie-amtransferat in Rotes Buch (Cartea rosie), decorlnd-o eu imagini 'iidesene.1 Ea cuprinde majorit2.tea desenelor facute de mine-reprezentind mal1dala.2 Am intreprins in Cartea incercarc2,zadarnica a unei elaborari estetice a f~n:ILaSrTlelor Inele. dar D-alYl

terminat-o niciodatiL' Am devenit constient de ca Inca flU

vorbeam limba corecta, di trcbuia inc~, 5-0 tmeluc. Asadar, amrenuntat 121vreme 10.tendinta estetizo.ntii, concentrJndu-rna in mod

serios 21supra problemei intelegerii" Am realizat ca mila fantezieriecesita un teren solid ~i ca rnai Intli trebuia s~1rra reIn tore ini'ntregime i'n realitatea omeneasca. Pentru mine, aceasta realitateera i'ntelegerea ~tiintifica. Din cuno~tir1teIe pe care mi Ieincon~tientul trebuia 53.trag concluzii concrete - si ~;~C:~St2~clevenicontinutu1 muncii ~i operei mele de-o

1 Car-tea neagra cuplinde ~ase volurne mai miei legate in piele neagraCartea ro~ie, un volum in-folio legat in piele ro~ie, contine ace-Ieasi fantasmeIntr-o forma ~iun limbaj elaborat si este scrisa in carD-ctere gCitice caligraficein stilul manuscriselor medievale (A. J.).

2 AJandala - :.,Termen provenit din saDscri;~a,c-u-rTI~e;esul de cerePentru lamaism ~i yoga yantrica, rna.l1d8.1a capatiJ. sensul de

h: :~~~~~~;~~~r;~~;~~~~~7~e:~;~Vi~~~:~~2~~]];~l~'~;~~~~~;;~~t~t;~V;Ditatii.autoreprezentarea proceselor psihice de cenlrare pe sine, prodUCtTea un.ui nOl.i

pune! central al personalitatii. .,il..1 fi reprezentata sirn.Dolic l::-i~tl cen:'; patratsau aranjamente obtinute din nUIT!.arul patru ~irnultipl1i sai, Jur~g D.E descoper2.mandala nUTIlai in sinul culturilor orientale, ci ~i lil cr'~9tinisrrYJi EVtllui l\ilediutimpuriuo In viziunea sa, mandala apare de obicei in situatii de c()nfuziemintala ~i dezorientare in cadrul visului, iI: deserleIe executate schematic.semicon~tient, sau in imagini eidetice, Ea reprezint2. In aceSI sens un rl10del

al ordinii, rnarcat eu 0 cruce sau un cere c!ivi:zat in patn.l~ supr8.pus pestehaosul psihic~ astfel incit elementele haDtice sint rIlerl'~in.utel:r:pI"eU'na iI:cadrul cercului protector. Sub aspectul de )"8.ntra, Jung cOEsidedi mandala C2.

instnlment ce poa.te favoriza introducerea l..Juei ordin). in existt':?J,ts, H (Dicfional'enciclopedic de psihiatrie, op, ('iL) ~v.$i in Glasar terrl1enul Nlondalc (n. t.

3 Cf. oApendicele, "Completare la Cartee rosie'" pp. 380-381 (n. cd. genn.

196

Elaborarea estetizanUliD Cartea ro:;ie a fost necesara, In ciudairitarii destul de lTlari pe care r01-0 producea uneori; caci abia 0data cu ea a venit ~il'ITtelegerea l'ndatoririi etice fata de ilnagini.Ea a inf1uemat deeisi" inodul meu de viatiL M-am Eimurit ca Dicio limba, orielt de desavlr:;ita ar fi ea, nu lnlocuie~te viata. DadiIncea.rca sa lillocuiasca nu se deterioreaza doar ea, ci ~iIDsa9i viata. Pentru a ob~ine eliberarea de sub tirania conditiilorineoD'.\tiente, are nevoie de ambele: atit de aehitarea obligatieiintelectuale; clt si de cea a obliga~iei etice.

Fire~te di este 0 ironie a sortii ca eu, ca psihiatru, m-am intilnitin eadrul experimentelor mele, ca sa zic a~a, la tot pasul, eu aeelmaterial psihie care fumizeaza pietrele de constructie ale uneipsihoze ~i care, de aceea, se g5.se~te ~i la spitalul de boli nervoase.E vorba de acea lume a imaginilor incon~tiente, care transpunebolnavul E'.intal intr-o confuzie fataIa, dar este, totodata, ~i 0 ma-trice a fameziei pJasmuitoare de mituri, care a disparut din epocanoastra rationala. Desi famezia mitidl. e prezenta pretutindeni. eo.este pc elt de dezavuata pe atit de temuta, ~i apare chiar co. un~.xperirrlent riscaI Sail ell 0 aventura lndoielnica sa te incredintezifaga~ului nesigur care duce in adll1curile incon~tientului. E cons i-derat a fi un fagas al erorii, 0.1ambiguitatii ~i incomprehensiunii.~vIaglndesc 1a cU'/lntele lui Goethe: VerJnesse dich, die Pforten

~uj~ureWen, an. dejien jeder gem.vorii~erschleicht...l ~a:t~t 1I estemsa mal mult declt 0 mcercare lIterara. El este 0 venga m AureaCatena2, care, de la inceputurile alchirniei filozofice ~i ale gnosti-:ismului ~i piniI la Zarathustra Iui Nietzsche, reprezintil - in'11ajoritatea cazurilor intr-un mod nepopular, echivoc i?i primej-:lios - 0 e;(peditie pina 10.celillalt pol allumii.

