elaborarea metodică n 14

8/19/2019 Elaborarea Metodică N 14

1/10


2/10

cauză este de fapt o tulburare de deglutiţie, asociată cu hipotonia musculaturii pereţilorcavitaţii orale.Un caz particular este acela al pacienţilor cu tumori maligne ale cavităţii orale. situateposterior, la care, pe lângă factorul iritativ determinat de tumoră, apar fenomene deodinofagie marcată, care Împiedică deglutiţia.

Tratament+ormele uşoare şi tranzitorii de sialoree nu necesită niciun tratament. Înlăturarea cauzeloriritative locale generatoare de sialoree vor normaliza implicit şi secreţia salivara.!entru formele severe, persistente, se poate institui un tratament medicamentos.edicaţia anticolinergica (atropina şi derivaţ reduce producţia de saliva, dar are efectesecundare inacceptabile. lnfltraţiile transdermice cu scopolamina au o oarecare efcienţa ,dar sunt contra indicate la copiii sub - ani.!entru pacientii cu control neuromuscular deficitar, sau folosit diferite tehnici chirurgicale pentrucombaterea sialoreei severe/ repoziţionarea canalelor 0harton sau *tenon, spre posterior. cu deschiderea acestora lanivelul istmului faringian, ceea ce va permite deglutiţia mai uşoară a salivei şi astfelreducerea fenomenelor de incontinenţa salivara/ ablaţia glandelor salivare (1n special a glandelor submandibulare);/ neurectomia bilaterala a n. coarda timpanului, care Întrerupe caile eferente parasimpatice aleglandei parotide, reduc$nd secreţia salivara; aceasta intervenţie induce Însa şi pierdereasensibilitatii gustative În cele 23 anterioare ale limbii. În cazuri severe, s4a Încercat inducerea sclerozei glandelor salivare prin radioterapie Îndoze reduse, e"ist$nd Însa riscul ma5or de transformare maligna.La copiii cu handicap psihomotor, tratamentul logopedic poate Îmbunatati controlul neuromuscular, dar ridica problema unei colaborari deficitare cu pacientul.

Hiposialia6iposialia reprezintă o diminuare a secreţiei salivare, de etiologie diversă.

Asialia reprezintă lipsa totală a secreţiei salivare care se produce cu totul excepţional şinu are character permanent.

6iposialiile tranzitorii au de multe ori o componenta psihologica, fiind induse de emoţiisau stari de stress şi dispar odata cu Înlăturarea factorului psihogen. De asemenea, se potinstala hiposialii tranzitorii pe durata mai multor zile, la pacienţii care prezintă dezechilibrehidroelecrolitice (ingestie insufcientă de lichide,hemoragii importante, stări febrile din inecţiimicrobiene sau virale, afectiuni digestive asociate cu vomă sau diaree etc.). #dministrarea petermen scurt a unor medicamente, cum ar fi antibiotice cu spectru larg, antihistaminice,antidepresive pot induce fenomene de hiposialie tranzitorie. 6iposialiile tranzitorii nu necesităun tratament specific fiind necesara 1n principal o buna hidratare şi igiena orala pentru

combaterea posibilelor complicaţii.6iposialia persistenta, de lunga durata, induce "erastomia. #ceasta are o componentlsubiectiva, reprezentata de senzaţia de uscaciune a gurii, şi o componenta obiectiva, concretizataprin modificari cronice evidente la e"amenul clinic al eavitatii orale.7auzele hiposialiilor persistente sunt multiple. putând implica factori locali (fumatul, respiraţiaorala), dar mai ales factori generali care ţin de administrarea cronica a unor clase demedicamente, afectiuni neuropsihice şi unele boli sistemiee.8erostomia este o manifestare clinica frecvent Înt$lnita la mai mult de *9 dintre persoanele dev$rsta a treia. În trecut se considera ca. face parte din cortegiul modificarilor fiziologice de laaceasta v$rsta, dar in prezent e"ista un consens legat de faptul ca modificarile de producţie asecreţiei salivare sunt minime odata cu inaintarea În v$rsta.8erostomia la v$rsta a treia este in fapt secundara medicaţiei cronice care se administreaza laaceşti pacienţi.:umeroase medicamente au ca efect secundar "erostomia, incluz$nd mai mult de -9 dintre


