"Iocct: 1 dc nn dc cnt onnno-c\ctcncElvetiaElvetia este asezata in Europa centrala, pe cursurilesuperioare ale Iluviilor Rhone si Rhein.lmaginea bancherilor si laptareselor, a ciocolatei siceasurilor de mana, statiunilor montane sau cantecelortiroleze a Iost mereu corelata cu numele acesteiIrumoase tari.lnceputurile sale dateaza din preistorie, cand, in jur de 10.000 l.Hr., dupa topirea zapezilor din perioada ereiglaciare, un popor de vanatori si pescari s-a asezat in Mittelland.W $upraIata Elvetiei - 41285 Km2W Distanta maxima - N-$ - 220KmW E-V 348 KmW Lungimea granitei - 1882 KmW Populatia - 7.164.000 loc (dintre care 19,6 straini)W Capitala - BernaW Orasele cele mai mari - Zurich (337.000 loc.)W Geneva (173.000 loc.)W Basel (169.000 loc.)Cele 4 limbi vorbite in Elvetia reflecta varietateatarii. Multi elvetieni insa vorbesc sau inteleg cel putin o limba straina, de obicei engle:a.W Limbi vorbite ~ Germana elvetiana - 64W France:a - 19W Italiana - 8W Alte limbi - 9Religie.W Religie - Catolici - 46,1W Protestanti - 40W Moneda - Francul elvetian (S. Fr.)W Fus orar . Ora Europei centrale (GMT 1 ora)ReliefulElvetia e tara cu altitudinea medie cea mai ridicata din Europa .Faimos pentru privelistile alpine superbe, nu mai putin de 60 din teritoriul sau e repre:entat de o parte din muntii Alpi, marea bariera de piatra care desparte Europa de lumea mediteraneana.Muntii Jura sunt mai putin semeti decat Alpii, ridicandu-se pana la o inaltime de 1722 m .Ei sunt formati din calcar.Lacurile formea:a tran:itia dintre munti si tinuturile foase. La poalele muntilor Jura se afla 2 lacuri. Bieler See si Lac de Neuchatel. O mare parte a populatiei traieste si munceste in furul lacurilor care vin sa compense:e lipsa unui tarm de mare .Singurul parc naional al Elveiei este ,Parcul Naional Elveian` care a fost creat in 1914 in partea de sud-est a rii. Acesta conine pduri de conifere, puni montane i un peisaf montan aspru foarte impresionant. Partea de nord a Elveiei, cea mai populat, este mai deschis, are ins muli muni de inlime medie. Clima elveian este temperat, dar poate varia mult, in funcie de regiune, de la clima aspr pe culmile muntoase pan la clima plcut, mediteranean, in partea de sud.Cantoane CantoaneCantoanele sunt divi:ate in 2.889 municipalitati.Confederaia Elveian se imparte in 26 de cantoane.W Appen:ell Extern(Appen:ell Ausserrhoden)W Appen:ell Intern(Appen:ell Innerrhoden)W Argovia (Aargau)W Basel-Ora (Basel-Stadt)W Basel-Provincie(Basel-Landschaft)W Berna (Bern / Berne)W Fribourg (Freiburg)W Geneva (Geneve)W GlarusW Graubnden (Grigioni / Grischun)W JuraW Lucerna (Lu:ern)W NeuchatelW St. Gall (St. Gallen)W SchaffhausenW Schwy:W SolothurnW TicinoW Turgovia (Thurgau)W ObwaldW NidwaldW UriW Jalais (Wallis)W JaudW ZugW ZrichuvernulElvetia e un mo:aic format din 23 de cantoane dintre care trei sunt divi:ate la randul lor in semicantoane .Fiecare dintre acestea poate fi comparat cu un stat mic, independent, avand propriul sau guvern, parlament, legi si tribunale .Cantoanele sunt alcatuite din circa 3000 de municipii care sunt in mare masura autonome .ln ansamblu, la aceste cantoane se face referire sub numele de Confederatia Elvetiana (Confederation Helvetica)explicandu-se astfel sensul initialelor ,,CH" care apar pe autoturisme.!olitica !oliticaExist trei instituii confederale importante. parlamentul bicameral (legislativul), Consiliul Federal (executivul, guvernul, Bundesrat) i Curtea Suprem Federal (instana fudectoreasc suprem, fudiciar). Parlamentul Elveiei este format din dou