elvetia - turism rural

8/13/2019 Elvetia - Turism Rural

1/47

Turismul a devenit de-a lungul timpului, o activitate complexa,cu multiple forme

de manifestare si o dezvoltare permanent ascendenta .El se numara printre cele cateva

fenomene care s-au impus in mod evident in epoca contemporana. In prima jumatate a

secolului al XIX-lea, turismul era considerat ca fiind sinonim cu calatoria.O definitie mai

expresiva era formulata in anul 19! de "eville # $izerolle care spunea ca % turismul

este ansam&lul activitatilor nonlucrative ale omului, in afara ariei de resedinta'.

In timp , turismul primeste diferite definitii de la numerosi oameni de stiinta (

turismul este o industrie care are ca o&iectiv satisfacerea necesitatilor turistului) un

sistem economic compus din mijloace de transport, structuri *oteliere ) practica sociala si

culturala, justificata prin necesitatea de a evada din cotidian.

+e plan social , turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, de ridicare anivelului de instruire, cultura si civilizatie a oamenilor.re un rol deose&it in utilizarea

timpului li&er al populatiei si reprezinta una din principalele destinatii ale timpului li&er

de la sfarsitul saptamanii sau al vacantelor.

laturi de vacantele la munte,la mare sau pentru tratament s-au impus, in ultimul

timp,ca noi formule de concediu( sejurul in mediu rural , la ferme, sejurul in satele de

vacanta, dar mai ales in satele turistice #atat ca necesitate , cat si ca %moda turistica'.

Turismul in mediul rural nu mai este doar o curiozitate sau o alternativa pentru cei cu&ugete reduse, ci reprezinta o posi&ilitate de recreere departe de poluare, oresele cu un

grad ridicat de aglomeratie si puternic artificializate, de zonele industriale .

cest interes pentru petrecerea timpului li&er la tara , in zonele rurale a aparut ca o

reactie la stresul oraselor industriale in expensiune si ca una dintre putinele solutii care

transfera citadinul din mediul cotidian intr-un alt mediu , asigurandu-I posi&ilitati de

relaxare, confort fixic si mai ales intelectual.

patiul rural este un spatiu pe care omul l-a modelat in functie de nevoile sale, pe care l-a

creat prin munca sa si pe care l-a umplut cu creatiile sale de natura antropica fiind deci, o

adevarata %capodopera rustica' a omului. imion T. , /andea 0., ogan E. Tataru . ,

2339 4


2/47

patiul rural a aparut odata cu sedentarizarea omului si aparitia primelor locuinte,

a primelor amenajari in vederea unor productii agricole.In timp istoric, intre societatile

rurale si pamantul pe care l-au exploatat si il exploateaza s-au creat o serie de relatii

profunde si dura&ile, intarite prin traditii , o&iceiuri, exprimate in peisaj prin diferite tipuri

de spatii rurale.

In secolul al XIX-lea, odata cu impactul industrializarii si ur&anizarii, spatiul rural

a cunoscut modificari structurale evidente, amenajari si ameliorari pentru cresterea

capacitatii de productie a pamantului, prin modernizarea *a&itatului rural.

In aceste conditii, spatiul rural nu mai este doar domeniul activitatilor agricole si

pastorale, o &una parte a spatiului deservind activitatilor industriale, comerciale,

recreative , ca loc de rezidenta pentru populatia agricola, dar si neagricola.

patiul rural , in general, si mai ales cel European , detine o serie de trasaturirezultate din traditii, o&iceiuri, cultura locala , care compun , toate la un loc , un

patrimoniu fara de egal al umanitatii, adevarate premise in vederea derularii activitatilor

turistice de tipul turismului rural, activitati sustinute si de peisajul natural variat si

atractiv.

cesta forma de turism , cel rural, in spatiul european este practicata de cateva decenii ,

fie organizat , fie spontan./eea ce este nou insa, se refera la dimensiunea fenomenului in

spatial rural. ceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismul

rural ) pe de-o parte este vor&a de relansarea si dezvoltarea domeniului rural, iar pe de

alta parte de o forma de turism alternativa, la turismul de masa, traditional .

In ansam&lul economiei glo&ale a turismului, turismul rural se defineste ca fiind

valorificarea turistica (

-a spatiilor rustice)

-a resurselor naturale)

-a patrimoniului cultural)

-a imo&ilelor culturale)

-a traditiilor satesti )

-a produselor agricole )


3/47

prin intermediul unor produse de marca consacrate4 ilustrative ale identitatii regionale,

care sa acopere nevoile consumatorilor in materie de primire, alimentatie, activitati

recreative, divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale, dura&ile si a

unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o noua viziune

sociala oras- sat.

Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si

condusa de populatia locala si care are la &aza o stransa legatura cu mediul am&ient,

natural si uman.

Termenul de turism rural are intelesuri diferite in tari diferite.

Exemple( -in 5inlanda # inc*irierea unor ca&ane, sau oferirea de servicii in mediul

rural de tip *rana sau transport)-in 6ngaria # %turism la sat'- presupune activitate si servicii in sate) cazare la preturi

mici, implicarea in activitati agricole.

-in lovenia # %turismul la ferma' # oaspetii locuiesc cu familiile de fermieri.

-in Olanda- camparea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activitati

precum ciclismul, plim&ari cu cai, etc.

-in 7recia - cazare in camere mo&ilate in stil traditional, cu mic dejun traditional de

multe ori preparat din produse realizate in casa. Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural,

valorificand resursele turistice locale naturale, culturale, umane4 ca si dotarile si

ec*ipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.

In lipsa unei definitii adecvate a turismului rural agreata pe teritoriul 6E, termenul

folosit este acel de ( %turism verde'.

Turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire

eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate

taranesti.

In acest caz activitatea de &aza a persoanelor implicate este prestarea de servicii

turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent.


4/47

Turismul rural contri&uie la viata economica a satelor prin (

-perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung in stransa legatura cu agricultura,

infrastructura , protectia mediului )

-posi&ilitatea de a deveni support pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine

o dezvoltare pe plan local )

-incurajarea activitatii locale # artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui

comert artistic )

-cresterea veniturilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale )

-numarul crescand de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori

duc o viata izolata in comunitatilor agricole.

+entru ca o localitate sa ajunga la rangul de sat turistic ea tre&uie sa

indeplineasca o serie de conditii printre care ( sa fie amplasata intr-un cadru naturalatragator, fara surse de poluare, accesi&ilitate, existenta unor resurse turistice &ogate si

posi&il a fi valorificate prin desfasurarea unor activitati culturale, minim de confort apa

curenta, canalizare , &aie 4 Erdeli 7., Istrate I. , 1998 4.

laturi de acestea , la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contri&ui si (

existenta unor traditii in ceea ce priveste activitatea turistica, aportul unor eventuali

factori curativi &alneoclimaterici, existenta unor vestigii ar*eologice, monumente

istorice, de arta, ar*itectura, prezenta unor dotari social-culturale, sportice , comerciale. imion T. , /andea 0., ogan E. Tataru . , 2339 4

EPOCA MODERN A TURISMULUI RURAL

up: anii ;inta destina>ia4

vacan>elor sale, turismul devenind una din cele mai importante activit:>i economice din

lume. imultan cu manifestarea primelor tendin>e de petrecere - tot mai fracvent: - a

vacan>elor =n mijlocul naturii, din ce =n ce mai mul>i turi?ti ?i-au dorit petrecerea clipelor

de relaxare =n mediul spa>iul4 rural.

/e-?i propuneau ace?ti c:l:tori, drume>i, excursioni?ti, =ntr-un cuv@nt turi?tiA 6n

r:sppuns sintetic presupune o concentrare a o&iectivelor ?i urm:toarea enumerare(


5/47

- :-?i satisfac: curiozitatea ?i dorin>a de petrecere a vacan>elor =n cu totul alte

condi>ii de via>: ?i civiliza>ie dec@t cele o&i?nuite)

- :-?i materializeze interesul pentru noi destina>ii)

- : fragmenteze vacan>a =n -B minivacan>e B-8 zile( mare, munte, sta>iune

localitate &alnear:, sat turistic tradi>ional4)

- porirea gradului de solicitare pentru spa>ii de cazare cu un confort mai redus

deci mai ieftin4)

- Turism cultural ?i de cunoa?tere =n special tinerii ?i turi?tii de v@rsta a treia4)

- legerea ca destina>ii de vacan>: a t:rillor =nvecinate)

Cn mod firesc s-au conturat urm:toarele avantaje(

- valorificarea &ogatului poten>ial rural)

- economisirea de investi>ii pentru crearea de capacit:>i de cazare, alimenta>iepu&lic: ?i agrement)

- reducerea la minima a personalului de servire)

- decongestionare zonelor turistice supraaglomerate)

- =m&un:t:>rea nivelului de trai =n zonele utilizate ca &aza material: a turismului)

- surse suplimentare de venituri pentru popula>ia rural:)

- =nviorarea tradi>iilor populare, dorin>a de perpetuare a unor me?te?uguri

tradi>ionale./ercet:rile inteprinse la =nceputul deceniului opt al secolului nostru au scos =n

eviden>: c: cererea turistic: ?i alegerea destina>iilor turistice au fost puternic

influen>ate de formele de agrement ?i anima>ie oferite de fiecare zan: =n parte, de

pozi>ie ?i accesi&ilitate, cadrul natural precum ?i cel socio-economic, etnografia ?i

folclorul local 7l:van, D. 0arc*idan, 7. #Experien>a na>ional: ?i interna>ional:

=n valorifiacrea patrimoniului rural'4.


6/47

STUDIU DE CAZ : TURISMUL RURAL IN TARA CANTOANELOR

0ica, muntoasa si &ogata, avand o populatie de doar F milioane de locuitori,

Elvetia este recunoscuta pentru calitatile vietii de invidiat, intr-o tara ce merge ceas.+rodusele sale sunt cautate in lumea intreaga.

/easuri, cutite, sta&ilitatea sistemului financiar-&ancar , &anci, ciocolata ,

&ranzeturi , traditii &ine conservate , cel mai redus grad de somaj din statele Europei ,

neutralitate , model de urmat in activitatea turistica, calitate # toate aceste apelative sunt

adresate Elvetiei , tara cu cel mai ridicat nivel de trai european, un adevarat model de

turism .

in punct de vedere al repartizarii satelor turistice a fost creata o regiune

reprezentativa ( regiunea muntilr AL!I, o regiune prin excelenta turistica, cu foarte

multe statiuni ,cu cai de comunicatie multiple, cu activitati silvo-pastorale4, unde

predomina satele turistice "entru mestesuguri si arti#anat orologerie4, sate turistice

agr$"astrale% sate turistice "entru s"rturi de iarna % sate turistice "entru

ar&itectura traditinala.

ceasta regiune cuprinde cantoanele : 'ALAIS% TICINO% (RAU)UNDEN%

)ERNESE O)ERLAND.

