DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„%n lipsa vis@toriloroamenii ar tr@i }i ast@zi^n pe}teri”

Anatole France

c my b

c my b

Pia]a interna]ional@ trece printr-o perioad@grea. Chiar dac@ e mai mult@ lini}te pe pie-]ele interna]ionale, chiar dac@ sunt }i cre}-teri pe burse, iar indicele reper al lumiiDOW JONES }i-a consolidat cota]ia pestecele 13 000 de puncte, îngrijor@rile persis-t@. {i nu neap@rat la nivel bursier apar pro-blemele, cât la nivel bancar. B@ncile care aulansat toate aceste credite ipotecare ris-cante, împachetate de c@tre fondurile deinvesti]ii cu apetit de risc, privesc speriatespre restan]ieri. Dobânzile au crescut, ceeace a pus presiune pe debitorii cu risc, }imulte, prea multe din aceste fonduri aur@mas f@r@ bani, chiar dac@ au propriet@]i}i, pe hârtie, nu sunt falimentare. Dar, f@r@bani, cum mai poate fi evaluat@ }i con-ceput@ activitatea financiar@? Nici o banc@din lume nu î}i dore}te s@ r@mân@ cu oipotec@ pe cap, în locul banilor. Ipotecaeste o garan]ie, o protec]ie }i nu un scop,fie ea }i cea mai valoroas@ proprietate imo-biliar@ din lume. Valorificarea ei înseamn@vânzare sau închiriere, ceea ce presupune ocu totul }i cu totul alt@ activitate decât ceabancar@. A}@ c@ orice bancher din lumevrea s@ primeasc@ dobânda }i împrumutul,nu s@ încaseze o ipotec@. Problema este cuatât mai acut@ acum, pentru fondurile derisc }i b@ncile asociate, care au constat c@nu sunt bani pe pia]@ care s@ exprime con-versia tutror acestor ipoteci în fonduri.Degeaba au propriet@]i valoaroase, dac@ nuau lichidit@]i care s@ le cuantifice. Apoi,degeaba compania merge bine }i estecerere pentru ac]iunea respectiv@, dac@banii nu-s suficien]i. Pentru a preveni aces-te pene de lichiditate, au intervenit b@ncilecentrale. Situa]ia seam@n@ cu cea a unuiautomobil care în accelera]ie puternic@ acam mâncat benzina }i acum, de}i nu areprobleme tehnice }i motorul merge bine,risc@ s@ r@mân@ în pana prostului, f@r@ car-buran]i. Dac@ automobilul trebuie s@ opreas-c@ pentru a se realimenta, economia poatefi alimentat@ din mers cu lichidit@]i, darcâteva înecuri nu pot fi evitate. O asemenea alimentare au încercat b@ncilecentrale, în aceste zile.

continuare ^n pagina 3

nr. 130 anul 3 vineri, 24 august 2007 0,50 RON

“Poarta de St$nci” a Normandiei

Emil DAVID

Evolu]ii

la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Lucrarea lui Nicholas Georgescu-Roegen a ap@rut, în 1979,la Editura Politic@ Bucure}ti, dup@ ce, cu câ]iva ani înainte,ap@ruse în limba englez@ la prestigioasa editur@ HarvardUniversity Press. Nicholas Georgescu Roegen, se situeaz@,dup@ cum afirm@ unii dintre exege]ii s@i (Nicolae N.Constantinescu, Aurel Iancu, Gheorghe Mihoc) „printre prim-ii economi}ti care pun bazele teoretice ale economiei mediu-lui înconjur@tor, descriind, cu ajutorul întregului arsenal }tiin-]ific creat de omenire de-a lungul secolelor, principalele ur-m@ri de lung@ durat@ ale ac]iunilor umane asupra feno-menelor }i proceselor care au loc în lumea biologic@ }inebiologic@, precum }i consecin]ele pe care aceste muta]iile pot avea asupra vie]ii economice, în care omul estedirect }i în mod vital implicat.”

continuare ^n paginile 4-5

O remarcabil@ cercetare O remarcabil@ cercetare inter }i transdisciplinar@: inter }i transdisciplinar@:

Leul nostru – în oglinda propriei

neputin]e

Imaginea s@pt@m$nii

{TEFANE, M~RIA TA …

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

„Legea entropiei }iprocesul economic”

Nicholas Georgescu-Roegen

„Sine amicitia, vita esse nullam”Cicero

… Doi prieteni francezi, de la Rennes,cu intense preocup@ri didactice, }i-au f@-cut concediul în România. Au stat circao s@pt@mân@ la Sibiu, admirând, odat@mai mult – mai fuseser@ frecvent în Si-biu – frumosul nostru burg, iat@, acum,cu haine noi, Capital@ cultural@ euro-pean@, al@turi de Luxembrug, pentruanul 2007. Un minunat municipiu al b@-trânului continent. Vroiau, îns@, s@ }tiemai multe }i despre Moldova de pestePrut, despre Republica Moldova. Drept

pentru care eu, fiind destul de „în ma-terie”, am plecat împreun@ cu ei, din Sibiu,într-o c@l@torie de 3 zile la Chi}in@u. Do-rin]a prietenilor a devenit }i dorin]a mea …Ne-am pornit la drum într-o joi, 9august, dis-de-diminea]@, dar nu pe ca-lea obi}nuit@ – a Bra}ovului – , cu pier-deri mari de timp, ci prin Media}, Si-ghi}oara }i Miercurea Ciuc, Bac@u,Vaslui, Crasna, Hu}i. Aici, am luat un„dejun târziu”, spre ora 16, dup@ carene-am îndreptat spre Albi]a, devenit@,de la 1 ianuarie 2007, punct însemnatde frontier@ al Uniunii Europene.

continuare ^n pagina 3

Dan POPESCU

Leul nostru d@ semne vizibile de sl@biciune. Dup@ ce, o bun@ bu-cat@ de vreme, }i-a încordat mu}chii, aducând cursul de schimbpân@ la un spectaculos 3,1, acum, în aproximativ o lun@, a pier-dut 4,56 puncte procentuale. Motive de îngrijorare pentru unii,prilej de satisfac]ie pentru al]ii. Cea]@ total@ în estim@ri }i prog-noze care se bat cap în cap, sporind deruta }i incertitudinea depe pia]a valutar@. Investitorii în pia]a din Sibiu cotau, recent, uneuro la 3,22 lei, pentru luna decembrie a.c. Adic@, o deprecierelent@, cu meandre calme. Speciali}tii de la ING Bank prev@d îns@cu totul altceva: un euro la peste 3,5 lei, pân@ la mijlocul anuluiviitor. Deci, o depreciere constant@ }i drastic@. Previziunile aces-tora sunt îns@ aspru sanc]ionate de analistul economic Bogdan Bal-tazar care, dimpotriv@, preveste}te o revigorare puternic@ a leuluiîn raport cu moneda european@, pân@ la un incredibil 3 lei/euroîn cursul lui 2008.Ce concluzii cât de cât realiste se pot trage din aceste prognozecontradictorii?Probabil ne-am situa mai aproape de adev@r, dac@ am analiza pe cineavantajeaz@ }i pe cine dezavantajeaz@ un leu puternic sau un leu slab.Adic@, dac@ ne-am situa pe terenul unor zvonuri bine ticluite }i alunor dispute cu miz@ ridicat@.Observatorii pie]ei noastre valutare sunt de acord m@car într-o pri-vin]@: amploarea aprecierii leului a fost determinat@, în bun@m@sur@, de ac]iuni }i mi}c@ri speculative. Leul a crescut arti-ficial, pentru c@ a adus profituri considerabile speculatorilortradi]ionali – incluzând aici atât str@inii, cât }i b@ncile – ,dar }i importatorilor care tr@iesc din ce în ce mai bine într-o]ar@ în care deschiderea c@tre binefacerile societ@]ii de consuma declan}at apetitul pentru un nou standard de consum.

continuare ^n pagina 8

Trei zile de vacan]@ la Chi}in@u

Comer]

pag. 6Lucian Bela}cu

Teoria lui

Malthu, din

nou actual@

pag. 2Iulia Nagy

Comer]

pag. 6Ilie Banu

Dan SUCIU

Universitatea Harvard

Criza ipotecilor }i pie]ele

interna]ionale

DEMOGRAFIE MEDIU VINERI 24 AUGUST 20072

Înainte de a intra în asemenea detalii, seimpune îns@ o privire asupra particu-larit@]ilor exploziei demografice actuale,în contextul caracteristicilor care o fixea-z@ în raport cu explozia demografic@ dinsecolele al 18-lea }i al 19-lea. Exploziademografic@ din zorii societ@]ii moderne,care a reprezentat materia prim@ pen-tru teoria lui Malthus, a avut loc în ]@ridezvoltate, în state unde revolu]ia indus-trial@ era în plin@ dezvoltare. Ie}irea dincriza care se putea prefigura pe bazadiscrepan]ei sesizate de c@tre Malthus aavut loc pe dou@ c@i. Mai întâi, dez-voltarea industrial@ a declan}at un pro-ces de ridicare a bun@st@rii, care a pututface fa]@ evolu]iei rapide a popula]iei. Oevolu]ie care pe bun@ dreptate n@}teaîngrijorare. De pild@, popula]ia Europei aevoluat de la aproximativ 50 de milioane,cât avea în 1600, la aproape 1 miliardla mijlocul secolului 20. La 1600 eareprezenta o zecime din popula]ia lumii,la 1950 ajunsese s@ reprezinte aproapeo treime. O a doua modalitate au con-stituit-o emigr@rile masive ale europe-nilor în teritoriile de peste m@ri, în SUA,Canada, în alte ]@ri }i continente slabpopulate. Astfel, între 1846 }i 1890,anual au emigrat din Europa c@tre alteteritorii în jur de 377.000 oameni, iar

