7/30/2019 Drept Civil- proprietatea comuna- teorii

1/1

3. Teorii cu privire la natura juridic. Cu privire la natura juridic a proprietii comune pe cote-pri, au existatmai multe teorii, problema fiind dac aceasta este o modalitate a dreptului de proprietate sau un drept de sine-stttor.Teoria clasic, mprtind concepia dreptului roman, concepe proprietatea comun pe cote-pri ca o modalitate adreptului de proprietate. Se arat c bunul care formeaz obiectul acesteia aparine tuturor coproprietarilor, fiecareavnd o cot ideal, o fraciune care nu este materialmente determinat, ci este stabilit numai intelectual, abstract.De vreme ce dreptul de coproprietate poart asupra fiecrei particule din lucrul comun (indiviz), nseamn c fiecarecoproprietar poate exercita, n ceea ce privete partea sa ideal, toate prerogativele dreptului de proprietate, care suntcompatibile cu natura ideal a acestei cote-pri. n concluzie, se arat pe bun dreptate c, pe de o parte, exist undrept unic de proprietate care poart asupra lucrului comun,iar pe de alt parte, acest drept este mprit n cote priabstracte recunoscute fiecrui coproprietar. Dreptul de proprietate al fiecruia poart, n cot-parte ideal, asuprafiecrei particule -molecul, atom, proton, electron, neutron- care alctuiesc substana acelui bun, obiect alcoproprietii5.n opoziie cu teoria clasic, se arat c dreptul de coproprietate ar fi un drept real de sine stttor. Astfel, cu privirela ideea c ar exista un drept unic de proprietate, se arat c este contrarcaracterelor eseniale ale dreptului de

proprietate, care este un drept absolut, exclusiv i perpetuu. Or, dreptul coproprietarilor nu este nici absolut de vremece nici unul nu poate dispune singur de lucrul comun, nu este nici exclusiv, fiindc aparine, n acelai timp, maimultor persoane, care exercit simultan i concurent, drepturi identice asupra aceluiai bun, i, n fine, nu este nici

perpetuu, deoarece, prin natura sa, el are o existen provizorie. Pe de alt parte, cu privire la ideea mpririi

intelectuale a dreptului unic de proprietate, se arat c din moment ce se admite aceast diviziune n cote-pri, seadmite implicit i mprirea cantitativ a coninutului su. Or, aceast mprire duce n mod necesar la schimbareanaturii juridice a drepturilor fracionate, diferena cantitativ impunnd o diferen calitativ a drepturilor. Aadar,dreptul de proprietate ar fi un drept real sui-generis.

Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti se caracterizeaza prin aceea ca dreptul de proprietate insusi este

fractionat in cote-parti aritmetice ideale, egale sau inegale, iar obiectulramane nefractionat in materialitatea sa.

Dreptul de proprietate apartine la cel putin doi titulari; elmai este cunoscut si sub denumirea de coproprietate. Deci,

caracteristic coproprietatii este faptulca in vreme ce dreptul este fractionat, sub aspect material bunul mobil sau

imobil continua sa subziste.

Exista mai multe teorii care au incercat sa defineasca natura juridica a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti.

Potrivit teoriei clasice, coproprietarii au un drept unic asupra bunului, insa se neaga posibilitatea ca fiecare titular sa

aiba un drept de proprietate individualizat sub forma unei cote- parti.

Teoria proprietatii colective considera coproprietatea ca fiind o coproprietate colectiva;pe langa vointa distincta a

fiecarui coproprietar, exista si vointa colectiva a tuturor coproprietarilor.

Teoria pluralitatii de drepturi de proprietate considera ca in cazul coproprietatii exista o pluralitate de drepturi de

proprietate asupra unui singur bun.

Teoria moderna apreciaza ca proprietatea comuna pe cote-parti nu este o varianta a dreptului de proprietate, ci un

drept real sui generis, limitat si temporar.