Catedra Biochimie şi Biochimie clinică Întrebările pentru examen

anul de studii 2009 – 2010 pentru studenţii facultăţii Medicină Generală

Capitolul IPROTEINELE ŞI ENZIMELE

1. Obiectul biochimiei. Importanţa studierii biochimiei pentru medici. Cele mai importante descoperiri ale secolului XX în biochimie. Particularităţile materiei vii. Nivelurile şi metodele de studiu ale metabolismului.2. Nivelurile organizării structurale a moleculei proteice. Structura primară a proteinelor. Specificitatea de specie a proteinelor. Modificările ereditare ale structurii primare (anemia cu celule falciforme). Structura secundară a proteinei: tipurile, legăturile ce stabilizează structura secundară. 3. Nivelurile organizării structurale a moleculei proteice. Structura terţiară a proteinei. Tipurile de legături intramoleculare în proteină. Structura cuaternară a proteinelor. Modificările cooperatiste ale conformaţiei protomerilor (pe exemplul hemoglobinei în comparaţie cu mioglobina). Noţiune de "domen".4. Proteinele globulare şi fibrilare (hemoglobina, colagenul) – particularităţile conformaţionale şi ale proprietăţilor fizico-chimice. Proteinele fixatoare de calciu – colagenul, calmodulina, factorii coagulării sângelui. Particularităţile compoziţiei aminoacidice ce determină fixarea calciului. Rolul acestor proteine în organism.5. Funcţiile biologice ale proteinelor. Clasificarea contemporană a proteinelor. Proteinele simple (albuminele, globulinele şi histonele) – caracteristica lor, rolul biologic. Metodele de determinare şi separare a proteinelor plasmatice.6. Clasificarea contemporană a proteinelor. Clasele proteinelor conjugate. Caracteristica generală a cromoproteinelor, metaloproteinelor, nucleoproteinelor, fosfoproteinelor, glicoproteinelor şi lipoproteinelor, rolul lor biologic, exemple.7. Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor. Solubilitatea proteinelor. Factorii ce influenţează solubilitatea. Soluţiile coloidale proteice, proprietăţile lor, factorii stabilizatori. Salifierea. Dializa proteinelor. 8. Proprietăţile electrochimice ale proteinelor. Factorii ce determină sarcina proteinelor. Starea şi punctul izoelectric. Electroforeza proteinelor. Denaturarea şi renaturarea proteinelor. Factorii denaturanţi.9. Enzimele. Natura chimică. Rolul biologic. Noţiune de apoenzimă şi cofactor, grupă prostetică şi coenzimă. Exemple. Asemănările şi deosebirile enzimelor de catalizatorii nebiologici. 10. Cofactorii. Structura vitaminelor B1 si B2, cofactorii acestor vitamine, rolul lor metabolic. Exemple de reacţii în care participă tiamin-pirofosfatul şi FAD-ul.11. Cofactorii. Structura vitaminelor B6 si PP, cofactorii acestor vitamine, rolul lor metabolic. Exemple de reacţii în care participă NAD+, NADPH şi piridoxal-fosfatul.

1

12. Centrul activ al enzimelor. Mecanismul de acţiune a enzimelor. Modelul clasic (Fischer) şi modelul coincidenţei induse (Koshland). Specificitatea de acţiune a enzimelor, tipurile. Exemple.13. Factorii ce determină viteza reacţiei enzimatice (concentraţia enzimei şi a substratului, temperatura, pH-ul). Unităţile de măsură a activităţii enzimatice. Organizarea enzimelor în celulă. Complexe enzimatice.14. Reglarea activităţii enzimatice. Activarea enzimelor: alosterică, covalentă (fosforilare-defosforilare), autostructurarea cuaternară, proteoliza limitată. Exemple de enzime activitatea cărora este reglată prin aceste mecanisme. Izoenzimele. Rolul biologic. Exemple.15. Tipurile de inhibiţie enzimatică (competitivă, necompetitivă, noncompetitivă, prin exces de substrat). Enzime alosterice. Centrul alosteric. Reglarea alosterică. 16. Clasificarea enzimelor. Oxidoreductazele, transferazele, hidrolazele. Cofactorii oxidoreductazelor şi ai transferazelor. Exemple de reacţii catalizate de enzime ale acestor clase. 17. Clasificarea enzimelor. Liazele, izomerazele, ligazele. Cofactorii acestor enzime. Exemple de reacţii catalizate de enzime ale acestor clase.

