FARMACOGNOZIA de care farmaceutica arecasi obiect studiu este Farmacognozia o stiinta in folosite farmacie, care si vegetala animala sunt de produsele melicinale origina galerice de medicamente. preparate sau pt.bbtinerea de farmaceutica in industria partea produsul organul_sau de si brutdenumit drog reprezinta vegetal in proaspata se utilizeaza scopul care mai sluscata rarin stare planta recoltata in active sau de fie prepararii medicament la nivel receptura in substante unui umane. unor ffatamentul afectiuni Aceasta principiile plantele si pe active, unuleivolatil. contin, langa aromatice parfumului. si cosmetica industria ilimentatie, in utilizare terapie, isi gaseste "plantele sau pot din medicala proveni floraspontana potfi in utilizate prictica gen dintr-un carefaceparte planta uneispecii apartine Orice palnte cultura. de porexista mai specii In aceleasi uneifamilii. cadrul sau, .iru, la randul apartine pe morfologice, criterii: unor ele dintre facandu-se baza diierenta ilG iubspecii; citologice. chimice, vegetale. unor preiucrarJa obtinerii produse in plantelor medicinale scopul produsele dupa principatete'etape: coditionarea; care uscarea, recoltarea, conservate. e daca nevoie, si, marcate suntambalate, l..Recoltarea medicinale in in a se : Erc1st;l recomandafi facuta momentul careplantele de legat strans este optim momentul active. deprincipii maxima o contin cantitate plantei. dezvoltarea (inaltimea), poale influentat altitudinea de fi active in tontinutul substante zilei de al de de latitudinea, garaul umiditate solului, momentul in 6r-.a, de caresefacerecoltarea, temperatura. recoltarii: Momentul @azaprimavarainaintedernomentu|desfacerii|or;primelor pana aparitiei iot se -scoarta recolteaza primavara in momentul frunze; o exceptie fac zifrumoasa, lor recoltarea intr-o se -frunzele, recomanda intr-o recolteaza zi care inalt un care frunzele contin procent de uleivolatil, se catre si de frunzelorincepela baza se continua varf. noro"r".Recoltarea la de potfi recoltate forma boboc, sub respectiva, de in -florile, functie specia stadiu. sau desfacute in orice cand maturitate suntcomplet (cu exceptii) de maturitate unele in se si -fructele semintele recolteaza stadiul primavara, respectiv se de in - rizomiisi radacinile, functie specie, recolteaza toamna. recoltarii; Tehnica manual se -nrugurii recolteaza incizii; facandu-se cu prindezlipire cutitul, se -scoarta recolteaza manual se -frunzele recolteaza tehnica inflorescentei; in se -florilet. r".Ji".va manual, taiecufoarfeca cazul prin recoltarii scuturare mecanizata; recoltare manual, se -frunzele recolte;lza cu unor sau prin eazamanual scuturare cu ajutorul piepteni ase -fructele iecolt

lungi; dinti lopetii. harletului, cu manual, ajutorul si -radJcinile rizomiise recolteaza produselor veqetale: Sortarea in sunt produsele vegetale transportateambalaje recoltare Dupa locul uscare. de catre bine corespunzatoare, aerisite, sunt Astfel recoltat. pregatirea uscare a produsului o pt. necesuta selectionare substante unele altor care organele apartin plante, straine, corurile indepa-rtate cum de operatii plante, ar fi: scoarta, unele acesteibperatii Tot minerale. in cadrul convenabile. la sunt rizomii, taiate dimensiuni redacinile, produselor veqetale Uscarea ffiatesuntsupuseimediatunuiprocesdeuscare.de a de de incepe, fapt,procesul degradareconstituientilor recoltare r"grl", dupa de procese reactiile hidroliza, implica Aceste active. a cjtrnii inclusiv principiilor enzimatic. catalizate de de de oxidare, izomerizare, polimerizare,toate de prin continutului apasau poate oprita scaderea fi enzimetor Actiunea prin (ceamaipractica metoda carese de temperatuiil conservare modificarea pana un la produselor vegetale proces uscarea este acestui po"i" iii" oprirea de este care procente. Umiditatea ramane extrem redusa, ioiirrt in api de L0-L5 Prin pt.procesele metabolice. lor microorganisme d'e fi ." n"put"nd folosita catre lor iar scade, forma produselor vegetale si apei eliminarea volumul greutatea unui ia scoarta forma incretesc, se subtiri fiunzele Astfel inlti"l"se schimba. (zgronturoase)' striate devine a rizomilor,radacinilor llheab,suprafata naturala Uscarea sau - setacein aerliberla soare la umbra albe flori, si semintele unele de regula fructele, radacinile, rizomii, usca - putem galbene. si respectiv, si a ariene, frunzelor a florilor a la uscarea soare partilor - nuse recomanda colorate. in.acest amenajate speciale hambare folosite in - pt.uscarea aerlibersunt incarcat incat aerul, astfel ventilatie sa uscatoriitrebuieaibao buna Aceste scop. sa trebuie fie zone in cu fi Oe iu uapori apa,-ii poata indepartat usurinta; aceste curatenie. in modpermanent de in proces unulvariabil, functie este acestui de - intervalurile timpalocat atmosferice. si anotimp de conditiile artificiala Uscarea ffitacestuia,comparativcuuscareanatura|a,sarefera|afaptu| timp intr-un multmai se procesul uscare desfasoara de metoda ca prinaceasta in continute active aleprincipiilor degradari se incat potevita unele s.utt astfel plante. chimici compusilor de in poate reglata functie natura fi de - temperatura uscare fie de o sa activ iniat principiul finalobtinut iespeaivi,astfel in continuti planta suPerioara. calitate o pe sa uscarea caleartificiala asigura circulatie in - in zonele cire se practica incinta in sa temperatura fie uniforma toata incat astfel cald, a continua aerului resPectiva. de medie 40o de peoduselor utilizeaza, regula, temperatura se - la uscarea

(60-70"C). mai rareori ridicat 50oC, de la se uleivolatil usuca o temperatura 30carecontin vegetale - produsele neschimbate produsul mentine aporape isi bune, in Uscarea vidda rezultate proaspata. care toateproprietatile le aveain stare active plantelor contin si principii ca care se - aieaita modalitate recomanda catmaijoasa. si repede la o temperatura uscate trebuie acestea uleivolatil; scortisoarei de cacao, semintelor ex.:in cazul prevazuta pereti rezistenti cu de in se in - uscarea cauza efectueaza etuve pt. si putem de folosi procesul uscare radiatiile de cu si dotate pompe vid.Uneori infrarosii. din bun, rapid, apafiindeliminata produsul Liofilit"te"esteunprocedeu proces sublinare. printr-un de vegetal produselor veqetale Stabilizarea produselor faceprinintroducerea e se poate fierbinte. de pt. scurt timpin alcool proaspat recoltate uninterval timp de pioduselor facela o temperatura 60oC, de o ora' se - mentinerea saruri. principii cu active anumita unor - vizeazaprecipitarea produselor vegetale: conditionarea la aducerilor in neimoiselecionarivederea in cont. ungrid de puritate, defarmacopeel vigoare' -- in timpul mucegaite, partile planta alterate, de suntindepartate uscarii. in degradatetimPul Ambalarea: florile sa trebuie fie ambalate: de inainte_ a fi expediate, - pritr *[a vegetale, in se aeriene ambaleaza sacide si frunzele partile in se ambaleaza sici de hartie, panza' in pot panza, redacinile fi ambalate sacide Etichetarea: stiintifica - denumirea - denumirea PoPulara caresuntambalate de - partile planta furnizoare unitatii - adresa lotului - numarul greutatea neta/bruta calitatea. care ale - iatelede identificare buletinului reglementeaza sau sunt daca - fe etichetiie precizeaza produsele toxice nu:produsele pe eticheta capde mort' cu toxicesuntmarcate si Depozitareaconservarea: pe active lor, de masura calitatea de principiile - conservareaffide in rnare carele contine. care bine uscate, aerisite, au o curate, depozite sa - esteremarcabil fiefolosite in iluminate modindicat' constanta, umiditate (rozatoare, insecte) daunatori de ferite agenti trebuie depozite - aceste se depozitarea facein principii toxice active care vegetale contin - plantete special. separate complet incaperi350C.

si in se uleiurivolatile conserva vaseinchlse la care vegetale contin - plantele de temperaturi L9oC. arerul, temperatura, conseryarea: in care Factorii potinfluenta modnegativ poluarea microbiana. lumina, umiditatea, vegetale: activecarele pot contineprodusele Principiile galactoza, ramnoza, glucoza, fructoza, Glucide: electrica glicozilice din rezultate legarea combinatiile se oridete numesiozide, de molecule oza. glicozilicdoua maimulte sau a prinintermediul oxidului gentiobioza. celobioza, maltoza, ex.de ozide: - amidonul - imulina - celuloza glucidica, au prin care de origine macromoleculari sunt - poliuronidele compusi galacuronic acid acid uronici, glupuronic, lor molecula acizi - heteroxide - vitaminaacidascorbic propochimica,structuri cu cu benzoatice, structura cu - compusifenolici nuclee ligmatica cumarinica, flavonitica cu Compusi structura (lecitina) - fosfolipide - glicerinele - prostaglandina - parafina aromatici Compusi - monocitrici - bicitrici ex:naftochionic - tricitric ex:santonele ronice, rte dipe ne monoterpe citrice, ftene,tipe ne,ste er - izopr ozidele, alcaloizi. carotenozide,

E FARMACOGNOZI SPECIALAI NOTEDE CURS ANULII

Elena Neamlu Prof.Farmacist

(zaharuri. hidratide carbonl zaharide. 1. GLUCIDE din caracterizate punctde vedere ternare, de naturale, obicei sunt substante uneori polihidroxicetone(C,H,O, Cn(H2O)m.GIucidele li ii, chimic pOIitriOr*i"fO"ftiAe si vegetale organismelor la care oin i.pi"iirt" ris-goyr" substantele participa alcatuirea de: sub seintalnesc forma celulare' membranei in compozitia - r"n"ne, galactane,celuloze celular' in petecte coloidale sucul sau - solutii gume. pectine, mucilagii, poliuronici: - principii inulina' amidon, de ca condensate substante rezerva: - iub f6rme prin care energia proces biologic fotosintezei, runi iezuhatul Glucidele nu in energie chimica.Denumirea este este transformata electromagnetica raspandite foarte sunt au din i"piii"riitiui o Uud pane glucide gustdulce.dar unele cu sau substante gust dulce(glicerol, celuloza) care nu au grri drlie(amidon-, care zaharina) nusuntglucide. in: se lor complexitateaglucidele impart Dupa glucoza, -monoglucide:arabinoza, fructoza, simpl!- cuprind: f. CiuCiae galactoza' si acizi inruditi:alcooli glucidi.i,. .. -compusi solubile cu inodore, gustdulce, incolore, cristaline, solide, substante Sunt in apa. suPerioare: 2. Glucide glucidesunt reunite numai in a) holozide careunitatile numita neglucidica si care b) heterozide maiau in compozitie o fractiune aglicon. in: se Holozidele imPart de glucidice 6-7, de . oligoclucide un numar unitati cu si fi . poiiglucide un numarmai mare;pot omogene cu participante sunt dupa cum monoglucidele neomogene sau identice nu. pentoze hexoze, si mai In regnulvegetalsi animalse intalnesc frecvent iar intermediar celelalte apar ." p.drri ai metabolismului inferi6ri reprezentantii mierea, sunt mai rar ,;rogrriide se intarnesc in natura.Grucide cunoscute amidonul, mana. celuloza, in - oficinal FRX AM|DONIIL:'AMYLIJM din poiiglriia" de.rezerva regnulvegetal'Poate fl Estecea mai import"nt" specii tulpina(unele radacina(manhiton), oid*iuu"rduii(i"no0, in depozitat diferite si marimea cariopse(gramineae)'Forma t"*int"6rnele leguminoase), de palmieri), in este gianule amidonul dispus aha.ln iit"o de'[ao specie'la o. granulelor geometric.al centrul nu "ridon in concentrice jurulunuicentru.care esteiirtotdeaunaformula straturi brutadar care ii amiloza amilopectina au aceeasi granulei.Amioonutloniin. si prin ie deosebesc structura proprietati' limpede, coloidala o rezultandsolutie in se Ex: - amiloza dizolva ipi fierbinte nevascoasa' coca' in formeaza apa-o - amilopectina macroscopic Xdescrie si miros faragust.FR afUi:fara .rt" Amidonul o prtSere cartof'. de amidonul grau'porumb' si microscopic rriticum plantei din i*i,ionur de grauobtinut cariopsele A;f;;"ffitr; (gramineae). aestivim

granulesimple,mici, rotundesi granulesimple microscopice: Ca,ractere greu concentrice vizibile.Uneori hilul iau mari,sferiie lenticulare, ientralsi stratificatii cu de grause aseamana cel de Amidonul o g."nlrl.f. prezinta Rrur"'long-itudinala. amidinului' la nu i".ara si orzdaracestea sefolosesc prepararea planteiZea porumbobtinutdin cariopsele de amidonut Amytummayadismays(Gramineae). central poliedrice rotunde,hilul sau granulrsimple, microscoPice: Caractere prezinta stratificatii sau din 2-5 fisuriradiale.Nu distincta dintr-ocavitate constituit concentrice.Amylum solani- amidonul obtinut din tuberculii plantei Solanum

