I. Introduceren 1957, prin Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene ncheiat la Roma, s-au pus bazele unei piete comune care sa elimine barierele comerciale existente ntre statele membre, n scopul cresterii prosperitatii economice si al construirii unei uniuni mai strnse ntre popoarele Europei.Piata comuna a reprezentat principalul obiectiv al Tratului de la Roma si avea ca scop o ct mai mare liberalizare a schimburilor de bunuri si servicii ntre statele membre printr-o uniune vamala (eliminarea taxelor vamale ntre statele membre si stabilirea unui tarif vamal comun), eliminarea cotelor restrictive si a masurilor cu efect echivalent pentru asigurarea unei libere circulatii complete a bunurilor, precum si libera circulatie a persoanelor (mai ales a celor angajate), serviciilor si, ntr-o anumita masura, a capitalului. Desi perioada de tranzitie pentru atingerea acestor obiective era fixata pentru 1 ianuarie 1970, doar o parte a acestora au fost finalizate anterior acestei date (uniunea vamala propriu-zisa finalizata la 1 iulie 1968; eliminarea cotelor vamale; libera circulatie a lucratorilor, n anumite conditii; armonizarea anumitor taxe prin introducerea generala a TVA-ului n 1970).Celelalte obiective n-au fost atinse nici macar n urmatorii 15 ani, astfel ca la mijlocul anilor 80 nca nu exista nici o reducere substantiala n ceea ce priveste masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative. Aspectele practice ale liberei circulatii a serviciilor, cu exceptia anumitor profesii, erau nca n conflict cu reglementarile nationale si variau considerabil de la o tara la alta. Libertatea comertului cu bunuri era restictionata de practici neconcurentiale impuse de autoritatile publice: drepturi exclusive de productie sau de servicii, subventii. De fapt, toate barierele comerciale indicau mentinerea frontierelor care erau fie de natura fizica (controlul bunurilor si persoanelor la frontierele interne), fie de natura tehnica (o ntreaga gama de reguli nationale), fie legate de sistemul de taxare9(mentinerea taxelor indirecte la cote diferite ceea ce determina formalitati de trecere a frontierelor consumatoare de timp si costisitoare).ntruct progresele nregistrate pna la mijlocul anilor 80 au fost foarte mici, Comunitatea a hotart sa utilizeze o abordare mai consistenta, cu metode mai eficiente de implementare si a creat piata interna. Aceasta a fost stabilita prin Cartea Alba a Comisiei Europene din 1985 si a fost ncorporata n Tratate prin Actul Unic European (1986). Creata n scopul realizarii unei zone fara frontiere interne n care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului sunt asigurate si nsotita de schimbari n sistemul legislativ comunitar menite sa asigure adoptarea de masuri necesare finalizarii ei, piata interna a fost finalizata la sfrsitul anului 1992. Dar lucrurile sunt nca n evolutie.Piata Interna a nsemnat o revenire la ambitiile enuntate prin Tratatul de la Roma si, n acelasi timp, o mpingere a acestor ambitii la limita: eliminarea totala a conceptului de frontiera pentru crearea unei zone n care resursele umane si materiale pot circula liber astfel nct sa fie utilizate optim.Ideea de piata interna a fost imediat sprijinita de statele membre (care au afirmat acest lucru n 1982), astfel ca n martie 1985 Consiliul European a fixat ca data pentru finalizarea pietei interne sfrsitul anului 1992 si a cerut Comisiei Europene sa pregateasca un program si un calendar al implementarii acesteia.Cartea Alba elaborata de Comisie a fost aprobata de Consililul European n iunie 1985 si continea nu mai putin de 300 de masuri legislative grupate n cadrul celor trei obiective principale: eliminarea frontierelor fizice, eliminarea frontierelor tehnice si eliminarea frontierelor datorate sistemelor de taxe. Noua abordare trecea de la armonizarea sistematica a reglementarilor nationale, care va fi rezervata doar cerintelor esentiale precum securitatea si sanatatea, la stabilirea unei recunoasteri reciproce. Actul Unic European - semnat n februarie 1986 si intrat n vigoare n iulie 1987- a ncorporat conceptul de piata interna n Tratat si a stabilit10termenul limita pentru finalizarea acesteia, 31 decembrie 1992. De asemenea, Actul Unic European dadea pietei interne un mecanism decizional eficient prin introducerea votului cu majoritate calificata n locul unanimitatii pentru majoritatea aspectelor legate de aceasta.Pna la sfrsitul anului 1992, 90% din proiectele legislative mentionate n Cartea Alba din 1985 au fost adoptate, n special datorita utilizarii votului cu majoritate calificata. Astfel, circulatia capitalului a fost complet liberalizata, au fost eliminate controalele la frontierele interne asupra bunurilor si persoanelor, nregistrndu-se progrese si n ceea ce priveste aspectele practice ale libertatii de stabilire si de prestare de servicii (armonizarea si recunoasterea reciproca a reglementarilor n domenii vitale precum sectorul bancar si de asigurari, recunoasterea diplomelor de acces la o serie de profesiuni si deschiderea pietelor publice).Cu toate acestea, finalizarea Pietei Interne a cunoscut si esecuri destul de serioase. n plus, nici propunerile legislative, venite n completarea Cartii Albe si recunoscute ca importante pentru finalizarea pietei interne, nu au fost adoptate. n al doilea rnd, trebuie subliniat faptul ca o parte importanta din directivele adoptate ca reprezentnd nucleul legislativ al pietei interne nu au fost transpuse n legislatiile nationale sau au fost incorect transpuse. Nu n ultimul rnd, unele dintre actele legislative transpuse corect si la timp n legislatiile nationale au fost implementate gresit de catre autoritatile nationale fie datorita neglijarii anumitor prevederi n practica administrativa, fie datorita interpretarii diferite de la o tara la alta.Dupa 1992, Comisia a depus eforturi sustinute pentru a asigura finalizarea completa a pietei interne. Astfel, au fost ntocmite rapoarte anuale ce evidentiau nu numai rezultatele obtinute, ci si lansarea programelor de actiune menite sa completeze proiectele ce nu erau nca finalizate. Mai mult, n octombrie 1996, Comisia Europeana a publicat comunicarea Impactul si eficacitatea pietei unice, document ce a stat la baza planului de actiune pentru piata unica din iunie 1997.11Cartea Alba pentru pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea n Piata Interna a Uniunii Europene, adoptata la Essen n decembrie 1994 vorbeste despre trei stadii de dezvoltare n abordarea integrarii europene, stadii ce se transpun n "trei trepte de viteza" n procesul aderarii:1. Clasica - parcurgerea etapelor cerute pentru ndeplinirea conditiilor de armonizare, integrare si convergenta aplicata tarilor vest-europene care au aderat la CEE/UE nainte de aparitia Cartii Albe.