Capitolul IIACIZII NUCLEICI

18. Acizii nucleici: tipurile, rolul biologic, repartizarea în celulă şi ţesuturi. Monomerii acizilor nucleici – nucleotidele: structura, elementele constitutive, legăturile dintre ele. Funcţiile nucleotidelor. Structura şi rolul nucleotidelor ciclice. 19. Structura primară a acizilor nucleici. Scrieţi structura unui fragment de ADN şi ARN (tetranucleotid). Indicaţi asemănările şi deosebirile.20. Structura secundară şi terţiară a ADN-lui (modelul Watson-Crick). Legităţile lui Chargaff. Nucleozomul: structura şi rolul biologic. Denaturarea şi renaturarea acizilor nucleici. Hibridarea acizilor nucleici. 21. ARN de transport: rolul biologic, nivelurile de organizare structurală, particularităţile structurale ce asigură recunoaşterea şi transportul aminoacizilor. Activarea aminoacizilor – reacţia, enzima, necesităţile energetice.22. Biosinteza nucleotidelor purinice: sursele atomilor în nucleul purinic, reacţiile până la fosforibozilamină, structura IMP, reacţiile de sinteză a AMP-lui şi GMP-lui, sinteza nucleozid-difosfaţilor şi nucleozid-trifosfaţilor.23. Biosinteza nucleotidelor pirimidinice: sursele atomilor în nucleul pirimidinic, biosinteza UTP-lui şi CTP-lui. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor. Biosinteza nucleotidelor timidilice. 24. Catabolismul nucleotidelor purinice (sinteza acidului uric). Guta – cauzele, principiiile de tratament. Catabolismul nucleotidelor pirimidinice - produsele finale, soarta lor. 25. Biosinteza ADN-lui (replicarea): metoda, matricea, substraturile, complexul polienzimatic, etapele. Noţiuni generale despre replicarea incompleta a ADN-lui (A.Olovnicov), telomera şi telomeraza. 26. Biosinteza ADN-lui: caracteristica etapelor replicării. Mecanismele ce asigură fidelitatea procesului. Mecanismele reparaţiei ADN-lui.

2

27. Biosinteza ARN-lui (transcrierea): matricea, substraturile, enzimele, etapele, mecanismul. Deosebirile proceselor de replicare şi de transcriere.28. Modificările posttranscripţionale ale ARNm, ARNr şi ARNt. Rolul biologic.29. Transcripţia inversă. Ingineria genetică: metodele.30. Biosinteza proteinelor (translaţia) – etapele, condiţiile necesare, enzimele, factorii proteici, mecanismul, necesităţile energetice. Modificările posttranslaţionale ale proteinelor, rolul lor. 31. Particularităţile biosintezei proteinelor la eucariote. Reglarea biosintezei proteinelor la procariote (pe exemplul lac-operonului E.coli) şi la eucariote.32. Dogma centrală a geneticii moleculare. Codul genetic, caracteristicile şi importanţa lui. Mutaţiile: tipurile, cauzele apariţiei, exprimarea fenotipică a mutaţiilor.