rosum(solanaceae). tube mai cu o neregulat-ovoide, extremitate granule simple, microscopice:Caractere si hilul excentric strtificatiile ingustadecat ."il"rii J grariulesimple,rotunde, vizibile. concentrice la ca este lntrebuintar'r topic; se foloseste excipient preperarea -pilulelo.r, sub in dermatologie formade unora; iiu draleutiiot ia conspergarea comprimitelor, este folositla confectionarea chirurgie exudativa).in ;$;fi6i Oe imiOLin(di"tur" a textile, hartiei. fermentativa, in foloseste industria 6inOii"iorfixe.Se MEL- MIEREA: cules melifera).Nectarul de albine de specii albine(Apis esteprodur"a" diferite satorita - cea mai importanta.invertirea irnsformari suferain stomacriror diferite careeste al elaborare albinelor) mierea(produs.de in 'scop sucrazei, urmacareiarezulta este alimentar si cea farmaceutica.se in tig*i.Mi"r"i folosita ;;i.[fi,|ln cald. perioaca anotimpului lunamai,petoata din incepan? recolteaza dupa variaza culoarea limpede,vascos, esteun liChid mierea DESCRIERE: dulce' roscat'Gust panala cafeniu de epocasi modde recoltare la galben origine, glucozei, devine timpprincristalizarea s-a nectar foloiit.ln a ,iioilp"Linc Roritor aror opaca' maiconsistenta, cu amestecata se scop alimentatie.ln terapeutic foloseste lNTREBUtfrttRnt:in in: maifoloseste plante polenul.diferitelor medicinale.Se ae propolis, laptisor matca, bronsite. traheite, lari res ale -afeaiuni aparatului pirator: ngite, ulcer' digestiv: ale - afectiuni aparatului griPale -stari dermatologice' hepato-biliare, -afectiuni de -boli inima. este un B?, de vitamine(BL, 86, B12' C' K' PP' biotina) Datorita fizic "ponriri surmenaj si intelectual' in eficient convalescente, remediu MANA MANNA. Fra,rinus arborelui in Estesuculcarese obtineprin inciziipracticate tulpina este in din otigin",. Asii Mica,raspandit zonametiteraneana'Sucul Ormus(o1e"."".i, se cu contact aerul si arbastruie gustamar;in iu srau-6iuni o fluorescenta de curoare in recolteaza timpul pJ tulpina.Se care masaalbicioasa se intareste intr-o transforma superioara'. de mari caldurilor => mana calitate in la alba de de stalactite culoare pana alb-galbuie interior, ilAi DESCR|ERE, de miros miere' amar, apoi gustdulceigla inceput, acru,si glucoza' :75% CONTINE mantinol, colici)' mai u;; recomandat alesla copii(nu"produce 1NTREB1xtGnRt:purgativ CELULOZA:

componentul vegetal.Este din poliglucida omogena regnul Ceamairaspandita plantelor' la celulari majoritatea principal peretilor al si fara albi, DES'CRIER:substantaamorfa, miros faragust. lemnul in prima si hartie.Materia este: de industria celuloza INTRBUINTARIi; trestia, conifere, special Paiele.

2. POLIURONIDE pectice lamelei degradarii fiin vegetal, rezultatul in raspandite regnul foarte Sunt carora poliglucide in compozitia mixte celulare.Sunt membranelor saua constituentilor galacturonic, glucuronic, intra acizii uroniii, mai frecventintalnitifiind acidul: in cele manuronic.poliuronidele mai raspandite regnul vegetal sunt:pectinele, gumele. mucilagiile, -- -A-b\ctinete si celulare se a membranelor pectica(cimentul) lamela formeaza frunzesi partileverzi ale iuiur pliri"t"i abundaai fructe,radacini, gasesc-'in acida' reactie in solubile-apa,optiactive, cenusii, priU"tialbeiuipinelor.Aspect -- ' ciuperci. a19e, inferioare: in: se U)tvticitagitej gasesc - plante in fiind plante superioare localizate toate o si organele:radacini frunze de nalba maie, semintede in.ln apa formeaza partial'. prlrAotolutie sedizolva si arborilor in fructe' apar in tulpinile Gumeli:;;i prtin abundente, putintransparente; mai incolore,sticloase mult sau mai amorfe, Aspectiubstante mult. foarte volumul apa r"i.iL ilab acida;in isimarescINTREBUINTARI: datoritaactiuniide marire a se a. Pectinele folosescin terapeutica si vitezei de coagularea sangelui in tratamentulhemoptiziilor hemoragiilor.

sunt constipatie), glrc emolienta(in prezinta actiune b. ruuiifagiife de ca si Se ,iieio-nstituante. folosesc in bacteriologiemediu cultura. mucilagiilor' asemanatoare c. Gumele semen sunt: mucilagii agar-agari; produse ve-getale.cu Celemair.pi.i.ntitive 'verbasci gummi tiliae flos; gummiarabicum; n-os; linii; altheaefo[u[i-.i iiox; tragacanta. alge din extras diferite rosii, din format mucilagul produs vegetal l. Agar-Agar: pe din Euchluma mareaJaponiei, Graciilaria, mai aresspeciidir'gi;rri Geriiium, din se acestprodus obtine algarosie In chineisi lndoneziei. MaieaNeagra coastele Phylophora. oB T | N E R E : . a | g e | e s esp a | a cu a p a ' s.e cu r a ta d e im p ucu apa in r ita ti ,seusuca.P r se fragmenteeva' amesteca si usiari succesive cu stropire apa sau "iU"tl;i" clntitati acidacetic sulfuric=> de adaugandr-t"'mici sise neru, proportii anumite gelatinoasa masa intr-o se prinde ."r" muciragur ,.-rtr"coaraprinplnza,iar la racire se unflaiar prinincalzire carese taie in fasiisau placisi ,e uiuca.lnapa recese viscos' un formand lichid dizolva de mediilor cultura r la lNTREBUlNraii' in bacteriologieprepararea da un 6ol fecal -in t.r"p"rtiii ia como"t"rii'ionJip*iilo(prin hidratare rie i voluminosfivoiabiI dearoltarifloreibacte ne).

2. S e m e n L i n i . s a m a nta d e in o ficin a | a u n F RX.Sa m aramificate in si inalte n ta m aturaapl ante cu ([nace"").E# o pi"nt" anuara, turpini usitatissimum Linum

este flori lanceolate, albastre.Fructul o capsula frunzealterne, parteasuperioara, cultivatpe scaralargala noi in ;bil615; iu l0'seminte.lnfloreste iulieaugust. si semintele oleaginoase' mai p.rtir,- fuior(specia inaltasi mai putin ramificata) treierare. uscare' in legarea snopi, plantei intregi h..oii"r." se iace prinsmulgerea fibrelor' pentru obtine.rea se Tulpinile folosesc la rotunde o galben-brune, lucioase, plate, ovalalungite, DESCRIEngleminte contactcu apa se acoperade un strat la acuminate cealalte'ln extremitate, si uleios' miro, mucilaginos mucilaginos;fara gust faina se In emolient. farmacie maiintrebuinteaza laxativ INTREBUINTARI: usor, de Lini) dein(Farina subforma cataplasma' de si 3. Radix et folium althaea:radacinile frunzele nalba mare(althaea in FR X-doua monografii separate, oficinala officinalis-ualvaceie).Este paroas-e, flori catifelat triunghiulare frunze panoase, p.i"n" cu tulpini descrieri.planta in se albesaualb-roze.Fructuldesface cu supirioare petale irunzelor i" &;;; ",.ili reniforma' o ce mericarpe contin samanta pana septembrie' in din t'XflOneSTE: iunie de-a in Africii, locurinisipoase, lungul Asia,triordul in RASPANDIRE:Europa, curgatoare. apelor candau cel mai ridicat toamna se RECOLTAREA: -radacinile recolteaza de de continut mucilag(plante2-3ani) -r\r de Sau inainte in perioda inflorire se -frunzele reCohaza alb-galbuie de cilindric culoare au -radacinile aspect Uscate: verdede sfaramiciOase, culoare devin se -frunzele incretesc, cenusiu. in emoliente afectiunile are mucilagului proprietati datorita INTREBUINTARI: pectorale' cailor respiratorii si digestive.lntri in compozitita speciilor gargare' clisme' Extern:cataplasme, frunze palmatlobate,flori de Malva siruisinisirt,1iiuiieael-nalbagradina: rosiede superioare, culoare al de grupate sau*"i-*rit ii iocur insertie Irunzelor 2-6 violacee. se indicatii. mai aceleasi din INFLORESTE: mai pana toamnatarziu.Are forma si cu asociate mancarimi usturimifaciale.sub de ale in recomanda ale-rgii ienului ulcer flebite, entorse, in urmaunorfracturi, sau bai,comprese,pi-i"oaremainiumflate la se laringite- faceextract rece,dupacarese ochiilor.Gargara: uscaciunea varicos, usor. incalzeste Verbascum coadavacii;florileplantei 4. Flores Verbusci= lumanarica, o an carein primul deanolta pranta bienara (sropr,rrtariiieael. phromoides lste o an o tulpina in partea putinramificata inalta, iar cu rozeta frunze'Uariiire in al doilea galbene pqtulpini mai-mici'Florile sunt bazale superioara.Frunze tot.ntriote, celede esteo Fructul spiciform' un formand racen alrngita intr-oinflorescent" suntgrupate la noi,pe terenuri ;il;ui;.-rrfur"rt. din iuniepanain iugust-Estefoarteraspandit de in drumurilor,taieturi paduri. nilpo"i., de-alungul de noaptea unde noriloi-eitescurta;ele se deschid RECOLTAREA:durata cauzanumarului roua.Din dupace se ridica se ca rezurta recortarea facedimineata saptamani' maimulte dureaza unui intlorirea exemplar ;ilffflori si ca se saponoriae. foloseste expectorant sudorific' si coNTlNE:mucilagii pectorale' speciilor in Intra compozitia a speciilor: cu in flos - floridetei oficinal FRX. florile saufarabractee S.Tilie Tilie Tilie Tomentosa, cordata, Plantyphillos. Tilie

petiolate alterne Frunzele ramificata. cu inalti tulpina de Speciile tei suntarbori de au buchete la dintata; bazaramificatiilor maeginea asimetrice, la bazacordate, au nervurilor plityphyllos do-suJ la pe frunzelor ramificarea ou1frilieCorO"tiii rili. 'p.ii'Urrn de este frunzelor acoperita peri a fata La roscati). TilieTomentosa inferioara grupate in pe tinere, se Florile dezvolta ramurile matasos. argintiu ;t"i"i; cu scurt alungite, petiolata nervura "ip"itut membranoasa, cu asociaie o bractee inflorescente, crestein padurile inflorescentei. cu la mediana.on.r.tCrti-panajumatate pedunculul in Infloreste iunie-iulie. ca dar defoioase si cultivat plintaornamentala. cu se inflorescentele recolteaza sau fara bracteecand RECOLTAREA: gust aromat, prezinta miroscaracteristic, suntdeschise.Produsul flor1or maloritat-i mucilaginos. usorastringent, dulteag, sexuali. hormoni tanin, uleivolatil, flavone, tOmrug m-ucilag, diu c, sudorifi sedativ, retic' |: INTAR emolient, INTREB diferitelor exudatul in oficinala FRX.Esta arabica, 6. Gummiarabicum guma esteo fructul cu sau Je specii nia.ia(leguminoase)Iarbori arbusti florimici,galbene; Egipt. tropicala, in Africa cu plrt"i" lunga 5-6seminte.Creste in carese produce perioada procesului gomoza de OBTlNERi,"tt"t.rrltatul prin produc (decembrie-ianuarie)se fisuri perioadi seceta de ploilor(iulie-r.pt"ruriej.ln practica incizii). la ie sotidifica aersi se recolteaza.(se ["i. giili albalbicioasa, , sau "*ua"z", sau ovoide neregulate deculoare AspeCr:gdlle rotunde, o lovirese spargeusor rezuhand dura.Prin qalbuie sau rosiitici ,de consistenta gust este ip"nrL n"t"da,lucioasa.Guma inodora, fad,mucilaginos' e me. rii noza), coNTlNE:mucilagii(arabi mate colorate,nzi folosit de mucilagului gumaarabica ia farmacie obtinerea INTREBU|NTARI:|n caemulgator. sirop mucilag, gumos' guma pbnUe FARMACEUTICE: arabica:.pulbere, a diferitelor 7. GummiTragacanthae: tragacanta.Estq de exudatie paripenate -gYma frunze ramificate, cu arbusti tulpini de specii Astrag"frttf.6r*inoase).Sunt ca dau frunzelor impresia dupacaderea rezistente il-;; lttl*p" ln u"rt.F"tiolurile sunt tulpinile spinoase. India, Asia-Mica, lran). aride(Grecia, RASpANDlifrrtep" dinregiuni in tulpini in urma procesuluide toir""r" OBTTNER;;;ft;';" volumul apa, absoarbe isi mareste se celulozice gumifica).Guma gomoza(elementeli sau prinorificiile accidentale prin exudeaza tesriturilor, asupra exercitata si presiunea poate fi aspectul prin de tt,nctie orificiile careexudeaza practicatJr-irrpNiilr inciziile sau granule sferice ovoide. vernicular, lamelar, Oiterit, pilul pararea masei aresi tabletelor. pre INTREBUir.rinru' bere la ri,Il