2. Noua abordare (New-Approach) introdusa prin renuntarea la reglementarea unitara, centralizata a initiativei legislative comunitare (Directivele) si acceptarea existentei mai multor izvoare de drept comunitar (Tratatul; Legislatia secundara; Interpretarile Curtii Europene de Justitie si Legislatia Interna a Statelor Membre, pentru cazurile precizate).

3. Abordarea globala (Global Approach), bazata n principal pe considerente de decizie politica si care vizeaza "saltul peste etape" al

tarilor asociate n procesul de armonizare si integrare, n conditiile n care prin "masuri similare" de reforma structurala, legislativa, economica, sociala etc. reusesc sa produca efecte favorabile, necesare procesului de apropiere si integrare.Cerintele integrarii europene sugereaza faptul ca piata interna ar trebui sa culmineze cu o piata integrata on national lines care ar putea fi denumita piata europeana autohtona. Aceasta ar trebui sa aiba urmatoarele caracteristici: o moneda unica, un sistem de taxe armonizat, o infrastructura integrata, o libertate de circulatie a persoanelor completa si instrumente legale care sa asigure o functionare eficienta a mediului de afaceri pe aceasta piata. Cum introducerea Uniunii monetare a nceput deja, finalizarea pietei europene autohtone va cere: armonizarea sistemelor de taxare indirecta, finalizarea retelelor transeuropene de transport, energie si telecomunicatii, precum si adoptarea statutului companiei europene.12II. Acquis-ul comunitar privind libera circulatie a marfurilor1. Temeiul juridicBaza legala a liberei circulatii a marfurilor este reglementata de dispozitiile Tratatului de la Roma de constituire a Comunitatilor Europene (art. 6-12; art. 30-37; art. 85-86 si art. 92-96). Astfel, articolul 7 din Tratat defineste Piata Interna a Comunitatilor drept ,,o zona fara frontiere interne, n care este asigurata libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului. Toate controalele si verificarile sistematice necesare asigurarii conformitatii cu regulile au loc pe piata si nu la frontierele nationale. Articolul 6 din Tratat interzice orice discriminare pe baza de nationalitate, att ntre statele membre, ct si ntre cetatenii acestora.Articolele 9-12 din Tratat cer abolirea taxelor vamale si a impozitelor, cu efect echivalent asupra schimburilor dintre statele membre, iar articolele 30-36 interzic restrictiile cantitative si masurile cu efect similar asupra schimburilor dintre statele membre. Stabilirea de conditii stricte pentru ajutoarele de stat, pentru a proteja integritatea Pietei Interne si obligativitatea statelor membre de a nu face discriminari n probleme fiscale sunt prevazute n articolele 93 si 95 din Tratatul de la Roma.Libera circulatie a marfurilor se aplica tuturor produselor originare din statele membre si tuturor produselor din terte tari cu drept de libera circulatie n spatiul comunitar. La nceput, libera circulatie a marfurilor a fost vazuta ca parte integranta a uniunii vamale a statelor membre, implicnd eliminarea taxelor vamale, a restrictiilor comerciale cantitative si a masurilor echivalente, precum si stabilirea unor tarife externe comune pentru Comunitate. Ulterior, accentul a fost mutat pe eliminarea obstacolelor nca existente n calea liberei circulatii n vederea crearii unei Piete Interne o zona fara frontiere interne n care bunurile pot circula la fel de liber ca pe o piata nationala. Practic eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative ntre statele membre s-a realizat la 1 iulie 1985, cnd s-a definitivat uniunea vamala.13Datorita faptului ca Tratatul de la Roma nu definea conceptul de taxe cu efect echivalent taxelor vamale, acest rol a revenit Curtii Europene de Justitie care, printr-o serie de decizii din anii 60 70, stabileste ca orice taxa oricum este denumita si oricare ar fi modalitatea de aplicare, () care, daca se aplica n mod specific unui produs importat dintr-un stat membru n defavoarea produselor similare autohtone, prin alterarea pretului, are acelasi efect asupra liberei circulatii a marfurilor ca si taxele vamale, poate fi considerata drept taxa cu efect echivalent. Curtea nu este deci interesata de natura sau forma taxei, ci de efectele acesteia.Tot Curtii de Justitie i-a revenit misiunea de a lamuri si conceptul de masuri echivalente cotelor vamale. Astfel, n 1974, Curtea de Justitie a decis ca toate regulile comerciale instituite de statele membre care au capacitatea de a mpiedica direct sau indirect, n fapt sau potential, comertul intracomunitar sunt considerate ca masuri cu efect echivalent cotelor vamale. Pentru a nu exista discriminari ntre marfurile importate si cele autohtone, Curtea de Justitie a atestat principiul recunoasterii reciproce de catre statele membre a regulilor proprii n absenta armonizarii, ceea ce a generat aparitia Directivei 98/34/CEE care cere statelor membre sa informeze Comisia asupra tuturor proiectelor de reglementari tehnice. De asemenea, trebuie sa informeze organismele nationale de standardizare asupra programelor de lucru si a proiectelor de standarde.Tratatul de la Roma permite statelor membre, prin articolul 30, sa ia masuri cu efect echivalent cotelor vamale atunci cnd acestea sunt justificate de consideratii generale si neeconomice (moralitate publica, politica publica, securitate publica, protectia sanatatii si vietii oamenilor, animalelor sau plantelor, protectia tezaurelor nationale si protectia proprietatii industriale si comerciale)ncepnd cu 1 ianuarie 1993, marfurile ce trec frontierele interne ale Comunitatii nu mai sunt controlate. Eliminarea formalitatilor de trecere a frontierelor implica initiative n patru domenii legate ntre ele: eliminarea documentelor vamale n comertul intracomunitar,14regulile comunitare ce guverneaza libera