între 1891 }i 1910 rata anual@ a emi-gr@rii a atins nivelul de 911.000 oameni.Dup@ cum arat@ cercet@torul Paul Ken-nedy. În intervalul de timp cuprins între1846 }i 1930, aproximativ 50.000.000de europeni s-au stabilit în teritoriile slabpopulate }i slab dezvoltate de pestem@ri.Astfel, timp de aproape dou@ seco-le Europa - zona cea mai dezvoltat@ alumii în acest interval - a fost t@râmulpe care a avut loc explozia demografi-c@; ea a reprezentat continentul de undeau plecat valuri de emigran]i. Începândcu mijlocul secolului trecut, ceva cu totulnou intervine în evolu]ia demografic@ aplanetei. Popula]ia din ]@rile dezvoltatese stabilizeaz@ sau consemneaz@ evolu]iifoarte lente. Cre}terea demografic@ ac-

centuat@ are loc în ]@rile slab dezvoltate,în teritorii în care mijloacele de subzis-ten]@ sunt precare. Cea mai marecre}tere procentul@ o înregistreaz@ Africa,pe când Europa are o cre}tere negativ@.Autorul american Paul Kennedy consid-er@ c@ dac@ lu@m în calcul intervalul1990-2025 se poate spune c@ în jur de95& din sporul popula]iei se va produceîn ]@rile în curs de dezvoltare. Cre}tereacea mai mare, de fapt, epicentrul explo-ziei demografice actuale este continen-tul african. În 1985 Africa }i Europaaveau o popula]ie aproximativ egal@. În2025 popula]ia Africii va fi de cel pu]in

dou@ ori mai mare decât cea a Europei,iar în 2050 de trei ori mai mare. Pân@în 2025, o serie de state africane voratinge niveluri ale popula]iei absolut dra-matice, dac@ avem în vedere c@ mij-loacele de subzisten]@ nu vor cre}te înmod corespunz@tor.Dincolo de aspectele pur cifrice, care

refigureaz@ harta umanit@]ii, nu putems@ nu lu@m un moment pentru a negândi la ce spunea JJ Rousseau: „Nuomul care num@r@ cei mai mul]i ani estecel care a tr@it cel mai mult, ci acel carea sim]it cel mai mult via]a. Sunt uniicare sunt îngropa]i la o sut@ de ani, darmuriser@ de la na}tere. ”

Lucrurile pozitive din Belgia le sur-claseaz@ cu mult pe cele câteva lucrurimai pu]in pl@cute. Fiind aleas@ capitalaEuropei, spune multe, dealtfel. Transportulpublic este foarte eficient }i bine pusla punct. O mul]ime de obiective de vi-zitat , dintre care multe de cultur@, sis-temul educa]ional bine organizat. S@ nuuit@m nici specialit@]ile culinare }i sorti-mentele de bere cu care Belgia se mân-dre}te. Totu}i, }i în Belgia exist@ câtevaprobleme mai mari sau mai mici, care sepot rezolva unele mai greu, altele mai u}or.Una dintre aceste probleme, care se în-r@ut@]e}te din ce în ce mai mult, odat@cu trecerea timplui, este problema po-lu@rii. Noi, ca }i oaspe]i, am fost surprin}ide clima pe care am g@sit-o în Belgia,dar am aflat cu stupoare c@ }i pe bel-gieni i-au luat prin surprindere schim-b@rile climatice petrecute anul acesta.În Belgia, în cursul lunii iulie, se lua om@sur@ pentru a reduce gradul de polu-

are }i anume se impunea reducereavitezei pe autostrad@ de la 110 la 90km/h. Belgia are un relief de câmpie, înpartea nordic@, dac@ putem spune a}a, }idealuri joase în partea sudic@. Cum zonaRuhr-ului este o zon@ foarte puternicindustrializat@, deci }i cu un grad marede poluare, aceasta se poate sim]i }i înBelgia. Acum, nu numai c@ se ia aceast@m@sur@ care nu este una foarte îndr@git@,dar în loc s@ se ia din luna iulie anulacesta, a trebuit luat@ chiar din aprilie.O schimbare care a agravat problema,}i a adus-o înc@ odat@ în actualitate. Iaraceasta nu a fost singura m@sur@ cares-a luat. Oamenii care obi}nuiesc s@alerge foarte mult, în special în Gent,de-a lungul canalului, }i care obi}nuiescs@ cal@toreasc@ mult mai mult cu bici-cleta decât cu ma}ina , nu mai pot faceacest lucru. Au fost sf@tui]i c@ nu ar fio idee bun@ s@ mai continue, deoareceîn aer exist@ ni}te particule care nu suntdeloc agreate de organism. A}adar, nuar trebui s@ continue s@ alerge, cel pu]inpân@ nu se va remedia un pic situa]ia.Situa]ia se poate remedia, în momentulîn care plou@, sau în momentul în caretemperatura scade foarte mult.Acest lucru chiar s-a întâmplat, doar c@,dup@ aproape dou@ s@pt@mâni, tempe-ratura a sc@zut aproape de zero grade}i a nins. A}adar, schimb@rile climaticechiar influen]ez@ stilul de via]@, modulobi}nuit de a face anumite lucruri }i ast-fel economia. Poluarea este, astfel, un

factor pe care foarte pu]in@ lume îl ia înconsiderare, de}i acesta ar putea fi con-siderat@ unul din factorii externi careinfluen]eaz@ o companie. Un astfel defactor nu este foarte des luat în con-siderare în cadrul analizelor PEST , efec-tuate pentru a vedea oportunit@]ile }iamenin]@rile unei companii venite dinmediul extern.S@ ne imagin@m doar c@, peste zece ani,în Belgia ma}inile nu pot circula cu maimult de 60-70 km/h pe autostrad@,având în vedere faptul c@ ma}inile sunttot mai performante }i tind s@ aib@ tot

mai mul]i cai putere. }i s@ ne imagin@mfaptul c@ oamenii ar trebui s@ poarteun filtru pentru a nu respira toate aceleparticule, timp de 4 luni, lunile cele maic@lduroase ale anului.%n aceast@ perioad@ a anului, în Belgiaplou@ cam de trei, patru ori pe s@pt@-mân@. De aproximativ o lun@ }i jum@tate,nu a mai plouat de loc, în schimb vre-mea este foarte frumoas@, cu mult soare.Belgienii sunt foarte mira]i }i spun c@ einu ^}i amintesc s@ fi avut o primavar@ca cea de anul acesta. Au devenit un picenglezi, povestind la întruniri, mai tot

timpul despre vremea neobi}nuit@ dinaceast@ perioad@.Vincent du Four, cercet@tor la Universi-tatea din Gent, afirm@: “În Flandra (parteade nord a ]@rii), era estimat c@ 13.500de oameni au murit din cauza polu@rii,dar acum s-a descoperit c@ aceast@ cifranu este real@. De fapt, mai mult de130.000 de oameni au murit din cauzaintoxica]iilor cu diverse substan]e.” Acestcercet@tor mai afirm@ }i c@ gradul depoluare este la fel }i în partea de sud.Un exemplu edificator ar fi gradul depoluare al apei. Aceasta este, în propor]iede 79&, grav afectat@ de poluare, 19&mai pu]in poluat@ }i doar 2& împline}testandardele europene în privin]a polu@riiapei. În raportul pe mediu realizat în anul2006, Belgia a fost, practic, pe ultimulloc la capitolul biodiversitate, }i printreultimele locuri la alte capitole. Sunt,totu}i, }i cercet@tori optimi}ti care sus]infaptul c@ nu este chiar atât de grav }ic@ este loc }i de mai r@u. Ace}tia sus]inc@ de}i vedem pe h@r]ile globale nivelulpolu@rii, nu putem }ti cu exactitate can-titatea absorbit@ de sol. În ceea ce pri-ve}te Belgia, unde sunt multe precipita]ii,cercet@torii sus]in c@ }i acestea mai ate-nueaz@ din acest nivel ridicat al polu@rii.Totu}i, mai exist@ zile în care se potvedea efectele grave ale polu@rii, la felca în imaginea al@turat@. Astfel efectelepolu@rii ar trebui }i ele luate în calculelenoastre ale tuturor, deoarece poluareane afecteaz@ pe to]i.

Poluarea, factor de disconfort ^n Belgia ...

Evolu]ia demografic@ actual@ readuce în actualitate teoria lui Malthus. De}i b@trânul conmtinent,îmb@trâne}te la propriu, num@rul europenilor fiind în sc@dere, per total, la nivel global se înreg-istreaz@ o explozie demografic@, în condi]iile în care pe continentul negru, evolu]ia demografic@ esteascendent@, în ciuda s@r@ciei }i a bolilor. Aceast@ ultim aspect ridic@ noi probleme }i provoc@ri, careimpun o nou@ perspectiv@ }i abordare a situa]iei, la nivel global.

ILIE BANUstudent, Facultatea de {tiin]eEconomice, ULBS

Iulia NAGY

Teoria lui Malthus, din nou actual@

VINERI 24 AUGUST 2007 3REPUBLICA MOLDOVA

urmare din pagina 1Pe urm@, Leu}eni, punctul de frontier@al Moldovei, pe partea cealalt@ a Pru-tului, în sfâr}it, Chi}in@ul ... Formalit@-]ile de trecere a grani]ei la noi aproapec@ nu au costat ca timp, ele s-au des-f@}urat efectiv în câteva minute, totul ra-pid, operativ, discret, elegant … La mol-dovenii de dincolo de apa Prutului,îns@, o coad@ cam cum era la noi, la„intrare”, prin anii `90, }i cum, uneori,se mai v@de}te, mult mai rar, estedrept, }i acum. Erau mai multe ma}inila rând, iar actele fiec@reia erau citite, în-registrate }i „concluzionate” cu mult@ aten-]ie. Se urm@rea ^n mod deosebit, printrealtele, traficul ilicit cu autoturisme. Vombeneficia, îns@, de amabilitatea unor ofi-]eri de grani]@. Aflând despre vizita noas-tr@, despre faptul c@ sunt profesor }i laAcademia de Studii Economice a Mol-dovei din Chi}in@u, c@ sunt cu colegiidin Fran]a, c@ nu ne ocup@m de traficulde ma}ini ci de cu totul altceva, ei nevor „economisi timpul”. Vom „trece”, dar,}i aici, relativ repede. A}a c@, spre sear@– era înc@ bine de tot lumin@ – , pe undrum îndeob}te bun, exceptând câtevatronsoane f@cute ferfeni]@, ajungem încapitala Republicii Moldova cam dup@ 1or@ }i jum@tate de la frontier@ (cca 110km). „Pro}tii }i drumurile sunt dou@mari probleme ale Rusiei”, scria NikolaiKaramzin, scriitor }i istoric rus din adoua jum@tate a secolului XVIII }i în-ceputul veacului XIX. Avea mult@ drep-tate, }i nu doar pentru Rusia, ci }ipentru al]ii, pentru numeroase alte ]@ri.Ne-am permite, îns@, s@ ad@ug@m }i unal treilea termen la ceea ce spuneaKaramzin, anume „tic@lo}ii” …Dar, s@ revenim. Avem o rezervare la „HotelChi}in@u”, aproape de cap@tul de jos alBulevardului {tefan cel Mare, cea mai im-portant@ strad@ a ora}ului. Un hotel deaproximativ 2 stele, un hotel destul devechi, nu prea renovat, de tipul fostei „Casea Scânteii” din Bucure}ti }i al unor nu-meroase cvartaluri }i institu]ii pe care lepo]i afla la Moscova, la Kiev }.a. Oricum,deloc scump }i relativ confortabil. Ma-}ina, un „Audi 4” al colegului Paul Lucian,membru al grupului, o parc@m în fa]ahotelului, cu paz@ pl@tit@, circa 20 delei moldovene}ti (ceva mai mult de un