3/10

cele mai frecvente -- de substanţe medicamentoase prescrise in lume. Severitatea"erostomiei este legata at$t de specificul medicaţiei, c$t şi de dozele administrate.!rincipalele clase de substante medicamentoase implicate În aparitia "erostomiei sunt #/ antihistaminice (difenilhidramina, clorfeniramina);/ decongestive (pseudoefedrine);/ antidepresive (amitriptilina);/ antipsihotice (derivati de fenotiazina, haloperid /')$/ antihipertensive (rezerpina, metilDa!#, cloro4tiazide, furosemid, metoprolol, blocanti decanale de calciu);/ anticolinergice (atropina, scopolamin3).

< serie de boli sistemice afecteaza glandele salivare, influent$nd cantitatea şi calitatea saliveisindromul S5ogren, sarcoidoza, S'D#. reacţiile imune de re5et de organ, dia betul zaharat şidiabetul insipid.< situatie aparte este cea a pacienţilor la care sa practicat radioterapie in teritoriul oro4ma"ilofacial, av$nd ca efect secundar fibrozarea glandelor salivare, care duce la o "erostomiesevera şi persistenta. ="trem de rar hiposialia apare prin aplazia glandelor salivare. #numite afectiuni neurologice pot determina În mod direct hiposialii leziuni bulbare, scleroze

multiloculare, lezarea bazei ventriculului '. Unele aecţiuni psihiatrice, induc fenomene de"erostomie, care au o componenta accentuat subiectiva, pe l$nga efectele secundare alemedicaţiei specifice.7linic, În conte"tul "erostomiei, pacientii prezinta o reducere a secretiei salivare, precumşi < creştere semnificativa a v$scozitatii acesteia. >ucoasa orala are un aspect uscat şieste de culoare roşie, fiind acoperita frecvent de depozite candidozice albicioase. +ata dorsalaa limbii este fisurata şi prezinta o evidenta atrofie a papilelor filiforme (.limba depapilala).d$ndui un aspect lucios.Se constata prezenţa ragadelor comisurale şi a unei carioactivitati crescute, caracterizate Înspecial prin carii de colet. La presiunea pe glandele salivare mari, se elimina o cantitate redusade secreţie salivara v$scoasa.="amenul mucoasei palatine nu evidentiaza picaturi mici de saliva provenite din glandele

salivare accesorii, aşa cum se Înt$mpla În mod normal. Determinarea p6ului salivei cu a5utorulindicatorilor specifici indica o scadere a acestuia. ?estul cubului de zahar depaşeşte cumult 3 minute.:u se poate stabili o corelatie certa Între aspectul clinic şi Simptomatologia subiectiva apa7ientului. #stfel, unii pacienţi se pl$ng de o senzatie accentuata de uscaciune a gurii, fara aprezenta o reducere semnificativa a secretiei salivare şi tabloul clinic specific. Dimpotriva, alţipacienti prezinta semnele clinice obiective, dar fara a asocia acuze subiective.

Tratament?ratamentul "erostomiei este dificil şi adesea cu rezultate slabe. ?ratamentul simptomaticconsta in folosirea de saliva artificiala (pe bazia de carboximetilceluloza). De asemenea, mediculpoate recomanda pacientului folosirea unor produse care stimuleaza secreţia salivara citrice,bomboane fara zahar, guma de mestecat. alimente solide.La pacienţii cu "erostomie legata strict de medicaţia specifica. se poate Încerca o abordaremultidisciplinara cu medicul care a prescris medicaţia de fond, În sensul unei eventualereduceri a dozelor administrate sau a prescrierii unor alte medicamente echivalente. dar cuefecte secundare mai reduse. În formele persistente, rezultate bune sau obţinut prin administrarea sistemica deagonişti parasimpatomimetici, cum ar fi pilocarpina În doze de *- mg, de c$te 3@ oripe zi. #ceasta duce la creşterea semnificativa a flu"ului salivar, dar are ca efect secundarhipersudoratia; alte efecte secundare cunoscute, cum ar fi creşterea recvenţeicardiace sauhipertensiunea. sunt rareori constatate.