circulatie a bunurilor, ntarirea frontierelor externe si cooperarea ntre administratii.a) Eliminarea documentelor vamale n comertul intracomunitarFormalitatile vamale au fost simplificate semnificativ n perioada 1985 1992 prin introducerea documentului administrativ unic, a posturilor comune de trecerea a frontierei si prin simplificarea procedurior de tranzit. ncepnd cu 1989, s-a demarat procesul de eliminare treptata a utilizarii documentului adminstrativ unic si a documentului de tranzit. Oricum aceste documente au continuat sa fie utilizate pentru aplicarea acordurilor comerciale speciale, precum masurile trazitorii din actul de aderare al Spaniei si Portugaliei pentru anumite produse agricole. Documentele de tranzit sunt nca necesare pentru bunurile ce tranziteaza statele AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb), precum si pentru bunurile care circula ntre teritoriile din sistemul comunitar armonizat de TVA si cele din uniunea vamala din afara acestui sistem.De asemenea, n prezent, se mai efectueaza controale la granite n legatura cu sanatatea plantelor si animalelor, asa cum ele se efectueaza si asupra produselor locale ce circula n interiorul unui stat, fara nici o discriminare pe motiv de origine a bunurilor sau de modalitate de transport.Din motive logistice s-au facut demersurile necesare pentru aplicarea unei definitii comune a legaturilor aeriene si maritime cu tarile ne-membre pentru a garanta eliminarea controalelor din aeroporturi si porturi legate de bagajele calatorilor care circula n interiorul Comunitatii.b) Regulile ce guverneaza libera circulatie a marfurilorDocumentul administrativ unic reprezenta principalul instrument de administrare a controlului taxelor si de asigurare a intereselor economice, comerciale sau de politica publica ale statelor membre, fiind utilizat si n colectarea de date statistice. Astfel, eliminarea acestuia a reprezentat un pas precedat de o serie de masuri menite sa defineasca noile reguli de15guvernare a liberei circulatii a bunurilor. n primul rnd a fost necesara redefinirea modalitatilor de controlare a taxelor (TVA si accize) prin transferarea acestui control la sediul firmei (pentru TVA) si la depozitele autorizate (pentru accize). n plus, colectarea de date statistice, ce avea loc la punctele de trecere a frontierei, a fost nlocuita de datele rezultate din rapoartele financiare ale firmelor, parte integranta a sistemelor nationale de colectare a datelor.Aceste reguli se aplica tuturor produselor, dar sunt nsotite de un set de reguli speciale privind circulatia, controlul si comercializarea anumitor produse. Majoritatea regulilor speciale se refera la produsele agricole (animale, carne, plante, seminte, etc.), ntruct implica aspecte legate de protectia sanatatii animalelor, plantelor si oamenilor. n vederea protejarii obiectivelor legitime ale statelor membre n anumite domenii, au fost adoptate si masuri privind returnarea obiectelor culturale tranferate ilegal ntr-un alt stat membru, comertul cu droguri si tranferul de deseuri.De la adoptarea Noii Abordari de armonizare si standardizare tehnica n 1985, armonizarea standardelor industriale a devenit instrumentul principal n ndeplinirea acestui obiectiv. Elementele fundamentale ale noii abordari sunt reprezentate de cerintele esentiale pe care trebuie sa le ndeplineasca produsele (nivele de protectie n domeniul sanatatii si securitatii valabile n ntreaga Comunitate) si de procedurile de evaluare a conformitatii.Specificatiile tehnice ale cerintelor esentiale sunt elaborate pe baza Directivei 83/189/CEE care furnizeaza procedura de informare privind progresele n domeniul standardizarii si mecanismul prin care Comisia poate mputernici organismele nationale de standardizare sa proiecteze aceste standarde. Aceste standarde sunt voluntare, manufacturierii putnd folosi alte standarde atta timp ct produsele lor pot fi evaluate ca si conforme. Procedurile armonizate de certificare si regulile de utilizare a acestora sunt stabilite prin Directiva 93/465/CEE si acopera att proiectarea, ct si productia si controlul produselor. Produsele ce16ndeplinesc cerintele esentiale si sunt evaluate ca fiind conforme pot fi recunoscute ca marca CE.Trebuie mentionate domeniile ce fac parte din Vechea si din Noua Abordare ntruct vom face referire la ele. Astfel, n cadrul vechii abordari intra produsele din sectoarele: vehicule cu motor, constructii, produse alimentare, produse farmaceutice si produse chimice. n cadrul noii abordari sunt incluse produsele din sectoarele: jucarii, produse cosmetice, utilaje, echipamente sub presiune, aparatura medicala, echipamente electrice si electronice si instalatii pe baza de combustibili.c) ntarirea frontierelor externeEliminarea controalelor la frontierele interne implica administrarea riguroasa a frontierelor externe. Angajatii responsabili cu controlul la frontierele externe trebuie sa actioneze n numele tuturor autoritatilor nationale si n interesul tuturor firmelor si consumatorilor din Comunitate. Codul Vamal Comunitar stabileste cadrul legal comun pentru efectuarea controalelor vamale, fiind suplimentat prin masuri speciale referitoare la: domeniul veterinar si fitosanitar, la bunurile culturale, la comertul cu droguri si substante psihotrope, la comertul international de animale si plante declarate specii protejate, precum si la lupta mpotriva falsificarii.d) Cooperarea ntre administratiiEliminarea controalelor la frontiere a nsemnat intensificarea treptata a cooperarii si schimbului de informatii ntre autoritatile nationale si Comisia Europeana. Astfel, n ceea ce priveste schimbul de informatii au fost luate o serie de masuri precum: mbunatatirea cooperarii dintre functionarii vamali privind tariful vamal integrat al Comunitatii