Bineinteles ca am avut nevoie. tocmai in perioada in careLucran1 121.fantasfnele Inele~ de un punct de sprijin in "aceasta~ulne" j ~i pot spune ca ellTli-a fOSi dat de catre farnilie ~i muncamea profesionaHL Irni ca absolut necesar sa due i?i 0 viata nor-mala~ ca (; c:ontrapondere la lulnea launtric2 .. strain~LFamilia 5i proresia ramaStTa pentru mine baza 10. care ma puteam

J Cureazli r~i, deschide aczun elf ('erbicie I Acele'porri de care cu forii se

~-7esc~GoeL.l)e. F-:iust 1, ..>Jo:3,pte", \/ersurile 710-711, op. eit. (n. r).2 AtU"2a Catena (1an~ulde 8.i...-lr) este 0 aluzie la 0 scriere de alchimiej Aurea

Ccrena I-l(}J!7eri (1723). Se refera la un 1ant - la un ~ir - de oarneni Inte1epti,:are1 incepind cu Herrnes Trismegistos, leaga pamintul ell cerul (A . .1.).

197

Intoarce intotdeauna $i care-mr do\:edi ell eram un arn obisnuit~care exisUJ.realmente. Se intimpla ca uneori continuturile incon:;;ti-entului sa D13. scoata din slirite. Dar familia precum ~i con~tiintaca Stm 0 diploma de medic, ca trebuie s21-1ajut pe pacientii mei,ca an1 a sotie ~i cinei copii ~i CB. locuiesc pe Seestra13e 228 inKlisnacht erau realitati care mii solicitau si-mi impuneal'.. Ele imidemonstrau zi dupa zi ca existam eu adevarat si ca nl'. eram doaro frunza purtata aiurea de vlntul spiritu1ui, aidoma unui J\:ietzsche.Nietzsche pierduse pamintul de sub picioare, intrudt nu posedanimie altceva dedt lumea interioara a gindurilor sale - care, dea!tfe!, i1 poseda mai curind ea pe eI decit invers. Era dezradacinat:;;iplutea pe deasupra pami'ntu1ui; de aceea a dizut victima exage-rarii :;;iirealitiItii. Aceasta irealitate era pentru mine ehintesentagroazei, caci ce aveam eu in vedere erau aeeasra lume :;;iaeeastaviata. Oridt a:;;fi fast de pierau! printre gindurile mele 5i de minatici-colo de suflu1 acelui vint al sp1ritului. :;;tiam mereu ca tot cetriliam avea in vedere aceasta viata reala a mea, ale carei dimen-siuni :;;isemnificatie ma straduiam sa Ie implinesc. Deviza meaera: Hie Rhodus. hie salta;11

Astfel, familia :;;iprofesia mea au fost permanent 0 n::alitatebinefacatoare :;;i a garantie ca aveam ~i 0 existenta norma18. :;;iadevarat~L

Treptat, in mine se produse 0 metamorfoza. In anul 1916 amsimtit dorinta de a da 0 forma creatoare tdiirii mele interioare:Am fast, ca sa zic a~a, constrins dinlauntrul meu sa formulez ~isa exprim ceea ee aT fi putut fi spus intr-o oarecare masur-a dePhilemon. Astfelluara nastere Septer!ZSermones ad Mortuos r5aptepredici catre mortO eu limbajullor 2pecia1.2

Totul lncepu astfel: simteam 0 neliniste, 0 agitatie in mine,dar nu :;;tiam ce putea sa insemne sau ce "se" voia de la mine. Dejur-imprejurul meu era 0 atmosfera ciudata, incarcata ~i aveamsenzatia ca vazduhul ar fi fost plin de entitati fantomatice. Apoi,in casa incepura sa bintuie stafiile: fiica mea cea mare vazu Intimpul noptii trecind 0 silueta alba prin camera. Cealalta fatapovesti - independent de prima - ca de doua ori ii fusese smulsaplapuma noaptea si fiuI meu de noua ani avu un co:;;mar. Dimineata

1 Aici e Rhodos, aici sa dansezi! - (11. t.).2 V. Apendicele, p. 382 ~.urrn. (11. t.).

198

11 ceru mamei sale creioane colorate, ~i eL care nu facuse pinaatunci niei un desen, reproduse imaginea visata. 0 numi "lma-ginea pescarului". Prin centrul desenului trece un riu, iar un pescarsta eu 0 undita 10. mal. A prins un pe~te. Pe capu! pescarului segase~te un ~emineu din care ies limbi de foe ~i se rididi fum.Dinspre cealalta parte a malului, diavolul vine zburind prin aer.Blestema ca i-ar fi fost [urati pestii. Dar deasupra pesearului plu-te~te un Inger care spune: "N-ai voie sa-i faci nimie; el nu facedecit sa prinda pe~tii cei rai!" Aceasta imagine a fost desenatade fiul meu intr-o simbata dimineata.

Duminidi dupa-amiaza, catre ora cinei, clopotelul de 10. intrarese auzi rasunind in toata casa. Era 0 zi senina de vara ~i eeie douaservitoare se aflau in budltarie de unde se putea vedea ee se intim-pIa in spatiu1liber din fata intrarii. Eu eram in apropierea soneriei~i nu numo.i ci1 am auzit-o, dar am ~i vazut limbile clopoteluluimi~clndu-se. Toti am alergat imediat 10. u~a, pentru a vedea cinesun a astfeL dar aeola nu era nimeni! Am ramas a~a, uitindu-neunii 10. aItii! Atmosfera era incarcata, va rag sa ma credeti! Am~tiut imediat: Acum trebuie sa se intimple ceva. Casa intreagapardi ar fi fost umpluta de 0 multime de fiinte, parca ar fi fostticsita de spirite. Erau peste tot, stateau pina sub u~a ~i aveaisenzatia di de-abia mai puteai respira. Bineinteles ca ardeam saaflu dispunsuIIa intrebarea: "Pentru numele Iui Dumnezeu, ce-omai fi ~i asta?" La care, strigara tare, in cor: "Ne intoarcem de10.IerusaIim, unde n-am gas it ee-fuTicautat. " Aceste cuvinte cores-pund primelor rinduri din Septem Sermones ad Mortuos.