Capitolul IIIMETABOLISMUL GENERAL. BIOENERGETICA

33. Metabolismul. Metabolismul extern şi intermediar. Fazele metabolismului – catabolismul şi anabolismul, etapele lor. Căile metabolice: ciclice şi liniare, generale şi specifice (exemple). Noţiune de energie liberă. Procesele exergonice şi endergonice. 34. Noţiune de compuşi macroergici, importanţa lor. Structura reprezentanţilor principali. Compuşii supermacroergici, exemple. Scrieţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat. Indicii stării energetice a celulei. 35. Structura şi rolul ATP-lui. Ciclul ATP-lui. Mecanismele biosintezei ATP-lui. Variantele de hidroliză a ATP-lui. 36. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului: enzimele, cofactorii, reacţia sumară, etapele, reglarea procesului, legătura cu ciclul Krebs şi cu lanţul respirator. Randamentul energetic al oxidării complete a piruvatului. 37. Ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs): funcţiile, reacţiile parţiale, enzimele, reacţia sumară, legătura cu lanţul respirator, randamentul energetic, reglarea procesului. Reacţiile anaplerotice. Semnificaţia lor.38. Oxidarea biologică. Dehidrogenarea substraturilor – sursa energetică pentru sinteza ATP-ului. Dehidrogenazele NAD-dependente. Structura formelor reduse şi oxidate ale cofactorului. Exemple de reacţii catalizate de dehidrogenaze NAD-dependente. Legătura cu lanţul respirator.39. Oxidarea biologică. Dehidrogenarea substraturilor – sursa energetică pentru sinteza ATP-ului. Dehidrogenazele FAD-dependente. Structura formelor reduse şi oxidate ale cofactorului. Exemple de reacţii catalizate de dehidrogenaze FAD-dependente. Legătura cu lanţul respirator.40. Lanţul respirator: localizarea, rolul biologic, sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator; potenţialul de oxido-reducere. Reprezentaţi schematic căile lungă, medie şi scurtă a lanţului respirator. Coeficientul P/O.41. Complexele lanţului respirator. Fosforilarea oxidativă. Punctele de fosforilare. Teoria chemiosmotică (Mitchell). ATP-sintetaza – structura şi rolul ei.

3

42. Fosforilarea oxidativă. Teoria chemiosmotică (Mitchell). Decuplarea proceselor de oxidare şi fosforilare. Decuplanţii principali. Rolul biologic al decuplării fosforilării oxidative. Respiraţia liberă.43. Oxidarea microzomală, structura lanţului microzomal de oxidare şi importanţa lui. Oxidarea cu radicali liberi: radicalii liberi ai oxigenului, rolul fiziologic, efectele patologice şi sistemele de protecţie ale organismului de radicalii liberi (enzimele şi vitaminele).

Capitolul IVMETABOLISMUL GLUCIDELOR

44. Clasificarea glucidelor. Rolul biologic al glucidelor. Structura, proprietăţile şi funcţiile principalelor monozaharide, dizaharide şi homopolizaharide. 45. Digestia glucidelor în tractul gastro-intestinal: sediul, enzimele, produsele finale şi absorbţia lor. Intoleranţa la lactoză şi zaharoză. 46. Structura şi rolul glicogenului. Biosinteza glicogenului: reacţiile parţiale, enzimele, rolul biologic al procesului, reglarea (acţiunea insulinei, glucagonului, adrenalinei). Aglicogenozele. 47. Structura şi rolul glicogenului. Mobilizarea glicogenului: reacţiile parţiale, enzimele, rolul biologic al procesului, reglarea (acţiunea insulinei, glucagonului, adrenalinei). Glicogenozele. 48. Oxidarea anaerobă a glucozei (glicoliza): importanţa biologică, reacţiile parţiale, enzimele, reacţia sumară, randamentul energetic. Reglarea (enzimele reglatoare, modulatorii acestor enzime). 49. Oxidarea anaerobă a glucozei (glicoliza): reacţiile parţiale, enzimele. Reglarea hormonală a procesului (rolul insulinei, glucagonului, adrenalinei, cortizolului). Mecanismele moleculare prin intermediul cărora hormonii reglează activitatea enzimelor reglatoare. 50. Oxidarea anaerobă a glucozei (glicoliza): reacţiile parţiale, reacţia sumară, randamentul energetic, soarta lactatului (ciclul glucozo-lactat). 51. Oxidarea aerobă a glucozei: reacţiile parţiale (până la formarea acidului piruvic), enzimele, soarta ulterioară a piruvatului, importanţa procesului, randamentul energetic.52. Oxidarea aerobă a glucozei: reacţiile parţiale (până la formarea acidului piruvic). Sistema-navetă malat-aspartat de transport al hidrogenului de la coenzimele reduse din citozol în mitocondrii (schema, reacţiile). Randamentul energetic al oxidării aerobe a glucozei. 53. Oxidarea aerobă a glucozei: reacţiile parţiale (până la formarea acidului piruvic). Sistema-navetă glicerol-fosfat de transport al hidrogenului de la coenzimele reduse din citozol în mitocondrii (schema, reacţiile). Randamentul energetic al oxidării aerobe a glucozei. 54. Gluconeogeneza: sediul, importanţa procesului, precursorii posibili, căile de ocolire (reacţiile ireversibile ale gluconeogenezei, enzimele), reglarea (rolul cortizolului, glucagonului, adrenalinei, insulinei).55. Gluconeogeneza: rolul biologic, sediul. Gluconeogeneza din alanină (reacţiile parţiale, enzimele).