Europene (ncepnd cu luna septembrie 2000, tariful comunitar integrat, cotele si plafoanele tarifare pot fi accesate prin internet prin intermediul bazelor de date TARIC si QUOTA), schimbul de informatii si monitorizarea clasificarilor tarifelor pentru bunuri elaborate de administratiile nationale, schimbul de informatii privind bunurile acoperite de reguli speciale, modalitati de tranzit pentru bunurile supuse controlului vamal si17monotorizarea exporturilor comunitare de bunuri strategice si de lucrari de arta. Au fost nfiintate retele similare pentru sprijinirea luptei mpotriva fraudei vamale CIS, pentru taxarea indirecta - VIES, pentru monitorizarea animalelor vii ANIMO si carnii SHIFT, precum si pentru statisticile de comert cu bunuri ntre statele membre EDICOM (Decizia Parlamentului European si a Consiliului 507/2001/CE referitoare la ansamblul actiunilor cu privire la reteaua transeuropeana de colecte, productie si difuzare a statisticilor asupra schimburilor intra si extracomunitare - Edicom)Asistenta reciproca ntre administratii n domeniile legate de libera circulatie a marfurilor a fost nlesnita de Comisie prin nfiintarea unor organisme, precum Oficiul pentru inspectie si control veterinar si fitosanitar, care constituie o legatura permanenta cu administratiile nationale n domeniu si cu autoritatea comunitara de aplicare a legii EUROPOL. De asemenea, prin intermediul unei serii de programe de formare s-a ncercat promovarea convergentei practicilor administrative n domeniul vamal, al pietei interne si al taxarii indirecte.2. StandardizareUn produs de calitate trebuie sa raspunda nevoilor consumatorilor, dar sa nu dauneze omului sau mediului nconjurator. S-au impus astfel, modele de standarde de calitate a produselor ce se comercializeaza pe piata urmarindu-se n principal conditiile n care se admite introducerea pe piata si utilizarea produselor, obligatiile producatorului, reprezentantului autorizat sau importatorului, procedura de evaluare a conformitatii produselor, marcajul de conformitate al produsului. Decizia Consiliului 93/465 CEE stabileste procedurile ce se utilizeaza n procesul de evaluare a conformitatii produselor. Dar standardizarea se refera si la serviciile prestate, nu doar la produsele ce se comercializeaza pe piata.Standardele de calitate au devenit una din barierele cele mai importante pentru produsele si serviciile exportate n tarile dezvoltate. Aceste standarde sunt descrieri privind caracteristicile tehnice ale produselor,18calitatea acestora (continut, greutate, design, performante, durabilitate, consum de energie, manipulare etc)Scopul standardelor este asigurarea protectiei muncii, protectia sanatatii consumatorilor, protectia mediului, reducerea costurilor prin standardizare. Standardele si normele tehnice devin bariere tehnice n calea comertului numai daca sunt diferite de la o tara la alta sau daca nu sunt recunoscute n alte tari. Ca urmare, piata externa este mai ngusta sau mai larga, accesul mai ieftin sau mai costisitor si n functie de barierele de aceasta natura. Modalitatile de a depasi barierele care decurg din existenta unor standarde diferite n tarile respective sunt fie de a se stabili standarde comune, fie de a se promova recunoasterea reciproca a standardelor.Pentru elaborarea acestor standarde exista organisme de stat sau private care elaboreaza standarde pentru produse si servicii. Organismele care produc standarde europene sunt: CEN (Comit Europen de Normalisation), CENELEC (Comit Europen de Normalisation Elctrotchnique) si ETSI (European Telecommunication and Standardisation Institute). Organismele nationale de standardizare si comitetele nationale pentru produsele electrotehnice si telecomunicatii sunt, n acelasi timp, si membri ai organismelor europene de standarde. La nivel comunitar exista actualmente un numar de 4184 de standarde adoptate din care 2927 CEN, 955 CENELEC si 302 ETSI, iar tendinta este de crestere continuan vederea cresterii calitatii produselor si a securitatii vietii si sanatatii oamenilor UE a introdus o serie de Directive europene asupra specificatiilor privind prelucrarea si ambalarea unui anumit numar de produse cum sunt: securitatea jucariilor, produsele de constructii, echipamentele de protectie personala, articole medicale, materiale chimice, produse alimentare, medicamente de uz uman, medicamentele de uz veterinar, echipamentele terminale pentru telecomunicatii, toate articolele electrice, sistemul de autorizare standard pentru vehiculele cu19motor si trailerele acestora (care au devenit obligatorii pentru noile vehicule cu motor ncepnd cu 1 ianuarie 1996) etc.3. Produse alimentareReglementarea circulatiei produselor alimentare n spatiul comunitar este unul din domeniile cele mai avansate si ntr-o continua dezvoltare datorita consumului mare de astfel de produse si a impactului pe care l pot avea asupra vietii si sanatatii populatiei. Sunt o serie de Directive si Reglementari care prevad modul de exploatare, comercializare, etichetare, transport si marcare a produselor din diverse sectoare precum: aromele din alimente Directiva 88/388 CE si Reglementarea 2232/96 CE; alimentele tratate Directiva 1999/2 CE si Directiva 1999/3 CE; apele minerale Directiva 80/777 CEE; produsele lactate Directivele Consiliului 76/118, 78/630, 83/635, 83/417; sucurile naturale Directivele Consiliului 93/77, 93/45, 79/693, 88/593; produsele din cafea, cacao si ciocolata Directivele Consiliului 99/4, 89/344, 85/7, 80, 608 etc. O atentie deosebita o prezinta etichetarea alimentelor care este obligatorie pentru toate produsele. La nivel comunitar aceasta obligativitate este stipulata prin Directivele 2000/13 CE, 1999/10 CE, 89/396 CE, 90/496 CEE si Reglementarile 49/2000, 50/2000 si 1139/98.4. Produse industriale