camere. Consiliul Statelor care are 46 de repre:entani (doi din fiecare canton i unul din fiecare semicanton) alei prin sisteme definite de fiecare canton individual, i Consiliul Naional, care este format din 200 de membri alei printr-un sistem electoral proporional, in funcie de populaia fiecrui canton.conomie conomieEconomia Elveiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plin de succes pe termen lung in domeniul siguranei monedei naionale, dublat de secretul operaiilor financiare efectuate in bncile elveiene a fcut din Elveia un ,rai financiar`al investitorilor i al investiilor acestora. In acelai timp, a creat o economie care se ba:e: masiv pe afluxul extern constant de investiii. Din cau:a dimeniunilor reduse ale rii i a speciali:rii inguste a forei sale de munc, industria fin i de preci:ie, respectiv comerul i finanele sunt eseniale pentru meninerea stabilitii economice a rii.rganizatii Internationaleln 1863 Henri Dumant a fondat Crucea rosie, un simbol siun agent international pentru dragostea frateasca. Chiar siasta:i sediile centrale ale acestei organi:atii sunt la Geneva. Tot aici si-a stabilit sediul si repre:entantul European al Natiunilor Unite. Elvetia isi mentine politica de neutralitate, nefiind membra a ONU, NATO sau UE.O biseric din Fischenthal, un sat din cantonul Zurich.!atrimoniu mondial !atrimoniu mondialPe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt inscrise urmtoarele obiective din Elveia.W Mnstirea benedictin de la St. Gallen (1983)W Mnstirea benedictin Sf.Ioan din Jal Mstair (1983)W Centrul vechi istoric din Berna(1983)W Cele trei ceti din Bellin:ona(2000)W Regiunea alpin ,Jungfrau` (2001, 2007)W ,Monte San Giorgio` lang Lacul Lugano (2003)W Terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Jaud) (2007)Relatiile Romaniei cu lvetia (1875- 192)W 22 loole 1875 semooteo ptlmolol ocotJ cometclol tomoooelvetlooW J0 mottle 1878 semooteo cooveotlel cometclole tomoooelvetleoeW 14 febtootle 1880 semooteo 1tototolol coosolot cote pteveJeo stoblllteo Je coosolote pe tetltotlol celot Jooo totlW 1891 komoolo JescblJe ptlmele coosolote oootlflce lo lvetlo lo 8etoo Ceoevo sl 2otlcbW 9 mol 1911 cteoteo ptlmel mlslool Jlplomotlce o komoolel lo lvetlo co qtoJol Je leqotleW Nlcoloe cootocozloo mlolstto pleolpoteotlot o ptezeotot sctlsotlle Je octeJltote lo 16 loole 1911W l2 septembtle 1916 JescblJeteo ptlmel mlslool Jlplomotlce elvetleoe lo komooloW 27 oolembtle 1962 sollcltoteo Je ttoosfotmote o leqotlel tomooe lo lvetlo lo ombosoJoW J Jecembtle 1962 voslle uomlttesco este oomlt ombosoJot ol komoolel lo lvetloW 29 Jecembtle 1962 ttoosfotmoteo leqotlel elvetleoe Je lo 8ocotestl lo ombosoJo mll 8lsooq Jevloe ptlmol ombosoJot ol lvetlel lo komooloW 1962ptezeot fooctlooeozo AmbosoJo komoolel lo 8etoo sl AmbosoJolvetlel lo 8ocotestlRelatiile Romaniei cu lvetia (1875- 192)W 22 loole 1875 semooteo ptlmolol ocotJ cometclol tomoooelvetlooW J0 mottle 1878 semooteo cooveotlel cometclole tomoooelvetleoeW 14 febtootle 1880 semooteo 1tototolol coosolot cote pteveJeo stoblllteo Je coosolote pe tetltotlol celot Jooo totlW 1891 komoolo JescblJe ptlmele coosolote oootlflce lo lvetlo lo 8etoo Ceoevo sl 2otlcbW 9 mol 1911 cteoteo ptlmel mlslool Jlplomotlce o komoolel lo lvetlo co qtoJol Je leqotleW Nlcoloe cootocozloo mlolstto pleolpoteotlot o ptezeotot sctlsotlle Je octeJltote lo 16 loole 1911W l2 septembtle 1916 JescblJeteo ptlmel mlslool Jlplomotlce elvetleoe lo komooloW 27 oolembtle 1962 sollcltoteo Je ttoosfotmote o leqotlel tomooe lo lvetlo lo ombosoJoW J Jecembtle 1962 