filehost_grile rezolvate drept penal-parte speciala

8/6/2019 Filehost_grile Rezolvate Drept Penal-parte Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/filehostgrile-rezolvate-drept-penal-parte-speciala 1/60

Drept_3_DP_2

Drept penal partea specialã 2

MULTIPLE CHOICE

1. Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi:

a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal;

b. doar un functionar public;

c. atat functionarul , cat si functionarul public.

ANS: A

2. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca:a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala;

b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea

calitate;

c. faptuitorul sa fi folosit de calitatea oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate.

ANS: B

3. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala:a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului;

b. nu este posibila;

c. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii.

ANS: C

4. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este:

a. statul roman;

b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat;

c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal.

ANS: A



5. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in:

a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul

functiei sau nu;

b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul

functiei;c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste

atributiile de serviciu.

ANS: B

6. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste:

a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;

b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii.

ANS: C

7. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. ,

forma de vinovatie ceruta de lege este:

a. intentia directa, in toate cazurile;

b. culpa, in cazul alin. 2 ;c. praeterintentia , in cazul alin. b.

ANS: B

8. La infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.):

a. tentativa se pedepseste atât în cazul faptei prevzute la alin. (1), cât si în cazul faptei de la

alin. (2);

b. tentativa nu se pedepseste;

c. tentativa se pedepseste doar în cazul faptei prevzute la alin. (1).

ANS: C

9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element



material în varianta tip:

a. retinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmrire penal, de o instant de

judecat, sau de un alt organ de jurisdictie, ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat

unuia dintre organele mentionate s ajung la acesta;

b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscris care se afl înpstrarea ori în detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitti din cele la

care se refer art. 145 C. pen.;

c. sustragerea oricrui înscris aflat în pstrarea sau detinerea unei persoane juridice de drept

privat, dac acest înscris avea o valoare stiintific deosebit pentru subiectul pasiv.

ANS: B

10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie s:a. s fie svârsit contra unui functionar public care nu îndeplineste o functie ce implic

exercitiul autorittii de stat, aflat în exercitiul functiunii, ori pentru fapte îndeplinite în exercitiul

functiunii;

b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane;

c. s fie comis prin mijloace de comunicare direct.

ANS: C

11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen.,

subiectul activ al infractiunii poate fi:

a. doar custodele;

b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ;

c. numai un functionar public.

ANS: B

12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa ,

obiectul material al acesteia :

a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;

b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat;

c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.



ANS: A

13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de:

a. un functionar cu atributii de conducere;b. un functionar cu atributii de control;

c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.

ANS: C

14. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie:

a. ofensa adusa autoritatii;

b. uzurpare de calitati oficiale;c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.

ANS: C

15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act

legat de acea calitate, constituie infractiunea de:

a. ultraj;

b. uzurpare de calitati oficiale;c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.

ANS: B

16. Lovirea unui politist aflat în exercitiul functiunii, dar care si-a depsit atributiile de serviciu,

reprezint infractiune de:

a. ultraj;

b. ultraj în concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;

c. lovire sau alte violente.

ANS: C

17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat în mod succesiv trei



lucrtori de politie aflati în exercitiul functiunii reprezint:

a. o singur infractiune de ultraj în variant agravat;

b. trei infractiuni de ultraj, aflate în concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente;

c. trei infractiuni de ultraj aflate în concurs real;

ANS: C

18. Forma de vinovtie cu care se poate svârsi infractiunea de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor este:

a. doar intentia direct;

b. intentia direct sau indirect;

c. intentia sau culpa.

ANS: B

19. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este:

a. numai un functionar public;

b. numai un functionar;

c. atât un functionar public cât si un functionar;

ANS: C

20. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor:

a. are caracter special în raport cu orice infractiune:

b. are caracter subiectiv numai în raport cu alte infractiuni al cror subiect activ nemijlocit este,

în mod obligatoriu, un functionar public sau functionar;

c. are caracter subsidiar în raport cu orice infractiune.

ANS: B

21. Neglijenta în serviciu (art. 249 C. pen.) se svârseste:

a. numai din culp

b. numai cu intentie

c. atât cu intentie, cât si din culp



ANS: A

22. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijent în serviciu poate fi:a. numai un functionar public;

b. orice functionar;

c. orice salariat care exercit o însrcinare în serviciul unei persoane fizice sau juridice.

ANS: B

23. Întrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar public în

exercitiul atributiilor de serviciu reprezint:a. infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;

b. infractiunea de purtare abuziv;

c. infractiunea de abuz în serviciu prin îngrdirea unor drepturi.

ANS: B

24. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu

indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta,constituie:

a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor;

b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;

c. abuz in serviciu contra intereselor publice.

ANS: C

25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de

serviciu, constituie:

a. purtare abuziva;

b. supunere la rele tratamente;

c. ultraj.



ANS: A

26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta

este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie:

a. neglijenta in serviciu;b. neglijenta in pastrarea secretului de stat;

c. abuz in serviciu contra intereselor publice.

ANS: B

27. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori

crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare

a intereselor legale ale unei persoane, constituie:a. abuz in serviciu contra interelor publice;

b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.

ANS: B

28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca

fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte:a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat;

b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat;

c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat.

ANS: A

29. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala:

a. nu este posibila;

b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii;

c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele

raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen.

ANS: C



30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile

prevazute de lege, constituie:

a. abuz in serviciu contra interelor publice;

b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.

ANS: C

31. Forma de vinovtie cu care se poate svârsi infractiunea de purtare abuziv este:

a. intentia direct calificat prin scop

b. intentia direct sau indirect

c. intentia indirect

ANS: B

32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea

unor situatii de inferioritate pe temei de:

a. cetatenie;

b. varsta;

c. pregatire profesionala.

ANS: B

33. În varianta agravat, luarea de mit nu poate fi svârsit decât de ctre:

a. un functionar public;

b. un functionar cu atributii de control;

c. un functionar public cu atributii de conducere.

ANS: B

34. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ:

a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor în bani

b. bunurile care au fost promise



c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit

ANS: A

35. Când luarea de mit, în varianta primirii de foloase injuste, a fost svârsit în participatie,

instanta poate confisca de la unul dintre fptuitori:

a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal)

b. întreaga sum sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei

c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gsite asupra fptuitorului

ANS: A

36. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mit, în varianta tip, poate fi:

a. doar functionarul public;


c. orice persoan.

ANS: B

37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisaconstand in aceea ca:

a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei;

b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr concubinul

sau;

c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material.

ANS: C

38. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita:

a. notarul public;

b. avocatul;

c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului

local de expertize.