Atunci, cuvintele incepura sa eurga din mine direct pe hirtie~i In trel seri treaba fu serisa. De indata ce am Iuat condeiul Inmina, toata ceata de spirite se evapora. Bintuiaia ineeta. In camerase Eisa lini~tea ~i atmosfera se limpezi. Dar pina in seara urma-taare tensiunea reveni putin ~i lucrurile se derulara iara~i in aceIa~ifei. Asta se petree eo. in 1916.

Acest eveniment trebuie Iuat a~a cum a fost sau cum pare afi fost. Pesemne ca era legat de starea de emotie In care ma aflamatunci ~i in care se puteau mstala fenomene parapsihologice. Erao constelatie incon~tientiL iar atmosfera singulara a unei asemeneaeonstelatii mi-era bine cunoscuta co. numen 0.1unui arhetip. Eseignet sieh, es zeigt sieh an!l Flre~te ca intelectul ar dori sa-~i aroge

1 [/1 :ori ~i-amllrg, re11la(i de sl/persritii, ! Ne-apar l'edenii, sWine. pre-11l0nitii! lYe teli/Oll, ne ferim de ipochimeni .. ! 0 poartii scfrtfie, /1ll illtra

199

a eunaa~tere ~tiintifica in aceasea san mai curind sa

nimiceasca lTItregul eveniInent, lI1treagc.traire ca fiind 0 anomalie.Ce dezalanta ar fi a lume fara anomalii :

Putin inaintea aeestei intimplari eonsemnasem a fantasma, ~ianume di ar fi zburat sufletul din mine. Era un eveniment im-

portant pentru mine. Sutletul, anima. reallzeaza rdatia en incoo-~tientul. Intr-un anumit sens, este 5i 0 rel;;qie eu coleclivitateamaniIar; eaei ineon~tientul eorespunde midee a manilor,tarii strabunilor. A~adar, dad 1nt1'-o fant3.sma dispare sufletul,inseamna ca s-a retras in ineoD5tient sau in "tarimul rno[\i10r".Asta eorespunde a5a-numitei pierderi a sufletului, un fenomencare se intilnqte relativ freevent 1a primitivi. in "rarirnul mOf-tilar", sufletui produce 0 stimulare secreta 5i da forrna umKloraneestrale, eontinuturilor eolective ale ineonstientuiui. Aidomaunui mediu, Ie eonfera "mon-ilor" posibilitatea sa se manifeste.De aceea, foarte curind dupa disparitia sufletului, aparura ia mine"mortii" 5i Iuara na5tere Seprem Sermones ad lvlorllios.

Atune! ~i de atunci ineolo, morti! mi-au deven!t intr-un modtot mal clar ni5te 'loci a ceea ce este Hid de raspuns, a ceea ceeste nerezo1vat 5i a ceea ee este nemintuit; caei, cum intrebarile5i cerintele la care destinul meu 1m! pretindea sa raspl'nd nu ve-neau la mine din exterior, ele trebuiau pur ~i sirnplu Sa-51 albasorgintea in lumea interioara .. Astfel, conversatiile ell mortii,Septem Sermones, ald.tuiau un fel de preiudiu 1a ceea ce aveamde comunicat lumii In legatura eu inco!1~tientul - un fel deschema de ordonare 5i 0 interpretare a continuturi1or generale aleineon~tientului.

Daca privesc astazi retrospect!v 5i reflectez Ia sensul celmintimplate in perioada pe care am eonsacrat-o fant8smelor, amimpresia di am fost subjugat de catre un mesaj care a ve"it spremine eu 0 forta copleZ/itoare. In imagini erau lucwri care nu mapriveau numai pe mine, ci $i pe multi altii. A$u am inc,,:put sanu-mi mai aparlin claar n1ie Insun1i~ sa TIU rnai am acest drept.Viata mea a apartinut din acel moment comunitiitiL Cunoa~terilecare erau importante pentru mine sau pe care Ie cautam inca nuputeau fi gasite In ~tiin~a acelor zile, l~rebuia sa tree etI lI1sun}jprin experienta primordiala si i'n Dins sil l'ncerc sa Dlantez in

nirneni. (Este yorba de eel de-al doilea dintre \'e:"suri, 11417.) {Joethe; FaustII, actul '\I,"l\/Iiez de noapte", op. eit. (n, t..i.

200

terenul cees. coe altfe!, ar fi dimas In stcdiul uneisubiecti'/e ne~/iabile. A~tunci m-anl pus In sufle-

tuluL L-am iubit i-am dar a fast boga~ia mea cea Dlai mare.eLl ffi-am dedicat lui - ca D.1-am ~)vlndut" lui - a fast unica po-sibilitate de a-rni duce existenta eel 0 totalitate relativa si de a 0

Astazi Cd nu ill-am indepartat niciodata de expe~1~oata opera mea~ tot ce am realizat pe plan

enn in1agin

c~in-as rnai putea participc~ activ In cadrul lumii intelectului. Iardes pre ceea ee ma preocupa Intr-adeviIr Diei n-a~ fi putut vorbi.rvlaterialul seas la lUlnina din incoll~.tient 11'13-li1sase Iiteralmente

fara grai. Pe atunci nu puteam nie: sa-I Inte1eg, Dlel s~i-idau 0forma oarecare. La universitate mli atlam 1nsa 1Dtr-o pozitieexpusa ~i simteam c8. ar fi trebuit sa gi'isesc mai 1ntli 0 orientarenoua, cu totul diferita, ~i ca n-ar fi corect 53. Ie predau tinerilorstudenri atita timp cit eu eram intr-o stare spirituaHi. plamaditadoar din indoieli.!