Incepand din 5ranta, lpii se extind peste aproape toata Elvetia aprox. ilor turistice elve>iene au fost marii

scriitori, poe>i ?i compozitori romantici din =ntraga Europa. ici s-a n:scut, cu 283 de ani

=n urm:, ean-aJues Housseau, cel care a insuflat =n sufletele oamenilor sentimentul

naturii. Totdeauna, peste tot =n lume, adev:rata cultur: a stimulat realitatea. $u proza, ci

poezia este acea care prin l&ert de Kaller, tip:rit: =n 1F29, a avut darul s: zguduie

con?tiin>ele elve>ienilor. 0ai apoi /*opin ?i Lagner compozitori inscri?i =n cartea de aur

a Elve>iei, n-au o&osit =n a elogia acest: >ar:. +oetul german c*iller, alegandu-?i drept


7/47

erou pe Lil*em Tell a f:cut un real serviciu elve>ienilor stimuland enorm dorin>a

europenilor de a vizita aceast: >ar:.

Cn 1!1< pe v@rful muntelui Higi s-a construit un *otel de lux. zi zona este

vizitat: de peste 133 333 turi?ti pe lun:. Industria *otelier: din Elve>ia =?i are eroii s:i .

6n asemenea erou este /esar Hitz, care alungat de un patron de *otel, a lucrat picol, apoi

c*elner la o cafenea la +aris unde mai t@rziu a intemaiat cele&ru *otel parizian %HITM',

clasificat printre cele cinci institu>ii *ig* classe mai presus de orce clas:4.

Cn 1!92 un norvegian a f:cut o demonstra>ie de sc*i elve>ienilor care nici nu

&:nuiau existen>a acestor ciudate sc@ndurele. ucesul a fost fulger:tor. zi ?colile de sc*i

din Elve>ia se &ucur: de cele&ritate mondial:.

Cn 19F1, Elve>ia a =nregistrat B iNturist la *oteluri ?i 28 333 333 de

nop>iNturist, =n camere particulare, =n campinguri, sate agroturistice , etc. +rin>i,miliardari, stele ale cinematografiei moderne stau inscri?i =n registrele de oaspe>i ale

*otelurilor din t. 0oritz.

5iecare elve>ian cunoa?te istoria, geografia, stiin>a ?i cultura >:rii oferind clien>ilor

servici impeca&ile, dar care cost:. Indr:zneala ?i =ndem:narea elve>ianului este aidoma

legendarului Tell. Ea s-a o&>inut cu r:&dare ?i modestie. Elve>ia este t:r@mul unde toat:

lumea are timp pentru orce lucru.

gricultura a permis dezvoltare industriei textile, iar >es:turile elve>iene cu otradi>ie de secole are posi&ilitatea de a lupta cu concuren>a prin finisaj, delicate>ea ?i

calitatea superioar: a produselor. atistele &rodate ?i &roderiile sunt specialitatea

elve>ienilor. /ele mai scumpe articole de piel:rie si =n special de =nc:l>:minte poart:

marc: elve>ian:.

Industria laptelui ocup: un loc important prin prelucrarea sa. u fost infiin>ate

institute de cercet:ri pentru prelucrarea laptelui, ?i diverse scoli de preg:tire a lucr:torilor

din aceast: ramur:.

vaiterul este o alta specialitate culinara, pe care turistii o degusta cu placere in

calatoriile in Elvetia. 5oarte popular printre elvetieni, pentru care producerea de lactate si

&ranza reprezinta o ocupatie traditionala importanta, svaiterul nu este doar un aliment,

este un mod de viata. /onsumat la aproape fiecare masa, svaiterul este cunoscuta pentru


8/47

gustul sau distinct, aspectul sau caracteristic, cu felii gal&ene cu gauri, precum si pentru

mirosul aromat. 7aurile din svaiter sunt datorate aerului care iese din &ranza atunci cand

aceasta este lasata la fermentat si maturat. /a si ciocolata elvetiana, svaiterul este

exportat din Elvetia pentru a incanta papilele gustative ale gurmanzilor din intreaga lume.

/ele mai cunoscute specialitati de &ranza elvetiana sunt svaiterul Emmental4,

7ruere, ppenzell si prinz. Emmental este caracterizat de culoarea gal&ena, gustul

deose&it si gaurile de aer. Este lasat la fermentat in &locuri circulare pentru mai multe

luni. 7ruere este o &ranza cu o consistenta tare, care este lasata la fermentat o perioada

lunga de timp. e crede ca exista B83 de varietati diferite de &ranza in Elvetia.

0unca in agricultura se face =n familie cu participarea adul>ilor ?i copiilor. In

Elve>ia exist: peste 83 de ?coli agricole ?i F3 de s:li pentru cursuri profesionale.Elve>ia o >ar: sarac: =n resurse are =n sc*im& o economie &ogat: =n realizari.

+entru elve>ian valea este esen>ial: din punct de vedere economic, =n timp ce muntele este

*ot:r@tor din punct de vedere psi*ologic.

+otrivit 0ariei toian, reprezentanta Homaniei la 5ederatia Europeana de Turism

Hural, pensiunile din Elvetia, pe care le-a vizitat in cadrul reuniunii de la &tPil,

reprezinta un adevarat model, ce ar tre&ui urmat.

QDizitele la pensiunile elvetiene, discutiile cu proprietarii fermelor agroturistice au

constituit o adevarata lectie de agroturism la nivel european. QDacantele la fermaQ din

Elvetia sunt un exemplu de urmat, am fost impresionata de amplasarea pensiunilor,

standardele de calitate si dotarile din interior, decoratiunile si florile, programele de

agrement, promovareaQ.

Cn Elve>ia =n ultimul timp s-a studiat ?i s-a =ncurajat transformarea unor sate =n

sate turistice. Cn transformarea acestor sate s-au respectat ni?te eta"e:s-au selectat zonele

cu poten>ial turistic ?i care ofereau posi&ilitatea de a practica sporturi de iarn: ?i drume>ii.

ceste zone nu aveau industrie ?i localnicii doreau s:-?i sporeasc: veniturile lor modestecu c@?tiguri din turism. -a dezvoltat sistemul de aprovizionare iar mai apoi construirea

unui cartier nou de vile construite solid ?i respect@nd stilul specific, tradi>ional al regiunii.

partamentele au fost v@ndute persoanelor particulare, administra>ia av@nd grij:

de ele c@nd proprietarii nu-?i petrec timpul li&er =n satul respectiv. Cn Elve>ia 2 >:rani din


9/47

=?i o&>in veniturile din agroturism, acesta produc@nd anual 8, ional: pentru a se diferen>ia de celelalte zone mai apropiate sau mai =ndep:rtate.

+retutindeni =n pensiuni se servesc m@nc:ruri ?i &:uturi recunoscute ale locului, care

=ntregesc starea de spirit pl:cut: produs: de minunatele peisaje din jur. +e c@t posi&il se

promoveaz: produsele auto*tone, se caut: originalul inconfunda&il, nu se imit: ce este la

mod:.

proape peste tot, cei care fac trans*uman>a cu vaci de lapte de>in ?i o pensiune

agroturistic: alipit: de ad:postul animalelor, activitate din care =?i rotunjesc veniturilecare nu sunt at@t de mari pe c@t am crede.

ar intr-o tara a muntilor si padurilor nici sculptura in lemn nu putea sa nu devina

o arta traditionala. Deti gasi exemple de arta populara elvetiana in special in mici &uticuri

si ateliere. 6n exemplu este outiJue zur 0atze, unde un &atran mestesugar pe nume

Dinzenz &gottspon sculpteaza in fiecare zi ingeri, animale, sim&oluri si masti din lemn,

suveniruri foarte apreciate mai ales de turisti.

/easurile elvetiene sunt renumite in intreaga lume pentru calitate si precizie, darcei mai pretentiosi pot gasi aici inclusiv ceasuri cu cuc, o adevarata raritate astazi,

realizate intr-o maniera QgermanaQ. +uteti gasi astfel de ceasuri in Mermatt, la Lega iar

cele mai renumite marci fiind Rolex, Cartier, Swatch si Omega.

In ceea ce priveste &ucataria, Elvetia este recunoscuta pentru ciocolata, &ranza si

multe specialitati locale, incluzand fondue, o specialitate preparata cu &ranza topita.

+atiseria este o ocupatie elvetiana traditionala, iar painea elvetiana, incluzand cornurile,

produsele de patiserie si strudelul sunt specialitati cunoscute. /idrul de mere, vinurile si

diverse specialitati cu carne, incluzand carnati si placinte, sunt alte produse elvetiene ce

merita gustate intr-o calatorie in aceasta tara.


10/47

Toata lumea a auzit de ciocolata elvetiana. cele &ucatele delicioase ce se topesc

in gura sunt facute cu lapte si smantana oferite de vacile elvetiene, crescute pe pasunile

verzi din zonele rurale ale Elvetiei. Este &inecunoscut faptul ca fiecare turist al tarii se va

intoarce acasa plin de cutii cu ciocolata elvetiana, pentru familie si prieteni. /iocolata cu

lapte este o inventie elvetiana care a cucerit inimile oamenilor de pretutindeni, inclus pe

cele ale elvetienilor, care inregistreaza una din cele mai mari rate ale consumului de

ciocolata. "aptele a devenit materia prim: ?i pentru renumita ciocolat: elve>ian: produs:

de %$estle', %uc*ard', %"indt', To&lerone'.

ar mai mult decat orice Elvetia inseamna pentru gurmanzi si nu numai, tara

ciocolatei fine, retete imposi&il de imitat, pentru ca nici o alta ciocolata nu are aceeasi

savoare. +rima ciocolata cu lapte a fost creatia lui aniel +eter, din Elvetia, care a folosit

pentru reteta formula de lapte condensata inventata de Kenri $estle. Era inceputul uneiindustrii si unei legende, care face si astazi din Elvetia o destinatie extrem de populara.

Elvetia este caminul satelor montane ce s-au transformat din comunitati agricole

traditionale in statiuni de vacanta pe durata intragului an.0ulte sate sunt dominate de o

mana de familii norocoase sau suficient de perspicace incat sa se fi implicat in

dezvoltarea timpurie a zonei. cest lucru are si avantaje si dezavantaje # familiile

conducatoare au puterea de-a %sufoca' concurenta si de a impiedica actiunile celor nou-

veniti.Elvetia este casa unor faimoase statiuni montane. /u un trafic neaglomerat,

satele Lengen, 0urren, aas-5ee si Mermatt prezinta peisaje spectaculoase si au totodata

un farmec pur.

0ulte resorturi au de asemenea p@rtii impresionante # incluzand unele dintre cele

mai mari, inalte si dure trasee in lpi.