ANS: C

39. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista

la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de:a. luare de mita;

b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala;

c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

ANS: A

40. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc:

a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;

c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.

ANS: A

41. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este:

a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru

efectuarea unui act care intr în îndatoririle sale de serviciu;b. functionarul mituit;

c. persoana juridic de drept public sau privat în serviciul cruia fptuitorul îsi exercit atributiile

functionale.

ANS: C

42. În cazul infractiunii de luare de mit, actiunea sau inactiunea concret a subiectului activ

nemijlocit trebuie s fie:

a. posterioar îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat, privitor la

îndatoririle de serviciu

b. concomitent îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat, privitor

la îndatoririle de serviciu

c. anterioar îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii în îndeplinirea actului determinat, privitor la

îndatoririle de serviciu



ANS: C

43. Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 254 C. pen.) poate consta în:a. promisiunea sau oferirea de bani;

b. nerespingerea promisiunii unor foloase;

c. darea de bani ori alte foloase.

ANS: B

44. Constrângerea mituitorului, de ctre cel care a luat mit, de a svârsi aceast fapt este:

a. o cauz de nepedepsire;b. o cauz special care înltur caracterul penal al faptei;

c. o cauz de reducere a pedepsei.

ANS: B

45. Pretinderea unor foloase de ctre functionar si primirea acestora dup efectuarea actului

privitor la îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse,

constituie infractiunea de:a. luare de mit;

b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;

c. primire de foloase necuvenite.

ANS: A

46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada

pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu,

atunci suntem in prezenta infractiunii de :

a. luare de mita;

b. primire de foloase necuvenite;

c. inselaciune.



ANS: C

47. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.:

a. este o infractiune contra autoritatii;

b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita;c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita.

ANS: B

48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul

altei persoane, aceasta:

a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita;

b. nu raspunde penal;c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa

nu infaptuieste actiunea incriminata.

ANS: C

49. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica:

a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar;

b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare;c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare.

ANS: B

50. Dac functionarul corupt, în scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu îndeplineste un

act privitor la îndatoririle lui de serviciu, iar aceast neîndeplinire constituie, prin ea înssi, o

infractiune:

a. luarea de mit va intra în concurs cu respectiva infractiune;

b. luarea de mit absoarbe respectiva infractiune;

c. luarea de mit se retine în variant agravat.

ANS: A



51. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de ctre un functionar, dup îndeplinirea în

parte a unei îndatoriri de serviciu, dar înainte de finalizarea ei, constituie:

a. primire de foloase necuvenite;

b. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;

c. luare de mit.

ANS: C

52. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit:

a. trebuie s aib un nivel mai ridicat de 200.000 lei;

b. poate s aib orice nivel, dar s nu f ie bunuri de valoare simbolic, nici daruri ocazionale, sau

daruri care exprim un sentiment de recunostint ori de respect personal;

c. trebuie s aib un nivel invers proportional cu valoarea serviciului fcut prin îndeplinireaactului.

ANS: B

53. În cazul infractiunii de dare de mit:

a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor;

b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar dac oferta de mituire a fost acceptat de

functionar;c. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar dac oferta de mituire nu a fost urmat de

acceptare.

ANS: C

54. La infractiunea de dare de mit (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei:

a. se svârseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu;

b. se svârseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu;

c. se poate svârsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu.

ANS: A

55. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina



functionarul :

a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;

b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu;

c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.

ANS: A

56. Denuntarea de ctre mituitor a faptei, mai înainte ca organul de urmrire penal s fi fost

sesizat pentru acea infractiune, este:

a. o cauz special de nepedepsire;

b. o cauz ce înltur caracterul penal al faptei;

c. o cauz de reducere a pedepsei.

ANS: A

57. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mit este:

a. orice persoan fizic ce îndeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal;


c. numai un functionar public.

ANS: A

58. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite în cazul infractiunii prevzut în art.

256 C. pen. trebuie s fie:

a. atât licit, cât si ilicit;

b. numai ilicit;

c. numai licit.

ANS: C

59. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite const în:

a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de

foloase;

b. primirea unor foloase necuvenite;



c. pretinderea unor foloase necuvenite.

ANS: B

60. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite:

a. foloasele pot fi primite anterior îndeplinirii actului la care functionarul era obligat în virtutea

functiei

b. foloasele pot fi primite doar dup îndeplinirea actului la care functionarul era obligat în

virtutea functiei

c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dup îndeplinirea actului la care functionarul

era obligat în virtutea functiei

ANS: B

61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia

faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta:

a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta;

b. constituie o circumstanta agravanta;

c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.

ANS: C

62. Infractiunea de trafic de influent:

a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri;

b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;

c. se comite numai cu intentie direct calificat prin scop.

ANS: C

63

63. Tentativa la primirea de foloase necuvenite:

a. se pedepseste;

b. nu este incriminat;

c. nu este posibil.



ANS: B

64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazulcand:

a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de

serviciu;

b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita;

c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat pentru acea

infractiune.

ANS: B

65. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin:

a. nerespingere de daruri direct sau indirect;

b. oferire de daruri indirect;

c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.

ANS: C

66. La infractiunea de denuntare calomnioas:

a. coautoratul este posibil;

b. obiectul juridic special adiacent se refer la relatiile sociale privind normala desfsurare a

actelor de justitie;

c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a crui activitate a fost periclitat.

ANS: A

67. În cazul în care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt învinuite mincinos de aceeasi

infractiune, se va retine:

a. o singur infractiune de denuntare calomnioas în varianta tip;

b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioas în concurs;

c. o singur infractiune de denuntare calomnioas în varianta agravat.



ANS: B

68. Exist varianta agravat a infractiunii de denuntare calomnioas când:

a. învinuirea mincinoas a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane;b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte;

c. fapta a fost svârsit de dou sau mai multe persoane împreun.

ANS: B

69. În cazul infractiunii de denuntare calomnioas, învinuirea mincinoas:

a. se poate referi la o fapt care ar expune persoana la o sanctiune disciplinar

b. se poate referi la svârsirea unei contraventiic. se poate referi doar la svârsirea unei infractiuni

ANS: C

70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul unei învinuiri nedrepte reprezint:

a. infractiunea de mrturie mincinoas

b. infractiunea de denuntare calomnioas

c. nedenuntarea unor infractiuni

ANS: B

71. La infractiunea de denuntare calomnioas, învinuirea mincinoas poate fi fcut prin:

a. plangere;

b. autodenunt;

c. constituire de parte civila.