6

3. HETEROZIDE glucidice contino care pe langa unitatile organicinaturali Sunt compusi -numita o si in foarteraspandite natura prezinta aglicon.sunt .orpon"nia negiucidica la in se unJleplante gasesc toateorganele(Digitalis), intensa.l-a iiti.iut. biologi-ca atat se heterozidelorfolosesc plante extragerel organe.Pentru in numai anumite altele uscate. proaspete maialesplante cat este cel de sisteme clasificare, mai.bun celin mai clAslFlcARE:exista multe vom a carese tine seamal" n"trra chimica agliconului.Astfel intalniurmatoarele grupe heterozide: de l.Tioheterozide 2.Antracenozide cardi ice 3.Heterozide oton 4.SaPonozide 5.Flavonozide necunoscuta cu 6.Heterozide constitutie antrachinona, titerpena, fenol,sterol, difertalcool, este Agliconul foarte tiol, flavona, alcaloid.

este in sunt 1.TIOHETEROZIDE: heterozide careahliconul untiol. in FR negru,oficinale X.Sunt de semint mustar SEMEN= NTGRAE a. stNAptS si centrala in la nigramult cultivata noi.creste Europa plantei Brassica semintele planta o prin araturilor, semanaturi.Este marginea la meridionala; noi o intalnim-in racen' de culoare in inalti, iirnt. lirat-p6nate;florile anuala,tulpina "gTupate se iunie si iuiie.semintele separadupa eJe-b rili**tnnoreste in ;;ffi;ir'r.il si uscare vanturare. recoltare, sau brun-negricioase rosii-negricioase sau sferice ovoide, DEscRlEngieminte semintelor sfarmarea gustmucilaginos;prin miros, ia galUene interior;fara la exterior, arzator' intepator, gustul devine ^ sub in de de rubefiant forma faina mustar cataplasme' lNTREBUffriAru'La pentru sinapis de2%oleum cu sinapis uncontinut -spirtusfrectii.

mustarului. pentru obtinerea alimentara -inindustria de galbene cenusii(provenite la sau iu inlocuirea seminte F R X N U admite alb). mustarul b. 'A M B U C ] F L o s = f l o r id e so c.Su n tflo r ile p | a n te iSamari opuse frunze m b u cus *-qb.yst cu tulpina ramificata' -din nigra(CanritotiaceaeJ.eti" dispusein cime s-z folioledintatepe margini.Florile .o*pr!. imparipenat si cu mici la formeaza maturitate drupe'negre sucviolaceu 3 seminte corimbiforme, alungite. repede si inflorire se usuca la completa inflorescentele se RECOLTAREA:culeg brumificarea' pentru evita a tanin,aciziorganici' ulei mucilag, volatil, CoNTlNErtirnrnigrina(heterozida), flavonozide. antireumatic' abundenta) INTREBUINTARI:diaforetic(transpiratie diuretic'

sau cu naturale actiunepurgativa sunt 2. ANTRACENOZIDE: heterozide de este al caror Rr,oRrieUtitinctoriate, aglicon un derivat antrachinona. de de RHE|: rizomisi radacina reventprovenit la ET a. RHIZOMA RADTX perena; o planta officinale(Polygonaceae).Este palmatum Rheum si de specii Rheum an iarin al doilea tulpinile bazilare cu o dezvolta rozeta frunze an in primul deveietatie este bogat;fructul o alchena foarte mici florile => panicul pe floiifere caresilntdispuse mai-iunie. in Infl triaripata. oreste lunile noi dinAsia.La se cultiva' RASPANDIRE:originare 8-10 ani toamna de se PRODUSULUI: recolteaza la plantele oBTINEREA si prin suberului a unei se decortica indepartarea de sau tarziu inainte inflorire.Rizomii se mai parti scoarta.Rizomii grosi taielongituds^inal. din in continutului datorita fi:fuictiede dozepoate antidiareic INTREBUTTRRI:in mici) taninuri(doze-laxativ

de sub foloseste forma pulbere' antiaglicozidelor,se in = b. coRTEX FRANGUIA scolrt? de crusinoficinala FR X.Estescoarta frunze neteda, arbust frangula(Rhamnaceae).Este..un cu scoarta planteiRhamnus este grupate 2-6;fructul o cate alb-vezui, s.unt EiipiiAcu margin"ilnt"t"ag-a;florilemici, in maipana iulie. din lucioasa.lnfloreste apoi Jirp" violeta-p-urpurie, neagra, umede, in noiin zonede dealsi campie, locuri euripa,ta RASpANDlngniia, din umbroase Paduri' de si trunchiului a ramurilor scoarta se PRoDUSULUI: recoheaza oBTINERFA bine usucain locuriadapostite, mai candse desprinde usor.Se 34 ani, primavari aerisite. fl taninu N CONTIE: glucofrangulozida, ri, mucilag,avone' in sau purgativsub forma de decoct.lntra ci INTREBUttt:rARl: ka,rativ ceai ceai laxativ, preparatele:carbocif, ceaihepatic, laxativ, decrusin' al aloifer frunzelor prin concentrarea sucului obtinut este produsul c. ALOE: de specii Aloe(Liliaceae). diferitelor dintata marginea. suculente, ingust-triunghiulare, cu DESCRIEig'plint. frunze florifer inalte.scapul sau ,", ,pi*r", oirpr!" in toi.t bazila-re in-varfultulpinilor sau poarta rosii galbene. flori . ' RASPANDIRE:|nsudulsivestulAfricii' se pnoousulul:1 - in primul frunzele taiede petulpina' rand oBTlNERrn

o" unuijsheab *"'sinea aseava se p" f il'1i'x5L:i:l'rTiTixl,lH:J[lll,lili", de 10timp in fragmentate apa fierbinte secunde. - prinpresare. in dupatimpul sorturi rezultand2 prin se suculobtinut concentreaza evaporare fiert).seobtine ficatului asemanator caresetaceeuapJrar""' - Aloe hepatica(op'ac ambiant' ai indelungatamediul prinevaporarea--la lucios)-prin evaporare temoeratura AU. lucida(aspect ridicata. antracenici' si alti CONTINE:aloina derivati fi: dedozapoate - tonic-stomachic(0,0L-0,029) functie INTREBUINTARI:;n - laxativ(O,L0-0,259) - purgativ(O.25-19)

=> abdominale organelor de purgativa insotita congestionarea este Actiunea varice' hemoroizi, in estecontraindicatsarcina, cu naturale substante sterol.sunt - aglicon CARDIOTONICE 3. HETEROZIDE si asemanatoare aciiune specifica asupra sistemului ,trr.turthirifa insuficientei in se digitalice folosesc tratamentul numite active cardiovascular.principiile din plpte estecunoscuta celemaivechi toxica iirAiacecongestive.Adiunea a acJstor pentru ca otravuri Malaezia popoare Africa, din de tirprii nind'intrebuintare diferite mistice. si sageti injudecati ale organe plantelor: pot in cardiotonice fi gasite diferite Heterozidele o -organe Helleborus' subterane: graeca. . -scoarte: Periploca Adonis vernalis, convalaria o -parti supraterestre: majalis. . -frunze: oleandor. Nerium Digitalis, Digitalis. o -fructe seminte: Strophantis, si in acelasorganse pot gasi glicozide In aceeasiplantasau chiar deosebite' si cantitativ calitativ cu diferite actiune cardiotonice este purpurea cea mai activaglicozida de - in frunzele Digitalis Ex: in care digitalina nuexista frunze. iar digitoxina in seminte convalatoxina se majalis gaseste plantei Convalaria siirunzele - in noiile convalozida. iarin seminte care cu asociate saponine desiau se cardiotonice gasesc in flint" neGroiiOele solubilitatea, prezenta favorizand lor diferita, prezinta actiune asemanatoare structura sterolic cardiotonice.Nucleul stala baza heterozidelor si absorbtia intensifiii acizi hormoni, biliari' vitamine, "ciiuit"t"a alcaloizi, saponine, naturale: i-nu*ro"te suUsiante amorf.e, cristalizate, sunt cardiotonice opticactive, heterozidele PROPRIETATI: se cardiotonice obtin numai din cu gust amar, sotubilein apa.Heterozidele au arteriale si sanguine presiunii vaselor isuprainimii, specifice actiunii plante.Datorita in: folosindu-se in deosebita terapeutica, o inportanta . insuficientacardiaca o tahicardie . edem Pulmonar . astmcardiac. in rosu;oficinala FR puRpuREAEFOLIUM= degetelu.l DtGlTALts a. degetelul digitala' purpureae(Scropbulariacele), rosu, pl"nt"ibigitalis frunzele X.Sunt pivotanta; primulan - rozetacu in cu bienala radacina DESCRlEiEpl"nt" mai cu florifere frunze - tulpini an cm) lrngi[1o-+o si late;in al doilea bazilare frunze roz culoare au terminal, racen intr-un -i, ffiffi6 tetiol#tiu-r"iil..Horile suntdispuse este o capsulaovoidacu numeroase pete rosii.Fructul sau rosu prrprii, in iunie-iukie' . ,, seminte.lnfloreste pe si muntoase deluroase' terenurl in centrala, regiuni RASpANDIRE:Europa se nisipoase; cultiva. pa$ ll din bazilare aprilie frunzele an REC9LTApE:in primul se recolteaza tulpinii, de inainte deryoltarea se bazilare recolteaza in octombrie; al ooile"anfiunzele intreorele se facepe timpuscat de frunzere pe *rrp4 in"ini" de infrorire.Recortarea degrldezva' iar heterozidelor noaptea iila 1e deoarece ire locsinteza t 1-i.6 principiilor active' degradarea pentru evita a t.lii" rapid Uscarea mai activa),saponine, ?igitoxina(cea caidiotonice' heterozide CONTINE: enzime' mucilagii, taninuri, flavone,9

inimii,rarindsi conilactiile cardiaca(intaresc insuficienta INTREBUINTARI: instaleaza tardivdupaadministrare, se inimii).Actiunea ritmulbatailor regularizand incet, pe carese elimina de pe cardiac fixandu-se muschiul gft"1|"b iardiotonice => si de produce fenomene cumulare intoxicare se indelungata ireu.Administrarea de pulberea tritata si o x cu administreaza intermitenla.pi prezinta monografie pentru C) Lanatozid Digoxin, digitala.Produse: kombe, plantelor strophanthus: sEMEN:semintele sTROpHANrrs b. gratus Africa. din hispidus, ' grupate flori volubila subtire, galbene cu sau arbusti liane tulpina ogscRlERE: forma prevevuta prelungiriin cu estecorola umbeliforme.caracteristica in inflorescente lungi divergente, panala L m , format rasucita.Fructul din douafolicule de panglica purtati un de perimatasosi din formata prevevute egreta cu seminte comtinj100-200 lung. filament verde-cenusie, de turtite, culoare fusiforme, sunt SEMINTELE: ovallanceolate, amar foarte si caracteristicgust miros cu acoperite perilungi.Au ' ulei cardiotonice(strofantine), 916, mucilagii,un CONTINE:fieterozide (trigonelina) rezina. alcaloid si ca avantdul se absorb ca si INTREBUIf.tTARI:aceleasila digitala.Prezinta usor. eliminandu-se rapid, actioneaza = HERBA ilscut? de primavara partileaerieneale plantei ADONTS c. laceae). ve Adonis rnalis(Runcu din brun-inchis carese dezvolta lemnos, perena rizom Cu planta DESCRIERE: in apriliegalbene: fructul esteo nucula.lnfloreste p-nit-r"aate;flori cu tulpina frunze mai. dealuri faneteuscaten si Asia. La noi prin pasuni, RASpANDIRE:Europa insorite. colina, cardiotonice(adonidozida), materiicolorante COMpOZITIE:heterozide flavonice. mult cardiotonice apreciate, vegetale este INTREBUINTARI: unuldinprodusele deinfuzie. sub foloseste forma de fenomene cumulare.Se nuproduce partile aeriene ale plantei coNvAtARtAE HERBA= lacrimioara; d. (Liliaceae). majalis Convalaria frunze din orizontali carese dezvoha?-3 perena DESCRIERE:planta cu rizomi racen grupate intr-un placut mirositoare cu flbrifera florialbe, si o alungit-eliptice tulpina in mai-iunie. rosie.lnfloreste este uniliteral.Fructul o baca de in florifere perioada inflorire. si tulpinile frun=ele RECOLTARE, de noi in regiunea campiepana in in RASPANDIRE: zona temperata.La planta ornamentala' ca cultiva de in dealurilor, paduri fagsi stejar.Se regiunei convalozida)'saponine' cardiotoniie(convalatoxina, CONTINE:heterozide rezine. se extract.Nu sub cardiace formade infuzii, in insuficiente INTREBUINTARI: acumuleaza.