a) Produse cosmetice

Directiva 78/768 CEE se refera la masurile legislative pe care trebuie sa le ia statele membre cu privire la produsele cosmetice. Inscriptionarea si continutul ingredientelor este obligatorie pe produsele cosmetice. Exista si posibilitatea pastrarii confidentialitatii unor ingrediente folosite la producerea unor produse cosmetice, aceasta posibilitate fiind reglementata prin Directiva 95/17 CE. n vederea pastrarii confidentialitatii se stabileste posibilitatea de nscriere sub forma unui20cod numeric a unor ingrediente care fac parte din compozitia produsului cosmetic, detaliindu-se elementele obligatorii a fi incluse n cererea de confidentialitate.b) ngrasamintePrevederile directivelor 76/116 CEE privind ngrasamintele, cu amendamentele ulterioare si 80/876/EEC privind ngrasamintele cu continut ridicat de nitrat de amoniu stabilesc conditiile de introducere pe piata a ngrasamintelor chimice, etichetarea, ambalarea, marcarea, limitele minime ale continutului de nitrat din ngrasamintele chimice, metodele de prelevare a probelor si tipurile metodelor de analiza.c) Substante chimice periculoaseDirectivele 67/548 CEE si 99/45 CEE contin principiile de clasificare a substantelor si preparatelor periculoase, etichetarea si ambalarea lor precum si o serie de specificatii referitoare la simbolurile si indicatiile de pericol, natura riscurilor, avertismente de siguranta, lista substantelor si preparatelor chimice periculoase.d) Vase sub presiuneDirectiva Consiliului 87/404 CEE cuprinde reglementari referitoare la modul de comercializare si etichetare a recipientelor simple aflate sub presiune. Pentru recipiente-butelii aflate sub presiune, Directivele Consiliului 84/525, 84/526, 84/527 introduc cerinte privind modelul de vas folosit, verificarile ce se fac, marcajul ce trebuie aplicat pe astfel de recipiente precum si documentatia tehnica ce trebuie sa le nsoteasca pentru a fi comercializate pe piata.e) Textilen domeniul textilelor Directivele 96/73/CEE, 96/74 CEE, 97/37 CEE si 73/44/CEE privind analiza cantitativa a amestecurilor binare si ternare de fibre textile stabilesc metodele de analiza utilizate pentru determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile, precum si obligativitatea nscrierii de catre agentii economici care produc, importa, ambaleaza sau comercializeaza pe eticheta, pe produs sau pe ambalaj, a compozitiei fibroase.21f) Sticla si ncaltaminteClasificarea si marcarea produselor din sticla n vederea comercializarii lor este facuta prin Directiva Consiliului 69/493 CEE, iar n ceea ce priveste ncaltamintea Directiva Consiliului 94/11 CE reglementeaza modul de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de ncaltaminte destinate vnzarii catre consumatori.g) Aparate consumatoare de combustibili gazosiPrevederile Directivei 90/396/CEE referitoare la aparatele consumatoare de combustibili gazosi cuprinde cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi, cerinte minime obligatorii pentru proiectare, construire, montare si verificare a acestora, obligativitatea publicarii listei standardelor armonizate, a procedurilor unice de examinare, verificare si certificare a conformitatii, modelului declaratiei de conformitate, metodologia de inspectie, de executare a testelor si de supraveghere, precum si criteriile minime cu privire la organismele de certificare recunoscute. Directiva contine si sanctiunile aplicabile n cazul constatarii nerespectarii prevederilor referitor la cele mentionate mai sus, precum si la marcajul de conformitate.h) Echipamente electricePentru asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune s-au adoptat norme de protectie a utilizatorilor prin inscriptionarea sau nsotirea echipamentelor de carti tehnice de utilizare. n privinta utilizarii ascensoarelor, Directiva Consiliului 95/16 CE stabileste conditiile de introducere pe piata a ascensoarelor. Acest act introduce cerintele esentiale de securitate si cerintele minime obligatorii pentru proiectarea, construirea, montarea si verificarea acestora, procedurile de evaluare a conformitatii, metodologia de inspectie si de executare a testelor de supraveghere.22i) Vehicule cu motorn privinta vehiculelor cu motor, normele europene se refera la standardele de calitate privind producerea, utilizarea si conditiile tehnice pe care trebuie sa le ndeplineasca vehiculele cu motor n vederea circulatiei lor. Este vorba de autovehicule, vehicule de mare capacitate si ambarcatiunile de agrement. Pe de alta parte, acestea trebuie sa respecte si normele standard privind protectia mediului nconjurator, norme reglementate prin Directive la nivelui UE obligatorii pentru toti agentii economici care doresc sa produca si sa vnda n UE, indiferent de originea acestora.j) Produse farmaceuticeProdusele farmaceutice att pentru uzul uman ct si pentru cel veterinar, trebuie sa respecte anumite caracteristici standard la nivelul UE. Directiva Consiliului 91/356 CEE se refera la o buna practica de fabricatie a produselor medicamentoase de uz uman iar Directiva 81/852 CEE se refera la armonizarea legilor statelor membre n privinta producerii de medicamente de uz veterinar. Regulamentul 2377/90 CEE prevede limite maxime stabilite pentru reziduuri de medicamente de uz veterinar.k) Jucariin ultima perioada acest domeniu a constituit obiect al reglementarilor care s-au facut la nivel comunitar. Directiva 88/378 CEE care aduce precizari privind marcajul de conformitate, responsabilitatea organismelor de evaluare a conformitatii si a celor de supraveghere a pietei a fost completata printr-o serie de alte norme comunitare n vederea asigurarii securitatii utilizatorilor de jucarii. Atentia deosebita asupra domeniului este data si de faptul ca utilizatorii de jucarii sunt copiii si acestia necesita un grad sporit de protectie.5. Metrologien domeniul metrologiei o serie de Directive adoptate la nivel comunitar reglementeaza modalitatea de cntarire si contorizare prin folosirea unor23aparate care sa respecte standarde recunoscute la nivelul ntregului spatiu comunitar. Sunt reglementate, astfel: aparatele de cntarit cu functionare neautomata Directiva Consiliului 90/384 CEE; manometrele pentru masurarea presiunii n pneuri Directiva Consiliului 86/217 CEE; alcoolmetrele si areometrele pentru alcool Directiva Consiliului 76/765 CEE; aparatele de taximetrie Directiva Consiliului 77/95 CEE; contoarele pentru energia electrica Directiva Consiliului 76/891 CEE; contoarele pentru apa rece Directiva Consiliului 75/33 CEE; contoarele pentru apa calda Directiva Consiliului 79/830 CEE; contoarele pentru gaz Directiva Consiliului 71/318 CEE; contoarele pentru lichide, altele dect apa Directiva Consiliului 77/313 CEE. 6. Achizitii publicePolitica n domeniul achizitiilor publice se refera la modalitatea de contractare a diverselor lucrari, produse sau servicii publice, transparenta n privinta organizarii contractelor si prezentarea ofertei de contractare. Directivele Consiliului 93/36 CEE, 93/37 CEE si 92/50 CEE reglementeaza modul de coordonare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de furnizare de produse, lucrari si servicii de catre institutiile publice catre agenti privati. Reglementarile ofera un cadru liber, concurential si transparent n organizarea licitatiilor pentru achizitii publice.III. Transpunerea aquis-ului comunitar n RomniaTranspunerea aquis-ului comunitar n domeniul liberei circulatii a marfurilor presupune nu doar armonizarea legislativa ci si capacitatea administrativa si institutionala de a pune n aplicare aceasta legislatie.24Romnia a facut foarte putine progrese n acest sens si de aceea este nevoie de o dezvoltare si ntarire a capacitatii sale administrative de transpunere a aquis-ului n domeniu.Ca urmare a adoptarii Legii evaluarii conformitatii produselor si a progreselor semnificative n preluarea acquis-ului comunitar sectorial n cursul anului 2001, n luna martie 2002 Romnia a deschis negocierile pentru Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor.1. Standardizarea