ANS: A

72. Declaratia fptuitorului infractiunii de denuntare calomnioas mai înainte de punerea în

miscare a actiunii penale fat de persoana în contra creia s-a fcut denuntul sau plângerea, ori

împotriva creia s-au produs probele, c denuntul, plângerea sau probele sunt mincinoase



reprezint:

a. o cauz de impunitate;

b. o cauz de reducere a pedepsei;

c. o cauz de agravare a pedepsei.

ANS: B

73. Retragerea mrturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau, în toate cauzele,

înainte de pronuntarea unei hotrâri, ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase

reprezint o cauz de:

a. impunitate;

b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen;

c. o cauz de înlturare a caracterului penal al faptei.

ANS: A

74. Retragerea mrturiei mincinoase dup arestarea inculpatului sau, în toate cauzele, dup ce

s-a pronuntat o hotrâre, ori s-a dat o alt solutie ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o

cauz de:

a. impunitate;

b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.;c. înlturare a caracterului penal al faptei.

ANS: B

75. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mrturie mincinoas este:

a. doar martorul;

b. martorul sau persoana care încearc s-l determine pe martor s dea declaratii mincinoase;

c. martorul, expertul sau interpretul.

ANS: C

76. La infractiunea de mrturie mincinoasa:

a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop;



b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale;

c. afirmatia mincinoas sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie s priveasc împrejurri

esentiale;

ANS: C

77. Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 260 C. pen.):

a. este incriminat în forma tentativei;

b. nu poate avea forma continuat;

c. se consum în momentul în care audierea sau ascultarea a luat sfârsit, iar depozitia a fost

semnat de martor, expert sau interpret.

ANS: C

78. Infractiunea de mrturie mincinoas:

a. se refer si la afirmatii mincinoase fcute de martor asupra oricror împrejurri despre care

este întrebat în solutionarea unei cauze;

b. se svârseste si din culp;

c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune.

ANS: C

79. Persoana care a determinat pe o alt persoan s încerce s determine pe un martor,

expert, interpret s svârseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru:

a. instigare la mrturie mincinoas;

b. instigare la încercarea de a determina mrturia mincinoas;

c. instigare la împiedicarea participrii în proces.

ANS: B

80. Încercarea de a determina mrturia mincinoas (art. 261 C. pen.):

a. se comite, potrivit prerii majoritare, cu intentie direct sau indirect;

b. se consum instantaneu în momentul în care s-a svârsit actiunea de constrângere sau

corupere prin care s-a încercat determinarea la mrturie mincinoas;



c. nu este posibil în forma continuat.

ANS: B

81. Omisiunea de a denunta de îndat svârsirea unei fapte de omor întruneste elementele

constitutive ale infractiunii de:

a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.);

b. tinuire (art. 221 C. pen.);

c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).

ANS: C

82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al

vinovtiei:

a. numai cu intentie;

b. numai din culp;

c. atât cu intentie, cât si din culp.

ANS: C

83. Împiedicarea participrii la proces:

a. legatura de cauzalitate rezulta ex re;

b. este o infractiune cu consumare instantanee;

c. se sanctioneaz si dac actele de executare sunt întrerupte din cauze independente de

vointa fptuitorului.

ANS: C

84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost

intrebat , raspunde pentru:

a. marturie mincinoasa;

b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare;

c. omisiunea de a sesiza organele judiciare.



ANS: B

85. Elementul material al nedenuntrii unor infractiuni se poate realiza:

a. numai prin inactiune;b. numai prin actiune;

c. atât prin actiuni, cât si prin omisiuni.

ANS: C

86. În cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda:

a. înainte de svârsirea infractiunii principale;

b. dup svârsirea faptei de baz;c. în timpul svârsirii faptei.

ANS: B

87. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni:

a. nu este posibila decat sub forma complicitatii;

b. este posibila sub forma instigarii;

c. este posibila sub toate formele.

ANS: B

88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat

coruperea sau constrangerea, atunci:

a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala;

b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia

mincinoasa;

c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.

ANS: A

89. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces:



a. absoarbe infractiunea de amenintare;

b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava;

c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.

ANS: A

90. Infractiunea de favorizarea infractorului:

a. se poate svârsi numai printr-o actiune;

b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea

unui folos material pentru sine;

c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svârsite de

infractorul favorizat.

ANS: B

91. Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de

arestare preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de:

a. lipsire de libertate în mod ilegal;

b. arestare nelegal;

c. represiune nedreapt.

ANS: B

92. Infractiunea de arestare nelegal:

a. are, de regul, ca obiect material corpul persoanei împotriva creia se svârseste actiunea

incriminat;

b. se poate svârsi numai printr-o actiune;

c. este incriminat si în forma tentativei.

ANS: A

93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar:

a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii;

b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari,



violente;

c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii.

ANS: B

94. Infractiunea de evadare:

a. poate îmbrca forma infractiunii continue sau continuate;

b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei în executarea creia se afla

condamnatul;

c. este în forma agravat când se întrebuinteaz anumite instrumente.

ANS: C

95. Pedeapsa în cazul infractiunii de evadare:

a. se adaug la pedeapsa ce se execut, fr a putea depsi maximul general al închisorii;

b. se contopeste cu pedeapsa ce se execut;

c. nu poate depsi cuantumul pedepsei ce se execut la momentul evadrii.

ANS: A

96. Vinovtia în cazul svârsirii de înlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea îndatorirea

de a pzi pe cel ce a evadat poate îmbrca:

a. doar forma intentiei directe;

b. doar forma intentiei;

c. forma intentiei sau culpei.

ANS: C

97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grav dac:

a. arma sau munitia nu este depus în termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel

cruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului;

b. se poart arme, fr drept, în localul unittilor de stat sau al altor unitti la care se refer art.

145 C. pen., la întruniri publice, ori în localuri de alegeri;

c. se detin, înstrineaz sau poart arme de panoplie.



ANS: B

98. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar:a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere;

b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice,

produse doar prin mijloace anume prevazute de lege;

c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice,

produse doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa.

ANS: A

99. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite:

a. numai cu intentie direct

b. cu intentie direct sau indirect

c. doar cu intentie indirect

ANS: B

100. Arestarea nelegal se comite numai cu:a. intentie direct calificat prin scop;

b. intentie direct sau indirect;

c. intentie sau culp.

ANS: B

101. Represiunea nedreapta este o fapta :

a. care impiedica infaptuirea justitiei;

b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei;

c. contra libertatii persoanei.

ANS: A



102. Cercetarea abuziv este o infractiune:

a. continu;

b. intentionat;

c. de obicei.