t0

@ +.snponoztor snPonlnece naturale auca aglicon: Suntheterozide steroidic). saponine steroidic( - nucleu si triterpenice) triterpenic(saponine - nucleu pentru expectoranta. actiunea sefolosesc proprietati comune: urmatoarele Prezinta abundenta prin o produc agitare spuma apoase -solutiile imoiedicand sau -cu ipi iorreeva solutii c-oloidale semicoloidale particulelor in suspensie' depunerea stranut si nazala produc mucoasa faringele, -irita globulele si sunttoxice' rosii -hemolizeaza galbene sau brune, amorfe sau cristalizate, subtainteinc-olore, Sunt un solubile apa. higroscopice, expectorantasubforma este cea INTREBUINTARI: maicunoscuta actiunea mucoaselor prin se expectoranta manifesta iritarea de infuziisau decoctii.Actiunea si mucusului eliminarea fluidificarea bronhice, a o rezultand stimulare secretiei secretiei diferitelororgane, produce crestereadiurezei si a lui.stimularea greata, diaree.Prin varsaturi, in se transpiratiei.Nu absorb; dozemaii pot produce p[t"rti lor favorizeaza solubilitatea si absorbtia unor substnte steroidice constituie materie prima in medicamentoase(sgicnina).Saponinele steroidici. hormonilor semisihteza si rizomul = in pRtMuLAE oficinala FRX.Este cucului; RADX ciubotica a. offcinalis(Primulaeae)' Pri ni radaci le plantei mula o galbuise dearolta rozetade frunze prene.din rizomii DESCRIEni'planA simpla, o formeaza umbela reticulate.Florile pe crenelate margine, ovalesaueliptice -este capsula.Sunt de FR X radacinile admisi i".rloiie-galben-j aurie.Fruaul o veris(brun la brun- roscat exeriorsi Primulae culoare de ip.iiilo. Friirulaeelatior pana mai'. in aprilie din in albicioase interior.lnfloresc la cenusiu exterior) marginea noi si centrala Asia.La cresteprin poieni, Europa RASPANDIRE: de padurilor zonele dealsi munte. din ' primavara, se se si rizomul radacinile recolteaza PRoDUSULUI: oBTINEREA pot si si spala usuca.Se valorifica florile' enzimeuleivolatil, heterozide, triterpenice, saponine CHIMICA: coMpozlTlA asemanator prin produsul prezinta slab,maipronuntat umectare, miros vegetal gustintepator.elatior) de veris) anasonului(primulie si salicilatului metil(Primulae fluidsau decoctii extract de forma infuzii, sub expectorant INTREBUINTARI:ca

plantelor saponaria = radacinile RADTX sapunarita; sApoNARtAE b. lacae)' culata(Caryophyl Ia ci i offi nals si Gyprophi pani cu o plantaperena officinalis= sapunarita.Este DESCRIECE,saponaria stoloni' se formeaza din numerosi care gros,din i"t" s" formeaza rizomcilindric, frunze la umflate noduri, putinramificate, si radacini lastaiisterilisaufertili.Tulpinile este tulpinilor-Fructul o in florialbesauioz albedispuse varful alungite, intregi, "pri"; capsula. .Gypsophi|apanicu|ata=ipcarige,.cinina|b.Esteoplant foarteramificate iungi.rulpinile radacini se perena, rizomgrosdin.care dezvolta cu cu foarte inflorescenia bogata florialbe inguste, tute formeaza aesi i*ni. linceolate, pana septembrie' in din ri, ttcat".lnfloreste iunie11

pe paraielor raurilor si de-alungul noi Asia.La creste Europa, RASPANDIRE: pe officinalis), locuri pe locuri nisipoase, langa gardurisau drumuri(saponaria speciile stancoase(gypsophila).Amandouase cultiva. perioadei de spre se de radacinile sapunarita recolteeva sfarsitul ngC-OLfARE: in se de continut saponine gaseste august. vegetatie celmaimare gume. glucide, triterpenice; CHIMICA:saponine coMPozlTlA : exPectorant. INTREBUINTARI sterile = in oficinala FR X. - tulpinele calului; HERBA coada EeUtSE:4 c. = calului' arvense coada Equisetum aleplantei si fertile sterile.Tulpina si ramificat tulpini perena rizom cu planta DESCRIERE: din spiccilindric, purtand varfun in bruna, primavara esteneramificata, si apare fertila aparemaitarziu, asterila verii.Tulpin la care ,poronfipoligonale se moftifica inceputul goala interiorin mici.Este frunze cresc de cu rimificata noduri unde .rt" curgatoare, pe apelor ".rOb, noi temperata.La creste marginea in zona RASPANDIRE: nisiPoase. locuri umede, de in sterile lunile varasi se usuca tulpinile numai se RECOLTA|IE' recolteaza pentru nusebrumifica. a repede bioxid alcaloid(nicotina), de saponine(equisetonina), CHIMICA: COMpOZ;TIA ulei acizi siliciu, organici, volatil. saponina, silicilic, intre unui datorita sinergism acidul diuretic lNTREBUlrulenl: si diuretic. antireumatic ceaiului in si flavona uleivolatil.lntracomapozitia de prin cu zilnica infuzie coada matretii spatare - combaterea ALTElNDlaATll: cu si calului masare uleide masline. prin unuinerv- bai de dacanu au luat nastere blocarea - Oiiiopatii sezut. picioarelor tinctura' cu - frectia - antiperspirant si = in oficinala FR X; radacinile dulce; RADIX lemnul LIG;IRIT,AE d. - lemnul dulce' glabra(Leguminosae) Glycyrhiza ai decorticati plantei stolonii ce radacini se dezvolta din scurtj care perena, rizomi Cu DESCRIERE:'planta cu tulpina din lungiorizontali, carese dezvolta p"trrnJ uenrcainJ"*"nt ii stotoni este o flori t unru imparipenatl, violetesau iosiaticegrupatein racene.Fructul mai-iunie. in lunile pastaie.lnfloreste de in noi Africii.La creste partile est ale Asia,Nordul europa, RASpANDine' Suceava). tarii(Galati, in recoltate al 8-leasaual 9sunt cele RECOLTARET maivaloroase radacinile se se de lea an de vegetatL.s"recolteaza obiceitoamna, lasa catrvazile, apoi si -ininatCA:glicirizina decortica setaiein bucati. glucide,flavone, (saponina), triterpenica coMpoiiira zaharul' decat dg.tlo deorimaiintens are Glicirizina gustdulce asparagina. amidon, laxativ, (antireumatic, ceaiuri diferitelor -intra INTREBUINTARI: in iompozitia pilulelor' la foloseste conspergarea duU peqoialel. tort" depulbere'se specii gustului pentru mascarea - edulcorant - -expectorant si cortizonicamineral-corticoida - activitate flavoanelor) spasmolitica(datorita - diuretica, steroide) - astrogena(substantele Efitusin. Produse:

1,2

K

AMARE 5. HETEROZIDE-SUBSTANTE

cu ternari, gust amare suntcompusi substantele vegetala, de Elaborate celula gastrice. gasesc forma sub se secretiei marirea care si amar netoxici, determina foarte plante. in libera heterozidicanumeroase sau greu incolore, solubile pRopRlETATl: amorfe, suntneutre, amare Substantele in sunt heterozidica solubile apa.Din prin sub usorsolubile fierbere; forma in aparece, au unele aglicon un nu chimice prezinta grupomogen: al prnlt de vedere structurii si azulenelor proazulenelor. aprtin iar altele tentiogenolul, arctiopicrina, altele r -produsele se cardiotonice si alcaloizi heterozidele exceptand amare, vegetale potgrupa in: numaiprincipii amarepure:contin vegetale - -produse GentianaeHerba Centauri, Herba amare-Radix Taraxaci. langaprincipii amarearomatice:pe vegetale - -produse Herba Absinthi, volatile-Herba amarecontinsi uleiuri Fructus. Aurantii Cortex Millefolii, Radix - -produse vegetale amare mucilaginoase' Colombo cu marescsecretiagastricadaca sunt administrate o INTREBUINTARI: gastrica secretia odatacu alimentele Administrate de jumatate ora inainte masa. de cate si de subforma tincturi vinuriL:10carese administeaza 15Se scade. folosesc mai se de de 40 picuriinainte masacu o jumatate ora.Infuziile folosesc rar pentru la placut seprepara nevoie' si guslul maiputin lor si in oficinala FR X - radacina rizomul RADIX= ghintura; a. GENTTANAE Lutea. plantei Gentiana dispuse bazale frunze veftical, cu perena robusta rizomul planta DESCRIERE: florigalbene ramificata; inalta, florifera Tulpina intreaga. cu eliptice, marginea in rozeta, in Infloreste iulie-august' o capsula. este axilar;fructul dispuse ., p"G brune mariprin poienisi pajisti La Europa. noi crestela altitudini RASPANDIRE: de Este alpine. ocrotita lege. 60 traieste de ani si foarteincet, carese dezvolta est6 RECOLTACE: o planta se ani.Recoltarea dupaL0-L5 numai carepotfi recoltati si produce rizomi radacini facetoamna. glicozide amare' contine CHIMICA: COMPOZITIA si amare in tincturii Intra tonic INTREBUINTARI: amarsi aperitiv. in compozitia bauturilor la se alimentara foloseste prepararea In ceaiultonic aperitiv. industria alcoolice. ale partile aeriene = sau b. ]ENTAURIHERBA fiereapamantului tintaura; Ge ri plantei CentauumUmbellatum( ntianaceae)' simplasau tetraedrica cu pr"ntaanualasau bienala, tulpina DESCRIERE' este Inflorescenta o sesile. lanceolate, frunzeU"rit" lungi,celetulpinale. ramificita, gust amar' foarte slab, miros mai roz-rosiatica, raralbe; de Flori culoare tir" Uip"ia. si in fanete pasuni La in toatecontinentele. noicreste RASpANDiRE, "pro"pe padurilor. la umede, marginea r , . n- .:-: infloriri. in partea aeriana perioada se recolteaza . -irrCOr-leRE: alcaloid si coMpozlTlA CH|MlcA: substante amaie(eritaurona) un (gentianina)13

si amare a ceaiurilor: tincturii Intrain compozitia tonic INTREBUINTARI: amar. gastric. aperitiv, tonic, terminale = in oficinal FR X. -partileaeriene HERBA: pelinul; c. ABStNTHtt Absinthinni. Artemisia ale situlpinale plantei bazilare frunzele inflorite, tulpini din lemnoasa carese dearolta perena radacina planta cu DESCRIERE: siflorale. sterile frunzele lanceolate; cu bazilaresunt tripenat-sectate, segmente Frunzele pe argintii :eq si pe superioara cenusiiverzi-cenusii partea sunt tulpinale catifelate, cu ramificat flori este peri numerosilor tectori.-lnflorescenta un racen datorita inferioara gust.foaqe caracteristic, galbene. aromat miros 1m1' aride, insorite, in La Africii. noicreste locuri Asia,-Sudul RASpANDIRi:Europa, pedealuri sicoline' la inflorite inceputul si bazale varfurile frunzele se RECOLTARE: recolteaza infloriri. ulei principii amare(absintina), volatil,proazulene, coMpozlTlA CHIMICA: flavone. amar. INTREBUINTARI:tonic planteiTaraxacum = RADTX papadia; rizomiisi radacinile d. TARAXACT Off(compositae) ' cu scurt,ce se continua o perenacu rizomivertical, ogscRlERE:planta tulpini se dezvolta careia din o formeaza rozeta mijlocul pivotanta. Frunzele radacina cu in frunze, varf cu un capitul flo6 galbene' de lipsite ;il*d;'* goalein interior, alb' un suclaptos contin alb. in ce Firii.l" tint actrene poarta varfun papus Plantele tarziu' pana de Infloreste primavara toamna marginea La boreala. noi crestepe pajisti, ih RASPANDIiE: toataemisfera drumurilor. fara se vara se Si rizomul radaCina recolteaza si toamna, usuca a RECOLTARE: sifrunzele' Serecolteaza scurgerea.latexului. pentru preveni a fi taiate substanta colina, inulina, taraxacina, amara substanta Cgffr,nlCi: COMpOZiif,q minerala. se tonic INTREBUINTARI: amar sub formade decoctie. mai mentioneaza tijeleproaspete; suntindicate biliara In si in utilizarea bolitrefatice biliare. calculoza depurative.