Oamenii tind sa asocieze Elvetia cu notiunea de preturi ridicate. Insa in ultimii ani

nu s-a constatat o diferenta foarte mare comparativ cu 5ranta # cu toate ca unele resorturidin Elvetiaca Mermatt, Der&ier si t 0oritz sunt intr-adevar mai scumpe, dar este evident

ca ceea ce primesti pentru &anii dati in Elvetia sunt, in general, servicii de prima clasa.

colile de sRi alternative, ce concureaza cu cele traditionale sunt mult mai putin

fracvente decat in alte tari. Elvetia inseamna trai la nivel inalt si preturi ridicate, iar

marile *oteluri din t 0oritz, 7staad, Mermatt si avos depasesc visele celor mai comuni


11/47

turisti.

/*iar si in cele mai modeste locuri, calitatea serviciilor este in

general superioara. 0ancarea este foarte &una si este mult mai usor de digerat decat la

vecinii austrieci. In Elvetia primesti ceea ce platesti( c*iar si cel mai ieftin vin, de

exemplu, nu este ieftin, dar este verita&il.

Elvetia ofera turistilor o varietate mare de atractii turistice, de la cele foarte

cunoscute, la cele mai putin vizitate dar care va ofera posi&ilitatea sa cunoasteti cu

adevarat Elvetia. ceasta tara este cunoscuta pentru frumusetea muntilor sai si a

numarului mare de flori sal&atice. "acurile din muntii din Elvetia sunt de o&icei de o

puritate nemaintalnita, de multe ori putand sa vedeti c*iar si fundul acestora.

Elvetia este cunoscuta de asemenea si pentru super&ele partii de sc*i. 0ulti muntidin Elvetia au si teleca&ina astfel ca va va fi usor sa ajungeti in varful lor pentru a admira

panorama. 6nii dintre munti au si trasee de mers pe jos, oferindu-va astfel posi&ilitatea de

a urca muntele cu teleca&ina si a face o plim&are co&orandu-l.Elvetia are o istorie &ogata,

aici gasind o multime de castele ce pot fi vizitate. In cadrul acestor castele din Elvetia

veti putea vedea camere de tortura, expozitii de arme si multe altele. ogata istorie a

Elvetiei este cele&rata de multe festivaluri, majoritatea oraselor avand un carnaval cel

putin odata pe an.

O alta atractie turistica din Elvetia sunt micile sate aflate intre muntii lpi.

Oamenii din Elvetia sunt &ine cunoscut pentru ospitalitatea lor si va va fi usor sa gasiti un

motel sau o pensiune unde sa va cazati si sa serviti masa avand parte de o companie

placuta. 0ulte din casele din aceste sate din Elvetia au peste doua sau trei secole, au o

ar*itectura frumoasa si sunt foarte placute oc*iului.+lim&arile cu &icicleta sunt o

activitate foarte apreciata de oamenii din Elvetia si puteti face si dvs. asta. Este usor sa

inc*iriati o &icicleta in Elvetia si sa explorati partile mai putin vizi&ile din orase si sate.

O vacanta in Elvetia poate fi alegerea perfecta pentru orice tip de turist, aici putand sa

gasiti atractii turistice variate, un amestec super& de vec*i si nou, de traditional si

modern, asta facand din Elvetia o destinatie turistica de top din Europa.


12/47

Sate transfrmate in sate tursitice:

*.CANTONUL 'ALAIS

+.CANTONUL TICINO

,.CANTONUL )ERNESE O)ERLAND

-.CANTONUL (RAU)UNDEN

.SATE CU CARACTER S!ECIAL

CANTONUL 'ALAIS

*. St. (ingl"&% satul cu /du0l1 cet12enie/

O curiozitate pe *arta Europei( satul t:iat =n dou: de o grani>:. "a t. 7ingolp*, te

po>i na?te =ntr-o >ar: ?i e?ti =ngropat =n alta, c@t: vreme pentru cele dou: localit:>i nu

exist: dec@t un singur cimitir.0icul r@ul 0orge, r@ul-grani>:, avea s: >in: loc de s@rm:

g*impat:.+e podul care une?te 5ran>a ?i Elve>ia, ast:zi numai drapelele celor dou: >:ri marc*eaz:

grani>a peste care nu se putea trece =nainte f:r: viz: =n pa?aport.

6n sejur petrecut aici sta su& semnul surprizei..+entru a putea ajunge din 5ranta in satul

celor doua tari exista si varianta de transport cu vaporul. ceasta este posi&ila din c*eiul

Deve, unde acosteaza cel mai &:tr@n vas cu a&uri =nc: activ pe "acul "eman, Qmarea

interioar: a Elve>ieiQ. QDeveQ, =n v@rst: de... 132 ani, este cel care ofera senzatii inedit

de pitoresti spre t. 7ingolp*, satul Qen c*evalQ ceea ce ar =nsemna Qc:lareQ4 pe dou:

tari - 5ranta si Elvetia.

e?i are dou: prim:rii ?i &eneficiaz: de dou: sisteme judiciare distincte, t.

7ingolp* are ?i ast:zi o singur: paro*ie, un singur cimitir, o singur: &iseric:, ridicat: =n

secolul al XDII-lea. Iar dac: a existat un timp c@nd, pentru oficierea c:s:toriilor

religioase - ori pentru =nmorm@nt:ri - era nevoie de o dispens: care s: permit: trecerea
http://elvetia-cultura-si-cascaval.blogspot.com/2009/07/st-gingolph-satul-cu-dubla-cetatenie.htmlhttp://elvetia-cultura-si-cascaval.blogspot.com/2009/07/st-gingolph-satul-cu-dubla-cetatenie.html


13/47

mirilor, a na?ilor ?i a nunta?ilor - ori a &ocitoarelor ?i a rudelor ?i prietenilor defunctului -

dintr-o >ar: =n cealalt:, ast:zi g*eretele vame?ilor au mai mult... func>ie decorativ:.

st:zi, turi?tii o&i?nuiesc s: fac: popas aici special pentru a trece grani>a dintr-o parte =n

alta ?i =napoi, dup: Qprincipiul suveiciiQ, pe podurile care unesc cele dou: maluri ale

micului r@u 0orge.

Dec*ea g*eret: a gr:nicerilor poate deveni oric@nd punct muzeal. +e micul pod de

piatr:, dou: s:ge>i indic:( spre dreapta # 5ran>a, spre st@nga # Elve>ia

t. 7ingolp* sau aint 7ingolp*4 este o localitate care ast:zi e divizat: =n dou:( o parte

su& administra>ie francez: apar>in@nd de Kaute-avoie4, cealalt: su& administra>ie

elve>ian: cantonul Dalais4.

$umele se pare c: =i vine de la f@ntul 7angulp*us, care ar fi tr:it ca ermit =n aceast:

regiune. testat: documentar din anul 18ie minunata si insorita, fiind situata intre cei mai

inalti munti elvetieni, fapt care i-a dat titulatura de ;+erla lpilorS. stfel, aas-lmagell

se mandreste cu o pozitie foarte atractiva printre peisajele spectaculoase, faimoasa si ca

fiind locul de &astina al campionului olimpic +irmin Mur&riggen. aas-lmagell prezinta

atmosfera tipica a unui sat din Dalais, un loc preferat in special de familii. +rintre

atractiile statiunii% 0ara3ul natural Mattmar4este cel mai popular loc pentru o vizita si

turistii din toate colturile lumii calatoresc in fiecare an pentru a se &ucura de frumusetile

acestor locuri.

In valea aas puteti sa alegeti intre diverse activitati desfasurate pe munte. aca

sunteti un iu&itor al sc*iului, veti avea posi&ilitatea de a-l practica pe partiile de su&

varfurile majestuoase de B.333 m. +e langa faptul ca valea are o clima &landa si ofera 33

de zile de soare pe an, altitudinea de 1!33 metri deasupra nivelului marii garanteaza

zapada cea mai mare perioada a anului.


14/47

Infrmatii s4i Saas Almagell

+artiile de sc*i sunt situate la altitudine mare, oferind experiente incredi&ile atat

sc*iorilor cat si celor care prefera snoP&oardul printre decorurile montane magnifice ale

imprejurimilor la o altitudine de .


15/47

,. 'er0ier

Der&ier se afla in partea de D a Elvetiei in cantonul Dalais.Este una dintre cele

mai mari statiuni de vacanta si de sc*i din lpii Elvetiei. 0ulti sc*iori cu renume s -austa&ilit aici cu scopul de a profita de conditiile variate pe care le ofera spatiul pentru

practicarea diverselor sporturi.

Der&ier este situat =n municipiul agnes, din cantonul elve>ian Dalais. tatiunea

se afla pe o teras:, orientat: spre sud, la aproximativ 1833 de metri indreptata spre

masivul 7rand /om&in. Terasa se afla pe partea de est de Dal agnes, o vale situat: la

sud de 0artign.

In Der&ier se poate ajunge atat cu masina cat si cu trenul. e la 0artign un tren

regional cunoscut su& numele de aint-ernard Express4 duce la "e /*@&le, unde se

afla o o statie de auto&uz si telecanina.

Mona sc*ia&ila se intinde de la 1833m pana la 33 m muntele 5ort4.5ace parte din zona

de sc*i U B vai V , care include ( $endaz, Desonnaz, "a Tzoumaz, ?i T*on cu o

lungime de B13Rm.

Der&ier este renumita pentru off-piste sale. cestea includ itinerarii( Dallon

Wr&, Tortin, 7E$TI$E, 0untele 5ort, 0ont 7ele ?i alte nle cum ar fi, tairPa to

Keaven, HocR 7radina, /ol de 0ine, 5ontanet ?i /re&let.Der&ier se numara printrestatiunile montane a carei piste nu co&oara, muntele 7ele. atul detine F scoli de sporturi

de iarna si companii care se ocupa de pregatirea g*izilor montani.Dara se practica

alpinism, parapanta, inot, golf, tenis . e asemenea, populare sunt c:l:toriile cu trenul

de a lungul peisajelor montane.

5estivalul international de muzica are loc timp de 2 saptamani in fiecare an la

sfarsitul lunii iulie- inceputul lunii august, prima editie avand loc in 199B.e a lungul

timpului aici au cantat solisti precum ( 0art*a rgeric*, 0isc*a 0aisR, T*omas

uast*off, "ang "ang, ulian "lod Le&&er, Kilar Ka*n, "eif Ove ndsnes, Emanuel

x, and Yuja Lang.


16/47

-. Zermatt

Este situat la poalele de nord a 0atter*orn, =n lpii +ennini, la 13 Rm de granita

cu Italia.

Mermatt are o popula>ie de aproximativ 8!33 de locuitori, de?i popula>ia efectiv:

variaz: considera&il in functie de anotimp.atul este situat, la o altitudine de 1ii =n mun>i, inclusiv Houte Kaute care duce la /*amonix =n 5ran>a.pecificul

acestui sat consta in existenta unei cai ferate 7ornergrat&a*n, cea mai mare cale ferat: in

Europa situata la 3!9m.+entru a eviat poluarea autoritatile au impiedicat accesul in

statiune cu masinile proprii. cestea sunt lasate intr-o parcare securizata ,iar transferul in

centru este asigurat de auto&uze electice.