7a alternativa, pot fi administraţi şi derivaţi de acetilcolina, #t$t pilocarpina, c$t derivaţii deacetilcolina au contraindicaţie absoluta la pacienţii cu glaucom cu unghi Închis. #v$nd În vedere carioactivitatea secundara, se recomanda o buna dispensarizare


4/10

stomatologica şi folosirea pe termen scurt, dar repetata, a substanţelor ce conţinclorhe"idinaşi fluoruri.Aezultate bune sunt obţinute prin folosirea produselor de igiena orala (paste de dinti. ape degura) care conţin lactopero"idaza, lizozim sau lactoferina.7ombaterea candidozei orale consecutive "erostomiei se poate face prin administrarealocala de colutorii ce conţin substanţe antifungice, sau, În forme severe, prin prescrierea uneimedicaţii antifungice generale.

2. Plăgi şi fistule salivare:

- plăgile glanelor salivare,- fistule salivare !etiopatogenie", stuiul clinic, iagnostic, tratament.

!atologia traumatica a glandelor salivare afecteaza În special glanda parotid&, având in vedere faptulca celelalte glande salivare mari sunt mai puţin expuse traumatismelor, fiind prote!ate de corpulmandibulei.

Bravitatea plilgilor regiunii parotideomaseterine este determinata de riscul de lezarea structurilor conţinute de lo5a parotidiantt şi care traverseaza glanda vasele la5ii care suntexpuse la seelionare traumatica (a. earotida e"ternC, v. retromandibularC), n. facial, canalulStenon.="ista astfel riscul unor complicatii imediate, reprezentate de hemoragii importante,pareza n. facial şi scurgerea de saliva din plaga.6emoragia poate fi e"ternC, abundenta, sau poate determina un hematom progresivintraparotidian. În ambele situatii se impune descoperirea şi ligaturarea de urgenta, la ambelecapete, a vaselor lezate. În cazul secţionarii traumalice a trunchiului sau ramurilor n. facial, se indica, acolo unde esteposibil, neurorafia imediata. În cazul În care postraumatic lipseşte un segment de nerv, seimpune neuroplastia cu interpozltia de grefon nervos, cel mai frecvent utilizat fiind n. suraL'nterventiile de neurorafie sau neuroplastie implica tehnici de microchirurgie . Întreruperea continuitatii canalului Stenon necesita fie sutura acestuia dupa descoperireaambelor capete, fie repozitionarea trans 5ugala a segmentului posterior al canalului secţionat,astfel Înc$t sa se creeze premisele unui drena5 oral al salivei (+ig. @.). În lipsa unui tratament imediat, sechelele cele mai frecvente şi mai importante ale plagilor posttraumatice parotidiene sunt paralizia n.facial şi fistula salivara.?ratamentul tardiv al paraliziei post 'raumatice de n. facial consta, de asemenea, in neurorafiesau neuroplastie cu grefon nervos intermediar, În conditiile izolarii precise a bonturilor nervoaserestante şi a indepartarii neurinomului de bont. care sa permita o continuitate a fibrelornervoaseE.

+istula salivara reprezinta o sechela relativ frecventa a pl3gilor regiunii parotideomaseterine şiconsta in aparitia unei cai anormale de scurgere a salivei.-istulele saliva re se pot localiza atât in dreptul parenchimului glandular, c$t şi la nivelultraieetului canalului Stenon.


5/10


6/10

- tratament,- ta*loul clinic.

Sindromul S5ogren este o aecţiune sistemica cronica, autoimuna, care se caracterizeaza prinafecta rea glandelor e"ocrine, În special salivare şi lacrimale.Sindromul !"ăgren primar se manifesta clinic prin (') "eroftalmie (denumita şi

keratoconjunctivita sicca), () "erostomie şi (3) marirea de volum a glandelor parotide (in *-9dintre cazuri). #socierea dintre keratoconjunctivita secaşi "erostomie este denumita şisindrom seca (in fapt reprezinta sindromul S5ogren primar).Sindromul S5


7/10

() =videnlierea autoanticorpilor seriei anti 4SS# (Ao) sau/şi anti 4SS4F (La)!e baza acestor aspecte clinice şi para clinice, se stabileşte diagnosticul de sindrom S5


8/10

. )ialoe:- hormonale,

- isenimatice,- nutriţionale,

- to'ice,

- meicamentoase.