l4

F

TANINURI 6. HETEROZIDE

chimica cu Neazotate o compozitie de Sunt substante naturavegetala. rosii.Din proteinele, aglutineaza precipiia Au complexa. gust astringent, -globulele si de de suntabsorbite puiberea pielepe careo fac imprutescibila apoasa soluiia proprietatea tabacire. de impermeabila=> in localizate diferite vegetalfind in raspandite regnul sunt RASpANDIR!: foarte al punct vedere de Din f.tq.t., fructe. radacini, rizomi, scoarta, ale organe plantelor: hidrolizabile(pirogalice) pot taninurile t: - taninuri chimice, ioinpozitiei sau catehice condensate. nehidrolizabile, - taninuri de colorate opticactive, rar ffistalizate, pRopRlETATl: substante amorfe sunt Cu la caldura' in solubile apa,sensibile gust l" la galben brrn, inodore, astringent; puternic Au si impufiescibile. proprietati impermeabile pioieinele dau combinatii. au in ieducatoare,plante roldeantioxidanti. pieilariei - industria INTREBUINTARI: ' -datoritaactiuniiastringente-antidiareic ,' t -hemostatice - dezifectante de prin o formeaza precipitare pelicula tenatde pe lezate, -aplicate tesuturi arsurilor. latratarea in folosit trecut protector mecanic azacaun proteina actione ie din a = uscata pantelor de a. e;ERCUSCORTEX sco.trtil stejar; scoarta genu|QuercusRobur(Fagaceae)=stejar;QuercusPetrea=$otUflU|. scurt Frunze larga,si ramuriputernice. arboieinalt,coroana DgSCTERE: o achena' fructul sunt Florile unisexuate lobata. sinuat pieloase, marginea pietiolate, ' gorunul europeana. specie stejarul; AsiaEuropa, RASPANDIRE: neteda cu si scbartaiulpinilorramurilor suprafata se recolteaza RECOLTAREA: se de dela arbori L2-20deani.Recoltarea faceprimavara. acizi liberi, un principiu CH|MlcA: taninuri pirogalice, coMpozlTlA de oxalat calciu' razinoase, substante amar(quercina), sub hemostatic, forma de infuziisi antiareic, astringent, INTREBUINTARI: utilizare' are In decoctii. industrie ceamailarga cerentel; rizomul si radacina plantei Geum b. GEt RHTZOMA:= Urbanum(Rosaceae). adventive' radacini perena rizomoblicsi numeroase cu planta DESCRIECE: galbena' cu o floare se Tulpina termina p.nit .orpuse Oin3-7folioli. bazale, Frunze tarziu' toamna dln Infloreste maipana este Fructul o nucula. in La Err"sia,Americide Nord,Australia. noi creste regiuni RASPANDiRE' prin padurilor umede, tufisuri' la deluroase, marginea coMpozlTlA CHIMICA:contine tanin de natura galica si catechica, heterozida(geozida),uleivolatil,unprincipiyam.ar,rezine'mucilagii' fluid, extract sub si astringent-antiseptic formade tinctura, INTREBU|U1ASI: sau infuzie decoct. sirop,RECOLTAREA:IOAMNA.

15

VOIATILEGETHEROLEA} 7. ULEIURI cu de de sunt amesrecuri substante naturaterpenoida miros si gusr sau esentiale esente uleiuri eterice, de: si sub caracteristic.Cunoscute numele Uleiuri se produselor vegetale(uneori miros al caracteristic mirosul imprima aromatice, .acest din cumarina sulfina). de din ex substante; vanilina balsamul Peru, datoreazaaltor candnu se de pe vremea inca veche, este eterice foarte de Denumirea uleiuri de spre denumire a le deosebi dat lor natura chimica.s-a aceasta stianimicdespre sunt la si lichide unsuroase pipait de volatile, obicei uleiurile ui"irril. grir"i deoarece in suntfoarteraspandite plante, volatile lor.Uleiurile prin volatilitatea caracteriiate specii' 1400 in prezenta fiindidentificatapeste lor .

n izate PotIocar asoceI i, b ;i;{,Tff::1"rx:JHlllT;,r,coad ri luu cimru.. -inscoarta: scortisoara' iris' . 'rizomi, valeriana, radacini: tei. . -flori: musetel, lavanda,

labiatae' Conpositae, o -perigladulari aeriene: ai partii aromaticus. . -muguriflorali: Caryophyllus prin metode: se volatile obtin diferite uleiurile Dinplante, maiveche. cu o -distilare apa- cea de cu -antrenare vaPori apa. o de o -metoda absorbtie. prin o -extragere presare. Rosa), mai sunt pROpRIETAT;:tLmperatuia normala lichide, rarsolide(lris, la pot incolore sau slab galbui, transparente.Uneori fi colorate:rosii(cimbru), aromat, miros soricelului).Au caracteristic, coada u.oiin.tgimote),albaitre(musetel, mai patrunzator.Cele multe gust cu pl"nt"i din care'provine, aromat, asemanator si mirosul gustul comunica. agitare in ipa(prin runt volatile "f oiii active.lnsotubite uleiuri si in solubile alcool in farmacie), => aromatice-folosite caracteristic outin"t"" apelor solventi -- - organici. ci unitare, un nu volatile suntsubstante uleiurile chimic, de bin"punct vedere si aciclice) terpenice(ciclice, hidrocarburi in de amestec componenti carese gasesc unele aromatici'La cetoie, eteri,esteri)si compusi tor derivatii oxigJnat(Ja.niA", gaseste i-n de in difera functie organu! cargse plante, uleiulvolatil difera periclrpulfrgctglor deceldinflori' din uleiul Ex - la ponocal: = din uleiul scoarta din : uleiul frunze eugenol; de - la arborele scortisora camfor' uleiul = aldehida cinamica; dinradacina= ai oxigenati derivatilor se volatile datoreaza cariiieristical uleiurilor Mirosul pe ii siesterilor care contin' terpenelor condimente' INTREBUINTARI:aromatizante, eucalipt' uleiul dezinfectanta: decimbru, actiune menta' hepatobiliar: aparatului asupra - actiune revulsiva. - actiune diuretica - actiune - industria Parfumurilor.16

j:[i.'J,;;r?Hi[h",]il:,:;ir"'"" :

a. TAVANDUIAE FLOS = levantica; - florile plantei Lavandula nal offici is(Labiatae). suntlemnoase' globulos; batrane tulpinile aproape semiarbust DESCRIER.E: labiate, liniar-lanceolate./Florile de opuse, verzi; tetragonale, frunzele cele brune, tinere grupate in spiciforme in sunt albaslra-violacee, dispuse inflorescente albastra, culoaie iunie-iulie. in lunile este inrerupte.Fructul o nucula.lnfloreste verticile lugoslavia, mediteranean, in spontan vastulbazinului creste RASpAi{DIRE: Barsei. in industrialevalea noi Grecia.La sefacculturi se recoltata supune si Completa materialul facela inflorirea RECOLTAREA:se de pierd cantitati importante ulei se prin conservare deoarece imediatdistilarii, 30%' 24% aproximativ iarprinuscare se la volatil.Er: 3 oredela recoltare pierd pectice. substante rezine, tanin, uleivolatil, contine coMpozlTlACHIMICA: proaspete de prin pRopRlErATl: cu obtinut distilare vapori apaa florilor uleiul in ulei gust placut, aromat, amar._Continutul miros sau incolor slabgalbui, esteun lichid -factoiiipedoclimatici compozitia uleiul chimica.Ex: si in volatifvariaza iunctiede uleiul caracteristic); de de estemai G", in acetat linail(responsabilmirosul francez cineol. mai contine mult englezesc antispasmodic, antidepresiv, ca de sub INTREBUINTARI: forma infuzie sedativ, Spirtus preparatelor farmaceutice: in in deodorant, insomnii.lntra compozitia si cosmetica a in Acetumaromaticum; industria SpirtusSaponatus, Lavandulae, parfumeriei. b. coRtANDRtFRIJCTUS= coriandru; fructelematureale plantei (Umbelliferae). Sativum Coriandrum frunze superioara; in ramificata partea cu anuala tulpina DESCRIECf'pl"nt" cu segmente bazale intregi sau sectate, cele tulpinale penlt-secta.le flori albe, rosiatice sau este liniare.lnflorescenta o umbela compusa din planta are fructelor, la maturizarea globuloasa.Pana violacee.Fructul o diachena "it" in iunie-iulie. neplacut.lnfloreste unmiros practicaculturi pe toate in regiuneamediteraneana.Se RASiTANDIRE:continentele. RECOLTAREA:se face cand 75% din fructe sunt aproapemature'Se se fructelor faceprin pe sau dimineata roua.Separarea in recolteaza zileleinnorate mecanice. mijloace rezine,mucilagii, CHIMICA:ulei volatil,ulei 9ras, amidon, COMPOZITIA

proteice. substante gust caracteristic, aromat. miros pRopRlFTATl: sau incolor slabgalbui, lichid pofteide la-digestie) in anorexie(lipsa - stomatic(ajuta INTREBUNTARI: mancare) abdominale, durerile calmeaza gazelor) spasmolitic: si - carminativ(eliminarea gazelor' evacuarea favorizand si-balonarile, digestive spasmele reducand pestomacul IZO 9ol' lal00 mlapadimineata - helmintiaza gfructe in soricelului; oficinala FR x. Inflorescentele FLOS c. MTLLEFOLII =coadd m. millefoliu plantei Achillea ramificata florala, si foliare florale.Tulpina perena tulpini cu planta DESCRIERE: grupate in sunt si superioanir"tin[" frunzealterne penatsectate.Florile in partea taziu. toamna diniunie ;"fii;h iorimUiforme.infloreste pana marginea fanete, noi de America Nord.La prinpasuni, Eurasia, RASPANDIRE: drumurilor. inflorire' la comPleta RECOLTARE:17

proazulene(principii tanin,acizi amare), ulei CHIMICA: volatil, COMPOZITIA organici. cu camazulena), mirosaromat, albastra(S0Yo lichid PROPRIETATI: de culoare caracteristic. diferite),antiinflamator, stomatic,hemostatic(hemoragii INTREBUINTARI: neruoasa. de dispepsii origine dezinfectant, calmant, cicatrizant, plantei = in izma;oficinala FR X. Frunzele FOLIUM fii]ltEl, d, MENTHAE (Labiatae). piperita Mentha un an perena rizomicarein primul dezvolta sistem plarita cu OSSCTERE: principala radacina ramificatii; principala numeroase cu dintr-oradacina radicular adventive cu fiind.inlocuita radacini primului de vegetatie an disparela sfarsitul sloloni se rizomului dezvolta nodurile a provenite parteainferioara tulpinii.Din din in flori scurtpetiolate, grupate frunzeopuse tetragonala, si subterani aerieni.Tulpina aiqng rareorila maturitate. de spiciforme culoarevioleta.Fructele inflorescente din pe cale vegetativa.lnfloreste iunie pana in planieise face numai Inmultirea septembrie. si spicata din piperita este un hibridobtinut Mentha mentha RASPTANDIRE: in zona la in cultiva toatecontinentele; noi in obtinuta Anglia.se aquatica, Mentha pevalea si in Banat. Oltului - 5 Brasovului(Bod ha), => autori infloririi uleide ceamaibunacalitate.Unii la-inceputul RECOLTARE: atunciau cea mai mare cand75% din plantesuntinflorite, recottarea recomanda se faceprin => cel de cantitate frunze randamentul maimarein uleivolatil.Recoltarea de specii numeroase cresc a flora cosire uscare distilare.ln spontana tariinoaster in prinformafrunzelor lipsamentolului uleiul si piperita de r"nt" caredifera Menha => diferit. cavona miros contine in locde mentol izma volatil.ex: creata flavone. taninuri, uleivolatil, contin uscate frunzele CHIMICA: COMPOZITIA sau incolor slab-galbui, limpede, esteun lichid uleiul PROPRIETATI: de menta de esteinfluentata factorii uleiului racoritor.calitatea si miros caracteristicgustarzator este carecelmaiimportant dintre chimici 40 contine pedoclimatici.Uleiul circa compusi oxigenati(cetone). nice ri rocarbuterpe si derivati hid mentolul(50-80%), la din izoleaza uieiulde mentaprin racire -L0 gradepan la -20 se Mentolul => sau aciculare incolore prinfiltrare cristale si gradecandcristalizeaza se separa gust racoritor. puternic, caracteristic, arzator, cu cristalina miros [ulbere ' proprietati: penfiu stimulente, tinctura infuzie, de sub INTREBUINTARE: forma colite, indigestii, aromatizante antispasmodice, coleretice, colagoge, stomatice, - actiune antipuriginos.Taninul si mentolul antiseptice, enterocoliie.Ulei-ul-volatil antidiareica. FR X prevede o monografiepentru uleiul de menta MENTHAE AETHEROLEUM. cu farmaceutice mentol: Produse L% mentolat si 4% o -afcool L% mentolata o -mixtura si unguent droPsuri o -cedovix unguent(camfor) o -fenilbutazona cinamica) o -carmol(aldehida unguent o -ben-gaY o -farebic o -unofed o -dentocalmin mentolate antiseptice o -bomboane,18