ANS: B

103. Favorizarea infractorului este o infractiune:

a. omisiva;

b. conex ± corelativ;

c. praeterintentionata.

ANS: B

104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie:

a. infractiunea de favorizare a infractorului;

b. infractiunea de inlesnire a evadarii;

c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2

C.pen.

ANS: A

105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe

executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta:

a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;

b. raspunde pentru infractiunea de ultraj;

c. raspunde pentru infractiunea amenintare.

ANS: B

106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta

bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand

ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor

de transport, constituie:



a. infractiunea de neglijenta in serviciu;

b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din

culpa;

c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor

defectuoasa.

ANS: B

107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de

transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta

raspunde pentru:

a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din

culpa;b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor

defectuoasa.

c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;

ANS: C

108. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala:

a. este posibila sub toate formele;b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul

de inscriminare are caracter personal;

c. este posibila doar sub forma coautoratului.

ANS: B

109. Conform prerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mit se poate comite:

a. cu intentie direct sau indirect;

b. numai cu intentie direct calificat prin scop;

c. numai cu intentie indirect.

ANS: B



110. Infractiunea de favorizarea infractorului:

a. se poate svârsi numai printr-o actiune;

b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea

unui folos material pentru sine;

c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svârsite deinfractorul favorizat.

ANS: B

111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei

anumite infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor

vinovati pe care ii cunostea:

a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului;b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni;

c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare.

ANS: A

112. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este:

a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru

efectuarea unui act care intr în îndatoririle sale de serviciu;b. functionarul mituit;

c. persoana juridic de drept public sau privat în serviciul cruia fptuitorul îsi exercit atributiile

functionale.

ANS: C

113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza:

a. doar prin contrafacere (plsmuire);

b. doar prin alterare (prefacere);

c. fie prin contrafacere, fie prin alterare;

ANS: C



114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca

obiect material:

a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea pltilor

b. monede antice din diverse metale

c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie

ANS: A

115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282

alin.2 C.pen., are ca obiect material:

a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie

b. monede antice, din diverse metale

c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie

ANS: C

116. Când aceeasi persoan falsific monede sau alte valori si apoi le pune în circulatie, fapta

sa constituie:

a. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori

b. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori, în form continuat

c. un concurs de infractiuni, între fapta de falsificare si cea de punere în circulatie a valorilor falsificate

ANS: C

117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca:

a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie;

b. moneda sau valoarea falsificat s fi fost emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca

in circulatie;

c. moneda sau valoarea falsificat s nu aiba legal puterea de a circula

ANS: B

118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se



poate comite decât cu:

a. intentie direct

b. intentie direct sau indirect

c. intentie indirect

ANS: B

119. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte

valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in:

a. contrafacere

b. alterare

c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate

ANS: C

120. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grav, dac:

a. valorile falsificate au fost puse în circulatie;

b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagub important sistemului financiar;

c. valorile falsificate nu se mai afla în circulatie

ANS: B

121. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate productoare de consecinte juridice

constituie infractiunea de:

a. falsificare de monede sau de alte valori

b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport

c. fals material în înscrisuri oficiale

ANS: C

122. Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, mrci sau

de bilete de transport, în viziunea doctrinei majoritare, este:

a. intentia direct

b. intentia direct sau indirect



c. intentia indirect

ANS: B

123. Punerea în circulatie a unor cupoane false de rspuns international constituie infractiunea

de:

a. falsificare de monede sau de alte valori

b. înselciune

c. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport

ANS: C

124. Detinerea de instrumente în vederea falsificrii de valori (art. 285 C. pen.):

a. nu are obiect material;

b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale;

c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 C.pen.

ANS: C

125

. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:a. falsificare de monede sau de alte valori;

b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport;

c. detinere de instrumente în vederea falsificrii de valori.

ANS: A

126. Elementul material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art.288 C.pen.)

consta in:

a. falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau

împrejurri neadevrate ori prin omisiunea inserrii unor date sau împrejurri;

b. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui

în orice mod, de natura sa produca consecinte juridice;

c. folosirea unui înscris oficial în vederea producerii de consecinte juridice



ANS: B

127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C.

pen.) poate fi:a. numai un functionar;

b. numai un functionar public;

c. orice persoan fizic care indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal.

ANS: C

128. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale, este

necesar:a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen.

b. ca înscrisul oficial (falsificat) s apartina exclusiv unei autoritati publice;

c. ca înscrisul falsificat s emane de la o persoana fizica.

ANS: A

129. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie:

a. infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.)b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.)

c. nu constituie infractiune.

ANS: B

130. În varianta agravat, falsul material în înscrisuri oficiale nu poate fi svârsit decât de ctre:

a. un functionar public

b. un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciu

c. un functionar în exercitiul atributiilor de serviciu

ANS: C

131. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de:



a. bilete, tichete sau imprimate productoare de consecinte juridice;

b. titluri de credit emise de institutii publice;

c. timbre, mrci postale, plicuri si crti postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane

de raspuns international

ANS: C

132. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de:

a. fals material în înscrisuri oficiale;

b. fals în declaratii;

c. fals privind identitatea.

ANS: A

133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:

a. orice persoana;

b. numai un functionar public;

c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.

ANS: C

134. În cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste:

a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa;

b. continutul inscrisului;

c. atat forma, cat si continutul actului.

ANS: B

135. Infractiunea de fals intelectual se poate comite:

a. numai dupa redactarea inscrisului oficial;

b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial;

c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial.



ANS: B

136. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:

a. fals în înscrisuri sub semntur privat;

b. uz de fals;c. fals intelectual.

ANS: C

137. Falsificarea unui înscris sub semntur privat si folosirea lui de ctre autorul falsului

constituie:

a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semntur privat, în concurs cu infractiunea de uz de

fals;b. infractiunea de uz de fals;

c. infractiunea de fals în înscrisuri sub semntur privat.

ANS: C

138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea

ocuparii unui post constituie:

a. infractiunea de fals în înscrisuri sub semntur privat;b. infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în concurs cu infractiunea de uz de fals;

c. infractiunea de fals intelectual, în concurs cu infractiunea de uz de fals.

ANS: B

139. La infractiunea de fals în înscrisuri sub semntur privat:

a. tentativa este posibil si se pedepseste;

b. tentativa este posibil, dar nu se pedepseste;

c. tentativa nu este posibil.

ANS: A

140. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:



a. doar un înscris oficial;

b. doar un înscris sub semntur privat;

c. un înscris oficial sau un înscris sub semntur privat.

ANS: C

141. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de:

a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat;

b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept;

c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals.