Astfel, n1-am trezit pus In fata unei alternative: fie Imi continuucariera universitara care-mi statea atunei deschisa, fie urmez im-

boldurile personalitatii mele interioare, ale "rariunii superioare",~i due mai departe aceasta sarcini1 stTanie~ experimentul confrun--tarii mele eu incon~tientul. Am abandonat aeei dt se poate decon~tient cariera rnea acaden1ica, deoarece nu pl~~tearnaparea inpublic inainte de a ajunge cu experimentul meu 10. un final." Sim-team ca mi se intimpla ceva maret ~i am mizat, am cladit pe eeeace suh specie aeternitatis mi se parea a fi mai important. :;ltiamca-mi va umple viata ~i eram pregatit pentru ariee cutezanta,pentru ariee rise, in virtutea acestui teL

Ce eonta, ma rag, daca am fast sau nu profesor? Bineintelesdi ma SUpaia, eram ehiar furios pe destin ~iimi pareo. In multeprivinte diu ca nu ma puteam limita la ceea ce era pe IntelesultuturOf. Dar emotiile de acest gen sIn! trecatoare. La urrna urrnei,

de nu inseamna. nimic. Restul, in sehimb, este important, ~i dacate eoncentrezi asupra a ceea ce vrea si spune persona1itatea in-

1 In aces! interval de timp, .Tung a scris doar putin: dteva articole inengleza ~i lucrarea Das Unbelvuflte im iZormalen /!Izd kranken Seelenleben(lnconpientul Iii viara sllfleteasca normaiii ~i boZ'wni) care, dupa ce a fost re-vizuita, a aparut sub titlul aber die PSYc!lOlogie des Unbewuflten (Desprepsihoiogia incon\~iientului), In Ges. Werke VII, editia a II-a, 1974. Perioada s-aincheiat cu publicarea cartii Psychologische Typen (Tipuri psihologice, 1921)- (A. n.

2 .Tung~i-a reluat abia in 1933 activitatea didactidi universitara, ~i anum"la Facultatea Tehnidi Federala din Zurich. In 19358. fost numit profesor uni-versitar titular. In 1942 a renun\at 10.acest post din motive de sanatate, darin 1944 a acceptat numirea la Universitatea din Basel co.profesor titular incadrul unei catedre de psihologie medicala creata pentm el. Dupa primul cursa fost insa nevoit sa renunte ~i aici la activitatea sa didactica din cauza uneiimbolnaviri grave ~i sa demisioneze un an mai tirziu (A. J.).

202

atunci durerea dispare. E ceva ce am trait iara :?liara~ nu:mma] atunci clnd ".HI renuntat 1a eariem academica. Prime Ie

experiente de acest gen Ie-am avut inca de copil. tinerete eramiute la mi'nie; dar intotdeauna dnd emotia ajungea 1a apogeu, ser2~stuma ~?ise instaura un feI de liniste cosrnica ..A.tunci ms. distan~talTI de tot Si de toate $1 ceea ce plna de curlnd ma agitase Si iritaseparea a apanine untii trecut lndepartat.

Consecinta deciziei mele ~i a preoeuparii mele eu 1ucruri pecare niei eu, niei altii nu Ie puteam pricepe a fast 0 mare sin-guratate. De asta m-ain lamurit foarte curind, Purtam in mine ~icu mine ginduri despre care Eli puteam vorbi ell nirneni; D-ar fifast decit gre~it iEtelese, Am resimtit cit se poate de ascutitcontradictia dintre Iumea e:{terioar8. ~i eea interioara. Interactiuneadintre cele doua lUlIli. care astazi arn cunostint.a, inca il--Oputeam sesiza DJuDCl,\ledean1 claar 0 opozitie de nelITlpacat intreinterior ~iextel"ior.

Mi-am dat insa de la inceput seama c3. as gasi eontaetul eu!umea de afara Si eu oamenii numai daca m-as stradui intens saarat cum eominuturile experientei psihiee sint "reale", ~i anumefiU numai ca trai,i personale ale mele, ei ca trairi co1ective, carese pot l'epeta ~i la altl oameni. E ceea ce am incercat sa dovedescmai tirziu in 1ucrarile mele stiintifice. Mai intli am facut insa towlpentm a-I invata pc cei din apropierea mea un nou mod de a vedealucrurile, Stiam ca as fi rost condamnat la 0 izolare absoluta dacanu izbuteam.

Abia spre sfirsitul primului razboi mondia! am ie~it treptat dinIntuneric. Daua elernente au cGntribuit la HDJ.pezirea aerului: Amrupt eontactul eu femeia care voia sa-m! sugereze ca fantasmeleme1e ar avea 0 vaioare artistica; am inceput insa mai eu seama51i-mi inteleg desenele reprezentind mandale. j".sta se petreceaprin 1918-1919. Pictasem prima mandala in 1916, dupa ce termi-nasem de scris Septem Sermones ad Mortlios. Bineinte1es ca 11-0prieepusem.

t'1t~e 1~18:1919,*" fast in Ch~te~.ud'~~x ~oma~ndantlaRegionAnglalse des ll1lemes de GuelTe. 111tlece dlmmeata SChl\am acolointr-un camet un mie desen in forma" de cere, 0 mandala, care

v'" " '-'~, v ,--' .. ~ ..... , ~ 1parea sa coreSpUDa3.. de 11ecare data starll mele launtrlce. Pe Dazaacestor imagini am putut observa transfornlarile mele psihice de1a zi Ia zi. Intr-o zi, de exemplu, am primit 0 sc1"isoare de 1a aceadoamna estetica, In care sustinea din nou eu indaratnicie punctu1