euro), pe 24 de ore. Apa cald@, „dup@program”, între 8 }i 10 diminea]a }iîntre 20 }i 22 seara. Trebuie }tiut c@ laChi}in@u, în general, este criz@ de ap@ }icu atât mai mult de ap@ cald@, avândîn vedere c@ peste criza de ap@, endemi-c@, se suprapune, tot endemic@ }i aceasta,criza de combustibil }i energie. Dac@Rusia „închide robinetul”, atâta cât îl aredeschis, a fost, este }i va fi mai r@u … … Oricum, potrivit unor cifre statistice,cre}terea economic@ }i produc]ia merggreu, mul]i „moldoveni” lucreaz@ afar@,ceea ce are efecte pozitive, dar }i nega-tive, „subdezvoltarea” }i s@r@cia sunt, demulte ori, bine ^ncastrate, o agricultur@}i a}a de subzisten]@ este eminamente }ifoarte grav deteriorat@ de secet@, infra-structurile sunt cele care sunt }i cumsunt. Corup]ia este cuprinz@toare }i agre-siv@, cum scriu ziarele din Chi}in@u, din-colo de vile }i restaurante investi]iilesunt slabe etc. De altfel, nu este o si-tua]ie singular@ pentru Moldova, ammai întâlnit-o }i o întâlnim }i în altestate. Un fapt bun: Academia de StudiiEconomice din Chi}in@u }i alte institu]iide înv@]@mânt superior de aici acoper@,în condi]ii relativ onorabile, necesarulde speciali}ti al ]@rii. S@ sper@m …… Ne plimb@m, în aceast@ prim@ sear@,în sus, pe marele bulevard al Chi}i-n@ului. Bine luminat, magazine multe,moderne, cele mai numeroase de firmeeuropene }i americane, vitrine iscusitaranjate, lume relativ degajat@. Frumos,destindere … Dac@ te ui]i, îns@, maiatent pe strad@, vei vedea deloc pu]inemu}uroaie }i chiar mormane destul demari de gunoaie, lâng@ sau pe sub b@n-cile ce str@juiesc bulevardul, în „gura”gangurilor, prin pu]inele cur]i – celemai multe case, cvartaluri, edificii, aflân-du-se la strad@ etc. Odat@ mai mult,gunoiul, resturile alimentare, ordurile,zoaiele se v@desc ca o problem@ „greudigerabil@” a marilor ora}e, Chi}in@ul nu-m@rând spre un milion de locuitori. Camo treime din locuitorii Republicii Moldo-va. Avem, de altfel, }i exemplul, chiardac@ bini}or mai palid, al Capitalei noas-tre, al unor ora}e din România … Pede alt@ parte, la Chi}in@u situa]ia s-arv@di întrucâtva compensat@ de verdea]@,de mult@ verdea]@, suprafa]a specific@pe locuitor „dep@}ind în pozitiv” chiar

normele europene recomandate.… Dormim bine. Iar a doua zi, vineri,10 august, pentru început „batem” Chi-}in@ul ziua: „{tefan cal Mare” }i câtevastr@zi ce se deschid din – sau se în-chid în – acest bulevard. Un ora} fru-mos, mai ales în centrul s@u, a}ezatcolinar, }erpuitor, suplu, deschis, foartemult alb. Mul]i oameni bine îmbr@ca]i,mult, mult tineret. {i, trebuie s-o spu-nem, în covâr}itoarea lor majoritate, fete,femei foarte frumoase. Se spune, dealtfel, perfect adev@rat, c@ în RepublicaMoldova se afl@ cel pu]in trei lucrurideosebite: vinul, partea femeiasc@ admi-rabil@, frumuse]ea locurilor. Aveam s-oconstat@m }i s-o reconstat@m cu consi-dera]ie … Altfel, mul]ime de ma}inistr@ine, tipuri }i modele noi, de lux,circulând relativ rapid }i „înghesuit” înChi}in@u. Câteva cartiere de vile de lux,opulente, unele case frumoase, cu toateingredientele necesare – supraveghereelectronic@, gazon englezesc, garduri defier, fântâni arteziene, luminare continu@

etc. – dar }i încerc@ri de a reînoi }ireabilita câte ceva din ce este maivechi. Ar fi, în toate acestea, parteaplin@ a paharului. Deoarece exist@ }ip@r]ile celelalte, destul de serioase. Vezi}i mul]i oameni nec@ji]i, covâr}i]i, oa-meni pentru care timpul nu are valoare,mergând agale, abulic chiar, f@r@ s@ seplimbe de fapt. Lefurile – pentru ceicare le au – sunt de multe ori mai micidecât în România, de}i pentru unii, pu-]ini, profiturile }i averile sunt mai maridecât cele de la noi. Iat@, dar, „con-traste piramidale”, cu vârf ascu]it }ibaz@ întins@, structuri care, în general,nu fac deloc bine economiei }i care potfi anevoie modificate. Iar consecin]elesunt cât se poate de rele. Localit@]i }icase ce nu au nici o leg@tur@ cu ce sevede în centrul Chi}in@ului, s@r@cie lu-cie, aproape nimic din ceea ce lumeamodern@ ofer@ }i înseamn@ cre}tere }idezvoltare sus]inut@, vigoare, ritm }i vioi-ciune economic@. {i ceea ce ne-a fra-pat, pe strad@, în magazine, în locuripublice se vorbe}te, cu prec@dere, ru-se}te, de}i limba oficial@ este cea „mol-doveneasc@”. De altfel, capitalul rusescde]ine pozi]ii fundamentale, hot@râtoareîn economia Moldovei: industriile cla-sice, câte mai sunt, agro-alimentarele,în agricultur@, infrastructuri, cultur@ }.a.Iar influen]ele ca atare se v@desc întoate zonele … Cam ce ar putea faceRomânia? Nu este rostul rândurilor defa]@ s@ dezvolte aceast@ problem@ …… Vizit@m, la vreo 50 de km. de Chi-}in@u, sub ghidajul a doi colegi de laInstitutul de Cercet@ri Economice al Mol-dovei, vestita „Cram@ de la Mile}tii Mici”,la fel de vestita „Cricova” fiind închis@.Câ]iva km buni de pivni]@ – depozit devinuri. Totul foarte îngrijit. Aici vinul,din cele mai celebre soiuri, se p@strea-z@ }i se înveche}te, întâi în butoaie destejar }i pe urm@ în sticle, aflate perafturi de lungimi interminabile, cu eti-chete distincte, dar în care nu te des-curci prea u}or. Ne gratul@m cu o de-gustare – delicioas@, cam 9 soiuri devin – pornind de la un vin de mas@relativ banal, }i terminând cu un mi-nunat cupaj de care nu te mai saturi.12º sunt totu}i 12º, a}a c@ … Sala esteadmirabil decorat@ cu obiecte }i motiveromâne}ti („moldovene}ti”, ne spun gaz-dele, }i c@dem de acord cu ei) iar ima-gina]ia zboar@ în vremea lui {tefan cel

Mare }i Sfânt. Cum gândea }i ce f@ceamarele nostru domnitor? Cum condu-cea? Ce fel de administra]ie avea, de areu}it, atât de multe }i frumoase? Cumtr@iau oamenii? … „A cui este crama,mare bog@]ie de patrimoniu a Moldo-vei?”, mai întreb@m. „Nu de mult, aucump@rat-o doi întreprinz@tori ru}i”, ner@spunde ghidul institu]iei. Asta este …… În ziua plec@rii din Chi}in@u, sâm-b@t@ 11 august, vizit@m „Mân@stirea C@-priana”, l@ca} de credin]@ }i reculegererenumit. Predomin@ albul, noul, curatul,proasp@tul, impecabilul aproape, }i remar-c@m zeci de oameni ocupa]i cu reabi-litarea unor cl@diri mai vechi ce apar]inde m@n@stire }i a spa]iilor verzi. Fon-duri biserice}ti, dar }i sprijinul statului.… Acest vestit l@ca} de cult este legatde numele marelui Mitropolit GavriilB@nulescu – Bodoni (1746 - 1821), prea-cucernic slujitor al Bisericii, n@scut laBistri]a, în Transilvania, }i ajuns, în timp,Mitropolit al Moldovei }i Valahiei, pe urm@Mitropolit al Novorosiiskului, Mitropolital Kievului, }i iar Mitropolit al Moldovei}i Valahiei … În anumite circumstan]e, seva retrage pe teritoriul dintre Prut }i Nistru,ca Mitropolit al Basarabiei, printre alteleajutând mult „Mân@stirea C@priana”. Încorpul central al mân@stirii se relev@ bo-g@]ia, frumoase obiecte de cult, icoane,picturi minunate pe pere]i. De altfel, „Mâ-n@stirea C@priana” apar]ine de Mitro-polia Chi}in@ului }i a întregii Moldove,care, la rândul s@u, „]ine” de Patriarhiade la Moscova, alte biserici }i m@n@stiridin Moldova de peste Prut, parc@ ceva mais@race, întrunite într-o alt@ Mitropolie,apar]inând de Patriarhia de la Bucure}ti …Dup@ prânz, p@r@sim Chi}in@ul cu direc-]ia Leu}eni, Albi]a, Hu}i. Aici, spre sear@,suntem invita]i }i vizit@m pivni]a, aproapeneschimbat@ din vremea lui {tefan celMare, a Episcopiei Hu}iului, delectându-ne, din nou, la o degustare de vin, bi-sericesc de aceast@ dat@. Îi pl@cea acestvin Marelui O}tean al Cre}tin@t@]ii, unvin foarte bun care ne place }i nou@.P@str@m în minte imaginea celor dou@Moldove, un teritoriu desp@r]it de oap@, mai mult efect al unei istorii fr@-mântate, al vicisitudinilor timpului }i alvitregiilor politice }i militare, al unorrealit@]i astfel constituite }i din ce în cemai greu, acum, de modificat. Poate,cine }tie, în viitor, dou@ state de limb@româneasc@ în Uniunea European@ …