Mermatt este punctul de plecare al 7lacier Express, expressul cu cea mai mica

viteza din lume .si care timp de F ore si jumatate ofera calatorilor senzatii de neuitat intr-

o privesliste parca rupta din &asme.Este functional tot anul , iar in traseul sau suntstra&atute culmile inalte ale lpilor pana in t. 0oritz , punctul terminus.

0ersul pe jos, cu &icicleta , cataratul si excursiile pe culmile inalte ale lpilor

sunt activitatile cele mai intalnite in special vara. In fiecare an cei B333 de metri de partii

atrag mii de alpinisti . B33 de Rm de trasee de mers pe jos speciale pentru excursionisti

atrag pana si pe cei mai comozi turisti datorita peisajelor unice.

E5enimente :

ZHaiffeisen Open Mermatt - turneu interna>ional de tenis iunie N iulie4.

Z ump as* /lassic - concurs piste cele mai mari din lume, desc*is tuturor aprilie4.

Z 0atter*orn Eagle /up - turneu de golf in muntii din zona 7ornergrat august4.

Z Internationaler 0atter*ornlauf (cursa internationala in munte de la Mermatt la "acul

$egruaugust4.

Z 5estivalul de 5olclor august4.


17/47

. Orsi9res

"a o altitudine de 933 de metri, Orsires este casa unui numar de comori

ar*itecturale, &ijuteria indiscuta&ila in coroana fiind &iserica si clopotnita sa turn.

Orsires se &ucur: de o clima usoara si relativ uscata, fiind protejat de

impunatoarea masa a muntilor inconjuratori, inclusiv "e /atogne.

+e pantele sale cresc nenumarate plante medicinale ?i aromatice, folosite pentru a face

ceaiuri de plante,sau in fa&ricarea de produse de frumusete ?i de asistenta medicala.

Orsires ofera o multitudine de atractii, nu in ultimul rand acesta este locul de

nastere al lui ean 0aurice oris. +asionat de natura,creatiile sale utilizeaza un mare

numar de specialitati regionale,el com&ina produse ?i arome intr-un amestec de pricepere

?i maiestrie. e exemplu, vanatul de vara sau &udinca neagra.

ucataria este o form: de arta, iar in &ucataria sa, &ucatarul-sef este un maistru.

0ancarea foarte &una se gaseste atat in super&ele restaurante,cat si la nivel local,

produc:torii traditionali &azandu-se pe cunostintele generatiilor anterioare, au perpetuat

traditiile de sarare,de fa&ricare a &ranzeturilor inclusiv Haclette faimosul O/4,

producand fructe rosii, miere de munte, paine de secara si vin.

Toate aceste produse pot fi com&inate intr-un cos cadou)de exemplu Q"a /or&eilledWEntremont'.

atul Orsires este plasat ideal la mijlocul muntelui,oferind astfel o multitudine de

activitati de agrement.

Dara,drumetiile reprezinta cea mai populara activitate,cu peste B33 Rm de trasee

desc*ise pentru drumetii din toate regiunile.+oti urma trasee de invatamant sau poti urca

muntii vecini,cum ar fi iguille dWrgentire, cu al sau varf de 931 metri, ce constituie

punctul cel mai inalt din regiune.

Exista o intreaga serie de facilitati sportive, inclusiv terenuri de tenis, sali de sport ?i cai

de mountain &iRe.

Traseele marcate snoPs*oe reprezinta principala activitate pornind de la sat,

precum ?i partiile de sRi din apropiere ce satisfac toate stilurile ?i nivelurile.


18/47

Orsires este un loc ideal de sedere,aflandu-se la mai putin de 23 de minute de statiunile

/*ampex-"ac, "a 5oul, Dic*res, Espace uper aint ernard ?i c*iar Der&ier Dall[es,

una din cele mai mari si mai frumoase regiuni de sRi din Europa.

. 'e;snna#

Desonnaz este un sat de munte tipic al cantonului Dalais, situat pe o pant: mai

sus de ion,cu o priveliste frumoasa peste valea H*one ?i peste cea a lpilor erner.

Mona de drume>ii se extinde p@n: la culmile =nalte ale lpilor Dalais.

In timpul iernii,Desonnaz face parte din Q /ele +atru Dalles',zona de sRi, cu

peste B33 Rm de partii pregatite.

0ica statiune din Desonnaz, situata la circa 1233 m,se afla la1 de Rilometri de

ion,capitala cantonul Dalais.0ai jos,se afla valea H*one,iar in sens opus,lan>ul de nord

al lpilor Dalais, cu g*e>arii +laine 0orte.

Desonnaz im&ina o infrastructur: turistica moderna cu caracteristicile sale de sat

original ?i cu modul autentic al vietii montane si a economiei alpine.

/ei 33 Rm de cale pietonal: =n zona din jurul Desonnazului asigura oportunit:>i

pentru mai multe excursii provocatoare =n mun>ii =nal>i.In Desonnaz,plim&:rile te poarta

prin natura conservata intact,unde flora ?i fauna sunt protejate.Qisse de DexQ, untraditional canal de irigare QuoneQ4 tipic zonei Dalais dateaza din secolul 18, 12 Rm din

lungimea sa fiind intens restaurati, iar acum apa curge din nou.+entru familiile cu copii

cu v@rste cuprinse =ntre B ?i ! ani,=n sezonul de var: exist: un program de divertisment

prev:zut =n fiecare zi =n /lu&ul 6r?ilor. /opiii mai mari se pot =nt@lni =n Qun \ 5un

/lu&Q.


19/47

e =ndat: ce vine z:pada,Desonnaz devine un paradis al sporturilor de

iarn:./upa 0ondial: de curse avea loc pe %+iste de lWOursQ de mai sus de Desonnaz.

Imensul Q+atru D:iQ zona de sRi se intinde de la Desonnaz ?i "es /ollons N T*on

2333,atingand =n $endaz ?i 0ont 5ort 3m.In ceea ce prive?te Der&ier ?i "a

Tzoumaz,s-au desc*is nu mai pu>in de B13 Rm de pante ?i 98 de lifturi pentru sc*iori de

toate a&ilitatile.esigur, exist: scoli pentru sporturile de iarna pentru copii ?i adul>i,

precum ?i o mul>ime de activit:>i de iarn: alternative pentru non-sc*iori.

T" E5enimente

"uptele cu vaci - vaci com&ativ Eringer din Dalais lupta pentru titlul de QHeginaQ

sf@r?itul lunii iunie N inceputul lunii iulie4.

0arele Haid /ristalp - considerat a fi cea mai lung: ?i mai dura cursa de &icicletede munte din lume,acoperind o distan>: de peste 11 Rm ?i Ba de altitudine, de la Der&ier, prin intermediul Desonnaz, K[r[mence ?i

Evolne la 7rimentz august4.

i. atul de ast:zi p:streaz: aceste fragmente de istorie ?i continu: sa-i

intampine pe vizitatori cu un calduros &un venit.

Cn plus fa>: de gama larg: de op>iuni de drumetii, ourg-t-+ierre ofera

posi&ilitatea de a =ncerca un sport unic in Elvetia #rap jumping . Da puteti &ucura, deasemenea, de mountain &iRe , canoe , c:>:rare ?i de numeroase alte activit:>i.

Dia 5rancigena este un traseu cultural si o vec*e cale de pelerinaj catre Homa.Este

cunoscuta datorita r*iepiscopului ig[ric care a pastrat o =nregistrare detaliat: a

c:l:toriei sale de-a lungul acestui drum.Ospiciul mai sus de trecatoarea aint ernard


20/47

este at@t un monument cat si un loc de primire a turistilor.e peste o mie de ani aici s au

facut eforturi pentru a se construi cladireace avea sa devina una de mare inportanta

pentru turisti. Cnlesnirea si confortul au fost primele indatori ale canoanelor ,fiind ajutate

de cainii care se aflau aici ,care au contri&uit din plin la statutul si renumele

ospiciului.arr a fost cel mai faimos caine salvand vietile a numerosi oameni , dar ei isi

indeplineau sarcinile prin protejarea preotilor si g*izilor indiferent de vreme si

conditii.Ospiciul a evoluat astazi atat ruta cat si tunelul aint ernard sc*im&andu si

conditiile de stra&atere de catre turisti.Totusi preotii din aint ernard isi continua

traditiile oferind ajutor si confort calatorilor ,pelerinilor si celor care cauta sprijin

spiritual./ei care vin aici tre&iie sa viziteze muzeul,casele cu comori,custile de

cainiiunie-octom&rie4.

Iarna satul este transformat intr un centru de sporturi de iarna.tractia principalaa statiunii o reprezinta traseul spre Italia , traseul oferind o minunata plim&are de o zi cu

adevarat uimitoare.O scoala de sc*i si o gradina de zapada completeaza oferta.Trasele

incep din centrul satului oferind siguranta .Heteaua regionala este cea mai mare din

Elvetia.

>. C&am"e?$Lac

/unoscut de iu&itorii naturii ca 0ica /anada , acest sat pitoresc se afla situat in

jurul unui lac alpin .Intre "e /*@telet si "e /atogne se afla un platou magnific care

alaturi de peisajele intacte ofera un &un venit oaspetilor. esfasurandu se aici o etapa

importanta a turului 5rantei , /*ampex-"ac are o istorie lung: in turism."a inceputul

secolului al XX lea tuirstii care au sosit pentru prima data aici au contri&uit la na?terea ?i

dezvoltarea uneia dintre cele mai frumoase statiuni din cantonul Dalais.

Dalea dSrpette este o zona protejata , care este una din principalele resurse

turistice ale zonei.6n punct de plecare atat pentru traseele montane medii cat si inalte

catre refugiile montane Orn sau Trient , /*ampex "ac este un paradis al excursiilor.e

asemena statiunea ofera posi&ilitati de practicare a timpului li&er cat si a sporturilor cum

ar fi( plim&are cu &arca,plim&are pe marginea lacului,inot, volei pe plaja.

7radinile &otanice alpine expun turistilor &og:>ia ?i diversitatea din zona local: in

timp ce fortul su&teran de artilerie este un monument al strategiei militare de ap:rare


21/47

elvetiene./onstruit in intregime in su&teran aceast: structur: nu cuprinde doar posturi de

ap:rare ci si un spital, zone de odi*n:, o &ucatarie.

In anotimpul in care zapada domneste peste aceste meleaguri piroresti, lacul este

mereu ing*etat oferind intregii familii posi&ilitatea de a se &ucura de sporturile de iarna

incluzand aici sc*iul alpin,cu piste pentru toate nivelurile ,patinaj,alpinism.aca doriti sa

va im&unatatiti a&ilitatile privind sporturile de iarna puteti apela la scolile de sc*i care

organizeaza cursuri la toate nivelurile.0agazinele de sport ofera o gama larga de produse

cum ar fi dispozitive de alunecare, *aine si alte accesorii.