ANS: C

142. Uzul de fals se svârseste, sub aspect subiectiv, cu:

a. intentie direct sau indirect

b. intentie direct calificat prin scop

c. intentie indirect

ANS: B

143. La infractiunea de uz de fals, obiectul material:

a. poate fi doar un inscris sub semntur privat;

b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata;

c. poate fi doar un inscris oficial.

ANS: B

144. Infractiunea de fals în declaratii se svârseste numai cu:

a. intentie direct calificat prin scop;

b. intentie indirect;

c. intentie direct sau indirect.

ANS: A



145. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals în declaratii este:

a. martorul, expertul sau interpretul;

b. persoana care face în public declaratii calomnioase;

c. orice persoan, care are capacitatea de a face declaratii productoare de consecinte juridice.

ANS: C

146. La infractiunea de fals în declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de:

a. prezentare sub o identitate falsa;

b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals;

c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ.

ANS: C

147. Încredintarea unui înscris care serveste pentru dovedirea strii civile ori pentru legitimare

sau identificare, spre a fi folosit fr drept, constituie infractiunea de:

a. fals în declaratii

b. fals privind identitatea

c. uz de fals

ANS: B

148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o

identitate fals trebuie fcut:

a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat;

b. in fata unei unitti dintre cele la care se refer art. 145 C. pen;

c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice.

ANS: B

149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind

identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni:

a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare;



b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane;

c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals.

ANS: B

150. In sensul art.286 C.pen., prin ³Falsificarea instrumentelor oficiale´ se intelege:

a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor;

b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice;

c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .

ANS: C

151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2

C.pen.), atunci cand priveste:

a. sigiliul sau stampila unei institutii publice;

b. un instrument de marcare apartinand unei unitti dintre cele la care se refer art.145 C. pen;

c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.

ANS: C

152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material:

a. numai bunuri individual determinate;

b. numai bunuri care se determina prin numarare;

c. numai bunuri care se determina prin masurare.

ANS: C

153. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit

poate fi:

a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;


c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.



ANS: C

154. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma:

a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei;

b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse sprevanzare sau vandute;

c. in momentul in care victima a achitat pretul.

ANS: B

155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit

poate fi:

a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu

sunt destinate publicitatii;

c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.

ANS: B

156. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma:

a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii;b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii;

c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.

ANS: C

157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci

cand:

a. durata brevetului a expirat;

b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi

unele deosebiri de detaliu;

c. brevetul este lovit de nulitate.

ANS: B



158. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ

nemijlocit poate fi:

a. titularul de brevet;

b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale;c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.

ANS: C

159. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si

atunci cand:

a. produsele contrafacute au fost date in gaj;

b. produsele contrafacute au fost donate unui tert;c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb.

ANS: C

160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu:

a. intentie indirecta;

b. intentie directa sau indirecta;

c. intentie directa calificata prin scop.

ANS: C

161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din

urmatoarele modalitati alternative:

a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit;

b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;

c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.

ANS: B

162. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in

scopul:



a. de a obtine un folos material necuvenit;

b. de a revinde produsele;

c. de a induce in eroare pe beneficiari.

ANS: C

163. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302

C.pen.) se consuma in momentul:

a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit;

b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;

c. punerii in circulatie a produselor contrafacute.

ANS: A

164. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:

a. concurenta neloiala;

b. specula;

c. inselaciune la masuratoare.

ANS: C

165. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ C.pen.), elementul material consta intr-o

actiune de:

a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale;

b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale;

c. cumpararea de produse, in scop de prelucrare.

ANS: B

166. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ alin.1C.pen.), urmarea secundara consta

intr-o:

a. stare de pericol;

b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane;

c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele la



care refera art.145.

ANS: C

167. In varianta agravata (art.302¹ alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca

urmare:

a. o perturbare a activitatii economico-financiare;

b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145;

c. consecinte deosebit de grave.

ANS: C

168. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri

(art.302² C.pen.) este mai grava, atunci cand:

a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane;

b. a avut ca urmare infectarea apei;

c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba materiala

importanta.

ANS: C


(art.302² C.pen.) subzista si atunci cand:

a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;

b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;

c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice

straine.

ANS: C


(art.302² C.pen.) subzista si atunci cand:

a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;

b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;



c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice

straine.

ANS: C

171. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302¹ alin.2 C.pen.) pretinde

ca fapta sa fi avut ³consecinte deosebit de grave´ ± formula prin care se intelege:

a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145;

b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane;

c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii

unei unitati dintre cele la care se refera art.145.

ANS: C

172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in

actiunea de:

a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara

drept;

b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei persoane;

c. achizitionare de documente de identitate false.

ANS: B

173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii

Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta:

a. sa fi cauzat pagube materiale;

b. sa se fi comis in timp de razboi;

c. sa fi avut consecinte deosebit de grave.

ANS: B

174. Cine poate fi subiect activ al infraciunii de Äbigamie´ prev. de art. 303 din Codul penal?

a. orice persoan de sex opus care intr în alian cu o alt persoan;

b. numai persoana cstorit, care incheie o nou cstorie fr ca prima s fie desfcut prin



divor;

c. sotul nevinovat din prima casatorie.

ANS: B

175. Consumarea infraciunea de Äbigamie´ survine:

a. în momentul depunerii declaraiei la starea civil;

b. în momentul încheierii noii cstorii fr ca prima s fie desfcut prin divor;

c. în momentul declrii lipsei impedimentelor la cstorie.

ANS: B

.

176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este:

a. o infraciune instantanee;

b. o infraciune continuat, consumarea având loc în momentul când cel îndreptit la întreinere

este prsit;

c. o infraciune continu care se consum în momentul de pasivitate al fptuitorului i se

epuizeaz când acesta pune capt infraciunii.

ANS: C

177. Punerea în micare a aciunii penale în cazul infraciunii de Äabandon de familie´ se face:

a. din oficiu de ctre procuror;

b. la plângerea persoanei vtmate;

c. la sesizarea fcut de so sau rud apropiat.

ANS: B

178. Cerina esenial a elementului material al laturii obiective a infraciunii de Ärele tratamente

aplicate minorului´ const în:

a. msura sau tratamentul s nu aib un caracter ru;

b. s pun în primejdie grav dezvoltarea fizic sau moral a minorului;



c. s pun în pericol numai integritatea fizic a minorului.

ANS: B

179. Care sunt subiecii activi ai infraciunii de Änerespectarea msurilor privind încredinarea

minorului´, prev. de art. 307 din Codul penal?

a. persoana care are calitatea de rud a minorului;

b. persoana creia i s-a încredinat minorul spre cretere i educare;

c. orice persoan în calitate de coautor.