Bulevardul Stefan cel Mare din Chi}in@u

Panoram@ la intrarea ^n capitala Moldovei

{TEFANE, M~RIA TA …

Dan POPESCU

Trei zile de vacan]@ la Chi}in@uTrei zile de vacan]@ la Chi}in@u

urmare din pagina 1Reprezint@, în fapt, astfel se relev@ ^nmai multe studii }i lucr@ri consacrateacestui volum, concep]iei profesoruluiN. Georgescu-Roegen (printre care studisemnate de Nicolae N Constantinescu,Aurel Iancu, Maria D.Popescu, PaulBran, Dan Popescu, Emil Dinga, BarbuZaharescu etc.), o cercetare inter }itransdisciplinar@, în care o lege a ter-modinamicii este preluat@ }i utilizat@din perspectiv@ socio-economic@, mo-tivat@ fiind de faptul c@ ac]iunile uma-ne au consecin]e entropice. Aceast@ lucrare, î}i propune, dup@ cumafirma chiar autorul ei „o sintez@ încare procesul economic apare ca o con-tinuare a evolu]iei biologice, de fapt oextindere transcendental@ a acestei evo-lu]ii.” Georgescu-Roegen utilizeaz@, înacest scop, termenul de „bioeconomie”,în]elegând îns@ o interpretare biologi-c@ a economiei, spre deosebire de pre-decesorii s@i, T.I. Baranov }i GrigoreAntipa, care au utilizat no]iunea pen-tru a interpreta economic, biologia. Abordarea din perspectiv@ biologic@ aeconomiei presupune existen]a uneievolu]ii a acestei }tiin]e. Problemacare apare este c@, în accep]iunea neo-clasic@ }i neokeynesist@, economia po-litic@ este fundamentat@ dup@ mode-lul mecanicii newtoniene, aplicându-seepistemologia mecanicist@. Aceast@ accep-]iune permite doar modific@ri transla-tive }i reversibile, totul devenind loco-mo]ie, }i, prin urmare, lipsit de oriceschimbare calitativ@. Urmarea acesteiabord@ri este c@ procesul economiceste identificat cu o mi}care circula-r@, care se autoîntre]ine. În realitate,elementele evolutive predomin@ în toatefenomenele economice concrete. Cele mai mari nemul]umiri legate deabordarea neoclasic@ se refer@ la abs-trac]ia „homo oeconomicus”, care „go-le}te comportamentul uman de oriceînclina]ie cultural@”, când, de fapt, ma-tricea cultural@ a societ@]ii influen-]eaz@ proiectarea }i realizarea activi-t@]ii economice. Introducerea instru-mentului matematic în }tiin]ele eco-nomice a coincis cu asimilarea gân-dirii mecaniciste, care este îns@ insu-ficient@ în economie, unde criteriul

adev@rului este realitatea practic@, nunumai inexisten]a contradic]iilor în ra-]ionamentul logic. „Lucrurile pe carele putem face cu numerele au o limi-t@, dup@ cum au }i cele pe care leputem face f@r@ numere.” În realitate,„numai locomo]ia este str@in@ de ca-litate }i anistoric@; în rest, totul esteSchimbare.” Înc@ din antichitate feno-menul Schimb@rii a fost unul care asuscitat „certurile” filozofice. Heraclitsus]inea c@ totul curge, totul este de-venire, adic@ schimbare. Aristotel anali-zeaz@ mai atent aceast@ devenire, sus-]inând c@ exist@ schimbare de loc, decantitate }i de calitate. Mecanica new-tonian@ s-a concentrat asupra modifi-c@rii de loc }i de cantitate, evitând preo-cup@ri privind modific@rile calitative. Astfel, toate defini]iile bazate pe datefizice, statice, nu sunt satisf@c@toare,ci ele presupun o defini]ie dialectic@,deoarece nu în toate domeniile, cuno}-tin]ele pot fi „turnate într-o form@ teo-retic@.” Teoria implic@ o clasificare, me-nit@ s@ conduc@ la inteligibilitate, dar }ila comprimabilitatea cuno}tin]elor, uneorichiar prin abstractizare. Principiile funda-mentale ale economiei clasice, conformc@rora legile sale sunt valabile în oricecadru institu]ional sunt valabile doar caform@, deoarece, în practic@, ele suntdeterminate de acesta. Motivul estemodul dialectic de percepere a rea-lit@]ii, de care dispun oamenii, careimplic@ evolu]ie }i modific@ri calita-tive ireversibile. A}a se întâmpl@ întoate sistemele sociale, care sufer@schimb@ri calitative, adic@ transform@ridialectice imposibil de surpins printr-unmodel aritmomorfic, termen introdus deautor }i definit ca reprezentând o vi-ziune rigid@, mecanicist@, care nu poateepuiza toat@ gama de însu}iri calita-tive ale fenomenelor, deoarece numaiexprimarea numeric@ }i analiza canti-tativ@ nu sunt suficiente pentru a re-da realit@]ile complexe }i evolutive dindomeniul economico-social. În economie„exist@ o gam@ continu@ de forme carealunec@ una într-alta, pe m@sur@ ceprocesul economic evolueaz@.” Elabo-rarea unor modele economice esteutil@, dac@ acestea sunt în]elese caschi]@ analitic@, nu ca tipare exacte.De}i asemenea modele aritmomorficenu iau în calcul înclina]iile omene}ti,

aflate în permanent@ mi}care, ele au to-tu}i rolul de a stabili eventualele eroriale anumitor deduc]ii, dar }i de a ilustraanumite aspecte dialectice într-un modmai u}or de în]eles. Astfel, asemeneamodele au valoare „dac@ exist@ un ra-]ionament dialectic care urmeaz@ s@fie verificat.” Nici doctrina chimic@,conform c@reia întregul poate fi dedusdac@ îl descompunem în elementeleconstitutive nu se sus]ine, deoareceaceast@ formul@ combinatorie nu des-crie, nici m@car par]ial, aspectele esen-]iale ale procesului economic concret. În plus, abordarea tradi]ional@ a pro-ceselor economico-sociale le trata cafiind fluxuri circulare în@untrul fron-tierelor (produc]ie-consum), sisteme în-chise, f@r@ a insista asupra leg@tu-rilor sistematice permanente cu pro-cesele aflate dincolo de acestea, res-pectiv cu mediul înconjur@tor. Altfelspus, procesul economic era conside-rat a fi „anistoric, autonom }i izolat.”În vederea ob]inerii unei imagini mai

concrete a realit@]ii se impune o sim-plificare a ariei studiate. Astfel, reali-tatea este împ@r]it@ în dou@ p@r]i,analizate, într-o prim@ faz@, în mod dis-tinct: „una care reprezint@ procesulpar]ial determinat de interesul actual}i a doua care reprezint@ mediul s@uînconjur@tor, desp@r]ite de o frontier@analitic@ constând dintr-un vid arit-momorfic.” Cea mai important@ deo-sebire dintre cele dou@ constau în fap-tul c@ procesul entropic din mediul în-conjur@tor este automat, în timp ce, înprocesul economic, aceasta depindede activitatea uman@, desf@}urat@ înscopul de a spori pl@cerea de a tr@i.În mod analog cu evolu]ia }tiin]ific@ afizicii, care a sesizat unele fenomenece nu pot fi reduse la locomo]ie, ci sesupun legii termodinamicii, Georgescu-Roegen încearc@ o abordare similar@}i în ceea ce prive}te procesele biolo-gice }i economice, concluzionând c@„termodinamica este în mare m@sur@o fizic@ a valorii economice.” Trebuieremarcat faptul c@ no]iunile utilizatede termodinamic@ î}i au originea învaloarea economic@, prin faptul c@ele au un caracter antropomorfic, însensul c@ introduc accep]iuni teleolo-gice (reducerea consumului de entro-pie joas@ - resurse naturale limitate) înprocesul de satisfacere a nevoilor (ne-limitate). Teoria termodinamicii se funda-menteaz@ pe 3 principii fundamentale:1. Legea Conserv@rii Materiei }i Energiei2. Legea Entropiei, care sus]ine c@ în-totdeauna c@ldura se deplaseaz@ de lasine într-un singur sens, de la cor-purile mai calde spre cele mai reci3. Principiul Nernst, care, în esen]@,spune c@ minimul de entropie nupoate fi realizat în fapt. Cosmologia poate fi explicat@ por-nind de la dou@ teorii: cea a „Big-Bang”-ului, care a dat na}tere univer-sului, respectiv cea care sus]ine c@materia este în continuu creat@ }idistrus@. Teoria evolu]ionist@ este sus-]inut@ prin legea entropiei, prin fap-tul c@ aceasta din urm@ sus]ine c@ înunivers au loc, în permanen]@, schim-b@ri calitative.Pornind de la aceste principii, Geor-gescu-Roegen argumenteaz@ c@ nici

procesele economice nu pot fi expli-cate în totalitate prin legile mecani-ciste, ci doar pe baza legii termodi-namicii. Dac@ principiul Conserv@riiMateriei }i Energiei nu intr@ în con-tradic]ie cu legile mecanice, legea en-tropiei presupune o degradare calita-tiv@ continu@ }i ireversibil@, respectivtransformarea energiei libere (cu entro-pie joas@) în energie legat@ (cu entropieînalt@). Dup@ autor „procesul econo-mic este prin natura lui entropic }iLegea Entropiei guverneaz@ atât acestproces, cât }i evolu]ia lui.” Este vorbade un proces unidirec]ional, nu cir-cular cum a fost considerat pe bazeepistemologiei mecaniciste. Desigur,se poate face un amendament în aceast@privin]@, deoarece nu doar proceseleinfluen]eaz@ mediul înconjur@tor, ci }iinversul este valabil, fiind astfel unproces bidimensional. Practic, oriceexisten]@ vie se men]ine astfel absor-bind entropie joas@ din mediu }i trans-formând-o în entropie înalt@. De re-]inut distinc]ia dintre energie liber@ }ienergie latent@. Astfel se poate expli-ca raritatea economic@, care, în lipsaentropiei, nu ar avea con]inut, atâtavreme cât orice schimbare ar fi rever-sibil@, respectiv, dac@ orice resurs@utilizat@ în cadrul unui ciclu de pro-duc]ie ar putea fi reutilizat@ la infinit.În acest context, se face trimitere laAlfred Marshall, primul care a sesizatireversibilitatea curbei ofertei pe ter-men lung. În ceea ce prive}te no]iunea de va-loare economic@, legea entropiei aduce,deasemenea, l@muriri. Procesul eco-nomic reprezint@, în aceast@ abordare,transformarea irevocabil@ a entropieijoase în entropie înalt@ (de}euri), mo-tiv pentru care resursele naturale uti-lizate trebuie s@ reprezinte o parte ano]iunii de valoare economic@. Chiarmai mult: orice factor utilizat (mate-rial, uman) se circumscrie valorii.Trebuie remarcat îns@ c@, în procesulde produc]ie se consum@ mai mult@entropie joas@, decât diferen]a dintreentropia produsului finit }i cea a fac-torilor naturali, de vreme ce energialiber@ utilizat@ de oameni sau ma}inieste definitiv pierdut@. Cu alte cuvinte,

TEORIE ECONOMIC~ VINERI 24 AUGUST 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

O remarcabil@ cercetare inter }i transdisciplinar@: O remarcabil@ cercetare inter }i transdisciplinar@:

Universitatea Vanderbilt

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

„Legea entropiei }i procesul economic”Nicholas Georgescu-Roegen

VINERI 24 AUGUST 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

TEORIE ECONOMIC~

entropia joas@ este o condi]ie nece-sar@ pentru ca un lucru s@ fie util.Datorit@ faptului c@ cantitatea de en-tropie joas@ din mediul înconjur@tordescre}te continuu }i irevocabil }i c@o anumit@ cantitate de entropie joas@poate fi utilizat@ o singur@ dat@, pefondul rarit@]ii se poate vorbi de va-loare economic@ (nu pre]). Îns@, datfiind faptul c@ procesul economic nuurm@re}te producerea de}eurilor, ciî}i aduce contribu]ia la cre}terea ca-lit@]ii vie]ii, }i acest flux imaterial tre-buie s@ constituie un aspect al valo-rii. Acest flux psihic, pl@cerea de atr@i, constituie în analiza economic@no]iunea de venit, fiindc@ „tot ce con-tribuie direct sau indirect la pl@cereade a tr@i face parte din categoria va-lorii economice.” Ea depinde de treifactori: cantitatea de bunuri de con-sum disponibile, cantitatea de timpliber }i, în mod negativ, de disutili-tatea muncii. Pl@cerea de a tr@i poatefi redat@ prin formula urm@toare:

Pl@cerea individual@ de a tr@i = pl@-cerea consumului + pl@cerea timpu-lui liber – corvoada muncii

De remarcat faptul c@ entropia joas@este o condi]ie necesar@ a valorii, darnu }i suficient@. În plus, în absen]ano]iunilor de activitate cu un scop }ipl@cere de a tr@i realitatea economi-c@ nu poate fi pe deplin în]eleas@.Fie c@ vorbim despre domeniul bio-logic sau despre cel economic, exist@o limit@ de în]elegere a legii entro-piei, pe care autorul o denume}te„nedeterminare entropic@”, care esteexplicabil@ în baza principiului nou-t@]ii prin combina]ie }i care ne limi-teaz@ posibilitatea de previzionare.Aceast@ nedeterminare const@ în fap-tul c@ aceast@ lege nu poate stabili„nici când (la ce or@) entropia unuisistem închis va atinge un anumitnivel, nici exact ce se va întâmpla”.Totu}i, ea stabile}te direc]ia general@a procesului entropic, un proces lent,dar permanent. Exemplele cele maielocvente ale fenomenului entropic dindomeniul economic sunt legate de po-luare }i cre}terea continu@ a popu-la]iei. Orice activitate economic@ pre-supune un consum de resurse (for-mat atât din elemente endosomatice,cât }i exosomatice), din care rezult@de}euri; în termeni fizici, este vorba

de transformarea entropiei joase, înentropie înalt@. Nedeterminarea entro-pic@ se refer@, astfel, la faptul c@ nuputem }tii exact când }i ce efectevor avea aceste de}euri asupra dez-volt@rii pe termen lung. Un lucru esteîns@ cert: efecte vor fi, iar acesteavor fi negative (vezi schimb@rile clima-tice). Cât prive}te popula]ia, aceastanu trebuie abordat@ prin prisma unuinum@r maxim de oameni ce poate tr@i,la un moment dat, pe planeta noas-tr@, ci, ea trebuie în]eleas@ ca fiind„cantitatea maxim@ de via]@ care poatetr@i din zestrea natural@ a omului(compus@ din dou@ elemente: fondulde entropie joas@ de pe glob }i fluxulde energie solar@, a c@rui intensitatescade încet, dar constant, în urmadegrad@rii entropice a soarelui) pân@la completa epuizare a acesteia.” În ve-derea atingerii acestui maxim de can-titate de via]@ se impune deci un ritmminim de epuizare a resurselor natu-rale. Cu alte cuvinte, este recomanda-bil@ satisfacerea nevoilor vitale, devreme ce „orice folosire a resurselornaturale pentru satisfacerea unor ne-voi nevitale înseamn@ o cantitate devia]@ mai mic@ în viitor.” Desigur, deosebirea dintre nevoi vitale}i nevitale este de natur@ dialectic@.No]iunile aritmomorfice reprezint@ sim-boluri }i realit@]i discret distincte, carenu se suprapun. Altfel stau lucrurilecu no]iunile dialectice, care nu dispunde limite aritmomorfice, ci sunt „încon-jurate de o zon@ de penumbr@ încadrul c@reia se suprapun cu con-trariile lor.” No]iunile dialectice aparca urmare a imperfec]iunii sim]urilorsau gândirii noastre, de a reduce toatesenza]iile percepute, respective no]iu-nile întelese, la no]iuni aritmomorfice.Aceast@ dificultate este agravat@ }i defaptul c@ asemenea no]iuni nu sesuprapun întotdeauna cu contrariilelor; în plus, desp@r]irea no]iunii dialec-tice de contrariul s@u se realizeaz@printr-o „penumbr@ desp@r]itoare”, careeste ea îns@}i o no]iune dialectic@.Din aceast@ perspectiv@, ajungem laun regres infinit, care îns@ reflect@principalul aspect al Schimb@rii. Sededuce astfel c@ procesul economicnu este un sistem izolat, iar delimi-tarea sa de alte procese este deo-sebit de dificil@, datorit@ „penumbreidialectice.” Economia a fost întot-deauna strâns legat@ de sistemul

social }i politic, care au influen]at rit-mul }i direc]ia de dezvoltare. Exist@îns@ }i o înrudire cu biologia, dinperspectiva evolu]iei speciei umane.Exemplicativ în acest sens este con-statarea lui James Cook c@, la unelepopula]ii din Pacific care nu au fostzguduite de conflicte sociale }i încare efectele genetice ale împ@r]iriisociale s-au putut manifesta, mem-brii claselor superioare veau tr@s@turimai fine decât ale celorlalte clase.Al]i cercet@tori au descoperit c@ fa-miliile cu pu]ini copii urc@ în ierarhiasocial@ (transmi]ând gena fecundit@]iisc@zute la urma}i), în timp ce familiilecu mul]i descenden]i coboar@. Astfel,boga]ii devin tot mai boga]i (}i maipu]ini), în timp ce s@racii, din ce înce mai mul]i, tot mai s@r@ci. Georgescu-Roegen sus]ine c@, în do-meniul economic, multe dintre no]iu-nile utilizate sunt dialectice, fapt carenu împiedic@ îns@ accederea la o cu-noa}tere propriu-zis@, contrar unor p@-reri care sus]in c@ acest lucru esteposibil doar pe baza no]iunilor arit-momorfice. Aceast@ încercare de asprijini toate evolu]iile }tiin]ifice pebaze aritmomorfice poate avea chiarrepercursiuni negative, deoarece tindes@ simplifice procese deosebit de com-plexe, cum ar fi dezvoltarea econo-mic@ sau no]iunea „amorf@ de utili-tate.” Mai utile sunt, din acest punctde vedere, no]iunile dialectice, ilus-trate exemplificativ de probabilitate,care conduc la concluzia c@ „în modulde a fi al lumii reale exist@ o ordinecare nu poate fi reprezentat@ printr-oformul@ analitic@, deoarece este de na-tur@ dialectic@ în sens hegelian.” Deosebit de interesent@ apare con-cep]ia sa despre dezvoltare. Ast@zi se}tie c@, dezvoltarea economic@, utili-zarea ra]ional@ a resurselor naturale,inclusiv a celor energetice }i pro-tec]ia mediului înconjur@tor nu pot fiseparate, sintagma de dezvoltare du-rabil@ fiind, între timp, larg r@spân-dit@. Îns@, în urm@ cu 30 de ani,situa]ia era alta. Dezvoltarea econo-mic@ este format@, dup@ cum sus]ineautorul, din 2 elemente: „dezvoltareapropriu-zis@, adic@ inova]ia reprezen-tat@ de site mai fine pentru a cerneentropia joas@ astfel încât s@ redu-cem propor]ia care se scurge inevita-bil în de}euri }i cre}terea pur@, res-pectiv amplificarea procesului de cer-

nere cu sitele r@mase.” Nicholas Georgescu-Roegen pleac@ înanaliza sa de la faptul c@ sectorul defabrica]ie este tributar altor dou@ramuri economice, anume agricultura}i mineritul. Astfel, omul a fost întâihomo agricolae? }i doar mai apoi a de-venit homo faber. Într-adev@r, indife-rent de dialectica no]iuni de nevoi,este clar c@ nevoia de a-}i satisfacetrebuin]ele fiziologice, în special asi-gurarea hranei, este primordial@.Astfel, cultivarea p@mântului în acestscop a fost activitatea primordial@ aomului, iar numai prin capacitateanaturii de a satisface aceste nevoiprimare s-au putut constitui }i cele-lalte categorii de trebuin]e. Altfel spus,numai dup@ ce agricultura a putut în-tre]ine mai multe persoane decât celeimplicate direct în aceast@ activitate,s-au putut dezvolta }i alte activit@]i. Mi-neritul a reprezentat deasemenea undomeniu important pentru activitateaindustrial@, în general, datorit@ faptu-lui c@ aceasta furniza materia prim@.Astfel, fluxul de produse poate cre}tepropor]ional cu timpul zilnic de uti-lizare a capacit@]ilor de produc]ie, cucondi]ia ca agricultura (adic@ fluxulde entropie joas@ care ajunge pe p@-mânt sub forma razelor solare) }i mi-neritul (exploatarea rezervelor de resur-sele naturale ce dispun de entropiejoas@) s@ fac@ fa]@ acesteia. În timpce extragerea unei cantit@]i mai maride z@c@minte este teoretic posibil@ înorice moment, totu}i, pe termen lung„chiar cu o popula]ie constant@ }i cu ocantitate constant@ de rezerve exploa-tate pe cap de locuitor, pân@ la urm@zestrea omenirii se va epuiza”. {i maidificil@ este problema în leg@tur@ cucre}terea produc]iei agricole, deoa-rece‚ în acest domeniu, natura dic-teaz@, iar ritmul de valorificare a ener-giei solare se stabile}te independentde voin]a uman@. „Agricultura îl înva]@pe om, îl oblig@, chiar, s@ fie r@bd@-tor”, de}i realiz@rile tehnice au ajunsîntr-un stagiu avansat. În acest con-text Georgescu-Roegen analizeaz@ }iproblema popula]iei, care apare maiales datorit@ reparti]iei inegale a aces-teia în raport cu terenurile agricole }ia faptului c@ asemenea terenuri suntutilizate în alte scopuri. Astfel, pro-blema se refer@ atât la num@rul ma-xim de persoane pe care planeta îipoate sus]ine, dar }i la durata încare acest lucru este posibil. Cre}-terea popula]iei a condus la mecani-zarea agriculturii }i la alte progresetehnologice. Astfel, o parte din oameni

}i-au putut satisface nevoi din ce înce mai diverse. Totu}i, astfel s-a intratîntr-un cerc vicios: în vederea satis-facerii unei cereri în cre}tere suntutilizate cantit@]i din ce în ce maimari de resurse cu entropie joas@(de exemplu, înlocuirea plugului delemn cu alte utilaje ob]inute cu unconsum mare de entropie joas@, care,în plus, necesit@ }i combustibil din re-zerva de z@c@minte naturale). „Cae-teris paribus, cre}terea popula]iei }iprogresul tehnic scurteaz@ carieraspeciei umane numai pentru c@ ambiifactori provoac@ un consum mairapid al zestrei ei.”, dup@ formula:

S = r*t

unde S = rezerva de resurse terestrer = viteza medie de consum a

rezerveit = timpul cât se va men]ine

specia uman@În ceea ce prive}te elaborarea unor mo-dele teoretice de dezvoltare, autorul searat@ re]inut. El pleac@ de la premisac@ o asemenea construc]ie, oricât dera]ional@, nu poate s@ ]in@ cont deto]i factorii, obiectivi }i subiectivi im-plica]i în procesul real de dezvoltare.Astfel, considerarea industrializ@rii caun panaceu împotriva s@r@ciei nu poatefi sus]inut pentru toate statele. Ce seva întâmpla, într-un asemenea caz, cumilioanele de ]@rani indieni? Foarte pertinente sunt }i evaluarea ten-din]elor de dezvoltare. Georgescu-Roe-gen afirma c@ va interveni un reviri-ment în utilizarea energiei libere, insis-tând asupra unor noi surse de ener-gie, produse indirect de radia]ia so-lar@. Totodat@, a prev@zut o reconside-rare a ritmului de utilizare a resurse-lor minerale, datorat@ mai ales de}eu-rilor ce rezult@ din activitatea uman@.În plus, el considera util@ o reorien-tare a resurselor alocate bunurilor deconsum de folosin]@ îndelungat@ c@treproducerea de „bivoli mecanici” }i alteinstrumente necesare în procesul demecanizare a agriculturii. Organizarea po-litic@ viitoare va trebui s@ ]in@ cont delupta, din ce în ce mai acerb@, pentruentropia joas@, pentru a preîntâmpinaizbucnirea unui conflict social. Timpula confirmat multe dintre prognozele sale,poate pentru c@ a demarat cercetareapronind de la situarea omului în cen-trul preocup@rii }tiin]ei economice, cudiversele sale nevoi, deoarece „mis-terul vie]ii, îndeosebi al vie]ii umane,va zgând@rii întotdeauna imagina]ia spe-ciali}tilor }i nespeciali}tilor.”

Nicholas Georgescu-Roegen

Academia Rom$n@, din Bucure}ti

[inând cont de maturitatea sectorului}i de eroziunea progresiv@ a cotelorde pia]@ în numeroase ]@ri, firmele,în cea mai mare parte a cazurilor, auîncercat s@ se repozi]ioneze, modi-ficând asortimentul }i nivelul pre]u-rilor, }i creând m@rci proprii. Unelelan]uri de magazine }i-au diversificat}i activitatea, dezvoltându-se în str@-in@tate. Cazul lui Marks & Spencereste destul de reprezentativ pentrudificult@]ile pe care le întâmpin@, înprezent, magazinele populare.În ceea ce prive}te asortimentul, ten-din]a general@ a fost de a diminuanum@rul de raioane, pentru a se spe-cializa }i mai mult }i a ameliora com-petitivitatea. Acest fenomen a intere-sat în special sectorul alimentar, aban-donat de unele întreprinderi ca BHSîn Marea Britanie sau, dimpotriv@, dez-voltat progresiv }i valorizat ca laMarks & Spencer sau EPA. Firmeles-au diferen]iat unele de altele, ale-gând s@ se specializeze în confec]ii,accesorii, înc@l]@minte }i produse deigien@ }i frumuse]e, sau în articolepentru cas@, bricolaj etc. În MareaBritanie, de exemplu, confec]iile }i în-c@l]@mintea reprezint@ 2/3 din vânz@-rile lan]ului BHS }i aproximativ ju-m@tate din vânz@rile lan]urilor Little-woods }i Marks & Spencer, care daumai mult@ importan]@ sectorului ali-mentar. BHS propune o ofert@ maipu]in clasic@ decât Marks & Spencer,cu haine la mod@ }i pre]uri modera-te. Pozi]ionarea lui Littlewoods estemai tradi]ional@, cu o ofert@ mai lar-g@ în ceea ce prive}te categoriile devârst@ ale consumatorilor; pre]urilesale sunt în principal abordabile, gra-]ie }i lans@rii mai multor m@rci dedistibu]ie (Shark, Coast to Coast,Longsdale }i Keynote). Referitor laWoolworth }i Argos, aceste dou@ fir-me au optat pentru o structur@ dife-rit@ a asortimentului lor. Prima s-aconcentrat pe trei categorii princi-

pale: muzic@ }i video, produse pen-tru copii (juc@rii, îmbr@c@minte) }ibomboane; totu}i, oferta este destulde larg@ în ceea ce prive}te bricola-jul, articolele de buc@t@rie }i pentrucas@, cadourile }i c@r]ile po}tale. Acolounde este prezent@, Woolworth sebucur@ de o bun@ pozi]ie pe pia]@:lider în produsele de muzic@, rivali-zeaz@ puternic cu Toy `R`Us }i cuArgos pentru juc@rii. Acesta din urm@este al doilea distribuitor de bijuteriiîn Marea Britanie }i lider pentru pro-dusele electrocasnice, unelte de bri-colaj }i juc@rii.Concentrându-se pe câteva categorii,magazinele populare au reu}it, astfel,s@ cucereasc@ cote de pia]@ impor-tante, mai ales în sectorul de juc@rii,muzic@ }i îmbr@c@minte. În cadrul ace-lea}i re]ele, asortimentul magazinelorpoate s@ varieze. În Fran]a, de exem-plu, Prisunic dispunea de aproxima-tiv 40 de puncte de vânzare care rea-lizau 70& din cifra lor de afaceri însectorul alimentar, în timp ce, în ge-neral, acest procentaj este mai micde 50&. Alte 15 puncte de vânzarenu comercializeaz@ decât produse nea-limentare. În cadrul acestora, ]inta oconstituie raionul frumuse]e-s@n@tate,lenjeria, confec]iile pentru femei }iîmbr@c@mintea pentru copii. În 1998,dup@ achizi]ia lui Prisunic de c@treMonoprix }i pentru a unifica politicilede asortiment, a fost definit@ o tipo-logie a suprafe]elor de vânzare pen-tru ansamblul magazinelor celor dou@firme. În ceea ce prive}te nivelul pre-]ului, unele firme au mizat pe o clien-tel@ mai modest@ }i au ales baza ga-mei. Este cazul Fran]ei unde magazi-nele populare – mai ales Monoprix –au reac]ionat la pierderea progresiv@ acotelor de pia]@, sc@zându-}i conside-rabil pre]urile în anii ‘80. Dar strate-gia nu a dat rezultatele scontate c@ci fir-mele nu au reu}it s@-}i comprime su-ficient costurile fixe }i }i-au v@zut pro-fiturile topindu-se ca z@pada sub soare.Aceast@ politic@ era dificil practicabil@în ]@rile în care concuren]a hiperma-gazinelor era puternic@.Diferen]ierea ofertei prin crearea dem@rci de distribuitor este o strategiemai eficace decât concuren]a prin pre].Birtanicii au f@cut-o foarte bine; tre-buie spus c@ pia]a lor era mai pu]indificil@ deoarece hipermagazinele nus-au dezvoltat ca în Europa continen-tal@. Cazul cel mai spectaculos esteacela al lui Marks & Spencer care areu}it s@-}i creeze o imagine de mare

fiabilitate, mai întâi în confec]ii, apoiîn sectorul alimentar }i care, în anii‘90, a reu}it s@ se revigoreze primul.Un asemenea succes a fost posibil,înainte de toate, gra]ie cre@rii uneigame complete purtând marca de dis-tribu]ie St Michael; aceasta este pre-zent@ în toat@ oferta comercial@ afirmei }i raportul s@u calitate/pre] esteexcelent. Dar }i Marks & Spencer atrebuit s@ fac@ fa]@ celei mai gravecrize din istoria sa }i politica sa demarc@ unic@ a fost serios repus@ îndiscu]ie. În Fran]a, dup@ e}ecul inter-ven]iei sale asupra pre]urilor, Mono-prix a pus în aplicare o strategie di-ferit@ pentru anii ‘90. Ea vizeaz@ acumo clientel@ mai vast@ }i se adreseaz@în special familiilor ale c@ror femeimuncesc }i apar]in tran}ei de vârst@intermediar@ (35-55 de ani), monofa-miliilor }i persoanelor în vârst@. Alansat noi m@rci proprii de produse ali-mentare, a ac]ionat în direc]ia modei,magazinele au fost reamenajate }i audevenit mai agreabile. Pozi]ionarea sas-a apropiat astfel de cea a lui Marks& Spencer }i Upim (apar]inând gru-pului italian Rinascente).Unele firme au adoptat o strategie dediferen]iere prin servicii. De exemplu,ele propun, aproape toate, servicii finan-ciare pentru clien]ii lor. La Marks &Spencer g@sim chiar }i produse deasigurare, pu]in frecvente în marilemagazine. Din 1994, Monoprix pro-pune din ce în ce mai multe servicii:consiliere la locul de vânzare, pro-gram de func]ionare prelungit, c@r]i

de fidelitate, parcare gratuit@, livrarela domiciliu, serviciu de retu}are, etc.Un magazin folosit drept test (cel dela Paris, gara Montparnasse), propu-ne chiar posibilitatea de a cump@rabilete de tren, de a folosi serviciilepo}tale, propune o agen]ie de voiaj}i conexiune internet.Firmele de magazine populare nusunt în general întreprinderi autono-me; ele fac parte din portofoliul deactivit@]i ale marilor grupuri diversifi-cate. Este cazul lui Simago (DairyFarm), Woolworth (Kingfisher), BHS(Storehouse), ABM (Globus), Mono-prix }i Prisunic (Galeries Lafayette),Upim (Rinascente), Hema (KBB) etc.Unii lideri ai acestei formule au apli-cat, în schimb, strategii de diversifi-care în deplin@ autonomie }i, mai re-cent (în 2000), au decis s@ deschid@magazine de uzin@ cu numele firmei.Au dezvoltat una sau mai multe for-mule în sectoare specializate în careerau deja prezen]i, în consecin]@ cuun bun savoir-faire. Este cazul luiMarks & Spencer, care a lansat o re-]ea de supermagazine }i de magazinede sandvi}uri; de asemenea, Kaufhalle,care a creat magazine de lenjerie }iMonoprix, care a deschis puncte devânzare specializate (haine). Printretoate aceste firme, experien]a lui Wool-worth în Germania este în mod par-ticular interesant@. La începutul anilor90, ea dispunea de aproximativ 300de magazine a c@ror suprafa]@ variaîntre 700 }i 6700 m2. Dar pentru a sedezvolta }i mai mult, firma a deciss@ deschid@ }i alte magazine de m@-rime mai modest@, propunând unasortiment mai limitat în ora}e micisau în localit@]i turistice.Magazinele populare nu au fost foartemult exportate; întreprinderea cea maiinterna]ionalizat@ a formulei este Marks& Spencer care, în afara firmelor do-bândite în Canada }i SUA, adminis-treaz@ 72 de magazine în afara fron-tierelor, plus 77 francizate. Primele seg@sesc mai ales în Europa (Fran]a,Spania, Belgia }i Olanda); celelaltesunt r@spândite în alte ]@ri europene,în Orientul Mijlociu }i în Asia. Un altexemplu de interna]ionalizare este cum-p@rarea magazinelor Kaufhalle, în Ger-mania, de c@tre grupul italian Coin.Cele 100 de magazine ale acestuilan] au fost transformate în magazineOviesse. Dup@ aceast@ achizi]ie, Coinse situeaz@ în primii 10 distribuitoride îmbr@c@minte în Europa, trecândde la locul 19 la locul 9.Pentru prima dat@ în istoria sa, Marks& Spencer a avut rezultate proaste în1999, }i de atunci situa]ia nu a f@cutdecât sa se deterioreze. Este vorba,