o -renie o -dicarbocalm. ale mature plantei in oficinala FR X.Fructele chimen; e. CARVIFRIJCTIJS:= rae) mbellife m Caru carvi(U sunt frun_zele bazilare, an planta in bienala; primul de vegetatie DESCRIERE: este penat-sectate.lnflorescentao iar in al doileaan tulpinaeste inalta,frunzele fructul este o umbela compusacu flori albe, mai rar roz sau rosiatice; pana iulie. in dinaprilie diachena.lnfloreste prin si in la europeana: noicreste floraspontana fanete specie RASPANDIRE: provine culturi. din farmaceutic alpina.Produsul in zonededealpana zona a maturitate pe de plantele secera rouainainte completa se RECOLTAREA: prin mecanice. fructele mijloace si se se fructelor, legain snopi, usuca se separa proteice, rezine. substante ulei ulei coMpozlTlACHlMlcA: volatil, gras, proaspat de prindistilare vapori apaa fructelor cu se uLEluLVOLATIL: obtine puternic, caracteristic, printr-un miros se si recoftate zdrobite.Fructelecaracterizeaza aromat. gustintepator, galactagog, ggUlNTARIstomatic, aromatizant nativ, carmi : INifn din in de f. cAMpHoRA=arborele camfor. oficinala FRX. Se obtine partea Cinnamomum speciei sifrunzele din prin extras distilarea lemnul a uleiului cristalizabila camfora(Lauraceae). : Camforul- natural levogir sau - sintetic dextrogir racenic. prevazute mlcl cu lucitoare, ovate, alungit cu frunze inalt arbora DESCRIERE: este flori secretorii); mici, albe sau albe-vezui'Fructul o puncte translucide(celule samb.ure. purpurie unsingur cu drupa Chinei,Insula Orient(sudul Japoniei, driginil din Extremul RASpANDIng' rasaritulAfricii' Florida, in cuhiva India, Taiwan).Se si de in se RECOLTAiE: taiearborii varsta 50 - 60 ani,se fragmenteevase prin camforul din uleiulvolatil caresesepara cuvaforide aparezultand distilarii supun prin si centrifugarese purifica sublimare. la onctuoasa pipait, miros pROpRlEfATl:masa cristalina, translucida, normala temperatura gust patrunzator caraqteristic, iuteputinamar,apoiracoritor.La fara sa lase se volatilizeaz",-.iGiniamabilii arde cu o flacarafuluginoas_a si cunosc alte derivatiterpenici.se mai de volatil reziduri.uleiul in afara camfor contine care din plante originare Africa, furnizeazacamfor' uleioase INTREBUNTARI: intern: analepticcardiacsi respirator(solutiiinjectabile).

reumatice, in revulsio afectiuni rubefiant, - e)cern:

antipuriginos. alcool camforat unguent, produsefarmaceutice camfor:fenilbutazona cu pistruilor' petelor, de si .ret" 1.0%,prepar"t"' decuratat spirt fataimpotriva plantei in oficinala FRX.-Inflorescentele FLOS: g. GHAMOMTLIAE = musetelul; chamomilla. Matricaria cu frunzepenatsectate cu plantaanuala, tulpinaramificata; DESCRIERE: pe un peduncul situate (intodii)terminale grupate capitule in liniare.Flori segmente plan este la inceput aproape si acoperit la lungpana L0.r.d,Li"p["*lul inflorescentei apoi semiglobulos, ia o devine se iar de bractee p. *irri" dezvoltarii alungeste, iau sunt marginale albeligulate, o tiJ""ini gol la interior.Florile alungit-coni." format9

galbene, interne, se infloririi pleacain jos.Florile iar pozitieorizontala, la sfarsitul pana sfarsitul august. lui la din este irermafrodite.Fructulo achena.lnfloresteaprilie pe Europei, raspandit toate este si sud-estul din originar sudul RASPANDIRE: si pe locurile saratoase crestemasivla ses noi continentele.La - in locuriinsorite, nisipoase. in albe, marginale, suntdispuse cand infloririi, florile la RECOLTARE:inceputul unor se Recoltarea face pe timp isoritcu manasau cu ajutorul pozitie orizontala. aromat, pedunculcat mai scurt.Miros cu bieptini speciali,recoltandu-se un gustusoramar. caracteristic, care de poate confundat altespecii M_atricaria se cu fi musetelul SUBSfffUIRI: marginale plin florilor si caracteristicreceptacol si lipsa prin: deosebeic lipsamirosului vezuiea caPitulelor. si culoarea rezine, amara, o substanta flavononozide, ulei coMpozlTlACHIMICA: volatil, dens, de prindistilare vapori apaesteunlichid cu obtinut Uleiulvolatil gume, mucilage. puternic si aromat gustamar. cu intensa, miros albastra Ie culbare produsele vegetale cele mai mult intrebuintate unul INTREBUINTARI: din si si flavoneloO actiuniiantiinflamatoare datoritaactiuniiantispasmodice(datorita si sub intrebuinteaza formade infuzii-intern volatil).Se uleiului ciijnizante(datorita bai gargare, comprese, - extern. __ meclazol. spray romazulan si solutie, FARMACEUTICE: PRODUSE = i. ANrg vuLGARtSFRUCTUS xr?soh.oficinalin FR X; fructulplantei umbelliferae). Anisum( Pimpinella ovalg,frunzetulpinale intregi, ptanta cu anuala frunzebazale DESCRIEIL: esteo flori albe.Fructul cu compusa este Infloiescenta o umbela lobat- sectate. pana august. in din Infloreste iunie diachena. in La mediteraneana.noi se cultiva sudul din oiiginar regiu-nea RASpANDipE, tarii. in se coapte, leaga snopi suntT'Yo cand se RECOLTARE: taieplantele fructele agric.ole. . . cu fructele masini se maturatie separa deplina si dupa Uleiul mucilag.. gras,substante albuminoide, ulei COMpOZmf'ulei volatil, galbui, cu slab este zdrobite un lichid de ., prin obtinut distilar. vapori apaa iructelor arzator, Miros caracteristic dulceag, aust cu asemanator al fructelor. caracteristic miros slab. aromat, pentru de uleiul anason' o Fn x prevede monografie si carenu au mirosul cu lMpURlFlaAnipo"t" fi imiurificat fructede cucuta un de cu solutii NoH degaja ci gustul al anasonului un gustneplacut(triturate "mitos de "torit asemanator celde urina soarece). cu neplacut sau ca il lNfnfgUlNTARl:greciisi romanii foloseau si condiment mestecau se infuziefructele parfumata. formade Sub 6 respiratie pentrui seminte si in "u." carminativ- flatulenta fermentatii intrebuinte-".", rtor"ti.- poitade mancare, hexoestrolului la uleiul aromatizant. se utilizeaza semisinteza si digestive intestinile, alimentara. in foliculinei industria asemanatoare ffi;ilt6artofolin) - actiune de recoltate pe ramurile FR j. EUCALY4TI FOLIIJM oficinala X. Frunzele si din originari Tasmania Arbori Globulus(Myrtaceae). eucJvptus ale batrane plantei proaspete de cu prin se'obtine distilare vapori apaa frunzelor nriirili". Utliulvolatil caracteristic. cu sau incolor slabgalbui miros reiuttinaun lichid ulei pulmonare formade tinctura, sub bronchoin INTREBJINiAnT' afectirini alcoolicesausolutii

20

plantei Foeniculum in oficinal FRX. Fructele FRucTus=fenicul; k F2ENICULI rae) mbellife Vulgarae(u si inaltapana-la2 TgJti,brumata planta cu bienala tulpina DESCRIERE: este Inflorescenta filiforme. cu penatsectate segmente Frunze de ramificata la baza. este galbena. Fructul cu diachena. de cu umbela culoare din in La eur-asiatica. noisecultiva regiunile sudultarii' RASpANDIRE:llanta suntcoapte' cand RECOLTARE: 50%dinfructe proteine' glucide, ulei ulei COMPOZITIE: volatil, gras, si aromat gustdulceag. cu sau incolor slabgalbui, miros este Uleiul unlichid galactagog. retic, diu carminativ, : INTARIstomatic, INTREBU

2I

4

VITAMINL CARECONTIN VEGETALE 8. PRODUSE

relativmici,aceste"amineale vietii"se gasescin numeroase Desi in cantitati au In speciide plante medicinale. prezentse stie ca nu toate vitaminele caracter s-a vitamine Printraditieinsa denumirea de aminic,deci nu continevot in molecula. panain zilelenoastre. pastrat ' poateaveain vederemaqimultecriterii: vitaminelor Clasificarea veche, utilizandca indice literele mari ale 1. dupa nomenclatura litin si un numarin cazul in care existamai multetipuri pentru alfabretului etc' B1,B2,DL,D2, vitamina aceasi B6,acid riboflavina-B2,piridoxinatiamina-BL, chimica: 2. dupa structura ascorbic-C. antiscorbutica C, 3. dupa rolul fiziologic asupra organismului: antihemoragicaK, antirahitica D. in 4. dupasolubilitatea apa saugrasimi: a) liposolubile: . vitamina A, A(provitamina caroten- formasub care se gasestein regnulvegetal) o -vitamina (antidermatitice) F cereale) . -vitamina D(antirahiticeciuperci, importantfactor antioxidant,uleiul de o -vitamina E(tocoferolulgermeni grau) de r -vitamina K(urzica,varza,spanac) b) hidrosolubile: incoltite de B - complexul - drojdia bere,seminte macese ' -vitaminaC: biotina,acid folic, rutozidul(P), - vitimina PP: amidaaciduluinicotinic, acidPantotenic. in Rolui vitaminelor organismeste vital, ele participain diferiteleprocese indeplinindrol de coenzime,activatorienzimatici, ale organismului, metabolice biocatalizatori.Nuireroase vitamine joaca rol important in fenomenele de glucidelor, din celule si organism conffibuindla metabolizarea oxidoreducere -cantitati mici, de mujlteori in. "doze homeopate", Desi in proteinelor grasimilor. si si animal vegetal' in jo"c" un rol primordial viataregnului vitaminele falseapartinand = de a.cyNosBATt FRUCTUS fructele maces - suntfructele 25 se in genului Rosa-Rosaceae;floraspontana intalnesc de specii' prevzvute cu spini, frunze imparipenat DESCRIERE:arbusti cu tulpini cu bine dezvoltat un orificiuingustin partea .o*pui".florile prezintaun receptacol Fructuleste foi din stamine. 5 superioara, sepalevezi, 5 petalealb-roz,numeroase propriu-zise, fructele nuculece reprezinta numeroase i.i"pt".olul carnoscareinclude ca impropriu seminte. considerate padurilor, la intalnita noi la marginea frecvent eurasiatica specie RASpAND|RE: panala munte' de din pasuni sifanete zonele campie in luminisuri, optimeste candfructulare o culoarerosievie si nu mOmentul RECOLTAREa, in pan in octombrie.continutul vitaminaC au incepuisa devinamoi, din sepiembrie cu cresteproportional altitudinea. c, de insemnate vitamina pentrua nu suferipierderi uscAREA FRUCTELOR: buna.Metoda ventilatie o rii" uru.a la 90 gradeC, asiguiandu-se se fructele oespica sunt la lste congelarea -20 gradeC.ln industrie care asigur".oni.rarea indelugata 22

de ustensile sticla, prelucrarea fructelor folosesc se prelucrate directfarauscare.La C'Se evita vitaminei pentrua evita descompunerea inox, lemn, r"ta plastice, => iritatii. sau perilor cu nuculelor pielea mucoasele prurit, contactul pectine, glucide, tanin,aciziorganici, acidascorbic, CHIMICA: CCitrlpOZlTlA siflavonici. carotenoidici 82, vitamina K, pigmenti c; in continutului vitamina 59 macese datorita - vitaminizant lNTREBUtr.treRt: C zilnic necesarul devitamina al organismului. asigura astringenttanin' antidiareic, cu polivitaminate, a siropului granulelor pentru prima obtinerea -materie tonic C, vitamina ceaiului aperitiv' alimentara. -industria unicelulare = drojdia bere;masauscata ciupercii a de b.FAU MEDICINALIS ce Saccharanycesrevisiae(Saccharomycetaceae)' din de drojdia bereobtinuta culturiindustriale, OeTf{enEA PRODUSULUI: de de de la se si spalata cernuta usuca 25-30 gradepanala umiditate 9%.Produsul redusala temperatura se illitit" superioara obtine prin uscaresub presiune sau cenusie-albicioasa galben-bruna, de ca iimerei.se prezinta o pulbeie culoare gustamarui' si caracteristic cu aderenta, miros CHIMICA: COMPOZITIA -enzime:invertina,maltaza,amilaza,alcolaza,lipaza, proteeZa' etc. carboxilaza acid B, celedincomplexul PP,acidfolic, mai in -vitamine: cantitate mare A, pantotenic, C, D, E. (cerevizina, zimocaseina) -proteine50%: grase minerale. si glucide, substante steroli, -aminoacizi, B in - aport INTREBUINTARI: devitamine avitaminoza furinculozelor dermatozelor, ' -tratamentul si alimentara. farmaceutica pentru prima indusUia -materie pleoapelor, granulatia pleoapelor, produce: mancarimea Lipsauitaminei'82 cataracta' obositi, ochi vederii, rosii, slabirea sensibilitate proasta hemeralopie(vedere noaptea); A Lipsaviiaminei produce: 3lglzi. soarelui de seminte floarea fafumina patrunjel in porumbului; oficinala FR X.- stigmatele MAyDts= ffiotasa c. sTIGMATA plantei maYs(Gramineae). Zea inalta pronuntate, si neramificatanoduri DEscRlEnEplirtiinu\ala cu tulpina lungpanala 50 cm,lat un formeaza limbintreg tung de 2-3matri.Fru;r"i6 invaginate iar panicul-terminal cele intr-un dispuse clle mascule a. I-rz .*; nori-unis"*,i"t", protejlte 4-9bractee(panusi) de cu spic intr-un cilindric un ax ingrosat(stiulete) femele dispuse sunt cariopse bifurcat.Fructele cu filiforme stigiratul.. e6;rit; de stilurile in iunie-iulie' pe fongitudin"l axulgros'lnfloreste la origine RASpANDIRE:de americana; noisecultiva. inaintede se si stiluriie stigmatele recolteaza PRoDUSULUI: oBTINEREA moderata' la usuca temperatura din iesirea stiulete.se fecundare 3-+ziledupa , la potasiusi calciu)' de minerale(saruri substante CHIMICA: COMPOZITIA E, vitamine(C, 86, K3)' ceara, glucide, steroli, si in cistite pielonefrite. iNrneeu[ARl: diuretic sangelui coagularea -favorizeaza -colagog.