voslle uomlttesco este oomlt ombosoJot ol komoolel lo lvetloW 29 Jecembtle 1962 ttoosfotmoteo leqotlel elvetleoe Je lo 8ocotestl lo ombosoJo mll 8lsooq Jevloe ptlmol ombosoJot ol lvetlel lo komooloW 1962ptezeot fooctlooeozo AmbosoJo komoolel lo 8etoo sl AmbosoJolvetlel lo 8ocotestlista ambasadorilor romaini acreditati in lvetia:W 1963 - 1968 Jasile DumitrescuW 1968 - 1975 Ion GeorgescuW 1975 - 1980 Dan EnachescuW 1981 - 1982 Mircea MalitaW 1983 - 1986 Ion DatcuW 1987 - 1989 Gheorghe DolguW 1990 - 1994 Nicolae IordacheW 1994 - 1996 Iosif BodaW l99l - 2001 Radu BoroianuW 20012006 Ioan MaximW 2008 - Ionel Nicu Savaista ambasadorilor romaini acreditati in lvetia:W 1963 - 1968 Jasile DumitrescuW 1968 - 1975 Ion GeorgescuW 1975 - 1980 Dan EnachescuW 1981 - 1982 Mircea MalitaW 1983 - 1986 Ion DatcuW 1987 - 1989 Gheorghe DolguW 1990 - 1994 Nicolae IordacheW 1994 - 1996 Iosif BodaW l99l - 2001 Radu BoroianuW 20012006 Ioan MaximW 2008 - Ionel Nicu Savaista ambasadorilor elvetieni acreditati in Romania:W 1961 - 1965 Emil BisangW 1966 - JacantW 1967 - 1970 Charles A. DuboisW 1970 - 1973 Alfred RappardW 1974 - 1978 Pierre-Henri AubaretW 1978 - 1979 Piene Thevana:W 1980 - 1981 Peter ErniW 1981 - 1983 Francis PiancaW 1984 - 1987 Gauden: von SallisW 1988 - 1990 Ernst ThurnheerW 1990 - 1993 Sven MeiliW 1994 - 1996 Jean-Pierre JettovagliaW 1996 - 2000 Jean Claude JosephW 2001 - 2004 Francois ChappuisW 2004 - 2007 Jean-Claude RichardW I oct 2001 ---Livio Hur:elerista ambasadorilor elvetieni acreditati in Romania:W 1961 - 1965 Emil BisangW 1966 - JacantW 1967 - 1970 Charles A. DuboisW 1970 - 1973 Alfred RappardW 1974 - 1978 Pierre-Henri AubaretW 1978 - 1979 Piene Thevana:W 1980 - 1981 Peter ErniW 1981 - 1983 Francis PiancaW 1984 - 1987 Gauden: von SallisW 1988 - 1990 Ernst ThurnheerW 1990 - 1993 Sven MeiliW 1994 - 1996 Jean-Pierre JettovagliaW 1996 - 2000 Jean Claude JosephW 2001 - 2004 Francois ChappuisW 2004 - 2007 Jean-Claude RichardW I oct 2001 ---Livio Hur:elerPe 16 aprilie 2011 a avut loc, in sala PalatuluiCongreselor din Lugano, in fata unui public de peste 200 persoane, o serata dedicate aniversarii centenaruluirelatiilor dintre Romania si Elvetia. Serata a fost organi:atade catre Consulatul Onorific al Romaniei la Lugano, in parteneriat cu Ambasada Romaniei la Berna.In deschidere, doamnaMarinela Soma::i-Safta, consul onorific, a evidentiatbunele contacte existentein present intre comunitatearomaneasca locala si mediilecultural, politic, academic side afaceri din Elvetia italiana. In mesaful ambasadorului Romaniei la Berna a fostevidentiata, in contextual marcarii, la 9 mai, 100 de ani de relatii diplomatice intre Romania si Elvetia, continuitatealegaturilor romano-elvetiene. A fost subliniata consistentacooperarii bilaterale pe linie politica, economica si, nu in ultimul rand culturala, ilustrata, in Cantonul Ticino, de personalitati de origine romana. De asemenea, a fost iterate contributia specifica a Parohieiortodoxe 'Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava`, ce reuneste nu doarmembrii comunitatii romanesti, ci si alti credinciosi ortodocsi din Elvetia, avand astfel un rol activepentru integrarea in societateaelvetiana.In continuare a fost pre:entat spectacolul 'ImbratisareAbbraccio`, avandu-i ca protagonist pe actrita romana Ioana Butu si mu:icianul elvetian Daniele dellAgnola, in montarea regi:oarei elvetiene Silvana Gargiullo. Spectacolul repre:inta o simbio:a intre interpretarea scenica ( pe un text de Ioana Butu, suliniind experientele personale si atasamentul pentru