@. Riederal"

tatiunea montana se afla la 2Rm sud de g*eatrul letsc* #cel mai mare din

Europa , in lpii ernezi.atul se afla la o altitudine de 193m oferind turistilor o

priveliste minunata asupra lpilor +enini cu cele mai inalte varfuri cum ar fi

5letsc**orn , om si 0atter*orn .c*iorii incepatori se &ucura de cea mai mare parte a

pistelor, 3Rm,in timp ce sc*iorii experimentati si cai care practica snoP&oard au

posi&ilitatea de a alege off pistele aflate la partea superioara a muntelui.In Hiederalpse

foloseste teleca&ina deoarece satul are o populatie scazuta.F telesc*iuri opereaza pe 3Rm

din Hiederalp si pe partiile adiacente , fiecare dintre ele avand o capacitate de 9333 desc*iori pe ora .+e langa acestea mai exista 19Rm de trasee de tara.lte activitati in timpul

iernii sunt *eli sc*iul,drumetiile,patinaj,plim&ari cu sania trase ce cai, sanius.e

asemenea aici se afla un centru de sport precum si o piscina acoperita la ettermalp.Diata

de noapte este centrata in jurul restaurantelor , &arurilor si discotecilor , serile de folclor

fiind foarte populare.

Hegiunea ungfrau-letsc*-ietsc**orn a fost inclusa in +atrimoniul 6nesco

datorita multitudinii de situri naturale.

+rimind certifivat de calitate 5amilii]un venit', Hiederalp asigura servicii de inc*iriat

articole pentru copii precum si programe de activitati pentru acestia.ucatorii de golf vor

gasi aici cea mai mare gaura de pe un teren de golf din Europa.

Hiederalp alaturi de statiunile vecine e*alp,ettermalp si 5ies*eralp formeaza o

zona atractiva pentru turisti datorita drumetiilor la 7*etarul letsc*."a 0uzeul lpin din


22/47

coli&a istorica $agulsc*&almu', datan din 1


23/47

292


24/47

cest sat tipic de pescari isi exercita fascinul multumita stradutelor sale

caracteristice,portilor vec*ilor case ,+arcul monumental c*errer cu gradina sa &otanica

si &iserica anta 0aria del asso , intr-o pozitie elevata fata de centrul satului , de unde

se pot vedea foarte &ine imprejurimile.

CANTONUL )ERNESE$O)ERLAND

*.7EN(EN

tatiunea Lengen este situata la &aza varfurilor Eiger,0onc* si ungfrau.

tatiunea este renumita si pentru partia "au&er*orn - locul de desfasurare al /upei

mondiale de sRi alpin Lorld /up for lpine Riing4. esi este o asezare micuta vetiputea &eneficia aici de zone foarte &une de sRi si de facilitati caracteristice oricarei

statiuni mari. Este locul ideal pentru relaxare, plim&ari si alpinism.

Este ideal situat in centrul de sRi _leine c*eidegg # 0annlic*en cu pistele sale

faimoase "au&er*orn si Eigergletsc*er. Este una dintre cele mai populare si atractive

statiuni sportive de iarna din Elvetia.

A"res s4i:statiunea ofera diverse alte posi&ilitati de petrecerea timpului li&er

dupa sRi puteti opta pentru ( centru de fitness, parasailing, sauna, sala de jocuri, internetsau unul din cele B3 de &aruri si restaurante care va ofera posi&ilitati divese de

divetisment si mancaruri delicioase.

tatiunea este 133G inc*isa pentru masini. in parcarea principala din vale, se

poate urca cu un tren montan, pana la altitudinea de 12FB m, unde se afla si centrul

statiunii propriu zisa, cu *oteluri elegante.

cces distanta de la principalele orase( erna F3 Rm ) 7eneva 21 Rm ) Muric* 12 Rm

Turistii pot sa aleaga din 2! de *oteluri si mai multe apartamente.

+entru cei care nu doresc s: sc*ieze exist: cinci terenuri de tenis% "atinare Bi

multe acti5it12i, cum ar fi s1niuB% mini glf, precum ?i accesul la piscine =n aer li&er,

saun: ?i solar =n multe *oteluri. +entru divertismentul oferit vizitatorilor Lengen pune la

dispozi>ie distrac>ii ca mersul la cinema, concerte ?i spectacole folclorice.


25/47

0ul>i oaspe>i vin la 7engenpentru &inecunoscutul aer curat de munte, multe ore

de soare ?i lini?te. atul este cu adev:rat =nc@nt:tor cu ca&anele sale din lemn, care =i

confer: caracterul localit:>ii tipic alpine. Cn afar: de ca&ane exist:, de asemenea, mai

multe *oteluri moderne ?i case cu apartament care ofer: peste 8.833 de locuri pentru

fiecare &uget.

Date des"re statiune:

Se#nde iarna( ecem&rie - prilie

Altitudine lcalitate( 12F8 mCel mai inalt lift( 29F1 m

Cea mai lunga "ista(18 Rm

Lungime ttala "artii( 21 Rm

Sn0ard !ar4( 1

Ttal "artii( F8

!artii "entru ince"atri( 2B

!artii "entru intermediari( i la un nivel mediu =n ceea ce prive?te sc*iul se vor &ucura de pantele de la

Lengen ?i 7rindelPald, precum ?i de panorame ale =mprejurimilor v:ii "auter&runnen.

/ea mai mare parte a p@rtiilor sunt line, dar unele dintre ele mai a&rupte ?i mai te*nice,

utilizate pentru =ntreceri Inferno-c*i ?i triatlon reprezint: o provocare pentru sc*iori ?i

snoP&oarderi. /incisprezece teleca&ine ?i telesc*iuri sunt capa&ile s:

efectueze transportul a 9.333 de persoane pe or: ?i s: ofere acces la toate pantele din

0`rren.

ecem&rie marc*eaz: =nceputul sezonului de sc*i =n 0`rren, care se =nc*eie =n

aprilie. D@n:torii de reduceri se pot &ucura de vacan>: la pre>uri ieftine la mijlocul lunii

decem&rie, la jum:tatea lunii ianuarie ?i la jum:tatea lunii martie, c@nd =nc: exist: un


27/47

strat de z:pad:. +arcul ?i *alf-pipe provoac: snoP&oarderilor s: =?i testeze aptitudinile,

iar pentru cei care nu sc*iaz: exist: patinoare artificiale =n aer li&er unde pot s: patineze

sau s: joace curling. +ista rezervat: &o&ului este de asemenea utilizat: pentru datul cu

sania ?i este deseori folosit: de c:tre ?coala de sc*i.Cn cazul =n care prefera>i s: nu ie?i din

cas:, pute>i &eneficia de piscin:, sal: de fitness ?i o sal: destinat: sporturilor.

atul 0`rren v: >ine &inedispu?i cu minunate oportunit:>i de a v: distra, printre

care se num:r: ?i plim&:rile pe str:zile lipsite de trafic ?i s*oppingul =n multitudinea de

magazine mici.0`rren ofer: 2.333 de locuri disponi&ile de la simple *anuri, ca&ane de

sc*i la apartamente de lux, *oteluri, situate =n =ntreaga sta>iune. eara de divertisment de

o&icei cuprinde &aruri ?i clu&uri de dans.

/e nu tre&uie s: rata>i c@t timp sta>i =n 0`rren este restaurantul +iz 7loria, situatla o altitudine de 2.9F3 m pe muntele c*ilt*orn, care a ap:rut =n filmul ames ond %On

Ker 0ajestSs ecret ervice'. 5:r: =ndoial:, merit: ca to>i turi?tii s: fie martori ai

uimitoarei panorame alc:tuite din 233 de mun>i ?i, respectiv, B3 de g*e>ari =n

=mprejurimi.ac: v-a>i *ot:r@t s: merge>i =n vacan>: =n aceast: sta>iune, cel mai

recomandat este s: lua>i avionul p@n: la eroportul Interna>ional Muric* ?i de acolo s:

lua>i trenul pentru o c:l:torie de 183 de Rm p@n: la 0`rren.

,. (staad

7staad este o statiune pitoreasca si plina de farmec, inconjurata de 283 de

Rilometri de teren propice sc*iului. at construit in stil traditional cu fermecatoare ca&ane

alpine si un peisaj montan remarca&il, 7staad este situat in nord-estul lacului 7eneva, la

aproximativ doua ore de aeroportul 7eneva. 6n sRi&us realizeaza curse de la 7eneva,

prin "ausanne si 0ontreux

O zi in care conditiile meteorologice sunt nefavora&ile constituie oportunitateaperfecta de a vizita spectaculosul Mu#eu Olim"ic din Lausanne.7staad este renumit ca

fiind o statiune de clasa, dar este disponi&il si pentru turistii o&isnuiti. cesta ofera multe

atractii, mai ales pentru cei care sunt fericiti sa petreaca timpul uitandu-se la peisaje fara

sa piarda timp pretios.


28/47

+artiile din statiune, precum si cele aflate in imprejurimi sunt excelente pentru

sc*iorii incepatori si intermediari. /ei care cauta varietatea si activitati mai provocator

pot sa profite de permisul 7staad uper Ri Hegion care include domeniile de sc*i

7staad, /*ateau dSOex, Hougemont, annen, Dillars, "esin si g*etarul ia&lerets.

ceasta zona ofera partii mai mult decat suficient pentru a fi toata lumea fericita.

In intreaga regiune exista


29/47

atat de facil. atorita prezentei g*etarului satul a primit &inecunoscuta denumire de U

atul 7*etarului V.

7rindelPald este o comun: =n districtul InterlaRen din cantonul erna, =n Elve>ia.

atul este situat la 13B m 93 ft4 =n lpii ernei.cest sat ,devenit statiune turistica,

reuseste sa atraga tuirstii prin zonele de sc*ii compuse din pante a&rupte pentru

incepatori, prin existenta g*etarului Eiger care ii determina pe cei experimentati sa

practice diverse sporturi.Insa exista si activitati care nu sunt destinate sc*iorilor cum ar fi

saniusul si drumetiile.Dara tuirstii vin aici pentru a parcurge traseele tuirstice din lpi.

atul are o populatie de !39 locuitori ,din care 18G sunt straini./ea mai mare parte a

populatiei vor&este germana , portug*eza si franceza.

e asemenea aici sunt intalnite si cateva traditii fiind o zona &ogata in folclor, unde veti

putea admira frumoasele costumele traditionale si puteti afla care sunt secretelefermierilor montani de exemplu cum este preparata &ranza.

Acces:

/u masina( utostrada duce la ale, 7eneva sau Muric* via ern prin piez. e la

piez drumurile principale sunt &une si ajung prin InterlaRen la 7rindelPald.

/u trenul( Exista trenuri directe catre InterlaRen de aici exista un tren de legatura

catre 7rindelPald durata aproximativa a calatoriei fiind de aproximativ 8 minute.