23

9. LIPIDELE sau ciclici cu grasisaturati nesaturati alcooli sau ai sunt Lipidele esteri acizilor fiind si cel animal, ltat foafte'largraspandite in regnulvegetalcat aciclici.Sunt vii. ale nelipsite celulei componente --"-r-ln peretii suculcelular, sunt lipidele localizate.,in.protoplasma, vegetal regnul mai lipide,dar in cantitate mare,ca pot orgaieleplantelor contine celulari.Toate pulpa fructelor' si in sunt de substante rezerva, localizate semintele ---- -l;-regnul mai in sunt localizate cantitate marein tesuturile lipidele "niri.tll, diferite organe'sau subcutane in adipoase in grase, sunt lipidele insolubile apa' de subdenumirea substante si Cunoscute volatile.Ele de spie si organici suntnevolatile, deosebire uleiurile in solubile solventi iar uneoriazot, simple), oxigen(lipide t-or contin in molecula carbon,hidrogen, comPlexe). fosfor(lipide 'Majoritatea in esteri, ternare.Fiid suntsubstante si vegetale animale lipidelor de si cunoscuti sub denumirea lor structura chimiciintt" un ilcool si un acid.Acizii, oleic, sau stesric) nesaturate(acidul lauric,palmitic, po, n iaturati(acidul iar este ca. important frecventa glicerolul lipidele "iiri'giig, cel alcooli mai linoieic).Dinire linorici de sub sunt rezuhate cunoscute denumirea gliceride. cu superiori alcooliprimari cERIDELEsunt esteriiacizilornoncarboxilici superiori. oleic, stearic, cu sunt STERIDELE esteriisterolilor diferitiacizi grasi(acidul palmitic). unii aminoalcooli, unor lipidemai poateintra acidulfosforic, ln strucatura 'formand' lipide complexe(fosfatid.9, cerebrine, aminoacizi, ainoritoi in celulele suntlocalizate celular al ii tezultat metabolismului cerebrozidel.l-ipideie gras, conditiile in canduleiul si uleioase atunci e sub parenchimatoase forma picaturi in de de de noastre tempei"tuo,este solid(uleiul cocossi cacao).Alaturi lipide grasi acizilor eliberarea careproduce enzima oig"n"l" pr"nt.rJi.ii. pt.i.nta lipaza, respectivi. si alcoolilor procedee: se lipidele potfaceprinurmatoarele EXTRAGEREA: si decorticate uneori macinate, din -pt"r"* la recesaula cald: seminte animalelor)' ranase de prajite urmata rafinare(turtele - hrana -topiresifierberecuapa-pentrugrasimi|eanima|e. -cu si zdrobite indepartarea din organici: seminte solvenii -.ir"g"r" avea.ungustneplacut depiir solventului incalzire preziitadezavantajul a sau in in ce le retin:se folosesc tehnica ri.:nr i"niit"ti de solvent datorita veterinara. Practica sunt superio-ri, de in bogate acizigrasisaturati pRopRlEiATtFizlcr: lipidele sunt inferiori grasisaturati in iar siu solida semisolida celJ bogate acizi consistenta benzen' eter, organici: cloroform, in fiif,iJ".Srntsolubile solventi mairar sau incolore galbui, lichide, sunt normala grase temperatura la Uleiurile un mirosslab ay stareproaspata Oe din uleiul seminte dovleac.ln verde: de culoare grasimile solidesau moi se incalzire neutra.Prin gust perceptibil, ;;6ig li reactie glicerica si icroleiul aldehida punand in.libertate tJdescompun iar topesc gkiceriJ"l. steridele intepator.Lpidele.hidrolizeaza, cel mai usor,iar cu volatila, mirosneplacut, in apossaualcoolic, prezenta are cel ceridele maig-re;o".i hidroliza loc in mediu saruri grele, formeaza se sau pamantosi oxiziai metalelor alxalini alcalini, hidroxizilor saponificare' se iar sapunuri, reactia numeste grasi numita ii. sunt moi'sapunurile iar cele de potasiu. "ii=itor de Sapunurile sodlu,rnt- toiid" sunt alcalino-pamantoase in suntsolubile apa,celeale metalelor alcaline metalelor

in grasi nimesc emplastreinsolubile se ale de in insolubile apa.Sarurile plumb acizilor partial, sapunul se sau de cu tratarea hidroxid amoniu de calciu saponifica apa.prin linimenteasa formand numitele nesaponificat, uleiului la servind emulsionarea fdrmat aerului, luminii, sub si indelungata necorespunzatoare,actiunea Conservarea grasimilor candse rancezirea determina enzimatic unuiproces si umiditatii datorita gust neplacut, amarui).Din iritant, organoleptice(miros si compozitia calitatile modifica la pline, inchise, ermetic in grase pastreaza vaseuscate, se substantele i.."it" cauza rece intuneric. si in se cu si lipidelor a drogurilor lipide utilizeaza majoritatea INTREBUINTARI: priprietatilor fizicodar si lor valorii nutitive energetice si datorita datorita alimentatie, folosesc se pielea emoliente(inmoaie si mucoasele) actiunii comune.Datorita chimice liposolubile, substantelor penru.solubilizarea sau de ii ,nguunte acoperire ca baze unor pentru administrarea si utilizate cavehicole lorprinpiele.Sunt resorbtia favoriiand se proprietatii a se saponifica de parenteral. Datorita xtern,intern, active: substante prepararea la se farmacie utilizeaza sapunurilor.ln la in folosesc industrie prepararea produse cosmetice' sia linimentelor unor unguentelor, Ricini Oleum proprie suntputine:. farmacologica cu cu lipide actiune Droguri ca lacurilor lubrifianti. larga pulgativa.Outilizare o auin industria actiune prin grasobtinut = in oficinal FR X.Uleiul CACAO urt de cacao; L.OLEIJM - arbore cacao(Sterculiaceae) decacao. de presare calda semintelor Theobroma li ' care rosiatice flori mari,pieloase, marunte cu inalt, frunze arbore DESCRIERE: marede si un numar cu ovate, varfascutit fructe pe sau se dealolta trunchi ramuri, dur cu untegument si subtire' acoperite ovalturtite, seminte(50-60) in se ale tropicale Americii, cultiva regiuni din originar padurile RASPANDIRE: Centrala. de America sudsiAmerica Asia, di-n asemanatoare Africa, cuclima de pnoouSUlUl:se utilizeaza de la arbori celputinL2 semintele oBTINERTA se apoi si se semintele detaseaza se usuca, setorefiaza, fructelor, recoltarea ani.dupi prin si grasimea scurge sefiltreaza se la si tegumentelese preseeva cald; indeparteza obtinerea dupa ramase in iormeundese solidifica.Turtele pilnii incalzitelturnandu-se si produsul cacao, ciocolata alteproduse'Din constituie si IGirlri, uscate pulverizate theobromina' alcaloid-ul seextrage dur tegumentul al semintelor la unctuoase alb-galbui, solide, pROpRlFfAii, placisau fralmentediferite, intr-un transformandu-se de 30-35 gradese topeste, de pipait gustplacut caco.La si in insolubil apa. in solventiorganici, galben;solubil limpede, ulei-os, fi.:ftia palmitic, oleic; stearic, gliceride alesale acizilor mai COMpOZffiA'fiifr,flCA: urme sitosteroli, de D2. steroli, punctului topire de si supozitoareovule(datorita masa INTREBUiTTRRI: pentru si unor la emolient prepararea unguente de apropiat tempei"tuoioiputuiomenesc); creme. la prin presarea recea = obtinut OLIVARUM ulei de masline.ulei z.OLEUM - maslin' europaea(Oleaceae) de fructelor Olea -'itnoi. pe albe-argintii .fata inalt cu frunze persistente, DESCRIERE sambure cu este fructul o diupa(maslina)un singur axilar, aiUe inferioara.Rori dispuse apoi la verzuie inceput negricioasa' deculoare in se Asiei, cultiva bazinul Africii no"rd-estul si vestul RASpAN;lne otiginar'din Spania)' (Grecvia, ltalia, mediteranean la prin se farmaceutic obtine presarea rece - uleiul PRoDUSULUI: oBTINEREA a pulpeifructului. samburi). intregi(cu la prin se alimentar obtine presarea recea fructelor -uleiul25

este organici de cu la prin obtinut presare caldsauprinextractie solventi -uleiul sapunurilor. in industria si inferioara se intrebuinteaza calitate la oleic gliceride acidului pana 80%(trioleina) ale CHIMICA:COMPOZITIA palmitic stearic. si aleacidului -gliceride usor laxativa,actionandasupra - aCtiunecOlagOga, INTREBUINTARI: gramede intern administreaza indoza 30-60 ii biliari calculilor pecare elimina.Se crdme. in -emolient unguente, substante pentru dizolvarea unor -vehicul medicamentoase. obtinut in oficinal FRXUleiul soarelui; ulei 3.OLE|MHEL,ANTH|= de floarea annuus(Compositae). plantei Helianthus la p1npreiarea recea semintelor superioare; in ramificata partile inalta, planta cu anuala tulpina DESCRIERE: la si marginale tubeloase cu .orodlt", capitule flori galbene(ligulate frunzealterne, iulie-august. in lunile sunt centru).Fructele alchene.lnfloreste un rezulta lichid la prinpresarea reie a semintelor PRODUSULUI: oBTINEREA si gus-t caracteristic cu galben-deschis,miros.slab, limpede, 9{.939r. si oleic(20-25%\ linolic(60-75%), gliceride acidului ale Cfiffr,ftCA: COMpOAif,q pal arahidic, mitic)' satu aleacizilor rati(stearic, internsau de pentrupreparatele uz extern, INTREBUINTARI:Cavehicul parenteral. -emolient :in alimentatie. la folosit neutralizat soarelui de a o FR X prevede manografie uleiului floarea injectabile. prepararea medicamentelor Ricinus din obtinut specia in = oficinal FRX.Ulei RtctNt uleide ricin; .OLEIJM la prinpresarea recea semintelor. comunis(Euphorbiaceae) unde in si in plil,i" anuala zonatemperata perena zona.tropicala DESCRIEn6' panala 3 aeriana o tulpina dezvolta noi, sub creste formaunuiirUoreinalt.La ricinul in suntsituate flori a caror femele si pihar lobate inflorescente riif ;atri;cu frunze este iar parteasuperioara, cele masculein parte?inferioara.fructul o capsula oblung ghimpoasa giibri, cu teri loje in carese aflacateo seminta.semintele r", si seminal suntluciofi;;"f*ii, cafinii-roscate.Tegumentul estesfaramicios ovate, in albe, 2 in inchid'e interior cotiledoane bogate uleigras. de America in din naspmolni'- origin"r fndii s-a extinJprinculturi Africa, de mai nii Europei.La se cultiva alesin partile sudaletarii. Sudsi Sudul de ulei gias in proportie 50%formatdin coMpoztTlA cHtMlcA:- contine ricinoleic. gliceride acidului ale rosii(l0 g_lobulelor = +oxiiUumina ricina,care produceaglutinarea in 3-4zile;chiar3-4 unuiadult moartea determina .*rurnit" poate seminte mortale)' pot seminte da intoxicatii ricinina toxic-u alcaloid Putin -lipaza prin presarea la rece a semintelor PRODUSULUI: OBTTNEREA de de prin unuicurent vapori apa se indeparteaza tiecerea decorticate.Toxalbumina tufteleramelse prinfirtratre.Din ,rpi"ini"tzit; toxamffiil ioagirata indepartandu-9e sau cu ajutorul la ulei li dupapresarea recese maipoaieobtine prinpresare. cald. toxalbuminei, industriale.Datorita in intebuintundu-r. scopuri obtinut uleiul solvantilor, sau ci pentru animale ca ingrasamant pentru ca nu-t" folosesc furaje ramase turtere rozatoarelordistrugerea