Romania si Elvetia ) si cea mu:icala ( pe fondul cantecelor Mariei Tanase ). Din randurile publicului pre:ent au facut parte si Renato Pamini, consilier municipal, repre:entant al primarului oraului Lugano, Matteo Quadranti, membru in Gran Consiglio di Ticino, Alessandro So::i i Flavia Ferrandin, director, respectiv director de marketing al aeroportului din Lugano, procurorul Nicola Respini, repre:entant al Magistraturii Cantonale, alti repre:entanti ai mediului politic, academic, furidic, cultural si de afaceri. Au fost pre:enti si repre:entanti ai mediului politic i administrativ din Milano, Italia, insotiti de ctre consulul onorific al Republicii Moldova la Milano, Jictoria Ionuta Pucaiu.Din randurile publicului pre:ent au facut parte si Renato Pamini, consilier municipal, repre:entant al primarului oraului Lugano, Matteo Quadranti, membru in Gran Consiglio di Ticino, Alessandro So::i i Flavia Ferrandin, director, respectiv director de marketing al aeroportului din Lugano, procurorul Nicola Respini, repre:entant al Magistraturii Cantonale, alti repre:entanti ai mediului politic, academic, furidic, cultural si de afaceri. Au fost pre:enti si repre:entanti ai mediului politic i administrativ din Milano, Italia, insotiti de ctre consulul onorific al Republicii Moldova la Milano, Jictoria Ionuta Pucaiu.Din partea autorittilor romane au participat domnii Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni din cadrul Guvernului Romaniei si Jiorel Badea, senator, precum i doamna Doina Melinte, preedintele Autorittii Nationale pentru Sport i Tineret din cadrul MECTS.Din partea Ambasadei Romaniei la Berna a participat Claudiu M. Florian, prim-colaborator.endaz - erlaIn pre:enta ambasadorului Elvetiei la Bucureti, Excelenta Sa Livio Hr:eler, in centrul municipiului Gherla, a avut loc ceremonia predrii, de ctre Asociatia de Prietenie Nenda:Gherla, a dou maini de pompieri, donate Serviciului Joluntar pentru Situatii de Urgent. Cadoul a fost oferit edilului ef al urbei, dl Ovidiu Drgan, de ctre primarul oraului elvetian Nenda:, dl Pascal Pra:. La festivitate au mai participat subprefectul fudetului Clufdl Jasile Co:mai g-ral de brigad Jasile Somleaeful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgent Avram Iancu Cluf. De asemenea, au fost de fat membrii delegatiilor strine participante la manifestrile cultural-artistice din cadrul celei de a XII-a editii a Zilelor Municipiului Gherla.endaz - erlaIn pre:enta ambasadorului Elvetiei la Bucureti, Excelenta Sa Livio Hr:eler, in centrul municipiului Gherla, a avut loc ceremonia predrii, de ctre Asociatia de Prietenie Nenda:Gherla, a dou maini de pompieri, donate Serviciului Joluntar pentru Situatii de Urgent. Cadoul a fost oferit edilului ef al urbei, dl Ovidiu Drgan, de ctre primarul oraului elvetian Nenda:, dl Pascal Pra:. La festivitate au mai participat subprefectul fudetului Clufdl Jasile Co:mai g-ral de brigad Jasile Somleaeful Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgent Avram Iancu Cluf. De asemenea, au fost de fat membrii delegatiilor strine participante la manifestrile cultural-artistice din cadrul celei de a XII-a editii a Zilelor Municipiului Gherla.Ceremonia predrii, de ctre Asociatia de Prietenie Nenda: Gherla, a dou maini de pompieri, donate Serviciului Joluntar pentru Situatii de Urgent.Reali:at Reali:at de. de.Muresan Muresan Diana Diana- -Roxana RoxanaClasa Clasa a X a X- -a C a CProfesor Profesor coordonator coordonator. .NicolaNicola Mirela MirelaDiriginte Diriginte. .Dumitrescu Dumitrescu Ioana Ioana