4

56. Gluconeogeneza: rolul biologic, sediul. Gluconeogeneza din lactat (reacţiile parţiale, enzimele).57. Calea pentozofosfat de oxidare a glucozei: rolul biologic, sediul, etapele, reacţiile parţiale ale etapei oxidative (I etapă), enzimele, coenzimele. Rolul NADPH.58. Metabolismul fructozei şi al galactozei: reacţiile, enzimele, rolul biologic, patologia ereditară (fructozuria şi galactozemia) – cauzele, manifestările clinice.59. Reglarea glicemiei. Valorile normale ale glicemiei. Rolul insulinei, glucagonului, adrenalinei, cortizolului la menţinerea concentraţiei plasmatice de glucoză. Hipo- şi hiperglicemia, glucozuria. Cauzele apariţiei lor în condiţii fiziologice şi patologice.

Capitolul VMETABOLISMUL LIPIDELOR

60. Clasificarea lipidelor (structurală, biologică şi în funcţie de proprietăţile fizico-chimice). Rolul biologic al lipidelor. Clasificarea şi structura acizilor graşi. Acizii graşi indispensabili. Structura, proprietăţile şi funcţiile trigliceridelor şi ale fosfolipidelor. 61. Digestia lipidelor în tractul gastro-intestinal: sediul, enzimele. Acizii biliari – precursorul lor, sediul sintezei, structura, rolul lor în digestia şi absorbţia lipidelor. Absorbţia produselor de hidroliză a lipidelor. 62. Resinteza lipidelor în epiteliul intestinal (sinteza trigliceridelor, fosfolipidelor, colesteridelor). Transportul lipidelor plasmatice – lipoproteinele (clasificarea, fracţiile, sediul sintezei, rolul).63. Catabolismul trigliceridelor în ţesutul adipos: reacţiile parţiale, enzimele, reglarea hormonală a lipolizei (acţiunea adrenalinei, glucagonului, insulinei, cortizolului), importanţa procesului. Soarta produselor de hidroliză a trigliceridelor.64. Oxidarea glicerolului: reacţiile parţiale, enzimele, coenzimele. Randamentul energetic al oxidării anaerobe şi aerobe a glicerolului. Gluconeogeneza din glicerol. 65. Beta-oxidarea acizilor graşi (activarea acizilor graşi; transportul lor în mitocondrii; beta-oxidarea propriu-zisă – reacţiile parţiale, enzimele, cofactorii, reglarea, rolul biologic). Randamentul energetic. 66. Particularităţile oxidării acizilor graşi cu număr impar de atomi de carbon. Utilizarea propionil-CoA (reacţiile până la succinil-CoA). Particularităţile oxidării acizilor graşi nesaturaţi. Randamentul energetic al oxidării acizilor graşi saturaţi şi nesaturaţi.67. Biosinteza acizilor graşi saturaţi: transportul acetil-CoA din mitocondrii în citozol; sinteza malonil-CoA; biosinteza propriu-zisă – reacţiile parţiale. Rolul biologic şi reglarea procesului. Sursele de NADPH.68. Biosinteza acizilor graşi saturaţi – reacţiile parţiale, complexul polienzimatic. Particularităţile biosintezei acizilor graşi nesaturaţi. Acizii graşi indispensabili. Deosebirile proceselor de beta-oxidare şi biosinteză a acizilor graşi.69. Triacilglicerolii – structura, proprietăţile şi rolul biologic. Biosinteza triacilglicerolilor: sediul, reacţiile, enzimele, reglarea, rolul biologic. Formele de transport plasmatic al triacilgliceridelor.