ANS: B

180. Aciunea penal în cazul infraciunii de Änerespectarea msurilor privind încredinarea

minorului´ se pune în micare:

a. din oficiu de autoritatea tutelar sau procuror;

b. la plângerea persoanei vtmate;

c. din oficiu sau la plângerea persoanei vtmate, în funcie de interesul superior al minorului.

ANS: B

181. Infraciunea de Äzdrnicirea combaterii bolilor´, prev. de art. 308 din Codul penal se

consum:

a. în momentul când fptuitorul nu a luat unele msuri de combatere a bolilor;

b. în momentul când se produce rspândirea bolii molipsitoare;

c. în momentul când s-au pregtit mijoacele necesare zdrnicirii combaterii bolilor.

ANS: B

182. Dac fapta de nerespectare a msurilor privitoare la prevenirea i combaterea bolilor

molipsitoare are ca urmare îmbolnvirea sau moartea unei persoane, se aplic regula:

a. fptuitorul rspunde numai pentru infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor;

b. infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor intr în concurs cu vtmarea corporal din

culp sau cu infraciunea de ucidere din culp.

c. fapta de nerespectare a msurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe în



infraciunea mai grav.

ANS: B

183. Sub aspect subiectiv infraciunea de Äzdrnicire a combaterii bolilor´ se comite´:

a. numai cu intenie direct;

b. numai din culp;

c. cu intenie direct sau indirect.

ANS: C

184. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de Äcontaminare veneric itransmiterea sindromului imunodeficitar dobândit´, prev. de art. 309 din Codul penal se

realizeaz prin:

a. aciunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaii sexuale între persoane

de acelai sex;

b. aciunea de transmitere nu se face prin acte de perversiune sexual;

c. numai prin relaii sexuale între persoane de acelai sex.

ANS: A

185. Infraciunea de Äcontaminare veneric i de transmiterea sindromului imunodeficitar´

(SIDA) se svârete cu:

a. intenie direct sau indirect;

b. din culp.

c. cu praeterintenie.

ANS: A

186. Dac prtile nu s-au impcat, dar in cursul judectii, pentru svarsirea infractiunii de

abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determin:

a. condamnarea inculpatului la o pedeaps cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei

b. reducerea pedepsei la jumtate

c. nepedepsirea inculpatului



ANS: A

187. Sub aspect subiectiv infraciunea de Äsustragere de la tratament medical´ se comite:a. cu intenie direct sau indirect;

b. din culp;


ANS: A

188. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativ a Älsrii fr sprijin´,

elemental subiectiv il constituie vinovtia:a. sub forma intentiei;

b. numai sub forma intentiei directe;

c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei

ANS: C

189. Infraciunea de Äinfectarea apei´, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace dac

este duntoare sntii oamenilor, animalelor i plantelor, se comite prin:a. intenie direct sau indirect;

b. din culp;


ANS: A

.

190. Forma de vinovie a infraciunilor de Äpunere în primejdie a unei persoane în neputina de

a se îngriji´, prev. de art. 314 din Codul penal cât i al infraciunii de Älsare fr ajutor´, prev. de

art. 315 din Codul penal, este:

a. intenia direct sau indirect;

b. culpa;

c. atât cu intenia, cât i din culpa.



ANS: A

191. Infraciunea de Äpunere în primejdie a unei persoane în neputin de a se îngriji´, prev. de

art. 314 din Codul penal, se consum:a. în momentul în care se pune în primejdie în mod efectiv prin oricare dintre modalitile

normative: viaa, sntatea sau integritatea persoanei;

b. numai atunci când sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modaliti normative;

c. în momentul în care se întrevede în perspectiv un pericol pentru viaa, sntatea sau

integritatea unei persoane.

ANS: A

192. Pentru existena infraciunii de Älsare fr ajutor´, prev. de art. 315 din Codul penal, se

impune:

a. ca fptuitorul s gseasc o persoan;

b. ca persoana gsit de fptuitor s fie în primejdie de a-i pierde viaa, ori a suferi o vtmare

a integritii corporale i s fie în neputin de a se apra;

c. ca persoana gsit de fptuitor s fi primit ajutor i din partea altora.

ANS: B

193. Lsarea fr ajutor prin omisiune de întiinare, prev. de art. 316 din Codul penal se

svârete sub aspect subiectiv:

a. numai cu intenie;

b. numai din culp;

c. cu intenie sau din culp.

ANS: C

194. Pentru existena infraciunii de Äîmpiedicare a existenei cultelor´, prev. de art. 318 din

Codul penal, este necesar:

a. ca aciunea care împiedic, deci care face imposibil exercitarea cultului s vizeze orice cult

sau sect religioas;

b. aciunea fptuitorului s vizeze un cult religios organizat i care funcioneaz legal;



c. s se realizeze ambele variante normative de ctre acelai fptuitor

ANS: B

195. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de Äprofanare de morminte´, prev. de

art. 319 din Codul penal, presupune doar:

a. o aciune panic, care duce la distrugerea mormântului, monumentului sau urnei funerare;

b. acte prin care fptuitorul îi exprim lipsa de respect fa de memoria celui disprut

(desenarea unor scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.);

c. în momentul constrângerii unei persoane s participe la serviciile religioase ale unui alt cult.

ANS: B

196. Consumarea infraciunii de Äprofanare de morminte´ are loc în momentul când:

a. aciunea de profanare a fost svârit i s-au produs semnele materiale ale profanrii;

b. autorul infraciunii a fost descoperit;

c. rudele defunctului au sesizat autoritile.

ANS: A

197. Tulburarea folosinei locuinei, prev. de art. 320 din Codul penal, în modalitatea normativ

de tulburare repetat a folosinei const în:

a. svârirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violene verbale, etc.;

b. manifestrile de tulburare s fie repetate indiferent dac acestea constituie infraciune prin

ele însele;

c. tulburarea folosirii unor spaii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii.

ANS: B

198. Împiedicarea normalei folosine a locuinei, ca o alt modalitate normativ, de tulburare a

folosinei locuinei, presupune:

a. împiedicarea accesului în locuin sau într-o camer;

b. neîntreruperea apei, gazului, a curentului electric;

c. ca faptele exterioare s provin din exteriorul locuinei.



ANS: A

199. În cazul în care faptele de tulburare a folosinei locuinei constituie infraciuni de sinestttoare se aplic regula:

a. unitii infracionale;

b. concursului de infraciuni;

c. infraciunii de obicei.