/u avionul ( eroporturile internationale au trenuri de legatura catre InterlaRen -7rindelPald. Iar la aeroportul de la ern elp exista taxiuri care te duc la gara.

istante de la Muric* aproximativ 198 Rm de la ern F3 Rm de la asel 1F8 Rm si de

la 7eneva 233 Rm .

pres sRi ( lte activitati pe care le puteti practica in statiune sunt la centrul de sport

&oPling, inot si tenis si in exterior pescuit, golf si minigolf) calarie, paragliding, catarari

pe g*etar) sau vizitarea muzeului.

Restaurante :

+entru a aservi masa puteti incerca unul din restaurantele ( Hestaurant ella Dista, in

care veti gasi &ucate foarte gustoase si o atmosfera de ospitalitate) /*ez 0arianne cu

terasa de unde aveti privelisti extraordinare si mancaruri delicioase. Hestaurant c*mitte

daca preferati mancarea vegetariana, veti gasi aici o atmosfera romantica, la lumina

lumanarilor si muzica in surdina iar pentru specialitati traditionale puteti incerca Kotel


30/47

lpen*of care are drept motto U produse traditionale direct pe masa dvs V gatite de insusi

proprietarul restaurantului dupa retete traditionale.

CANTONUL (RAU)UNDEN

1.(UARDA

7uarda este o sta>iune montan: faimoas: la nivel interna>ional, cu o ar*itectur:

unic: ?i peisaje impresionante. atul de vacan>: este situat deasupra v:ii Engadine ?i este

cel mai frumos loc din zona cantonului 7rau&`nden, =n estul Elve>iei. tr:zile =nguste,

casele =nalte de piatr: cu fa>ade decorate =n stil graffitto, u?ile ?i ferestrele de lemn

confer: un ?arm aparte acestei sta>iuni. atorit: acestui lucru, gen>ia de /onservare a

+atrimoniului Elve>ian a clasat 7uarda drept unul dintre ora?ele din Elve>ia de o

importan>: na>ional:. /ei care au vizitat 7uardaspun c: acest loc este =nv:luit de o aur:

mistic:.

atorit: amplas:rii izolate, 7uarda a fost =n trecut un loc aproape p:r:sit, =ns:

acum este un loc plin de via>: datorit: unui proces amplu de restructurare.

st:zi, 7uarda este o faimoas: sta>iune, cu o popula>ie care tr:ie?te =n special de pe urmaturismului ?i a comer>ului. Este destina>ia perfect: pentru cei care doresc s: petreac: un

concediu lini?tit, =n care s: se relaxeze cu activit:>i =n aer li&er. +riveli?tea mirific: a

locului, frumoasa vale Engadine ?i impun:torii mun>i olomi>i v: vor fermeca ?i v: vor

purta =n timp, astfel =nc@t ve>i recunoa?te multe din decorurile folosite la noua ecranizare

a faimosului film Keidi'.

7uarda este foarte atractiv: ?i =n ceea ce prive?te sportul. +e durata iernii, sc*iorii

se pot &ucura de p@rtii excelente, trasee de plim&are =nc@nt:toare, o pist: pentru s:niu? ?i

o por>iune de F3 de Rm de p@rtie desf:?urat: de-a lungul v:ii Engadine pentru sc*iul de

curs: lung:.

t@t sc*iorii =ncep:tori, c@t ?i cei intermediari sau c*iar avansa>i pot practica acest

sport pe p@rtii adecvate lor, iar cei care nu sunt ini>ia>i =n acest sport o pot face c*iar


31/47

acolo, cu un instructor personal. /ei care iu&esc natura, dar nu sunt =mp:timi>i ai

sporturilor de iarn: pot alege =ntre rafting pe apele repezi ale r@ului Inn, drume>ii de-a

lungul v:i pitore?ti Engadine, excursii cu calul sau cu &icicleta pe pante a&rupte sau

plim&:ri romantice cu sania tras: de cai la apusul soarelui. Miua o pute>i =nc*eia

=n relaxanta lume a spa-ului ?i a &:ilor cu a&uri sau =n r:sf:>ul saunei ?i a pac*etelor

Pellness. 7uarda v: ofer:, de asemenea, o palet: larg: de op>iuni =n ceea ce prive?te

petrecerea timpului li&er, ?i anume( delectarea cu delicatese specifice locului =n

restaurante ?i cafenele rustice, sesiuni de s*opping pe str:zile vec*i ?i =nguste ale

ora?ului, c:ptu?ite de-o parte ?i de alta cu magazine ?i &uticuri ?ic unde ve>i g:si

suvenirurile perfecte care s: v: aminteasc: de aceste locuri minunate, participarea la seri

de film =n aer li&er, concerte religioase sau de ce nu, c*iar excursii =n satele =nvecinate

rdeu ?i 5tan, unde cu siguran>: ve>i avea ce vizita.

5ie c: v: decide>i s: v: caza>i =ntr-un *otel, apartament sau o pensiune ori ca&an:,

v: ve>i &ucura de condi>ii excelente de cazare, ospitalitate ?i ve>i putea profita la maxim

de numeroasele oportunit:>i pe care aceast: sta>iune =nc@nt:toare le are de oferit.

+. uf

uf este o parte a comunit:>ii din valea vers. e localizeaz: la o altitudine de

212< de m, afl@ndu-se astfel =n etajul alpin. Cn uf locuiesc circa 2B de persoane din ?ase

familii. uf este a?zezarea la cea mai mare altitudine din Elve>ia, care este locuit: tot anul.

+e l@ng: cele c@te-va case, exist: =n uf ?i o serie de localuri ?i un lag:r pentru

turi?ti. +e l@ng: altitudinea sa deose&it:, satul este de asemenea interesant ca punct de

=ncepere pentru *iRing sau ciclism c:tre pasurile eptimer, pl gen, ulier ?i an

ernardino, c:tre 0aloja, ivio sau =n ergell.


32/47

SATE CU CARACTER !ARTICULAR

1.Rugemnt

Este un sat traditional din valea +as dWEn*aut, al carui peisaj se remarca prinvarietatea florei si faunei.In urma cu o mie de ani oamenii lucrau in agricultura si

practicau mestesugurile traditionale din munte.

/alitatea vietii lor cat si fericirea se reflecta in ca&anele construite din lemn,

impodo&ite cu lemn , decorate cu motto uri.

iserica apartine ar*itecturii romanice , finnd construita in secolul XI de catre

caluigari din ordinul lui /luniac.tat &iserica cat si castelul adiacente, am&ele construite

pe fundatia manastirii anterioare sunt protejate.

+.)ug;$'illars

oug-Dillars este o comun: din cantonul elve>ian Daud, situat =n districtul

0orges.Inglo&eaza numeroase vile luxoase si cartiere coc*ete datorita faptului ca ofera o

imagine de ansam&lu a lacului "eman.cest sat gazduieste de asemenea faimoasa

QTristan c*ocolatierQ care este conssiderata cea mai fina ciocolata din Elvetia.

,. Cte$au?$Jee

flat intr-una din vaile 0untilor ura, in anul 1!!B aici incepe istoria +iaget .

6nul din cele mai renumiti producatori de ceasuri pe plan mondial a fost la inceput un

mic atelier, apartinand lui 7eorges-Edouard +iaget. telierul era in cadrul fermei

familiei, produsele sale fiind realizate in urma primirii unor comenzi din parteaproducatorilor elvetieni de ceasuri.

ingurul element de &rand din perioada de inceput era reprezentat de semnatura

+iaget, care a devenit in scurt timp cunoscuta printre doritorii unui ceas de inalta precizie

si cu un design deose&it. /omenzile au crescut astfel iar afacerea a devenit una de

familie. 5aima produselor realizate de +iaget a trecut muntii in primii ani ai noului secol,


33/47

si comenzile au inceput sa vina si din partea altor producatori de ceasuri, sau direct din

partea clientilor.

facerea a fost preluata in 1911 de catre Timot*ee +iaget, fiul fondatorului, care a

reusit sa mentina in deceniile urmatoare standardele impuse de casa +iaget. 6nul din

elementele adoptate de familia +iaget a fost folosirea materialelor pretioase in cadrul

procesului de realizare a ceasurilor, acestea fiind inca din acele timpuri atent asam&late

de unii din cei mai renumiti ceasornicari din lume. Iar renumele atelierului din /ote-aux-

5ees a continuat sa creasca in urmatoarele decenii pana cand familia +iaget a luat o

decizie care avea sa influenteze radical istoria +iaget.

7erald si Dalentin, a treia generatie de conducatori ai atelierului de orologie, au

luat in 19B decizia de a inregistra +iaget ca marca. in acest moment +iaget a devenit

practic o companie de sine statatoare, realizand si comercializant produsele su& &randpropriu. Iar renumele produselor +iaget, castigat in peste jumatate de secol, a dus la

inregistrarea unui succes resunator inca din primii ani, clientii dorind sa ai&a in posesie

un ceas realizat de compania +iaget, nu doar in atelierul din satul elevetian.

+roductia a ajuns in scurt timp la maximul capacitatilor, in ciuda faptului ca

nepotii lui 7eorges-Edouard au desc*is in aceeasi localitate o fa&rica dotata cu

ec*ipamente moderne. /omponentele au continuat sa fie realizate de catre companie,

asam&larea fiind de asemenea in realizata, manual, in propria fa&rica. cest fapt a dus ladezvoltarea companiei, iar numarul de angajati a crescut, familia +iaget fiind in

continuare implicata aproape in totalitate in realizarea ceasuri de un lux desavarsit

ANALIZA COM!ONENTELOR ACTI'ITATII DE TURISM RURAL

Turismul rural se sprijina pe majoritatea tipurilor de primire turisti receptie4

existente , pe dotarile ce se regasesc in mare parte in proprietate privata a locuitorilor din

spatiul rural, practicanti in calitate de prestatori4 ai activitatilor turistice.

Heteaua turismului rural reprezinta cea mai &una organizere in cadrul statelor /omunitatii

Europene. ceasta datorita(


34/47

conditiilor de organizare create)

a organismelor nonguvernamentale nationale si internationale existente)

sprijinul primit din partea statelor credite pe temen lung, cu do&anda de -B G-

5ranta, 7ermania, ustria - scutire de impozit pe activitatea turistica desfasurata,

sprijin logistic, formare de cadre si indrumare,. prin intermediul programelor

+KHE)

experientei castigate si dorintei de perfectionare manifestate permanent.

/ele mai de sus pot fi conjugate cu legislatia anti-trust, cu incurajarea permanenta a

afacerilor mici si mijlocii' cu capital familial si nu in ultimul rand cu un foarte vec*i

concept german 0ala o*n-ussnis 7uide Efopeen'4 asupra vietii de familie si in

special legat de pozitia femeii in societate Rinder, Ruc*e und Rirc*e' copil, &ucatarie

si &iserica'4 - care au condus la o&tinerea unor rezultate deose&ite si o promovare

ascendenta a turismului rural in tara cantoanelor.