5

70. Glicerofosfolipidele (fosfatidilserina, fosfatidiletanolamina, fosfatidilcolina): structura, proprietăţile şi rolul biologic. Biosinteza glicerofosfolipidelor: reacţiile, enzimele, cofactorii. Factorii lipotropi.71. Colesterolul şi colesteridele: structura, proprietăţile şi funcţiile. Biosinteza colesterolului: sediul, etapele, reacţiile primei etape, reglarea, rolul biologic. Formele de transport plasmatic al colesterolului. Produsele finale ale catabolismului colesterolului.72. Corpii cetonici: structura chimică, sinteza şi utilizarea lor. Noţiune de cetonemie şi cetonurie, cauzele şi mecanismele apariţiei lor.73. Dereglările metabolismului lipidelor. Hiperlipidemiile şi lipidozele tisulare. Modificările metabolismului lipidic în diabetul zaharat, alcoolism, ateroscleroză şi obezitate.74. Structura membranelor biologice - modelul fluido-mozaic Singer şi Nicolson. Membranele biologice: funcţiile şi proprietăţile lor (permeabilitatea selectivă, autoasamblarea, autorestabilirea, fluiditatea, mobilitatea elementelor constitutive). Structura chimică a lipidelor membranare.75. Vitaminele liposolubile (A, D, E, K): structura şi rolul metabolic. Dereglările metabolice determinate de carenţa acestor vitamine.76. Prostaglandinele – natura chimică, căile cicloxigenazică şi lipoxigenazică de biosinteză, catabolismul. Efectele biologice ale principalelor prostaglandine, prostacicline, tromboxani şi leucotriene.

Capitolul VIMETABOLISMUL PROTEINELOR SIMPLE ŞI CONJUGATE

77. Valoarea biologică a proteinelor alimentare. Aminoacizii dispensabili şi indispensabili. Starea dinamică a proteinelor. Bilanţul azotat (pozitiv, negativ şi echilibrat), semnificaţia lui.78. Digestia proteinelor în tractul gastro-intestinal. Rolul acidului clorhidric. Enzimele proteolitice gastrice, pancreatice şi intestinale. Mecanismele de activare, specificitatea de acţiune a peptidazelor. Absorbţia aminoacizilor. Soarta aminoacizilor absorbiţi. 79. Putrefacţia aminoacizilor în intestinul gros. Produsele de putrefacţie. Mecanismele de dezintoxicare a produselor toxice în ficat (oxidarea microzomală, conjugarea). Agenţii de conjugare, enzimele. 80. Alfa-decarboxilarea aminoacizilor: reacţiile, enzimele, coenzimele. Biosinteza dopaminei, serotoninei, histaminei, acidului gama-aminobutiric, rolul lor biologic. Neutralizarea aminelor biogene.81. Dezaminarea aminoacizilor. Tipurile. Dezaminarea oxidativă directă a aminoacizilor. Oxidazele L- şi D-aminoacizilor. Dezaminarea oxidativă a acidului glutamic (reacţia, enzima, cofactorii, importanţa procesului). 82. Transaminarea aminoacizilor: mecanismul, enzimele, coenzimele, semnificaţia procesului. Transaminarea alaninei şi a acidului aspartic. Valoarea diagnostică a determinării activităţii transaminazelor (ALT şi AST) în sânge.