ANS: B

200. Care din variantele de mai jos sunt manifestri de natur a provoca scandal public,element material al laturii obiective al infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea

linitii publice:

a. indignarea izolat a unei persoane;

b. revolta cu caracter singular;

c. acostarea, lovirea pe strad, fr nici un motiv a unor persoane.

ANS: C

201. Pentru existena infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice

este necesar ca:

a. actele, gesturile, cuvintele i expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri

sau s produc scandal public, ori s tulbure grav ordinea public, trebuie s fie fcute în

public;

b. actele care aduc atingere bunelor moravuri s nu contravin obiceiurilor bazate pe respectul

reciproc;

c. actele s nu vizeze pstrarea demnitii umane cu observarea decenei în cuvinte i atitudini.

ANS: A

202. Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se consum:

a. în momentul când se svâresc aciunile care aduc atingere bunelor moravuri;

b. în momentul în care se comite aciunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se



produce scandal public, ori se tulbur grav linitea i ordinea public;

c. în momentul realizrii aciunii de lovire sau distrugere.

ANS: B

203. Sub aspect subiectiv, infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii

publice, se comite cu:


b. se poate svâri din culp;

c. atât cu intenei, cât i din culp.

ANS: A

204. Pentru existena infraciunii de Äîncierare´, prev. de art. 322 din Codul penal, se cere:

a. toi cei care au participat la ciocnirile violente s fi desfurat aciuni care s dureze de la

început pân la sfârit;

b. sunt considerai participani la încierare atât subiecii care au început altercaia cât i cei

care au intervenit pe parcurs, precum i cei care s-au retras înainte ca ea s fi luat sfârit;

c. s se poat stabili contribuia fiecrui participant.

ANS: B

205. Încierarea se consum:

a. atunci când începe participaia la încierarea mai multor persoane, cu activiti determinate;

b. atunci când mai multe persoane sunt angajate într-un conflict violent, în aa fel încât aciunile

lor se împletesc i sunt greu de delimitat;

c. în momentul realizrii actelor de lovire au alte violene.

ANS: B

206. Sub aspect subiectiv, încierarea se comite:

a. cu intenie direct sau indirect;

b. din culp sub forma uurinei;

c. culpa sub forma neglijenei.



ANS: A

207. Infraciunea de încierare nu se pedepsete:a. când participantul a renunat la aciune, dei el a fost implicat în aciunea violent;

b. dac a fost prins în încierare cu voia sa;

c. dac a încercat s despart pe alii.

ANS: C

208. Subiecii activi ai infraciunii de Äasociere pentru svârirea de infraciuni´, prev. de art. 323

din Codul penal, sunt:a. subiectul activ este determinat;

b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituit, pluralitate ocazional);

c. orice persoane care rspund penal în calitate de coautor.

ANS: B

209. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de asociere pentru svârirea de

infraciunii se caracterizeaz prin urmtoarele modaliti de aciuni:a. iniiativa de a constitui o asociere în acest sens;

b. neaderarea la o asociere creat în acest scop;

c. denunarea unei asemenea asocieri.

ANS: A

210. Latura subiectiv a infraciunii de Äasociere în vederea svâririi de infraciuni´, se

caracterizeaz prin:


b. poate fi svârit i din culp;

c. numai din culp.

ANS: A



211. Infraciunea de Äinstigarea public i apologia infraciunilor´ (art. 324 din Codul penal),

const în:

a. orice aciune de a îndemna s nu se respecte legea;

b. aciunea de a reproba în public persoanele care au svârit infraciuni;c. aciunea de purtare în public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se îndeamn

la nerespectarea legilor i la svârirea de infraciuni.

ANS: C

212. Care dintre infraciunile contra ordinii i disciplinei militare au obiect material?

a. calcarea de consemn si absenta nejustificata;

b. dezertarea si insubordonarea;c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului.

ANS: C

213. Infraciunea de Ärspândirea de materiale obscene´, prev. de art. 325 din Codul penal, se

realizeaz prin:

a. aciunea de a confeciona materiale cu caracter obscen;

b. aciunea de a deine în vederea rspândirii de obiecte obscene, descrieri, etc.c. aciunea de a deine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen.

ANS: B

214. Infraciunea de Ärspândirea de materiale obscene´ se consum:

a. în momentul în care fptuitorul, vinde, rspândete, confecioneaz materiale cu caracter

obscen;

b. când începe s procure astfel de materiale în vederea rspândirii;

c. în momentul confecionrii materialelor obscene.

ANS: A

215. În ce situaii infraciunea de insubordonare este mai grav?



a. dac subiectul activ este un militar;

b. dac militarul insubordonat este ofier, maistru militar, subofier sau militar angajat;

c. dac s-a produs vtmarea corporal grav a militarului insubordonat.

ANS: B

216. Ceretoria (prev. de art. 326 din Codul penal), const în:

a. adresarea fptuitorului fcut la mila publicului cerând ajutor material;

b. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, înscris, prin gesturi) în mod repetat,

cerând ajutor material;

c. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, înscris, prin gesturi) în mod repetat,

cerând ajutor spiritual.

ANS: B

217. Infraciunea de Äceretorie´ se svârete cu:

a. intenie;

b. se poate svâri din culp;

c. atât cu intenie, cât i din culp.

ANS: A

218. Consumarea infraciunii de Äceretorie´ are loc în momentul:

a. fptuitorul a comis primul su act de apelare la mila publicului pentru obinerea mijloacelor de

existen;

b. când s-a realizat, prin repetare, un numr suficient de acte, din care s rezulte atitudinea

fptuitorului de a face ceretorie ca surs de procurare a mijloacelor de trai;

c. când fapta a fost repetat de cel puin patru ori.

ANS: B

219. Pentru existena infraciunii de Äprostituie´, prev. de art. 328 din Codul penal, este necesar

ca:

a. persoana care practic relaiile sexuale cu diferite persoane s desfoare o singur aciune



cu caracter inechivoc;

b. practicarea acestor raporturi repetate s aib drept scop procurarea mijloacelor de existen

sau a principalelor mijloace de existen;

c. fptuitorul s practice raporturi sexuale cu scopul de a-i procura mijloacele de trai cu

aceeai persoan.

ANS: B

220. Consumarea infraciunii de Äprostituie´ are loc în momentul:

a. când persoana întreine primul raport sexual în schimbul cruia solicit subvenii pentru

infraciunea sa;

b. când se realizeaz un numr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca

aceste raporturi s fie caracterizate ca fiind un mod obinuit de procurare a mijloacelor deexisten, sau a principalelor mijloace de existen;

c. indiferent dac s-a constatat sau nu caracterul de îndeletnicire, dac fapta este repetat

constant.