203

de vedere d fantasmele provenite din incon1?tient ar avea valoareartistica 1?i,ca atare, ar trebui considerate arta. Scrisoarea ma dIdpe nervi. Nu era nici pe departe 0 prostie, 1?itocmai de aceea de-osebit de insinuanta. Doar se !ltie di artistul modern se straduie!ltesa plasmuiasdi arta din inconstient. Utilitarismul1?i grandomaniacare emanau dintre rinduri atinsera un dubiu in mine, !Ii anumeincertitudinea dad fantasmele create erau intr-adevar spontane !Iinaturale sau daca. nu cumva erau, la urma urmei, propria meaproduqie arbitrarii. Nu eram nicidecum eliberat de prejudecatagenerala !Ii de hybrisul con1?tiin~ei ca orice idee intrucitva valo-roasa era propriul merit, in timp ce reaqiile inferioare soar iscadoar intimplator sau ar proveni chiar din surse straine. Din aceastairitare 1?iacest dezacord cu mine insumi ie~i la iveala a doua zi 0mandala modificata: 0 parte a rotunjimii cercului era rupta 1?isi-metria perturbata.

Doar treptat am realizat ce este mandala de fapt: Gestaltung- Umgestaltung, des ewigen Sinnes ewige Unterhaltung.1 Este si-nele2 (das Selbst), este totalitatea personalita~ii, care, dad totuldecurge bine, e armonioasa, dar care nu suporta nici un fel deautoamagiri.

Imaginile mele reprezentind mandale erau criptograme desprestarea sinelui meu, care imi erau fumizate zilnic. Vedeam cumlucra sinele, adica totalitatea mea. La inceput, am putut sesizaasta, ce-i drept, numai intuitiv; insa mi se paru inca de atunci cadesenele me Ie aveau cea mai mare semnifica~ie, ~a cii Ie-amaparat ca pe ni1?te perle rare. Aveam senzatia deslu1?ita a cevacentral 1?icu 'timpul am dobindit 0 imagine vie a sinelui. Mi separea a fi ca monada, care sint eu 1?icare este lumea mea. Mandalareprezinta aceasta monada 1?icorespunde naturii microcosinice asufletului.

Nu mai 1?tiucite mandaIe am desenat atunci. Au fost foartemulte. In timp ce lucram la ele, se ivea tot mereu intrebarea: "Undeduce procesul in care sint implicat? Care-i este ~elul?" ~tiam dinproprie experien~a d nu ~ fi putut alege cu de la mine putere 0~inta care sa-mi fi aparut demna de incredere. Traisem experien~anecesitiitii de a renun~ totalla ideea suveranita~ii eului. Tocmai aidsuferisem un e!lec: voiam sa continuu prelucrarea ~i aprofundarea

I Formare, fransfoTmare, / A noimelor efeme etermi perindare, Goethe,Faust l!, actul I, "Galerie intunecata", versurile 6287-6288, op. cif. (n. f.).

2 V. termenulin Glosar (n. f.).

204

~tiin~ifidi a miturilor, a~a cum Ie incepusem in Transformari $isimboluri ale libidoului. Era ~elul meu. Clnd colo, nici gind de a~aceva! Am fost silit sa parcurg singur procesul incon~tientului. Atrebuit sa ma las mai intii dus cu fona de acest curent, fara a ~tiincotro ma va purta. Abia cind am inceput sa desenez mandalele,am vazut di totul, toate diile pe care mergeam ~i to~i pa~ii pecare-i faceam duceau inapoi la un punct, ~i anume la punctul dinmijloc. Am in~eles tot mai cIar di mandala este centrul. Ea esteexpresia tuturor drumurilor. Ea este drumul spre centru, spreindividuarie1

intre anii 1918 ~i (aproximativ) 1920 mi-a devenit limpede ca~inta dezvoltarii psihice este sinele. Nu exista nici 0 dezvoltarelineara, ci numai 0 apropiere circulara, 0 "circumambu!atie" (Cir-cumambulation) a sinelui. 0 dezvoltare intr-un singur sens existain cel mai bun caz la inceput; ulterior, totul indica inspre centru.Aceasta recunoa~tere imi conferi stabilitate ~i treptat se instauradin nOli lini~tea interioara. ~tiam ca atinsesem, prin mandala caexpresie a sineiui, punctul ultim la care imi era dat sa ajung. Poateca altcineva ~tie mai mu!t, insa nu eu.

o confirmare a idei!or mele des pre centru ~i sine am obtinutci~iva ani mai tirziu (1927) printr-un vis. I-am reprezentat esen~aintr-o mandala, pe care am numit-o "fereastra ditre ve~nicie".Imaginea este reprodusa in Das Geheimnis der Goldenen Bliite2(Secretul Florii de Aur). Un an mai tirziu am pictat 0 a doua ima-gine, tot 0 mandala, care reprezinta in centru un castel de aur.3Cind am terminat, m-am intrebat: "De ce arata alit de chine-ze~te?" Am fost impresionat de forma ~i de alegerea culorilor,care-mi pareau chineze~ti, de~i in exterior acea mandala n-aveanimic chinezesc in ea. Dar asta era impresia pe care mi-o Iasaimaginea. A fost 0 coinciden~a stranie di putin dupa aceea amprimit 0 scrisoare de la Richard Wilhelm; imi trimitea manu-scrisul unui tratat daoist -alchimic chinezesc, cu titlul: SecretulFlorii de Aur ~i ma ruga sa-l comentez. Am devorat pur ~i simplumanuscrisul, caci textul mi-a adus 0 confirmare nebanuita a ideilormele des pre mandala ~i mi~carea de lnconjurare a centrului. A fastprimul eveniment care mi-a strapuns solitudinea. Am devenit

I V. termenulin Glosar (n. t.).2 Fig. 3. In Ges. Werke IXIl, 1976, il. 6 (n. ed. gemz.).3 Secrewl Florii de Aur, editia a X-a, 1973, fig. 10. In Ges. Werke IXIl,

1976, i!. 36 (n. ed. germ.).