/elor care vor alege una dintre sutele de oferte ale 7*idului ospitalitatii rurale in

Elvetia, sunt propuse, in afara serviciillor de gazduire - cu mic dejun, demipensiune sau

pensiune completa - itinerarii( cicloturistice, calare, cu caruta sau caleasca) vizite in

ateliere ale artizanilor, sejururi pentru naturalisti vanatoare, fotografica4) peripluri per

pedes plim&ari, drumetii, pelerinaje, peripluri'mergand pe jos'4.

Incercand a realiza o fotografie a produsului turistic rural elvetian vom constata ca el

se caracterizeaza prin( imensul efort investitional pentru ec*ipare, preponderent al

unitatilor de mici dimensiuni si caracterul familial al acestora) nivelul calitativ al

ec*ipamentelor *oteliere im&unatatit continuu salon, &ar, salon T.D, sala de jocuri,

sauna, piscina, etc4.

Tinand cont de necesitatea existentei unor dotari pentru practicarea sportului in orice

anotimp, vacantele elvetiene sunt de neconceput in momentul de fata fara ( centre de

ec*itatie, terenuri de tenis, piscine acoperite, sala de masaj, solarium, &ufete, sauna,


35/47

patinoare, partii de sc*i, tunuri de zapada artificiala lacuri colectoare4, masini de &atut

zapada.

Cn 19F1, Elve>ia a =nregistrat B iNturist la *oteluri ?i 28 333 333 de

nop>iNturist =n apartamente de vacan>:, =n camere particulare, =n campinguri etc.

Dec*imea acestor preocupari - in 19F9 s-au do&andit 133 de ani - au condus la

realizarea traditiei. Totul a pornit de la pozitia geografica a lpilor, regiune aflata la

intersectia rutelor est-vest, nord-sud, caracterizata printr-un trafic ridicat.e asemenea ,

granitele cu statele 5ranta , ustria si Italia , state dezvoltate, au contri&uit la relansarea

regiunii si implicit realizarea unei infrastructuri turistice de invidiat in cadrul satelor

turistice.

Dacantele la fermele taranesti' au condus, printre altele, la o concluzie apreciata si

&ine cunoscuta - a gazdelor receptorilor-prestatorilor de servicii turistice4( 'un oaspete

pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice alta activitate in cursul unui an intreg'.

rept urmare, in 19!3 a fost inaugurat un proiect de amenajare de al 0area $ordului

pana la lpi', ce-si propune realizarea a 2333 de locuinte de vacanta cu circa 13 333 de

camere cu unul si doua paturi4.

Hezultatele o&tinute in zona lpilor sunt o urmare fireasca a programului initiat de

0inisterul griculturii si al /omertului, sugestiv intitulat +lanul Derde', prin care s-au

acordat gospodariilor alpine imprumuturi credite4 cu o durata de ram&ursare mare 18

ani4 si o do&anda scazuta -8G4. Toate acestea au condus la( omologarea si functionarea

a 28 de sate turistice, in care o familie din doua primeste turisti la ferma, in medie

existand - la fiecare ferma-< paturi. stazi in intreaga zona alpina o treime din

gospodariile aflate in mediul rural inc*iriaza spatii de cazare.

/orelerea eforturilor si necesitatea desfasurarii unei activitati calitative - in conditiile

cresterii concurentei - au contri&uit la infiintarea Organizatiilor Turistice atesti OT4, si

a /entrelor de dministratie a Organizatiilor Turistice atesti /OT4 la nivelul

cantoanelor. In intampinarea cestor initiative au venit indicatele de initiativa sateasca',

Oficiul de turism al catonului' si Oficiul pentru promovarea turismului elvetian'.


36/47

/azarea in satele turistice se poate organiza si amenaja su& multiple forme, care

depind de locul si tipul amplasarii locatiei in munte, su& munte4.Henta&ilitatea este cu

atat mai mare cu cat amplasarea este mai strategica, caile de acces &ine intretinute,

oportunitatea de a se &ucura de frumusetea peisajului, cultura locala si ar*itectura

specifica mai mari.

In functie de gradul de relationare al &eneficiarului cu locuitorii din spatiul rural exista (

Ca#are in case de tara care tre&uie sa ai&a anumite caracteristici

constructive, sa fie locuinte traditionale ce respecta ar*itectura zonei. ceste

locuinte pot fi inc*iriate in intregime sau pe camere )pot fi noi sau rea&ilitate,

gestionate de familiile care exploateaza afacerea si locuiesc in gopodarie.

Turistii pot &eneficia de o masa copioasa traditionala , de searate cu specific , de

plim&ari cu trasura , de diverse demonstratii culinare , de lectii de gatit produse

autentice.

Ca#are la ferme situate in afara vetrei asezarilor, in sanul unei exploatatii

agricole de un anumit tip #in aceasta zona preponderente fiind fermele

zoote*nice , specializate in cresterea vacilor .5ermele ofera pe langa serviciile

de cazare si mancare , posi&ilitatea de a participa la diferite activitati specifice,

la programe educative sau de descoprire a ruralului , unde contactul cu familiagazda este direct.

e asemenea turistii pot deveni pentru o zi fermieri , deprinzand cateva dintre

muncile acestora.erile se pot inc*eia cu focuri de ta&ara , concerte folR si cine

traditionale.

Ca#are rurala inde"endenta, intr-o unitate integrata in rural *otel , *ostel,

motel, ca&ana4.In Elvetia , tara cu traditie in turismul rural s-a conturat in timp

, o adevarata U *otelarie rurala V , care include locuri de cazare oferite in case

de oaspeti, *anuri, *oteluri, pensiuni.ceste corespund celor mai inalte

standarde atinse in domeniul *otelariei internationale , calitatea fiind pentru

elvetieni principalul atuu cand vine vor&a de vanzarea produselor

proprii.Koteluri luxoase , dar care respecta cu rigurozitate ar*itectura locala

vin ca sprijin in vederea vanzarii produseului turistic. ceste detin toata


37/47

facilitatile pentru a face dintr-o vacanta un vis devenit realitate. +ersonalul

calificat depune tot efortul pentru a satisface fiecare dorinta a turistului intr-un

mod cat mai elegant .

Elve>ia are o re>ea de ca&ane particulare, destul de &ine pus: la punct. unt a?a-

numitele )K) 0ed and 0rea4fastde care turistul cu resurse modeste se poate &ucura

=n PeeRend sau pe durat: mai lung: f:r: a-?i face praf rezervele financiare. Cn aceste

condi>ii, dou: persoane n-ar tre&ui s: c*eltuiasc: mai mult de ieni pe zi,

pentru cazare cu mic dejun.

istemul edb reaRfasts este foarte popular in tarile anglo-saxone , este foarte

practic, flexi&il, ieftin si este placut de catre turistii prietenosi , pusi mereu pe picior de

plecare si practici.tandardele de ec*ipare ale camerelor corespund celor mai strictecriterii ce au fost sta&ilite in cooperare cu 5ederatia elvetiana de turism. Editia anuala a

g*idului Qed and reaRfast Pitzerland' include fotografii si descrieri exacte ale

unitatilor de cazare. escopera primirea caduroasa a elvetienilor./el mai &un mod pentru

a face acest lucru este sa asculti oamenii care au contri&uit la constructia acestor mijloace

practice si populare de cazare.

"ocuitorii Elvetiei sunt cunoscuti pentru caldura sufleteasca si pentru dragostea

lor de viata , placandu-le dialogul ?i m@ncarea &un:. 0icul dejun, la ei, atingeperfec>iunea, dac: ne g@ndim c: include cele&ra %assiette valaisanne' jam&on crud,

salam uscat, c@rnat afumat, carne uscat:4, p@inea de secar: valezan:, untul >:r:nesc,

sm@nt@na delicat:, numit: aici %dou&le crme', dulce>urile din fructe de p:dure, laptele

ecologic ?i ceaiul din plante alpine. Desela, garniturile de mas:, a?ezarea scaunului cu

fa>a spre munte, focul &ine dozat =n ?emineu, ca ?i alte detalii de decor, contri&uie la

starea de &ine cu care tre&uie =nceput: o zi.

/ea mai &una afacere pentru o iarna speciala este sa iti pui g*etele de iarna si sa

mergi pana la ferma lui 7iusi si a /arlei din satul isentis, cantonul 7rau&unden. Mapada

este de un al& pur , iar linistea este intrerupta doar de respiratia turistilor nara&datori sa

ajunga in feericul loc. e departe se pot vedea luminile fermelor , lumini ce stralucesc si

parca te indeamna sa petrece o noapte intr-o atmosfera de poveste.7*etele parca te

g*ideaza spre ferma , unde, dupa un pa*ar de vin rosu fiert, te poti &ucura de peisajul


38/47

unic in compania sunetelor de clopot ale vacilor existente in ferma.imineata este

inceputa cu servirea deliciosului fondue intr-un restaurant cu un am&ient prietenos si

familial.+retul este de


39/47

In ceea ce priveste un loc de cazare special , pentru o vacanta unica , Elvetia

este U mama U inventivitatii . stfel , poti dormi intr-un cadru conforta&il, romantic , dar

inedit in asa numitele U sate igloo V din cantonul 7rau&`nden.Igloo #orf este un

exemplu . $umarul satelor igloo sunt intr-o continua crestere.Ele sunt amplasate in

apropierea zonelor de sRi , in aproape toate regiunile.In timpul orelor de sRi , igloo-rile

sunt desc*ise vizitelor , unde se poate consuma traditionalul fondue sau se poate servi o

&autura calda. eara , ele devin camere normale de *otel, iar cele 1F igloo-uri sunt

conectate intre ele printr-un urias coridor. peciale sunt insa saunele, piscinele si igoou-

rile romantice de 2,


40/47

In cadrul *otelelor, acestea dispun de propriile resturante . O masa cu un caracter

aparte o are cea in cadrul fermelor, unde turisiti pot fi partasi la preparea macarii si de ce

nu , pot ajuta c*iar. erile sunt infrumusetate de focul de ta&ara si cantecele autentice

elvetiene.

$u pot lipsi magazinele cu produse proprii , unde este imposi&il sa nu gasesti

cele&ra ciocolata elvetiana si &ranzeturile ce au facut inconjurul lumii . cestea dispun de

serviciul de degustare si este inevita&il sa pleci fara a cumpara ceva .

Ser5icii de trans"rt

Infrastructura de transport este deose&it de &ine pusa la punct . Heteaua de sosele

se poate spune ca atinge perfectiunea , c*iar si in satele izotate de munte . Elvetienii se

pot lauda cu o retea de autostrazi foarte &ine pusa la punct indiferent din ce tara ai intra .atorita poitiei centrale , Elvetia este deservita de o retea de trans"rt fer5iar

internationala de viteza . /urse zilnice leaga Elvetia de orasele cele mai mari in

7ermania, Italia, ustria, pania, 5ranta , /e*ia, 6ngaria, candinavia , enelux. /ele

mai multe trenuri includ &aruri si compartimente conforta&ile pentru dormit.e asemenea

acest transport este utilizat pentru a ajunge in cele mai inalte zone alpine . In Mermatt

exista o cale ferata (rnergrat0a&n, cea mai mare in Eur"a situata la ,>@m.