ANS: B

221. Care din aciunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale infraciunii de

Äproxenetism´, prev. de art. 329 din Codul penal:a. a înlesni practicarea prostituiei;

b. a nu trage foloase de pe urma practicrii prostituiei;

c. a denuna activitile care duc la practicarea proxenetismului.

ANS: A

222. Infraciunea de Äprostituie´ se svârete, sub aspect subiectiv:

a. cu intenie direct sau indirect;

b. în unele situaii se comite i din culp;

c. cu intenie depit.

ANS: A



223. Care sunt cerinele existenei infraciunii Äjocul de noroc´, prev. de art. 330 din Codul penal:

a. organizarea sau îngduirea jocurilor de noroc s se fac în mod privat;

b. organizarea sau îngduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane;

c. organizarea sau îngduirea în mod obinuit a jocurilor de noroc într-o cas particular.

ANS: C

224. Infraciunea Äjocul de noroc´, se svârete cu:

a. intenie;

b. în unele situaii se poate comite din culp;

c. praeterintenie, în varianta prevzut în alin. 2 al art. 330 C. Pen.

ANS: A

225. Consumarea infraciunii Äjocul de noroc´ are loc:

a. în momentul când a avut loc organizarea jocului de noroc sau îngduirea practicrii;

b. în orice moment;

c. în momentul autorizrii jocului de noroc.

ANS: A

226. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este:

a. doar persoana care are obligatia legal de intretinere, fat de cel indrepttit la intretinere;

b. doar persoana care are de pltit o pensie de intretinere stabilit pe cale judectoreasc;

c. orice persoan care indeplineste conditiile generale ale rspunderii penale.

ANS: A

227. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.):

a. este susceptibil de tentativ in oricare din variantele sale de incriminare;

b. este susceptibil de tentativ doar in modalitatea normativ a Äprsirii´ sau Äalungrii´;

c. este pedepsit si in forma tentativei.



ANS: B

228. Opinia majoritar consider c abandonul de familie, cu exceptia modalittii normative a

Älsrii fr sprijin´ se comite:

a. numai cu intentie direct;b. cu intentie direct sau indirect;

c. cu intentie si din culp.

ANS: B

229. Contaminarea veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit ± art. 309 alin.

(1) C. pen.:

a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin actede perversiune sexual;

b. se transmite prin orice mijloace;

c. se svarseste din culpa.

ANS: A

230. La infractiunea de contaminare veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar

dobandit:a. obiectul material exist si const in corpul persoanei subiectului pasiv;

b. participatia penal este posibil in toate formele sale;

c. mobilul determinant si scopul urmrit de fptuitor intereseaz pentru existenta infractiunii.

ANS: A

231. Traficul de substante toxice:

a. nu are obiect material;

b. poate fi svarsit de orice persoan fizic ce indeplineste conditiile generale pentru a

rspunde penal;

c. este o infractiune omisiv.

ANS: B



232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav:

a. dac se comite in public;

b. dac se produce scandal public;

c. dac s-a tulburat grav ordinea si linistea public.

ANS: C

233. Asocierea pentru svarsirea de infractiuni:

a. este o infractiune proprie;

b. este sanctionat si in forma tentativ;

c. nu se pedepseste dac fptuitorul denunt autorittilor asocierea mai inainte de a fi fost

descoperit si de a se fi inceput svarsirea infractiunii care intr in scopul asocierii.

ANS: C

234. Proxenetismul este o infractiune:

a. proprie;

b. in persona propria;

c. comisiv.

ANS: C

235. Proxenetismul poate s constea in:

a. indemnul la fapte antisociale;

b. producerea de materiale obscene;

c. tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei.

ANS: C

236. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de:

a. boala cronica necontagioasa;

b. nivel de pregatire profesionala;

c. cetatenie.



ANS: A

237. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin:a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat;

b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de noroc

autorizate;

c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea

proprietarului spatiului unde se desfasoara competitia.

ANS: A

238. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji

poate fi:

a. oricare dintre parinti;

b. orice persoana;

c. parintele decazut din drepturile parintesti.

ANS: A

239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste

infractiunea:

a. fals in declaratii;

b. uz de fals;

c. fals in inscrisuri sub semnatura privata.

ANS: B

240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate

falsa, acesta va raspunde pentru:

a. fals privind identitatea;

b. fals in declaratii;

c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala.



ANS: A

241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei

hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de:a. tulburare de posesie;

b. nerespectarea hotararilor judecatoresti;

c. tulburarea folosintei locuintei.

ANS: B

242. Care este obiectul material al infraciunii de sustragere de la serviciul militar?

a. folosirea de înscrisuri false;b. simularea unei boli sau infirmiti;

c. infraciunea este lipsit de obiect material.

ANS: C

243. Represiunea nedreapta este o infractiune :

a. contra integritatii corporale sau sanatatii;

b. contra infaptuirii justitiei;c. de serviciu sau in legatura cu serviciu.

ANS: B

244. Ultrajul este o infractiune complex care poate s absoarb în continutul su infractiunile

de:

a. amenintare;

b. lipsirea de libertate in mod ilegal;

c. omorul deosebit de grav.

ANS: A

245. La infractiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242 C. pen.):



a. tentativa se pedepseste atât în cazul faptei prevzute la alin. (1), cât si în cazul faptei de la

alin. (2);

b. tentativa nu se pedepseste;

c. tentativa se pedepseste doar în cazul faptei prevzute la alin. (1).

ANS: C

246. La abuzul în serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) :

a. urmarea imediat const într-un rezultat si acesta este în mod obligatoriu concretizat într-o

pagub;

b. urmarea imediat const într-o stare de pericol;

c. urmarea imediat const într-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se retin existenta unei

pagube;

ANS: C

247. În cazul infractiunii de luare de mita:

a. folosul necuvenit const într-un împrumut;

b. actiunea sau inactiunea incriminat nu trebuie, obligatoriu, s aib ca obiect bani sau alte

foloase;

c. banii sa provina dintr-o alta infractiune.

ANS: A

248. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ:

a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor în bani;

b. bunurile care au fost promise;

c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.

ANS: A

249. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite:

a. numai cu intentie direct

b. cu intentie direct sau indirect



c. doar cu intentie indirect

ANS: B

250. Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac:

a. fapta a fost svârsit prin folosirea de arme;

b. fapta a fost svârsit în timpul noptii;

c. fapta a fost svârsit prin folosirea de violente.

ANS: B

filehost_grile rezolvate drept penal-parte speciala

Documents