5ermenul 6sialoza6 a fost introdus de c7tre S. 8auc" %n '93: . *n cadrul acestui termen secombina boliledegenerative ale glandelor salivare, care sunt cauzate de dereglari generale %n organism i conduc lașmodific7ri patologice ale secre iei.ț ;odific7rile de tip inflamator in glande tratate ca secundare, care apar ca urmare a patrunderii in glanda a infec ieiț prin duct din cauza saliva ieiț reduse. cest termenaccentueaz7 natura noninflamatorie primar7 a bolii. 5ermen ul a fost adoptat de c7tre ;S i inclus %nșclasificarea "istological *nterna ional7 de tumori ale glandelor salivare %n '9ndocrine$ ?eurogene$ sociate cu malnutri ie (nutri ionalț ț e) ;ixte$ 0e etiologie necunoscut7.

*n patogeneza !oac7 un rol important dereglarea vegetativ7 cauzat7 %n principal de partea simpatica asistemului nervos autonom a glandei salivare.Sialozele endocrine se dezvolta %n bolile endocrine, tulburari "ormonale si alte dereglari (tulburarialefunc iei gonadelor, diabetț za"arat, gusa toxica difuza, debutul menopauzei, etc).Sialozele neurogenice apar %n osteocondroza coloanei cervicale, traume psi"ice, nevrozevegetative,sindrom diencefalic, etc.Sialozele nutritionale se observa %n emaciere, bolile tractului gastrointestinal ("epatite, ciroza,colita,

pancreatita, etc)Sialoze mixte @ o combina ieț de factori etiologici enumerate anterior

Cel mai frecvent sunt afectate#'. parotidele$1. glandele submandibulare&. iar sublingualele exceptional

;anifest7rile clinice ale sialozelor sunt asem7n7toare %ntre ele, indiferent de factori etiologici care le

aucauzat . Se caracterizeaza printro marire in volum recidivanta a glandelor parotide, mai rar a altorglandesalivare mari . ;arirea in dimensiuni a glandei apare de multe ori f7r7 un motiv aparent . acientiide obicei asociaza aceasta cu "ipotermie, supra%nc7lzire, r7celi i al i factori.ș ț;arirea in volum persista de la câtevazile pina la câteva s7pt7mâni i apoi %ncetș revine la norma.-recventa recidivelor variaza (de la o dat7 pe s7pt7mân7 pina la o data la ase luni). 0imensiunișmarite aleglandelor salivare variaza de la abia vizibile pina la edematierea pronun at7.ț La fel, pacientii deseori acuza senzatia de uscaciune bucal7, dificultati %nb fona ie,mastica ie ,degluti ieț ț ț.*n evolutia sialozei Aolesov ('9B


9/10

/ ielea se ia usor in plica ( marire neinsemnata in volum a glandei) sau nu se ia in plica ( la o marirecinsiderabila in dimensiuni)/ 0esc"iderea cavitatii bucale e libera/ ;ucoasa bucala de obicei este uscata i poate fi "iperemiata deoarece cei maimulti pacientișse adreseaza la medic %n faza de producere scazuta a secretieirificiul de desc"idere a ductului nu estesc"imbat./ La masa!ul glandei la ma!oritatea pacientilor din duct se elimina salivatransparenta,de fluxul de saliva clar este alocat7 , mai rar saliva vâscoasa cumucus si fulgi de fibrina, iar %n unelecazuri saliva tulbure./ >liminarea salivei din glanda afectata este scazuta. .- AovalenDo ( '9B1) aconstatat o dereglare aformarii fermentilor de catre glanda

În urma sialografiei glandei parotide se releva urm7toarele modific7ri #*ngustareaducturilor mici i mai mari , desen mai sarac a parenc"imului. Îngustarea canalelor excretoareșeste conditionata de compresia acestora prin intermediul "ipertrofiei i "iperplaziei celulelorș

parenc"imului glandei . 0ac7 in timpul sialozei se dezvolta modific7ri le inflamatorii , e posibiladeformarea canalului excretor principal i aducturilor de ordinul *, ** , i anume se dezvolt7ș șsialodoc"ita. e linga aceasta, inglanda se observa modific7ri inflamatorii sub form7 infiltrate de celule

rotunde periductale , i %nstadiu avansat al sialozei %nlocuirea celulelor parenc"imuluiglandei cu tesutșadipos sau fibros. ( EC Aolesov , '9B


10/10

elaborarea metodică n 14

Documents