Trenuri internatinale

7erman( eutsc*e a*n

5rom 5rance( T7D "ria

5rom Ital( /isalpino

5rom pain( Elipsos

5rom t*e $et*erlands( $ Kispeed

In t*e $ig*t( /it$ig*t"ine

In Linter( noP-Express

aca optam pentru trans"rtul aeriantre&uie stiut ca Elvetia are 8 mari

aeroporturi la Muric*, erna, asel, 7eneva si "ugano. Piss International ir "ines este

compania aeriana nationala si leaga statul de F3 de destinatii internationale in B2 de tari.
http://www.bahn.de/http://www.tgv-lyria.com/http://cisalpino.com/http://www.elipsos.com/http://www.nshispeed.nl/http://www.citynightline.ch/http://www.schnee-express.com/http://www.bahn.de/http://www.tgv-lyria.com/http://cisalpino.com/http://www.elipsos.com/http://www.nshispeed.nl/http://www.citynightline.ch/http://www.schnee-express.com/


41/47

Transferul de la aeroport catre marile orase Muric* si 7eneva este asigurat de trenuri ce

circula la fiecare 13-23 min., cu un timp de calatorie de 13 minute. Interciturile ce

circula din ora in ora pleaca de langa aeroport si leaga aceasta zona de marile orase

.Exista si o retea de auto&uze ce leaga garile de zonele periferice ale marilor orase si de

satele montane.uto&uzele pleaca din 3 in 3 de minute , iar calatoria dureaza 18-23

minute.

Trans"rtul "e ca0lueste asigurat de o retea densa de funiculare ,

teleca&ine , telescaune , telesc*iuri si telegondole ce permit turitilor atingerea celor mai

inalte zone alpine , cat si sc*iorilor de a putea practica acest sport .

_ilometrii de transport pe ca&lu asigura transportul zilnic a unui flux urias de turisti in

cele mai sigure conditii.

0area interioara a Elvetiei , "acul "eman , cat si celelalte lacuri suntdeservite de trans"rtul na5al, vase de mici dimensiuni , &arci tranziteaza zilnic pentru

a transporta calatorii de o parte si de alta a lacului. In cazul satului t. 7ingolp*-satul cu

du&la cetatenie, pentru a ajunge din 5ranta in Elvetia tre&uie traversat lacul cu un vec*i

vas cu a&uri , principala atractie a zonei.

Ser5icii de agrement

Odata cu diversificarea posi&ilitatilor de cazare si cresterea nivelului de confort s-

au dezvoltat si o serie de activitati care sa ii mentina pe turisti activi si relaxati in

perioada sejurului la tara.ervicii de cazare nu mai sunt suficiente pentru satisfacerea

cerintelor, succesul afacerii depinzand tot mai mult de serviciul de agrement.

cesta se poate desfasura in interiorul locatiilor cursuri de mestesugarit, jocuri,

degustari, prepararea mancarii4, cat si in afara calarie, sRi, drumetii, activitati agricole4.

In zonele alpine sunt amenajate partii de sRi cu diferite grade de dificultate dotate cu

mijloace de transport prin ca&lu ) terenuri de sport ) patinoare ) terenuri pentru ec*itatie.

In interior se pot amenaja serate cu diverse teme, clu&uri, discoteca, cinema.e asemenea

se pot organiza concursuri tematice.


42/47

In Elvetia , utoritatea $ationala de Turism coopereaza cu detinatorii de unitati

de cazare in vederea crearii de asociatii mixte ce pot suporta mai &ine concurenta,

contri&uind la amenajarea teritoriului cu unele dotari.

STRATE(II DE !ROMO'ARE ALE !RODUSULUI TURISTIC

RURAL

+rodusul turistic rural reprezinta ansam&lul de servicii oferite in cadrul spatiului

rural, care tre&uie sa raspunde nevoilor si asteptarilor vizitatorilor( cazare, masa,

agremenF, informatii turistice, practici agricole.

+romovarea produsului turistic se poate face in diverse moduri, sporind valoarea

acestuia(

Targuri, festivaluri si evenimente speciale # pun in valoare potentialul turistic al

zonei. ceste evenimente pot fi organizate cu ajutorul sponsorilor sau

organizatiilor de turism rural.

Emisiuni la radio

Emisiuni la tv in care sa se descrie un anumit sat rural

poturi pu&licitare care sa contina satul rural la ciocolata, &ranzeturi4

+liante distri&uite gartuit in gari, aeroporturi , vama

+ostere

fise in locurile pu&lice

Implicarea institutiilor culturale, &irourilor liniilor aeriene, &irourilor oficiale din

tarile emitente de fluxuri turistice,/amerei de /omert Exterior

+u&licitate in ziare


43/47

ANALIZA S.7.O.TTurismul rural in #na Al"ilr % EL'ETIA

!UNCTE TARI

+ozitia geografica a Elvetiei in cadrul Europei +rezenta lpilor Infrastructura de transport foarte &ine dezvoltata retea de sosele exostenta pana aproape

de culmi4 tructuri de cazare difersificate(*oteluri,pensiuni,ca&ane,campinguri. iversitatea produselor agro-alimentare ecologice +oluarea redusa in majoritatea zonelor rurale ucataria traditionala si specialitati regionale esfasurarea de multiple evenimente culturale $umarul mare de turisti straini din toata lumea care sunt viziteaza aceste statiuni

Estistenta unui sistem organizat de indicatoare pentru o&iective si trasee turistice ingari,aerogari,autogari,drumuri europene. Existenta unui sistem de rezervare on-line Transportul pu&lic catre o&iective turistice este &ine organizat si promovat +ersonal specializatconducere si executie4la nivelul structurilor de primire turistice ezvoltarea infrastructurii de agreement Traditie in activitatea turstica rurala olutii diversificate de petrecere a timpului +rezenta scolilor de sRi. +rezenta &randurilor elvetiene renumire de cesuri, ciocolata, &ranzeturi , care a

atras de-a lungul timpului fluxuri importante de turisti Existenta unor legende # cea a lui Keidi, fetita muntilor din cartea scriitoarei

elve>ience o*anna pr. +rezenta pe taramurile lpilor a vacutei 0ilRa.

!UNCTE SLA)E
http://ro.wikipedia.org/wiki/Johanna_Spyrihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Johanna_Spyri


44/47

$ivelul redus al indicelui de utilizare a capacitatii de cazare si a duratei medie de sederein regiune,in raport cu potentialul turistic existent

glomeratia in staiuni +returile ridicate "ipsa structurilor de cazare pentru turistii cu venituri medii

O!ORTUNITATI

Interes international crescut pentru turismul cultural,ecoturism,turism rural de aventura Exploatarea zonelor montane pe tot cursul anului prin

drumetie,ec*itatie,alpinism,sporturi extreme,sRi Existenta unei infrastructuri turisticetransport,cazare,alimentatie,agreement4 &ine puse la

punct tragerea unui mare numar de turisti pe tot parcursul anului /resterea cererilor turistice +romovarea traditiilor fiecarei zone

RISCURI

egradarea mediului inconjurator

uprapopularea satelor Henuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale +ierderea calitatii vietii orinta turistilor de a se orienta spre alte statiuni turistice


45/47

Circuit , #ile

St.Mrit# $ Zermatt % (lacier E?"ress

/ei care viziteaza Elvetia pot profita de un mini circuit ce se desfasoara pe

parcursul a zile cu plecare din Orasul t.0oritz pana in satul transformat in statiune

turistica Mermatt.

St. Mrit# = (lacier E?"ress !remium $ Zermatt

Tur de zile 2 nop>i4 plus o noapte petrecuta la Der&ier ,statiune unde se ajunge cu un

autocar inc*iriat.

Ziua I.

osire =n t. 0oritz cu trenul, la clasa a doua, de la grani>: sau de la oricareaeroport din Elve>ia.

/azare =n t. 0oritz. "a Kotelul 0onopol,*otel de B stele, /apacitate


46/47

Ziua II.

zi ve>i urca in trenul (laciar E?"ress !remium', unul dintre cele mai

faimoase trenuri din lume. De>i c:l:torii din t. 0oritz p@n: =n Mermatt. Cn cele F ore ?i

jum:tate trenul trece peste 291 de poduri, prin 91 de tunele ?i traverseaz: pasul O&eralp

la o altitudine de 23 metri. De>i c:l:tori f:r: oprire ?i cu siguran>: v: ve>i &ucura de

peisajele montane, p:duri, v@rfuri alpine ?i ve>i fi fascinat de traditiile ?i cultura de secolepe care le ve>i vedea pe parcursul c:l:toriei. Odat: cu rezervarea pute>i opta si pentru un

pranz.

/azare =n Mermatt. tel (arni Elitde ZZZ , apacitate 2B camere, BB

paturi5acilitati sala mic dejun, &ar countr cu masa de &iliardpecial Transfer gratuit gara

Mermatt - *otel/amere aie sau dus, L/, telefon, radio, TD, mini&ar, uscator

Ziua III

Miua a treia presupune inc*eierea plim&arii cu 7lacier Expressul si continuarea

circuitului inspre Der&ier sat turistic situat in apropierea statiunii Mermatt . tatiunea

elvetiana de sRi Der&ier face parte din zona de sRi uatre Dallees, cu acces la B12 Rm

partii de sRi, cu 19< piste individuale deservite de 92 sRi lifturi. In plus fata de zona de sRi

in sine B12 Rm de partii de sRi in Der&ier4, sRi lift pass-ul va permite sa sc*iati sau sa

faceti snoP&oard in alte statiuni din uatre Dallees( ruson, Evolne, "a Touzmaz,

$endaz, iviez, T*on les /ollons si Desonnaz.

Riind la peste 2833m, acoperirea cu zapada este in general asigurata.

noPmaRing - tatiunea Der&ier poate im&unatati calitatea zapazii naturale prin

intermediul celor 2F de tunuri de zapada

Ri lift capacit capacitatea sRi lifturilor4-cele 1F sRi lifturi au capacitatea de a


47/47

inalta B12! de sRioriNsnoP&orderi pe ora.

Exista doua aeroporturi, la numai trei ore de condus, astfel incat, PeeRendurile si

vacantele rezervate sRiului sau pauzele pentru snoP&oard pot fi cu usurinta

realizate.eroportul ion este la doar o ora de condus, in conditii &une de mers, astfel

incat puteti fi pe pista rapid.

Der&ier ofera conditii &une de sRi, in special pentru sc*iorii intermediari.

Der&ier este &ine cotat de catre snoP&oarderi, aici existand 2 noP and Terrain +arRs.

ate despre statiune(

+artii negre( B

+artii rosii( 2F+artii al&astre( 1

elvetia - turism rural

Documents