6

83. Transdezaminarea aminoacizilor (dezaminarea oxidativă indirectă). Etapele. Enzimele, coenzimele. Rolul biologic. Dezaminarea indirectă a acidului aspartic şi a alaninei (reacţiile, enzimele, coenzimele).84. Soarta alfa-cetoacizilor proveniţi din aminoacizi. Aminoacizii cetogeni şi glicogeni (exemple). Indicaţi schematic căile de utilizare a unor aminoacizi în gluconeogeneză, sinteza lipidelor şi sinteza corpilor cetonici. 85. Aminoacizii dispensabili şi indispensabili. Biosinteza aminoacizilor dispensabili (transreaminarea). Etapele. Enzimele, coenzimele. Sursele de azot. Scrieţi reacţiile de biosinteză a acidului glutamic, acidului aspartic şi a alaninei din amoniac şi alfa-cetoacidul corespunzător.86. Dezintoxicarea amoniacului. Mecanismele. Biosinteza asparaginei şi a glutaminei: reacţiile, enzimele, necesităţile energetice, importanţa proceselor, soarta produselor finale. Formarea sărurilor de amoniu în rinichi.87. Dezintoxicarea amoniacului. Biosinteza ureei: reacţiile parţiale, enzimele, reacţia sumară, nececarul energetic, reglarea. Relaţiile cu ciclul Krebs. Hiperamoniemia şi uremia (cauzele apariţiei, principiile generale de tratament – dializa, rinichiul artificial). 88. Acidul tetrahidrofolic. Structura, rolul acidului tetrahidrofolic în metabolismul serinei, glicinei, metioninei, nucleotidelor purinice şi pirimidinice. 89. Metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei (biosinteza tirozinei, rolul metabolic, catabolismul – până la acidul fumaric şi acetoacetic). Dereglările ereditare ale metabolismului acestor aminoacizi. 90. Metabolismul glicinei şi al serinei (biosinteza, rolul metabolic, catabolismul). Rolul acidului tetrahidrofolic în metabolismul acestor aminoacizi.91. Metabolismul aminoacizilor dicarboxilici – Glu, Gln, Asp, Asn. Biosinteza, rolul metabolic, catabolismul acestor aminoacizi. 92. Metabolismul metioninei şi al cisteinei. Biosinteza, rolul metabolic şi catabolismul cisteinei. Rolul metabolic şi catabolismul metioninei. S-adenozilmetionina – structura, biosinteza şi rolul metabolic. Biosinteza creatinei. Rolul creatin-fosfatului. 93. Biosinteza hemoglobinei: sediul, substraturile, ecuaţiile primelor două reacţii, reglarea procesului. Structura şi rolul hemoglobinei. 94. Catabolismul hemoglobinei. Bilirubina: formarea, conjugarea, excreţia biliară. Hiperbilirubinemiile. Principalele tipuri de icter (suprahepatic, hepatic şi subhepatic).95. Conexiunea metabolismului proteinelor, glucidelor şi al lipidelor. Rolul ficatului în integrarea metabolismului.

Capitolul VIIHORMONII. SÂNGELE

96. Hormonii, proprietăţile lor. Clasificarea hormonilor (structurală, anatomică, în funcţie de mecanismul de acţiune). Relaţiile reglatoare dintre hipotalamus, hipofiză, glandele endocrine periferice şi ţesuturile-ţintă.97. Mecanismul membranaro-intracelular de acţiune al hormonilor mediat de AMPc. Caracteristica receptorului, proteinelor Gs şi Gi, adenilatciclazei,