în primul rând, de oferta de îmbr@-c@minte, care se confrunt@ cu o con-curen]@ fondat@, în acela}i timp, pepre]uri (noua genera]ie de discount-eri) }i pe seducerea indus@ de c@trenoile firme str@ine la mod@ (Zara,Mango etc.). Pentru a încerca aceast@stare de fapt, firma si-a reînnoit ma-nagementul }i a lansat o serie dem@suri strategice de neînchipuit pân@atunci, în condi]iile în care mult@ vre-me a fost imbatabil@: acceptarea c@r-]ilor de credit, revizuirea furnizorilor.Produsele britanice au fost mult@ vre-me favorizate în raport cu cele str@ine(60& fa]@ de 40&). Ca urmare aobiectivelor fixate în 1999, firma tre-buia s@ aprovizioneze într-o propor]iede cel pu]in 70& din str@in@tate pen-tru a-}i putea sc@dea pre]urile; aban-donarea politicii de marc@ unic@ (StMichael). O nou@ marc@ (Autograph)a fost introdus@ }i astfel designeri derenume vor intra în magazine prinintermediul acestei m@rci care aveascopul de a întineri colec]iile }i de aameliora rota]ia; regândirea politiciide marketing, mai mult ancorat@ pestilul de via]@ al clien]ilor decât peorientarea “produs”; introducerea detehnici de micro-marketing care s@permit@ s@ se ]in@ cont mai mult denevoile locale ale fiec@rui magazin;prezentarea ofertei prin tehnica “shopin the shop”.Pe ansamblu, perspectivele magazi-nelor populare nu sunt deloc favora-bile în Europa. Pentru a demara orepozi]ionare }i o diferen]iere creândm@rci de distribu]ie, firmele ar trebuis@ dispun@ de cote de pia]@ supe-rioare celor pe care le de]in în pre-zent în anumite ]@ri. Dar, dezvoltareaacestei formule de vânzare estefoarte improbabil@ din cauza dificul-t@]ilor legate de concuren]@. Putemprevedea, a}adar, fuziuni }i achizi]ii –inclusiv la nivel interna]ional -, ceeace ar trebui s@ permit@ firmelor res-pective s@ realizeze economii de sca-r@ }i s@-}i înt@reasc@ în acela}i timp po-zi]iile pe pia]@ prin intermediul diferen-]ierii. Aceast@ perspectiv@ ar putea,deci, s@ favorizeze interna]ionalizarea,pu]in frecvent@ pân@ în prezent înacest sector. Firmele de magazine po-pulare ar putea, de asemenea, s@ fac@obiectul achizi]iilor din partea grupu-rilor de distribu]ie cu dominant@ ali-mentar@, în special a speciali}tilor dehipermagazine, în cadrul diversific@riiîn formule “convenience” localizate încentrele ora}elor. În acest caz, sin-ergiile ar privi la fel de bine sectorulalimentar }i produsele de mare con-sum, cât }i îmbr@c@mintea }i cele-lalte produse nealimentare.

COMER[ VINERI 24 AUGUST 20076

Magazinele populare (II)

Galeriile Lafayette

drd. LUCIAN BELA{CU

BURS~ FINAN[E ITERNA[IONALEVINERI 24 AUGUST 2007 7

La debutul s@pt@mânii în curs, pre]u-rile de cotare ale derivatelor tranzac-]ionate la bursa sibian@ au fost sta-bilite în urma unei evolu]ii mixte încare au alternat atât cre}teri, cât }i sc@-deri. Pe acest fond, au fost încheiate5010 contracte futures }i 109 op]iuni,valoarea rulajului fiind de 19,3 mi-lioane de lei. Totalul tranzac]iilorconsemnate a fost de 1076. Despre}edin]a de luni, Mirabela Coss bro-ker la SSIF Broker Cluj a observat c@„pia]a sibian@ a surprins din nou” }ic@ „de}i revenirea puternic@ a cota-]iilor de vineri dup@ amiaz@ anun]aun început de s@pt@mân@ spectaculos}i într-o not@ mai mult decât opti-mist@, }edin]a a readus cota]iile subpia]a la vedere”. Astfel, chiar dac@deschiderea s-a aflat la nivele de pre]pozitive comparativ cu sesiunea prece-dent@, pe parcursul }edin]ei acesteas-au rea}ezat. „Am putea afirma capia]a a}teapt@ o confirmare a cre}te-rilor sau o eventual@ consolidare apre]urilor la aceste nivele”, a mai ad@u-gat Coss. În pia]a derivatelor valutareraportul euro-leu a fost tranzac]ionatpentru septembrie }i decembrie anulcurent. Dac@ pentru septembrie, mo-neda unic@ sta]ioneaz@ la 3,3 lei,pentru decembrie s-a consemnat ocre}tere de 6 bani (1,81&) care adus euro la 3,37 lei/titlu. Sectorul de-rivatelor SIF nu s-a dezmin]it nici deaceast@ dat@, dominând autoritar lacapitolul lichiditate. Cele mai trans-ferate produse au fost DESIF 5 cu2518 contracte. Scaden]a apropiat@ abeneficiat de 1814 contracte, pre]ulde cotare oprindu-se la 4,14 lei/ac-]iune, în urma unei deprecieri de 3,97

bani. Pentru finalul anului DESIF 5valorau 4,3379 lei/ac]iune, în cre}terecu 0,29 bani, volumul realizat fiindde peste 700 de contracte. De o cre}te-re spectaculoas@ cifrat@ la 17 bani auavut parte DESIF 5 martie, care s-auoprit la 4,65 lei/titlu. DESIF 2 au fostpreferate pentru 2043 contracte, opondere de 73,4& revenind scaden-]ei de luna viitoare. DESIF 2 septem-brie valorau 3,52 lei/ac]iune, în cobo-râre cu 1,5 bani. Pentru decembrieDESIF 2 au fost evaluate la 3,636lei/ac]iune, dup@ o apreciere u}oar@de 0,1 bani în timp ce DESIF 2 mar-tie 2008 au pierdut 2,87 bani ajun-gând la 3,8213 lei/ac]iune. Mar]i, pre]urile derivatelor pe ac]iuniau evoluat, din nou, pe direc]ii mixte,în func]ie de sectoarele de care apar-]in }i de scaden]e. Pe segmentul de-rivatelor financiare, direc]ia prepon-derent@ a fost una descendent@, cuexcep]ia DEBRK, produse care aufost îns@ suspendate la ora 12.45 învederea ajust@rii, dar }i a valorilorpentru scaden]ele mai îndep@rtate. Însectorul petrolier, cele dou@ repre-zentante, DERRC respectiv DESNP auevoluat ambele pe „verde”, închide-rea g@sindu-le la valori superioarecelor anterioare. În contextul prezen-tat, lichiditatea din pia]a sibian@ aderivatelor a urcat la 6367 contractefutures }i options încheiate din 1291tranzac]ii cu o valoare echivalent@ a24,4 milioane de lei. Interesant a fostapetitul pentru deschiderile de pozi]iifutures, totalul acestora ajungând lapeste 61.000. „A}a cum investitoriifutures au sugerat în }edin]a de luni,entuziasmul revenirii cre}terilor a fostestompat în a doua sesiune a s@pt@-mânii, indicii bursieri colorându-se înro}u. Mai mult, în zona de lichiditatecare conteaz@ cu adev@rat la bursasibian@, anume cea a derivatelor finan-ciare, participan]ii în pia]@ au mizatîn continuare pe sc@dere, rezultatul„jocului” dintre cerere }i ofert@ fiindunul cu minus”, a declarat un brokersibian. Alternan]a valorii monedei eu-ropene din pia]a valutar@ a determi-nat investitorii futures s@ tranzac]io-neze raportul leu-euro pentru septem-brie }i decembrie. Dac@ pentru sca-den]a apropiat@ moneda european@sta]ioneaz@ la valoarea de 3,3 lei,

pentru sfâr}itul anului s-a consemnato sc@dere de 2 bani, valoarea sa ajun-gând la 3,35 lei. Cu 3158 contracte,DESIF 5 au fost derivatele cele maitransferate. Investitorii au tranzac]io-nat pe toate cele patru scaden]e dis-ponibile. DESIF 5 septembrie au sc@-zut cu 4,01 bani, }i au fost cotate la4,0999 lei/ac]iune iar DESIF 5 decem-brie cu 6,49 bani fiind cotate la4,273 lei/ac]iune. Pentru prima sca-den]@ din 2008 DESIF 5 valorau 4,55lei/ac]iune, în sc@dere cu 10 bani iarpentru iunie 2008, 4,945 lei/titlu, înurcare cu aproape 17 bani. DESIF 2au generat peste 2700 contracte. Pentruscaden]a de luna viitoare, DESIF 2valorau 3,48 lei/ac]iune, în sc@derecu 4 bani iar pentru decembrie 3,5901lei/ac]iune, în coborâre cu 4,59 bani.DESIF 2 martie 2008 au câ}tigat 1,07bani }i au urcat la 3,832 lei/ac]iune.În aria petrolierelor, cre}terile de 0,15}i 0,31 bani ale DERRC au dus pre-]urile de cotare pentru septembrie }i de-cembrie la 9,62 }i 10,16 bani/ac]iune.Dac@ în primele dou@ sesiuni ale s@pt@-mânii balan]a pre]urilor nu s-a încli-nat hot@râtor în nicio parte, ziua demiercuri a adus o singur@ direc]ie do-minat@, cea ascendent@. Pe acest fond,am asistat la o cre}tere a lichidit@]ii,fiind încheiate 8657 contracte, valoa-

rea corespunz@toare lor fiind de peste10 milioane euro. Investitorii au con-tinuat s@ acumuleze pozi]ii futures,cele aproape 1100 noi deschideri du-când totalul la 62.134. Aceast@ atitu-dine eviden]iaz@, în opinia MirabeleiCoss, broker la SSIF Broker Cluj,faptul c@ „exist@ în continuare un inte-res ridicat pentru pia]a derivativelor”.Brokerul citat a mai observat c@ „pre-]urile s-au aliniat atât pie]ei spot, cât}i tendin]elor de pe pie]ele din jur”. Cele mai tranzac]ionate derivate au fostDESIF 2, cu 4415 contracte. Pentruscaden]a septembrie DESIF 2 s-au apre-ciat cu 9,99 bani, dup@ ce pe par-cursul }edin]ei au oscilat între unminim de 3,4655 }i un maxim de3,5849 lei, cota]ia de la închiderefiind de 3,5799 lei/ac]iune. Pentruscaden]a de la finalul anului curent,DESIF 2 au crescut cu 10,49 baniajungând la 3,695 lei/ac]iune, valoarecare a reprezentat pentru ele }i max-imul zilei. Tot pe maxim au închis }iDESIF 2 martie 2008 care au ajunsîn urma acumul@rii a 6,8 bani la 3,9lei/ac]iune. Din topul de lichiditate nu puteau lipsiDESIF 5, preferate pentru peste 4100contracte. DESIF 5 septembrie auoscilat între 4,09 }i 4,21 lei/ac]iune,valoarea maxim@ fiind }i cea con-