in pus ricinoleic in libertate acidului actiunii datorita - purgativ INTREBUINTARI: grame copiisi 30 grame la pancreatice dozede 5-L0 in de subtire enzimele intestinul cu se al uleiului poatecorecta ulei volatilde mentasau neplacut la aduhi.Gustul lamaie. saPunurilor -industria de la -lubrifiant motoarele aviatie. proaspat pestelui al = utei din ulei S.OLE|JM JECORTS de peste; obtinut ficatul Atlantic. in speciitraiescOceanul specii(Gadideae)Aceste si morhua i altor Gadus se de din vezicii biliare ficatul -peste, dupa ULEIULUI: indepartarea oBTINEREA si se la se pana se spala, taiesi se incalzeste la 50 de grade.Uleiul ridica suprafata de a de obtinere uleiului pestese fac intr-o i,i,Gp'"n".rap6ncentrifugare.bperatiile se obtinut uleiul din.vitamine.Din astfel a inertpentru nu se pierde de'gaa atmosfera steqlcprinracire 0-5grade. gliceridele acidului indeparteaza la ' nesaturati gliceride acizilor ale CHIMICA: -85% COMPOZITIA saturati ale -t5%gliceride acizilor -colesterol A, -vitamina: D, E. fosfoliPide -lecitine, acizi organice, biliari -baze -unpigment liPocromul. in si de - aport important vitamine minerale rahitism, INTREBUINTARI:tuberculoza(intern)

ca ranilor ulcerelor cicatrizant si in -extern tratamentul oxiurilor. impotriva de forma clisme -sub

solidaa substantelor = in 6. CETACEUM cetaceu;oficinalFR X.Estepartea pericraniene.. baleneiPhysetermacroce ale grase ce se gasescin cavitatile Atlantic, ale tropicale oceanului in regiunile ce it rrtpfwr"t"iiai.l- mamifer traieste "f si Pacific Indian. se a craniana balenei scurg5000din PRoDUSULUI: cavitatea oBTINEREA uneimase subforma brut cetaceul se separa racire lichida.Prin kg L0000 de grasime de de diluata NaoH,urmata spalarea cu *istalinecarese puriti."prinfierbere solutie cuapa. stearic, de continepalmitat cetil,esteriai acizilor coMpozlTlA CHIMICA: lauric. miristic, si unguentelor la sa pentru INTREBUINTARI: actiunea emolienta prepararea cosmetice. cremelor hipodermica secretia in = oficinala FRX.este de FLAUA cedra albine; 7. CERA Apis lucratoare mellifera(Apideae) a transudataalbinei pRODuSULUI: mieriiprin centrifugare dupa extragerea . sau OBTINEREA se solidifica unde topitase ridicala suprafata, se pr"r"r", fagurii fierbcu apa.ceara si.strecurare. succesive seface prinracire.Furificarea prinretopiri atomide cu ai de - amestec esteri alcoolilor 24-34 CHIMICA: COMPOZITIA ; CH3CH3-(CHZ)n-COOH si in carbon molecula acizicu 24-34atomide carbon (Ch2)n-oH. de impar carbon' cu -parafine numar se si Din cearade albineprin purificare inalbire obtineCera alba - ceara cand soarelui, la udandu-se lumina subtiri, in galbena expune siraturi se alba.Ceara de un sufera Proces decolorare.27

unguentelor la lor pentruactiunea emolienta prepararea INTREBUINTARI: si medicinalecosmetice. prin si g. ADEqS obtinut extractia in oficinala FRX.Produs LANAE lanolina; -de purificarea lipidelor pelanadeoaie. de pnOoUSULUI: se spala sapun cuo solutie diluata sau cu lana OBTIi{EREA la cu se rezultata trateeva acizi,separandu-se laptoasa de carbonat sodiu.Solutia se separare trateaza cu inchisa, mirosneplacut.Dupa grasimea culoare de suprafata prin => saponificarea se grasimilor lanolina separa centrifugare iar alcalini cu'hidroxiii indepartarae filtrare.Dupa si in prin purifica solubirizare acetona si splarirepetate.Se si de unui se solventutui supune proces deodorizarealbire. grasisi liberi supriori si esterificatiacizi alcooli CHIMICA: COMPOZITIA proprietatii de.a datorita unguentelor ca INTREBUINTARI:bazala prepararea solubile medicamentoase apa patrunde in pielesi de a incorpora cu substantele usor in apa. hydrosus Lanae pentru hidratata Adeps Lanolina o FRX prevede monografie apa. si25To anhidra lanolina careesteunamestecdeT5%

10.ALCALOIZI si alcalina cu heterociclice evot,reactie vegetala, de Suntsubstante origine prezentand un un pronuntata,generaltoxici.Au gustamar, in .anumiti farmacodinamica actiune derivade la reactivi chimici.Denumirea numarde reactiicomrni fata de grecesti: in ce-siare originea cuvintele termen compusi, bazical acestor caracterul nu denumire poatesa corespunda aceasta si iicali=alcalin eidos=asemanaior.desi da deoarece ea bazape structura, estementionate organice substantelor clasificarii in raspanditi peste produsi naturali bazici de mare unui potinilii"t"a cuprinderii numar de L200 specii Plante. al secolului XIX-lea,prin abia la inceputul au Alcaloizii fost descoperiti au din morfina opiu.Apoi careizoleaza lui cercetarile Derosne(1803),serturner(1806), etc', colchicina careau chinina, veratrina, stricnina, alti numerosi alcaloizi: fostizolati existente corelatiei pentrudemonstrarea experimentale servitnu numaica modele dar si ca modelepentru farmacodinamica, intre strudurachimicasi actiunea peste prezent cunosc se fiziologic.ln active unorsubstante sau semisinteza sinteza vegetala. de in exclusivitate origine alcaloiziaproape 3000 ca Din punct de vederechimic astti sunt considerati alcaloizinumai cu caracteristice bazicsi dandreactii caracter cu heterociclice azotavand substanteb au inspirat facutein acestdomeniu de 6;ri;i i"cifici nucleului baza.Cercetarile noi, marede substante unele unuinumar ."r"-i, iondusla obtinerea sinteze multe proprietati terapeutice' importante prezentand in in RASpANDIRE: natura alcaloiziisunt raspanditi .ciuperci(claviceps mai monocotiledonate putin in si Equisetum, de sJecii Lyc-opodium in purpurea), unele in in si' (Liliacea, amarviriAlceael frecventraspandite dicotiledonate, familiile: se Berberidaceae'Alcaloizii Rutaceae, Rubiaceae, b-"piu.r1.""", ifinun.ulaceae, pieferand tesuturile producatoare, ale organe plantelor t"rp"tiOitiin diferite ilil organe. periferice acestor ale din f,arenchimatoaseregiunile ex:Atropa in raspanditi toateorganele; se gasesc La uneleplinte-alcaloizii parti a diferitelor aleplantei in - coitinutul colchicina colchilur belladona, "rtr*nale fiinddiferit. ex: organe; in numai anumite se alcaloizii gasesc Laalteplante28

nucontin); . -Papaver - fructe(semintele somniferum album in rizomi . -Hydrastis si canadensisceratuem . -Cinchona Berberis vulgaris in scoarte si acuminatain seminte . -strychinos vomica Cola si nux . -Camelia sinensisinfrunze o -Aconitumtuberculi - radacini r -Uragoga lPecacuanha cu plantacontinemai multi alcaloizi structura ln mod obisnuitaceeasi Ex: asemanatoare. peste de alcaloizi 28 contine -opium 8 stychni -semen Peste alcaloizi 20alcaloizi chinae -cortex Peste un cando plantacontine singuralacaloid(Ricinus sunt foarterare cazurile predomina unul cantitativ sau maimulti mai .o*rrnii).1-a ptantele-cu multialcaloizi principali. Ex: alcaloizi denumiti -inoPium morfina si stricnina brucina strychni-insemen sichinidina. chinae chinina -incortex la o exista inrudire, bazastructurii secundari principal alcaloizii si alcaloidul Intre tlbalnasuntinrudite codeina, Fx: chimic. in opium morfina, nucleu acelasi loravand s-a in a locul ce ceea priveste deformare alcaloizilor plante, prinnr.6ul f.n"ntr"nic.ln de unda in se [onrt"t"t ca la cele mai multespecii,acestia formeaza radacina in transformari unele sa in masura produca caresunt aeriene in migreaza organele ex: acestora' molecula scopolamina. in plantei i1 migreaza 1191fiinddifuzati p. germinare, rarura deryoharii se alcaloizii acumuleaza de inainte maturatie toatapineiaerianaa plantei; in caPsule. organe in sunttransportaticelelalte de preferinta r.oin" radacinilor, unde in alePlantei. ex: scade; in continutul alcaloizi de Cu cat r"gnri estemaiindeparta radacina, de sunt lipsite vulgaris plantei Berberis si rrrttr"r", iroiire,fructele semintele lujerii, taflc' organici: ale sub se alcaloizii gasesc foimade saruri acizilor itiroiri.rn plante acidulaconitic, din acizispecifici plante: ale t"ni., ii, ca sar-uri unor citiic,oxalic, sauin combinatie esteri unor si. se *.."ri.,.frini., fur"ric.Atcaloizii gasesc subforma na). (tomati solani na, glucoalcaloizi de cugluci formand de este mult influentat factoriexternica ln- i["roiri al plantelor Continutur rolul ceea recoltarii.ln ce priv.este biochimic sau solului perioada natura clima, lumina, de explica ce neputandu-se parerile suntimpaftite, in al alcaloizilor ui"i" plantelor, acestor de.prezenta lipsindu-se majoritatea existanumai'launeleplante, alcaloizii impotriva al aparare plantei de un ar ffiil;i. e*, orpi unii,alcaloizii constitui mijloc toxicipentruom sunt cu ca plnatele alcaloizi ousmali Jii t-" observat diferitilor este a aeriana matragunei un bunaliment p"ntiu inofensjve adeseori vomica de "nirare(partea de semintele strychinus sunt p.ri* i"prrii O. ."ti, frunzele mancate omizi; de suntcautate Pasari). finaleale catabolismului ar za Alte teoriiemit ipote ca alcaloizii fi produse atat compusi de complcsi. elimina insi dece plantele n"priini eipfica albuminoidetor,

ale functii ai ar alcaloizii avearolulde stimulatori diverselor Dupao altateorie, vegetali.. hormonilor utui, vegetal deciasemanatori organice pROpRIETATI: punct vedere sunt chimic alcaloizii substante de Din , oxigensi hidrogen, lor avandin molecula carbon, ridicata, moleculara cu pondere se alcaloizii oxigenului prezenta absenta sau nu alcaloizi au oxigen.Dupa aroi.Unii in: impart oxigenati a.alcaloizi neoxigenati b.alcaloizi in solubili solizi,.putin mai intalnest dessi suntin general oxigenatise Atcatoizii si inodori cristalizati, adesea eter, organici(alcooli, cloroform), in apa,solubili solv-enti cu neantrenabili vapori de apa.Suntsi alcaloizioxigenatilichizi(pilocarpina, morfina, solizi: atropina,cocaina,chinina,stricnina, alcaloizii mescalina),Dintre aconitina. veratrina, papaverina, narcotina, volatili,puternic obisnuita, sunt lichizila temperatura neoxigenaff Atcatoizii mirositori,usor sol[bili in dpd, antrenabilicu vapori de apa: nicotina, imprimate comune au alcaloizii proprietati ie grupei carora apartin, ip"n"ini.lndiferent un imprima si de care in a azotului molecula, ii apropie amine le constan-ta de prezenta de in alcaloizilor functie structura iitl.i". mai multsau mai putinbazic.Clasificarea colchicina), din azotului afara(efechina, de in ini*La se faceae JUicei functie pozitia hiosciamina, nucleul baza- atropina, de dupa ciclului(clasificati sau din interiorul papaverina). morfina, chinidina, chinina, pentru przinta importanta d.eosebita o alcaloizii terapeutic de bin punct vedeie in produse utilizate diferite numeroaselor inrandin compozitia farmaceutica industria sau cardiovascular ale si periferic, aparatului nervos central ale afectiuni sistemului lor pentru actiunea citostatica. chiar paftile aeriene ale diferitelor specii de L.E4HEDRAEHERBA destachya)' - carcel(Ephedra Ephedra(Ephedracea) ' sau este din ^ specie floranoastra; un arbust singura PLANTEI: DESCRIEREA cu ramuri foafteramificatan cu subarbusi tulpini verde,inaltadL 30cm,noduroasa, esteo fructul suntmicisi unisexuate; de ,.Art" au Elspect solzi.Florile iiriate.rrunzele rosie. globuloasa, falsa, baca pe in spontan Transilvania, terenuri nsi Asia.La creste RASpANDing''Europ4 dar l insirite, maialgs Dobrogea' nisipoase !l verzi. partile aeriene se PRoDUSULUI: recolteaza oBTINEREA taninuri si efedrina pseudoefedrina(izomeri), alcaloizi: coMpozrrn cHlnalcA:minerale. si substante efedrinanaturalaeste levogirasi se prezintasub forma de PROPRETATI: se terapeutica utilizeaza cristaleincolore,solubilein apa, alcool,eter, clor-oform.ln de clorhidratul efedrina. INTREBUINTARI: utilizatdin cele mai vechi timpuriin China ca re