205

con~tient de existenta unei afinitati ~i de posibilitatea de a stabilini~te legaturi l'ntre ideile rnele :;i cele de 3.co10. l

In amintirea acestei coincidente~ a acestei sincronicirari2 aInscris atunci sub mandala: .;In 1928~ crnd arn pictat imaginea carearata castelul fortificat de aUf, Richard \Vilhelrn mi-a trimis din

Frankfurt textul chinezesc: vechi de 0 mie de ani. despre- castelulgarben, gem1encle trupului nemuritor. ..

o mandaEi reprezenta ~i visui din arml 1927. 10.care am fikutdeja referire:

1vH1gasean~,-intr-un ora~ rnurdat: negru de funingine. Pioua ~iera Intuneric~ iama ~i noapte. Ora~ul era Li\!erpooL ~\/Iergealn pestrazile i!1tunecate, impreuna cu cltiva elvetieni, sa ziaem 0 jmna-tate de duzina. LL\ vearrl senzatiE ca am fi \Tnit dinspre mare ~din-spre port ~i d1 ora~ul propriu-zis s-ar afla sus. pe faleza. Urcamin directia aceea. Imi amintea de Basel: piata se jos ~i 0straduta duce prin Totengiiflchen (StradLr~a spre un platousituat mai sus~ spre piata Sf Petru ell rnarea bist-rica Sf. Petru.Clnd am ajuns pe platoL1~ arn g2~Sit 0 larga. slab h1mlnav1 defelinare~ in care dadeau IYlulte strazi. (:a:tierele erau

~~:~~Si:;:~~~l,; !::~lli&i~~~~r~l.n~~~~~n~~~;~O~~leraitlv~~~~;1~ploaie5 cea1a, furn ~i In lurnina slaba a .'\tralucea inbataia soareIui. Cre$tea acolo un porn izol;:;:;_t~0 rna,s;nOl'cL acoperitade flori ro~ietice. Era de pares. P01TIUl a~ fi stat 1'nlurrdna soarelui91.ar fi fest, 'in acela~i timp, "lumina e} roei co-mentau vremea mizerabiLi ~i era clar ca [;u \/edeau pornul. "]Of-beau despre un alt elvetian care locuia in L,i.''/erpool si se Inirauca se stabilise tocmai aici. Eu eram e-'-'IUziasrna: de

pOil1uluj intl,orit ~i a insulei scaJdate In soare si ITl--arn

eu ~e ce'"; apoi ITI-am trezit.In legatura cu un deo~2liu din vis trebuie sa adaug acum 0

observatie: diferitele cartiere ale ora~ului erau, la {j'nduI lor, 0[-ganizate radial 111jurul unni punet central. l-\cesta alc3.tuia 0 piata

deschisa~ luminata de un felinar rnare, rep]~e:lt:D astfelo imitatie Ina! mica a insulei. ~tiarn ca ce13Jaltapropierea unui asernenea centn.J seC;}nd.2x.

locuia In

1 Despre Richard '\Vilhelm, c:L j--\pendicele~ p. 375 s. urril. Vi. ed germ.),2 V. terr:.'1enul in Glasar (il. t.).

206

Acest vis I'ntruchipa situatia mea de atunci. lY1aivad ~i acummantalele cenu~iu-giilbiji de ploaie, lucind din cauza umidit2tii.Totul era elt se poate de neplikut, de negru ~[ impenetrabil privirii- adica a5a cum mii sim(eam eu pe-atunci. Dar aveam viziuneafmmusetii supraterestre 51pentm asta traiam de fapt. Liverpooleste the "ele5teu1 vietii". Liver, ficat, este, conformunei vechi conceptii, sediuJ vietii.

Experienta acestui vis se asocia 1'nfiint8. mea cu sentimentula ceva definitiv. Vedeam ca aid era exprimat teluL Centrul e te1u15i peste el nu se trece. Prin intermediul visului am inteles ca sineleeste un principiu ~iun 3xhetip al orientarii si al sensului. in astaconsta fUilctia sa ta.maduitoare. Aceasta cunoa5tere m-a facut saintrevad pentru prima data ce ar putea fi mitul meu.

Dupa acesr vis am renumat sa mai desenez sau sa pictez man-dale. El exprima apogeuI dezvoltarii con~tiintei. Ma satisfikea inintregime, dici I'mi dadea 0 imagine completa a situatiei me!e"~tiusem~ ce-} drepL CD.Tn3.preocupa ceva irnportant, dar IDCa Imi!ipsea Intelegerea, ;;i In jurul meu ilU era nimeni care sa fi In(eJes.Clarificarea adus3. de vis Ifni dadu posibilitatea de a privi obiectivceea ce ma preocupa lI1.tr-atir.

Fara 0 astfel de viziune poate d'i mi-a~ fi pierdut orientarea ~iar fi treouit sa abandoDa ceea ce intreprindeam. Dar aici eraexprimat sensul. Cind m3. despartisem de Freud reaJizasem dl maaventuram in ne;;riur, oa ma prabu~eam in necunoscut. La dreptvorbindj la vremea &ceea nu ~tiarn rnare- lucru dincolo de Freud;dar cutezasem sa pasesc In Il1tuneric. Cind vine apoi un astfel devis, afoul 11 resi1:~nte co. pt: un actus gratiae10

lvl-a costaL, ca S3. ZlC a~a~patruzeci ~icinci de ani pentru acuprinde in recipientul operei mele stiintifice lucrurile pe careIe-am trait ~; notat atunci. Ca tlnar, telul meu a fost sa realizezceva In dOD1eniul careia ms. consacrasem. Dupa aceea anl

dat insa peste acest taren! de lava, 5i patima care ardea in foculsau mi-a remodeJat 5i orinduit viata. Aceasta a fost materiaPrimordiaEi care s-a inrous~ si ODera mea este 0 stradanie mai mull-"- ,.Lsau mai putin reu';3iLilde a include aceasta materie arzinda inconcepti a despre Iurne a timpului meu. Primele imaginatE 5i viseau fost ca bazaltullichid-fierbinte, din ele s-a cristalizat piatra pecare arYl puttl~s-o prelucrez., -