semnat@ la finalul zilei, conturat@ da-torit@ plusului de 11,01 bani. Pentrufinalul anului, DESIF 5 au câ}tigat 10,7bani }i au ajuns la 4,38 lei/ac]iune,iar pentru martie 2008, cre}terea de5 bani a dus pre]ul la 4,6 lei/titlu.Doar DESIF 5 iunie 2008 au f@cutexcep]ie de la „traseul verde” , pier-zând 19,49 bani }i valorând 4,7501lei/ac]iune. „Aprecierile de pe DESIF2 }i 5 }i faptul c@ valorile de la în-chidere s-au plasat în apropierea maxi-melor zilei sau au fost identice cuacestea au reprezentat oportunit@]iexcelente pentru speculatorii intra-day long, care au anticipat direc]iade evolu]ie înc@ din debutul zilei }iau putut marca randamente între 20}i 23& pentru cele dou@ produse ra-portat la scaden]ele din acest an”, aprecizat un broker sibian. Joi, }edin]a a debutat promi]@tor, înjurul orei 11,45 fiind realizate dejacirca 5200 contracte. Tranzac]iile aufost efectuate pe fondul cre}terii des-tul de consistente a cota]iilor, situa]iecare men]ine „cartea câ}tig@toare” înmâna speculatorilor pe pozi]ii decump@rare. Totodat@, la aceea}i or@,num@rul pozi]iilor futures deschise seapropia de pragul de 64.000, încre}tere fa]@ de închiderea de mier-curi cu circa 2000.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Dup@ dou@ }edin]e cu evolu]ii mixte ale cota]iilor,

Tendin]@ de cre}tere a pre]urilor derivatelor pe ac]iuni

Criza ipotecilor }i pie]ele interna]ionale

urmare din pagina 1Numai Federal Reserve, sistemul deb@nci centrale americane, a introdus,pân@ s@pt@mâna trecut@, 79 de mi-liarde de dolari, lichidit@]i care s@ nuarunce sistemul în criz@ }i care s@ de-blocheze fonduri }i chiar b@nci. Parecel pu]in o practic@ ciudat@ de a intro-duce bani în pia]@. B@ncile centralevor, mai degrab@, s@ scape de lichidi-t@]ile în exces, care sunt o permanen-t@ surs@ de infla]ie. Privim spre bancacentral@ din Rom$nia }i vedem c@doar extragerea lichidit@]ii de pe pia]@este în ac]iunea b@ncii. Prima dife-ren]@ este una de infla]ie, evident, cugrade incomparabile între cele dou@situa]ii. Dar, rolul diferit al celor dou@institu]ii trebuie remarcat. BNR nu aintervenit pe pia]@ pentru a regla ne-cesarul de lichidit@]i, nici atunci cânddobânzile interbancare urcaser@ }i peste20 la sut@ la depozitele intraday, o do-bând@ incredibil@. Situa]iile sunt dife-

rite, problemele diferite }i func]iile deasemenea. Rolul principal al b@ncii cen-trale române}ti este stabilitatea pre]u-rilor }i, în consecin]@, temperarea infla-]iei (prin ]intirea ei, ca metod@). FEDurm@re}te infla]ia, dar are, în acela}itimp, }i rolul de a men]ine cre}tereaeconomic@. De aceea, dobânda de poli-tic@ monetar@ de 5,75& acum la dolareste esen]ial@. Ea regleaz@ apetitul uneieconomii, nu numai puseurile infla]io-niste. O dobând@ mic@ înseamn@ accesu}or la credite. Creditele ob]inute u}orpermit investi]ii, dezvoltare, locuri demunc@, produc]ie, consum. Un lan]puternic care poate prinde contur,dac@ infla]ia este mic@ }i b@ncile potduce dobânda în jos. De aceea,aceast@ reglare prin dobânda de po-litic@ monetar@ este esen]ial@. {i a}ase explic@ faptul c@ FED ]ine cu din-]ii, cât poate, s@ nu modifice dobân-da, principala mi}care pe care opoate face banca central@. Mai binebag@ bani în pia]@, mai bine lucreaz@la dobânzile de sistem, de costuri, de

refinan]are sau de fonduri federale,dar nu cea de politic@ monetar@.Cre}terea ar fi un pericol pentru eco-nomia american@, care }i a}a are }o-v@ieli cu luni mai bune, dar }i altelemai proaste, iar sc@derea dobânzii -care ar da un impuls economiei, nueste posibilil@, în condi]iile în careinfla]ia înc@ este ridicat@. Reglaj fin,a}adar fine tunning, dac@ vre]i, darcostisitor. Cum prea bine se }tie, reglajul fin nuschimb@ radical postul. Dureaz@ cevapân@ când se prinde noua frecven]@.A}a se întâmpl@ }i pe pie]ele finan-ciare. Dureaz@ ceva pân@ când aparmodific@rile. Mai mult, nici nu e clarc@ postul acesta nou place }i se audebine. De aceea, cu to]i banii împin}iîn pia]@, cu tot optimismul pe carese pare c@ vor s@-l manifeste pie]ele,lini}tea pie]ei interna]ionale nu e de-plin@. Urmeaz@ înc@ o perioad@, încare noua frecven]@ se va auzi cubruiaj }i neclar, cu to]i banii arunca]iîn pia]@, de b@ncile federale.

Dan SUCIU

Vechea burs@ din Londra

Rezerva Federal@ a S.U.A.

urmare din pagina 1Asaltul cump@r@torilor autohtoni, aspi-ran]i la un nivel de via]@ occidental,dep@}e}te evident posibilit@]ile econo-miei române}ti, marcat@ înc@ de lips@de randament }i amatorism. Iar atâtavreme cât produc]ia intern@ nu-}i vadobândi sensul ei real, acela de furni-zor de bunuri }i servicii pentru con-sum, de locuri de munc@ }i de bani,importurile vor înflori, iar leul nostruse va înscrie pe o tendin]@ de apre-ciere speculativ@. Pentru c@, de re-gul@, importatorii contracteaz@ linii de

credit în valut@ de la b@nci, le schim-b@ în lei }i a}teapt@ s@ scad@ cursul,pentru a reveni la moneda în carefac importuri. {i astfel, împrumuturileîn devize vândute contra lei accele-reaz@ atât cre}terea creditului, cât }iaprecierea artificial@ a monedei na]io-nale. În schimb, vor pierde pe toat@linia exportatorii români care î}i v@dîncas@rile în valut@, diminuate de unleu umflat peste m@sur@. Pe de alt@ parte, dac@ vom lua încalcul varianta deprecierii puternice aleului în raport cu euro (adic@ versi-unea prognozat@ de ING Bank), este

evident c@ primii p@gubi]i vor fi ro-mânii care au luat credite în mone-da european@, cu deosebire to]i ceicare au avut proasta inspira]ie s@contracteze credite ipotecare în euro.Fie c@ ne place, fie c@ nu, ajungemla vorba guvernatorului BNR, MugurIs@rescu, cel care avertiza c@ numaiinvestitorii speculativi str@ini au duscursul pân@ la 3,1, prin cump@r@rilelor de lei, }i tot ei sunt cei care duccursul înapoi, spre 3,4 - 3,5, prinie}irea de pe pia]@.Putem noi face fa]@ presiunilor specu-lative de pe pia]a valutar@, în c@utareaunui nivel de echilibru benefic pentrueconomie, pe termen mediu }i lung?R@spunsul trebuie s@-l dea economiaromâneasc@ îns@}i, pornind de la ade-v@rul esen]ial c@ o moned@ na]ional@nu poate fi mai puternic@ decât eco-nomia ]@rii respective, doar cu risculsporirii deficitelor bugetare, deterio-r@rii echilibrului macroeconomic }iatingerii pragului de criz@ financiar@. Or, din p@cate, ]ara noastr@ se do-vede}te a fi vulnerabil@ în foarte multeprivin]e. Cre}terea economic@ din ulti-mii ani, dezinfla]ia, sc@derea }omaju-lui nu izbutesc s@ acopere racile defond precum deficitele externe cres-cânde, raportul nerealist dintre salarii}i productivitate, lipsa de eficien]@ }iindisciplina financiar@. Într-o analiz@cu accente dramatice (poate exce-sive, vor zice unii!), cunoscutul obser-

vator economic pentru Europa deSud-Est, Wilfried H. Lang, nu sesfie}te s@ pun@ degetul pe ran@: „Peplan economic, pierderile statului românsunt imense. Din calcule recente, reiesec@ economia româneasc@ sufer@ pier-deri între 20 }i 23 milioane de dolaripe zi, doar prin inactivitate, diletan-tism, lips@ de organizare }i nep@sare,pe mai toate treptele ierarhiei sociale(…) Nu se caut@ câ}tigul prin efor-turi sporite, o produc]ie bine organi-zat@ cu un randament maxim calita-tiv }i cantitativ, ci doar prin pricop-seal@, furturi, în}el@torii, abuzuri }i tra-fic de influen]@”. Pân@ la urm@, cursulleului pe pia]a valutar@, necontrolat }iimprevizibil, este oglinda fidel@ a reali-

t@]ilor din economia noastr@. Numaio economie solid@, func]ional@, poateatenua atacurile }i tendin]ele specu-lative }i evita riscurile majore. Pân@atunci, îns@, vom mai suporta, pebuzunarele noastre, }ocuri nepl@cute}i vom mai încerca terapii nesigure.Însu}i faptul c@ anali}tii economici bâj-bâie prin realit@]i autohtone, indicândla orizontul urm@toarelor }ase lunicursuri de schimb pe o marj@ totatât de larg@ cât distan]a de la ago-nie la extaz, sugereaz@ neputin]a noas-tr@ actual@, lipsa controlului asuprapârghiilor economice }i financiare.Tr@im, pân@ una-alta, a}a cum inspi-rat a scris un gazetar român, într-un„edificiu economic cu bulin@ ro}ie”.

MONED~ VINERI 24 AUGUST 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute înrevist@ exprim@ punctelede vedere ale autorilor,

care pot fi diferite de celeale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Muntele Fujiyama - “L@ca}ul zeilor”, Japonia

Emil DAVID

Leul nostru – în oglinda propriei neputin]e

Sediul BNR din Bucure}ti