7

proteinkinazei A. Rolul lor în realizarea acţiunii hormonului. Structura şi rolul AMP-lui ciclic. 98. Mecanismul membranaro-intracelular de acţiune al hormonilor mediat de inozitol-trifosfaţi şi diacilgliceroli. Caracteristica receptorului, proteinei Gp, fosfolipazei C. Structura şi sinteza inozitol-trifosfaţilor şi a diacilglicerolilor, rolul acestor mesageri în transmiterea mesajului hormonal. Rolul ionilor de calciu. Calmodulina.99. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor. Hormonii care acţionează prin acest mecanism, localizarea receptorilor, rolul complexului hormon-receptor în reglarea expresiei genelor. 100. Hormonii hipotalamusului – liberinele şi statinele: reprezentanţii, natura chimică, reglarea secreţiei, rolul lor. Hormonii adenohipofizari: clasele, reprezentanţii, natura chimică, mecanismul de acţiune, reglarea secreţiei, rolul.101. Hormonii neurohipofizei: vasopresina şi oxitocina – natura chimică, mecanismul de acţiune, efectele biologice. Diabetul insipid.102. Hormonii glandei tiroide: tiroxina şi triiodtironina – structura, biosinteza, reglarea secreţiei, mecanismul de acţiune, efectele biologice, dereglările metabolice determinate de hipo- şi hiperfuncţia glandei tiroide.103. Hormonii glandelor paratiroide: natura chimică, biosinteza, reglarea secreţiei, mecanismul de acţiune, efectele biologice, dereglările metabolice determinate de hipo- şi hiperfuncţia glandelor paratiroide.104. Hormonii pancreasului. Insulina: structura, biosinteza, reglarea secreţiei, mecanismul de acţiune, rolul insulinei în reglarea metabolismului glucidic, lipidic şi proteic. Diabetul zaharat – tipurile, cauzele, dereglările metabolice, manifestările clinice.105. Hormonii pancreasului. Glucagonul: natura chimică, biosinteza, reglarea secreţiei, mecanismul de acţiune, rolul glucagonului în reglarea metabolismului glucidic, lipidic şi proteic.106. Catecolaminele. Structura, biosinteza, reglarea sintezei şi secreţiei, mecanismul de acţiune, rolul metabolic, inactivarea.107. Glucocorticoizii. Cortizolul – structura, biosinteza, reglarea secreţiei, mecanismul de acţiune, rolul metabolic. Dereglările metabolice determinate de hipo- şi hipersecreţia glucocorticoizilor. Utilizarea glucocorticoizilor în terapie.108. Mineralocorticoizii. Aldosteronul – structura, biosinteza, reglarea secreţiei, mecanismul de acţiune, rolul metabolic. Dereglările metabolice determinate de hipo- şi hipersecreţia aldosteronului.109. Hormonii sexuali feminini – estrogenii şi progesterona. Structura chimică, biosinteza, mecanismul de acţiune, rolul fiziologic. 110. Hormonii sexuali masculini. Structura chimică, biosinteza, mecanismul de acţiune, rolul fiziologic. 111. Sângele. Funcţiile şi compoziţia chimică. Elementele figurate ale sângelui – funcţiile şi particularităţile metabolice. Substanţele organice şi anorganice ale plasmei sangvine. Serul. 112. Proteinele plasmei sangvine. Caracteristica generală şi funcţiile lor. Valorile normale ale proteinelor plasmatice. Hipo-, hiper-, dis- şi paraproteinemiile –

8

cauzele apariţiei. 113. Enzimele sângelui – clasificarea funcţională (enzimele secretorii, indicatorii şi excretorii). Enzimele organospecifice (hepatice, cardiace, musculare, renale) – exemple. Valoarea diagnostică a determinării activităţii enzimelor plasmatice.114. Substanţele azotate neproteice ale plasmei: fracţiile, caracteristica generală a fracţiilor azotului rezidual. Valoarea diagnostică a determinării fracţiilor azotului rezidual. 115. Substanţele organice neazotate ale plasmei sanguine (glucidele, lipidele, acizii organici) – reprezentanţii, valorile plasmatice normale, valoarea diagnostică a determinării lor.116. Substanţele minerale ale plasmei – principalii anioni şi cationi. Oligoelementele. Reglarea hormonală a concentraţiei calciului, fosfaţilor, natriului, kaliului. Valoarea diagnostică a determinării lor.117. Echilibrul acido-bazic. Valorile fiziologice ale pH-lui sangvin. Mecanismele fiziologice şi fizico-chimice de menţinere a echilibrului acido-bazic (sistemele tampon). Dereglările echilibrului acido-bazic: acidozele şi alcalozele metabolice şi respiratorii.118. Funcţia respiratorie a sângelui. Schimbul de oxigen şi bioxid de carbon în plămâni şi ţesuturile periferice. Formele de transport ale oxigenului şi ale bioxidului de carbon. Factorii ce influenţează afinitatea hemoglobinei faţă de oxigen. Hipoxiile – tipurile şi cauzele apariţiei. 119. Reglarea fluidităţii sângelui. Sistemul coagulant: rolul, factorii plasmatici, natura chimică, sediul sintezei, mecanismul de activare. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui. Mecanismele intrinsec şi extrinsec ale coagulării.120. Sistemele anticoagulant şi fibrinolitic – rolul, factorii principali, natura chimică, mecanismul activării. Hemofiliile: cauzele şi manifestările lor.

Şef catedră /L. Lîsîi/

9