1 Act de fs,oa;-e i.;.

207

i-\nii in care m-am ocupat de imaginile interioare ali constituitcea IT!ai important2!. a vietii rnele~ in dec'..:rsul careia s-au

de-cis toate lucrurile esentiale. Aturrci a Inceputcare au unnat slilt doar niste corrlpletari 0i lamuriri~activitate ulterioara a constat in a elabora c.eeaceani din inconstient Si !Ylai Tutti rrl3. inundase} illa c()ple~l:;e.luateria primordial~ ..pentru opera unei vietL

r[lea

r-~;p=.~nrp.LI '-" C>r-'-'>

informatiile necesare, iar cele pe care Ie detinem Ie datoram inmajoritatea cazurilor adversarilor lor, Pi'xintii Bisericii. Nu estenicidecum probabil ca ei sa fi avut 0 conceptie psihologica. Gnos-tic!i erau prea indepartati in timp de mine pentru a-mi servi areptpunct .de plecare, drept legatura cu felul meu de a pune problema.Trad!tia dintre gnoza ~i prezent mi se pihea a fi rupta ~i mult timpnu mi-a fost posibil sa gasesc puntea care ducea de la gnosticism- sau neoplatonism -la prezent. Abia cind am inceput sa int'elegalchimia, am realizat ca din ea reiese legatura !storic3. ell gnos-ticismul, ca prin alchimie se stabile~te continuitatea de la treeutla prezent. Ca filozofie medicvala a narm!i ea arunca 0 punte atitspre trecut, 5i anume spre gnosticism, eit 5i spre vi iter, sprepsihologia moderna a incon~tientului.

Psihologia incon~tientului fusese introdusa de Freud prin moti-vele gnostice clasice ale sexualitatii, pe de 0 parte, 5i prin celeale autoritatii pateme nocive, pe de alta. Mot!vul gnosticului Iehova5i Dumnezeu-Creator api:irea din nOli 111 mitul lui Freud despretatal originar ~i in supraeul (Doer-Jell) sumbru care provenea dela acest tata. In mitul lui Freud se revela ca un demon, care aprodus 0 lume de deceptii, iluzii ~i suferime. Dar dezvoltarea sprcmaterialism, schitata inca din preocuparea alchimiei cu tainele ma-teriei, avusese drept consecinta impiedicarea perspectivei lui Freudasupra unui alt aspect esential a1 gnosticismului, ~i anume asupraimaginii originare a spiritului constituind un alt Dumnezeu, superi-or. Conform traditiei gnostice, aces! Dunmezeu superior fusese eelcare trimisese oamenilor dTept ajutor cratel'ul (recipient de ames-tee), vasul metamorfozei spiritua1e.1 Craterul este un principiufeminin, care nu ~i-a gasit lac In lumea patriaxhala a ini Freud.Ce-i drept, Freud nu este singuru1 care sa judece astfel. In lumeaspirituali'i catolica, i\1aica Domnului 5i Mireasa lui Cristos a fastacceptati'i abia de curind, dupa 0 ezitare de secole, in thalami/52-uldivin, doblndind astfel macar 0 recunoastere aproximativi'i} In

1 Craterul semnifica in scrierile IUlPoirnandres, care apartinea unei sectegnostice pagine, un vas care, urnplut cu spirit, era trimis de catre Dumne-zeu-Creatorul pe pamint, pentru ca sa poata ii boteza\i In el eei ce nazuiaucatre 0 con~tienta mai inalta. Era un fel de uter a1 innoirii ~ia1 renasteriispirituale (A. 1.).

2 Camera nuptiaHi (n. t.).3 Aid, lung face aluzie la bula papala a ILliPius al XII-lea, care promulga

dogma despre Assltlllptio Mariae (1950). Acolo se spune cii.Maria a fast unila

210

lumea protestanta ~i evreiasca stapine~te acum ca ~i deunazi tatal.Spre deosebire de asta, in filozofia ermetica a alchimiei princi-piul feminin a jucat un rol remarcabil ~i egal cu eel masculin.Unul dintre simbolurile feminine cele mai insemnate ale alchimiei

era vasul in care urma sa se produca transformarea substantelor.Or, in centrul descoperirilor mele psihologice se afla un proces altransformarii interne: individuatia.

Inainte de a fi descoperit alchimia, avusesem in repetate rindurivise in care era mereu vorba des pre acelasi motiv: linga casa mease mai afla 0 alta, adica 0 alta aripa sau 0 construqie care-mi erastraina. De fiecare data ma miram in vis di nu cuno~team casa, de~iparea sa fi fost dintotdeauna acolo. In sfir~it, am avut un vis, incare ajungeam in aripa cealalta. Descop

nade, iar eu '~tiu ca trebuie sa ne indepartam c1t mai repede posibilde loeul aeela, intruclt este foarte perieulos. I