c) Armonizarea legislativa

Evolutiile n domeniul standardizarii nationale au avut n vedere, n special crearea conditiilor necesare cresterii ritmului de adoptare a standardelor europene n standardizarea romna. n iulie 2001 Guvernul romn a aprobat Strategia de adoptare a standardelor europene, n vederea preluarii, pna la sfrsitul anului 2003 a cel putin 80% din standardele europene.Lund n considerare cresterea continua a numarului de standarde europene ce vor fi adoptate n urmatorii ani de catre organismele europene de standardizare, ritmul de adoptare a lor ca standarde romne pna n anul 2005 este prevazut a fi unul destul de accelerat.b) Capacitatea administrativan ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii administrative a Romniei pentru implementarea masurilor n domeniul standardizarii sunt necesare eforturi ntarite pentru adoptarea standardelor europene, conditie care trebuie ndeplinita pentru calitatea de membru al CEN, CENELEC si al ETSI. ntreaga capacitate administrativa pentru implementarea acquis-lui referitor la produsele industriale a fost mbunatatita doar gradual. Progrese rapide sunt necesare pentru nfiintarea laboratoarelor si organismelor de evaluare a conformitatii si pentru a mbunatati capacitatea celor existente pentru a face fata atributiilor pe care le au. Mai exista probleme legate de capacitatea institutionala n ceea ce priveste laboratoarele si organismele de evaluare a conformitatii existente, care afecteaza si implementarea acquis-lui n domeniul sigurantei alimentare.25Organismul romn pentru acreditare (RENAR) a semnat multe acorduri multilaterale de recunoastere, iar institutia romna de standardizare (ASRO) si-a continuat programele de transpunere a standardelor europene, avnd pna acum transpuse aproximativ 15% din standardele europene armonizate.2. Produsele alimentare

a) Armonizarea legislativa

Romnia a adoptat o serie de acte normative prin care a transpus n legislatia nationala numeroase Directive europene n domeniul bunurilor alimentare: Ordinul comun nr. 83/90 din 2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor privind aromele utilizate n alimente si sursele materiale pentru producerea lor, prin care au fost transpuse integral prevederile Directivei 88/388/CE si ale Reglementarii 2232/96/CE. Ordinul comun nr. 84/91 din 2002 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente, prin care au fost transpuse integral prevederile Directivelor 194/97/CEE, 98/53/CE si 315/93/CEE. Ordinul comun nr. 855/98/90 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei, ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru aprobarea Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante, prin care au fost transpuse prevederile Directivelor 1999/2/CE si 1999/3/CE. Hotarrea Guvernului nr. 106 din 2002 privind etichetarea alimentelor, prin care au fost transpuse prevederile Directivei 2000/13/CE, 1999/10/CE, 89/396/CEE, 87/250/CEE, precum si prevederile Directivei 90/496/CEE si ale Reglementarilor 1139/98, 49/2000 si 50/2000. Ordin comun nr. 121/382 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea si 26etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si pireului de castane ndulcit, prin care au fost transpuse prevederile Directivelor Consiliului 79/693; 88/593. Ordin comun nr. 122/298 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii, prin care au fost transpuse prevederile Directivei Consiliului 74/409. Ordin comun nr. 125/383 din 2001 al ministrului sanatatii si familiei si ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, etichetarea si marcarea unor produse din cacao si ciocolata destinate consumului uman, prin care au fost transpuse prevederile Directivelor Consiliului 73/241; 74/411; 74/644; 75/155; 76/628; 78/609; 78/842; 80/608; 85/7; 89/344. b) Capacitatea administrativaSunt necesare eforturi speciale pentru restructurarea sistemului de control al alimentelor. n acelasi timp sistemul de aprobare nainte de punerea pe piata trebuie eliminat si trebuie pregatite att administratia ct si agentii economici din domeniul alimentar pentru respectarea principiilor specifice sistemului european al sigurantei alimentare.Capacitatea administrativa este asigurata de Ministerul Sanatatii si Familiei n domeniul igienei alimentare, de Ministerul Sanatatii si Familiei si Agentia Nationala Sanitar-Veterinara n domeniul igienei si controlului sanitar veterinar al produselor alimentare, de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor n domeniul productiei de produse alimentare destinate comercializarii si de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului n domeniul protectiei consumatorilor.3. Produsele industriale

a) Armonizarea legislativa

n domeniul produselor cosmetice, a fost creata legislatia cadru, prin Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice care preia prevederile27directivei 76/768/CEE. Anexele 2-7 ale Directivei au fost transpuse prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 1004/2001 care contine precizari privind substantele interzise la fabricarea produselor cosmetice si substantele, inclusiv coloranti, conservanti, filtre ultraviolete care pot fi folosite n anumite conditii si limite de admisibilitate.Domeniul produselor chimice este reglementat de Old Approach, acesta viznd substantele si preparatele chimice periculoase, detergentii, ngrasamintele, precursorii de droguri si buna practica de laborator pentru produse chimice. Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat legislatia cadru n domeniu, reprezentata de Ordinul nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, care urmareste armonizarea cu unele din prevederile Directivelor 67/548/CEE, 88/379/CEE, 93/67/CEE si Reglementarii Comisiei nr. 1488/1993.Sectorul cazanelor, recipientelor sub presiune, arzatoarelor cu combustibili gazosi si instalatiilor de ridicat este reglementat att prin directive New Approach, ct si prin directive Old Approach, care pe plan intern au corespondent n reglementarile nationale denumite Prescriptii tehnice. Pentru acest domeniu industrial, reglementarile nationale n vigoare corespund n mare masura urmatoarelor Directive ale UE: Directiva 87/404/CEE referitoare la vase simple sub presiune; Directiva 90/396/CEE referitoare la aparate consumatoare de combustibili gazosi;Directiva 95/16/EC referitoare la ascensoare; Directiva 97/23/EC referitoare la echipamente sub presiune; Directiva 76/767/CEE referitoare la prevederi comune pentru recipientele sub presiune si metodele lor de inspectie; Directiva 84/525/CEE referitoare la cilindri fara sudura din otel pentru gaz; Directiva 84/526/CEE referitoare la cilindri fara sudura din aluminiu nealiat si aliaje de aluminiu si Directiva 84/527/CEE referitoare la cilindri sudati din otel nealiat pentru gaz.n domeniul textilelor, prevederile Directivelor 96/73/CE si 97/37/CE referitor la denumirea textilelor au fost preluate integral prin Hotarrea Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei28fibroase si etichetarea produselor textile. Acest act normativ introduce reguli unitare referitoare la denumirea fibrelor textile si pentru specificatiile care apar pe etichete, marcaje sau documente care nsotesc produsele textile n diferite faze de prelucrare si distributie.n domeniul sticlei, Hotarrea Guvernului nr. 415/2000 privind caracterizarea, clasificarea si marcarea produselor din sticla cristal n vederea comercializarii acestora a preluat integral prevederile Directivei 69/493 CEE.n domeniul echipamentelor electrice, prevederile directivei 73/23/CEE referitoare la echipamentele electrice de joasa tensiune au fost transpuse n Hotarrea Guvernului nr. 1337/2000 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune. Actul normativ contine prevederi care reglementeaza domeniul de aplicare, principalele elemente de securitate pentru echipamentele de joasa tensiune, modelul declaratiei de conformitate, conditiile de aplicare a marcajului de conformitate, evaluarea conformitatii echipamentelor electrice. Prevederile directivelor 94/9/CEE referitoare la echipamente pentru atmosfere potential explozive si 89/686/CEE referitoare la echipamentele de protectie individuala au fost preluate integral prin normele metodologice la Legea protectiei muncii nr. 90/1996.Legislatia comunitara din domeniul autovehiculelor este formata din peste 90 de directive de baza care sunt amendate periodic pentru a fi adaptate la progresul tehnic nregistrat pe plan european. Aceste directive de baza care se refera att la autovehiculele rutiere si remorcile acestora, la tractoarele agricole si forestiere, ct si la vehiculele cu doua si trei roti, au fost transpuse n legislatia nationala prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 251/1999 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le ndeplineasca vehiculele rutiere n vederea admiterii n circulatie pe drumurile publice din Romnia. n ceea ce priveste ambarcatiunile de agrement, Directiva 94/25/CE este transpusa n legislatia nationala de Hotarrea Guvernului nr. 312/2002.29Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 146/2000 (armonizat cu Directiva Consiliului 88/320/CEE) si Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 154/2000 (armonizat cu Directivele Consiliului 88/320/CEE si 99/12/CE), au fost aprobate normele sanitare veterinare privind buna practica de laborator n activitatea de diagnostic n domeniul sanatatii animalelor si respectiv n domeniul igienei si sanatatii publice veterinare.Directiva 88/378/CEE referitoare la jucarii a fost transpusa prin Hotarrea Guvernului nr. 710/1999 privind asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii. n aplicarea acestei Hotarri a Guvernului a fost elaborat Ordinul ministrului industriei si comertului nr. 54/2000 pentru aprobarea listei standardelor romne care adopta standarde europene armonizate pentru domeniul securitatii jucariilor.b) Capacitatea administrativaCapacitatea administrativa de implementare a aquis-ului comunitar n acest domeniu revine n mare parte ministerelor de resort: Ministerului Industriilor, Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Agriculturii si Alimentatiei Publice, Ministerului Transporturilor, Locuintei si Lucrarilor Publice, dar si Oficiului National Pentru Protectia Consumatorului.4. Metrologia

a) Armonizarea legislativa

n perioada 2001-2002 au fost adoptate o serie de acte normative care au preluat n legislatia nationala prevederi ale Directivelor Europene n domeniul metrologiei: Hotarrea Guvernului nr. 1055 din 18.10.2001 (M. Of. nr. 701 din 05.11.2001) a preluat Directiva Consiliului 71/316 ECC privind introducerea pe piata a mijloacelor de masurare; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 356 din 06.11.2001 (M. Of. nr. 46 din 23.01.2002) a preluat Directiva Consiliului 86/217 ECC privind manometrele pentru masurarea presiunii n pneuri; 30 Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 389 din 20.11.2001 (M. Of. nr. 13 din 11.01.2002) a preluat Directiva Consiliului 76/765 ECC privind alcoolmetrele si areometrele pentru alcool; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 426 din 13.12.2001 (M. Of. nr. 106 din 07.02.2002) a preluat Directiva Consiliului 77/95 ECC privind aparatele de taximetrie; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 427 din 13.12.2001 (M. Of. nr. 175 din 13.03.2002) a preluat Directiva Consiliului 76/891 ECC privind contoarele pentru energia electrica; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 428 din 13.12.2001 (M. Of. nr. 175 din 13.03.2002) a preluat Directiva Consiliului 73/362 ECC privind masurile de lungimi; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 36 din 18.02.2002 (M. Of. nr. 167 din 08.03.2002) a preluat Directiva Consiliului 71/319 ECC privind contoarele pentru lichide; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 182 din 24.05.2002 - a preluat Directiva Consiliului 71/318 ECC privind contoarele pentru gaz; Ordinul ministrului industriilor si resurselor nr. 180 din 24.05.2002 a preluat Directiva Consiliului 77/313 ECC privind contoarele pentru lichide, altele dect apa. b) Capacitatea administrativaCapacitatea administrativa de implementare a aquis-ului comunitar n domeniu revine Biroului Romn de Metrologie legala care a fost reorganizat n baza Hotarrii Guvernului 193/2002 n vederea realizarii cerintelor necesare implementarii functiilor sale de organism de supraveghere si evaluare a competentei tehnice a organismelor care solicita notificarea. Acest Birou este organizat n Directii specializate pe diverse domenii de evaluare si supraveghere n domeniul metrologic.5. Achizitiile publice