Trebuie sa tree em peste un pod, pentru a strabate apoi untunel, 0.1 carui tavan boltit este partial distrus de obuze. Ajun~i 10.eapatul tunelului, zarim in fata noastra un peisaj insorit ~i reeu-nose regiunea Veronei. Sub mine se afla ora~ul, totul straluee~tein plin soare. Ma simt u~urat ~i 0 pomim ins pre c1mpia !ombarda,verde ~i inflorita. Drumul duee prin frumosul peisaj primavaratie~i vedem orezarii, maslini ~i vita de vie. Deodata, observ 0 eHidiremare, plasata de-a eurmezi~ul strazii, 0 easa senioriala de dimen-siuni intinse, eeva in genul palatului unui principe din ltalia denord. Este 0 loeuinta senioriaIa earacteristidl, avind multe cliidirianexe, aripi~i pavilioane. Strada duce pe linga castel, treclndprintr-o curte mare, a~a co. 10. Luvru. Micul vizitiu ~i cu mineintram printr-o poo.rta ~i de aiei putem zari iara~i, privind printr-oa doua poarta indepartata, peisajul scaldat in soare. Ma uit in jurulmeu: In dreapta este fatada easei senioriale, in stinga sint loeuin-tele personalului de servieiu ~i grajdurile, ~urele ~i alte eEldirisecundare, care se intind pina departe.

Cind ajungem in mijlocul cUr1;ii,chiar in fata intrarii princi-pale, se intimpla ceva nea~teptat: Ambele porti se inchid cu unzgomot surd. Taranul sare de pe capra earutei ~i striga: "Acumsintem prin~i in seeolul al XVII-lea!" Ma gindesc resemnat: "Do.,a~a este. Dar ce-i de facut? Sintem aeum prizonieri aici pentruani intregi!" Dar imi ~i vine ideea consolatoare: Odata ~i-odata,dupa ni~te ani, voi ie~i de aiei.

Dupa acest vis, m-am eufundat in lectura unor volume groasedespre istoria universaIa, a religiei ~i a filozofiei, fara a descoperieeva ce mi I-ar fi putut elucida. Abia mult mai tirziu am intelesca visul se referea 10. aIchimie. Punctul ei culminant se afla in

veacul al XVII-lea. In mod eiudat, uitasem complet ce scriseseHerbert Silberer des pre aIchimie.2 Atunci c1nd i se edita cartea,

1 Grenadele care cad din cer trebuie In\elese ca proiectile ce vin din"partea cealalta", de la dusman. Sint deci efecte care pomesc de la inconsti-ent, dinspre latura "umbrei". Intimplarea din vis indica faptul ca razboiul,care cu cl\iva ani inainte se derulase in exterior, Inca nu s-a tem1inat, ci con-tinua pe plan interior, In psihic. Aparent aici zace solu\ia problemelor, carenu putuse fi gasita in exterior (A. J.).

2 Probleme del' Mystik und ihrer Symbolik (Probleme ale misticii ~i alesimbo/isticii ei), 1914 (n. ed. germ.) ..

212

aIchimia mi se parea a fi ceva colateral ~i grotesc, oridt de multam ~tiut sa apreciez punctul de vedere anagogic1, deci constructiv,al lui Silberer. Eram pe vremea aceea in corespondenta cuel ~imi-am exprimat aprobarea fata de ideile lui. Dupa cum 0 aratafinalul sau tragic2, conceptiile lui n-au fost insotite de 0 intelegeremai profunda a lor. Silberer intrebuintase mai ales materiale tirzii,care nu-mi puteau fi de mare ajutor. Textele alchimice tirzii sintfantastice ~i baroce; numai daca ~tii deja sa Ie interpretezi recu-no~ti ca ~i in ele zac multe elemente valoroase.

Abia prin textul des pre Secretul Florii de Aur, care face partedin alchimia chinezeasca ~i pe care-l capatasem in 1928 de laRichard Wilhelm, m-am putut apropia de esenta aIchimiei. Atuncis-a nascut in mine dorinta de a cunoa~te alchimi~tii. Am insar-ciriat un librar din Munchen sa ma in~tiinteze daca aveau sa-i cadain mina carti de alchimie. Curind dupa aceea imi parveni primatrimitere: 0 culegere voluminoasa de tratate latine~ti, Artis Auri-ferae Volumina Duo (Arta de a produce aurul, In doua volume),1593, printre care se afla 0 serie de "clasici".

Mai intii ins a, aceasta carte a stat necitita aproape doi ani.Din dnd in cind ma uitam la ilustratiile ei ~i de fiecare data gin-deam: "Doamne, ce absurditate! A~a ceva este imposibil de in-teles." Dar nu-mi dadea pace, a~a ca mi-am propus sa studieztemeinic lucrarea. In iama urmatoare m-am pus pe treaba ~i, cu-rind, Iectura deveni fascinanta ~i suscitanta. E adevarat ca textulcontinua sa mi se para un nonsens evident, dar adesea dadeampeste fragmente care imi pareau semnificative ~i ocazional gaseamchiar anumite fraze pe care credeam ca Ie inteleg. In cele din urmaam recunoscut ca era yorba de simboluri, care-mi erau cuno~-tinte vechi. "E fantastic, mi-am spus, asta trebuie sa invat sa pri-cep." Acum eram complet captivat ~i ma adinceam in citireavolumelor ori de cite ori timpul mi-o permitea. Intr-o noapte, pecind studiam iarasi textele, imi veni deodata in minte visul in care

se spunea ca sint "prizonier in secolul al XVII-lea". In sfir~it,i-am inteles sensul ~i mi-am dat seama: "Da, asta este! lata-madeci condamnat sa studiez intreaga aIchimie de la inceputurile ei !"

1 "Tennen utilizat de Silberer in 1914 pentru a defini interpretareasimbolurilor ~i a miturilor ill funqie de detenninarile tematice morale uni-versaie, deci diferit de interpretarile psihanalitice, care tind spre sensu 1 latent,particular-individual. Lansarea termenului ii apar1;ine lui Jung." (DiCfionarenciclopedic de psihiatrie, op. Git.) - (n. t.).

2 Silberer s-a sinucis (n. ed. germ.).

213