a) Armonizarea legislativa

Legislatia nationala n domeniul achizitiilor publice a fost mbunatatita n ceea ce priveste modul de formulare a definitiei autoritatilor contractante,31prin includerea n aceasta categorie a oricaror persoane juridice care au fost nfiintate pentru a desfasura activitati de interes public, fara caracter comercial sau industrial. De asemenea, au fost corelate unele prevederi ale legislatiei nationale referitoare la activitatile relevante desfasurate n domeniul utilitatilor publice cu prevederile corespondente din directivele UE (exemplu: prevederile referitoare la contractele n legatura cu prestarea de servicii de mbunatatiri funciare si irigatii sau cu proiecte privind lucrari de constructii hidrotehnice) si au fost corelate prevederile legislatiei nationale referitoare la termenele de depunere a ofertelor cu prevederile corespondente din directivele UE, prin stabilirea datei de transmitere spre publicare a anuntului de participare ca moment de referinta fata de care se calculeaza perioada care trebuie acordata ofertantilor pentru depunerea ofertelor.Au fost preluate prevederile Directivei 93/37/ CEE referitoare la contractele de concesiune a lucrarilor si s-au abrogat prevederile considerate restrictive care induceau posibilitatea descurajarii ofertantilor de a depune contestatii.b) Capacitatea administrativan privinta capacitatii administrative, Directia pentru reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice, din cadrul Ministerului Finantelor Publice, coordoneaza cadrul general referitor la efectuarea achizitiilor publice si asigura transpunerea acquis-ului comunitar si ndrumarea metodologica n acest domeniu, prin intermediul Serviciului de reglementare si monitorizare a achizitiilor publice. n sarcina acestui serviciu intra elaborarea propunerilor privind legislatia n domeniul achizitiilor publice n scopul continuarii transpunerii acquis-ului comunitar si al mbunatatirii mecanismului de functionare a sistemului achizitiilor publice, asigurarea ndrumarii metodologice a autoritatilor contractante, inclusiv emiterea unor puncte de vedere consultative asupra modului de rezolvare a contestatiilor.32Una dintre prioritatile principale din punct de vedere al cresterii eficientei sistemului achizitiilor publice este implementarea unui sistem modern de monitorizare a modului de atribuire a contractelor de achizitie publica.6. n perspectivaRomnia a facut putine progrese n privinta liberei circulatii a marfurilor. n mare parte, alinierea la acquis-ul n acest domeniu a fost considerabil limitata de lipsa legislatiei cadru bazata pe principiile Noii Abordari si ale Abordarii Globale, care a mpiedicat progresele viitoare din sectorul legislatiei specifice pe domeniile acoperite de Directivele Noii Abordari. A fost ntrziata implementarea acquis-ului referitor la lifturi, la instalatiile cu gaz, compatibilitatea electromagnetica, dispozitivele medicale, ambarcatiunile de agrement, metrologia legala, echipamentele sub presiune si la echipamentele terminale de radio si telecomunicatii.Romnia a transpus doar o parte din acquis-ul referitor la textile, vehicule cu motor si produse cosmetice. Slabe progrese pot fi semnalate n domeniul produselor farmaceutice. Progrese substantiale sunt necesare n special n transpunerea acquis-ului pentru produse farmaceutice, produse alimentare. De asemenea, sunt necesare eforturi majore pentru a mbunatati pe ansamblu capacitatea administrativa de implementare a acquis-ului n domeniul produselor industriale, care ramne foarte slaba. Mai mult, capacitatea administratiei de a elabora legislatia n domeniul liberei circulatii a marfurilor este nca limitata si trebuie ntarita.Pentru ndeplinirea cerintelor de aliniere la aquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a marfurilor, Romnia si-a propus adoptarea unor masuri pe termen scurt si mediu n acest sens. Astfel, pe termen scurt s-a propus: ntarirea capacitatii institutionale necesare integrarii Asociatiei Romne de Standardizare n structurile europene de standardizare, precum si dezvoltarea unei educatii manageriale specifice n vederea sustinerii aplicarii legislatiei tehnice nationale care preia acquis-ul comunitar; 33 Elaborarea si implementarea unei politici si strategii a organismului national de standardizare, pe termen mediu si lung, n vederea eliminarii barierelor tehnice n calea liberei circulatii a produselor si cresterii competitivitatii acestora; Formarea si perfectionarea profesionala a specialistilor organismului national de standardizare; Accelerarea procesului de preluare a standardelor europene n standardizarea romna prin cresterea numarului de standarde adoptate; Organizarea de catre organismul national de standardizare a unui sistem de servicii pentru agentii economici care sa i sprijine sa faca fata presiunii concurentei specifice Pietei Interne; Formarea personalului si specialistilor implicati n evaluarea pentru acreditare (evaluatori si experti); Dezvoltarea unor noi domenii de acreditare: etalonare, inspectie, certificare n IMM-uri, certificarea sistemelor de management al securitatii informatiei, managementul securitatii produselor alimentare, sistemele calitatii n sanatate si administratia publica centrala si locala; Crearea unei baze nationale de date privind acreditarea, organismele de certificare si celelalte aspecte referitoare la evaluarea conformitatii; Continuarea armonizarii legislatiei n domeniul metrologiei legale; Supravegherea, controlul si monitorizarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare; Documentarea si instruirea personalului privind avizarea, testarea si nregistrarea produselor de uz veterinar, punerea lor pe piata, si n domeniul controlului; Preluarea integrala a prevederilor directivelor 89/392/CEE referitor la masini, 89/686 /CEE privind echipamentele de protectie individuala si respectiv 94/9/CE - echipamentele pentru atmosfere potential explozive; 34 Finalizarea armonizarii directivelor New Approach 87/404/CEE privind vasele simple sub presiune si 90/396/CEE privind aparatele consumatoare de combustibili gazosi; Finalizarea armonizarii directivelor 76/116/CEE si 80/876/CEE privind ngrasamintele, 73/404/CEE si 73/505/CEE privind detergentii, 95/17/CE privind neinscriptionarea unuia sau mai multor ingredienti pe lista de etichetare a produselor cosmetice; Continuarea armonizarii legislative n domeniul vehiculelor rutiere; Adoptarea prin Hotarre de Guvern a Directivei 89/106/CEE privind materialele de constructii, urmata de transpunerea deciziilor europene de aplicare a acesteia; Adoptarea prin Hotarre de Guvern a prevederilor Directivei 94/25/CE privind ambarcatiunile de agrement; Proiectarea si implementarea unui sistem de monitorizare a achizitiilor publice; transpunerea si pregatirea implementarii Directivei 99/5/CE referitoare la echipamentele radio si la echipamentele terminale de telecomunicatii, precum si la recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, care abroga Directiva 98/13/CE . Pe termen mediu Romnia si-a propus urmatoarele masuri: Promovarea notiunilor de standardizare si a managementului calitatii n nvatamntul mediu si superior prin formarea att a cadrelor didactice, ct si a elevilor si studentilor; Continuarea ntaririi cadrului institutional n domeniul metrologiei, necesar integrarii n structurile europene; ntarirea capacitatii administratiei de control a produselor alimentare si adaptarea procedurilor de control la cerintele UE; Organizarea si functionarea cadrului institutional privind activitatile de supraveghere si control; Dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea si certificarea calitatii si a conformitatii calitatii produselor alimentare cu prevederile legale din domeniu; 35 Continuarea armonizarii legislative privind produsele medicamentoase derivate din snge si plasma umana, variatiile la autorizatia de punere pe piata, produsele medicamentoase imunologice constnd din vaccinuri sau seruri si alergeni; Reglementarea n mod transparent a modului de stabilire a preturilor produselor medicamentoase de uz uman si de includere a acestora n sistemul asigurarilor de sanatate; ntarirea capacitatii administrative si institutionale de control de stat, n domeniul produselor farmaceutice veterinare; Preluarea integrala, prin legislatie secundara, a prevederilor directivelor 90/385/CEE privind dispozitivele medicale implantabile, 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, si 98/79/CE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro; Dezvoltarea cadrului institutional pentru implementarea legislatiei armonizate n domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase; nfiintarea autoritatii nationale de reglementare n comunicatii, ale carei competente vor include si supravegherea pietei terminalelor. 36