teorii psihosociale
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 teorii psihosociale
1/24
Abordarea etologic-behaviorista (teorile controlului-
întaririi)
ERORI DE ATRIBUIRE: 1. Lee Ross (1977) - Eroarea fundamentală deatribuire: “ Tendinţa observatorilor de a subestima inuenţele situaţionale !i de asu"raestima inuenţele dis"o#iţionale atun$i $%nd e&"li$ă $om"ortamentul$elorlalţi. '
lte erori de atribuire: E&"li$area su$$esului !i e!e$ului - e!e$ul "ro"riu esteatribuit $au#elor $ir$umstanţiale iar su$$esul "ro"riu $au#elor dis"o#iţionale*$%nd e&"li$ăm $om"ortamentul $elorlalţi su$$esul este atribuit unor$ir$umstanţe situaţionale iar e!e$ul unor $au#e dis"o#iţionale.
E&"li$ăm "ro"riul $om"ortament "rin atribuiri $ir$umstanţiale situaţionale+ăsind ,usti$ări !i s$u#e "entru fa"tele de$i#iile a$ţiunile noastre* ne vom
anali#a $u unităţi de măsură $e au n vedere evaluarea $om"ortamentului nostrudu"ă $e el s-a desfă!urat (res"onsabilitatea $ade "e $ondiţii e&terioare)* ne&"li$area $om"ortamentului $elorlalţi a$$entul $ade "e $au#e de ti" "ersonalindividual (atribuiri de ti" dis"o#iţional) res"onsabilitatea revenind $elui n $au#ă.
/ele două "ers"e$tive n estimarea $au#elor $om"ortamentului se datorea#ă"o#iţiei noastre diferite la un moment dat: e de 0a$tori so$iali' e de0observatori' . iferenţe $ulturale- e&istă modele $ulturale (de re+ulă $ulturileo$$identale) $e tind să a$$entue#e o atribuire dis"o#iţională !i $ulturii (dee&em"lu modele 2induse ,a"one#e) $entrate "e atribuiri $ir$umstanţiale.3ro$esul de atribuire la nivelul "si2olo+iei bunului simţ este de natură a
distorsiona sistemati$ ima+inea des"re $om"ortamentul "ro"riu !i al $elorlalţi$ondu$%nd la ilu#ii "re,ude$ăţi de$e"ţii.
3rin natura lui $om"ortamentul domina $am"ul nosru "er$e"tiv el re"re#intaobie$tul atentiei noastre si de a$eea nu mai luam in $al$ul si fa$torii situaţionali
Efectul actor-observator .4n $alitate de a$tori vom fa$e atribuiri situationale iar in$alitate de observatori atribuiri dis"o#iţionale.
Efectul egocentric fa$e referire la autoatribuirile si 2eteroatribuirile "e $are lefa$em in situaţiile de su$$es si ese$. vem tendinta de a atribui $au#e interne"ro"riilor su$$ese si $au#e e&terne e!e$urilor. $est "atern se inversea#a $andvine vorba de ,ude$area re#ultatelor $elorlalti.
Teoria neajutorrii invatate o altă teorie $are e&"li$ă $om"ortamentul!i atitudinile noastre ntr-un anumit $onte&t dat "une n evidenţă "entrunoi im"osibilitatea "erformanţei motivaţia insu$$esului nu "entru $ă nuam "utea real să le avem $i "entru $ă +ru"ul sau $ole$tivitatea ne fa$e să$redem $ă suntem in$a"abili ne"utin$io!i !i de a$eea insu$$esul nostru !iine$ienţa ne $ondu$ la motivaţii interioare le+ate de o suba"re$ieresubevaluare. Re$omandare:ie!irea "rin a$$e"tarea ntr-un +ru" $are să ne
$onvin+ă de $ontrariu
-
8/17/2019 teorii psihosociale
2/24
5eli+man. /onform a$estei teorii da$a o "ersoana traieste in re"etateranduri e&"eriente ne$ontrolabile ea "oate sa $reada $a si evenimenteleviitoare vor im"osibil de $ontrolat de $atre ea a$est lu$ru va du$e la ostare de de"resie. 6ea,utorarea invatata este $au#a a"atiei si li"sei de
vointa "entru de"asirea di$ultatilor. Relaţiile inter"ersonale au foste&"li$ate "rin "risma trebuintei de a $ontrola s$2imburile $u $eilalti "e$are le fa$em $onstient sau nu.
Teoria auto!erce!"iei - n $ondiţii de nesi+uranţă in$ertitudine a"arenevoia unei anali#e mai "rofunde a $om"ortamentului nostru. uto-"er$e"ţia a"are n momentele de di$ultate a a$ţiunilor !i$om"ortamentului oamenilor: - n momentele de $ri#ă tensiune -slăbi$iune in$ertitudine $%nd noi suntem n$linaţi să ne anali#ăm "e noi n!ine foarte "rofund dar $u a$ele unităţi de măsură $u $are i a"re$iem "e
alţii n "ostură de observatori ai "ro"riilor noastre a$ţiuni. uto-"er$e"ţiava s$oate n evidenţă fa"te relevante "entru: $eea $e noi suntem "entru$eea $e noi vrem să m $eea $e vom . ntervine o $entrare deosebită "e"ro"riile noastre $redinţe interioare "e a$ţiunile noastre din e&terior "ele+ăturile noastre $u $ei din ,ur. uto-"er$e"ţia nseamnă de fa"t oobservare subtilă a străfundurilor noastre "si2olo+i$e a relaţiilor noastre$u mediul n$on,urător "rin evidenţierea unor a$ţiuni $redinţe tre$ute$are au stat la ba#a orientării noastre "unerea lor alături de $ele "re#ente!i $are "ot $ondu$e real la s$2imbarea !i formarea unor noi atitudini
interioare.arl 8 bem sustine $a oamenii isi formea#a "er$e"tia des"re ei into$mai$um isi $onstruies$ si atitudinile des"re $eilalti observandu-le$om"ortamentul. amenii fa$ inferente de la observarea "ro"riuleui$om"ortament si a $ir$umstantelor "erformatii lui la $ara$teristi$ile sinelui.Re#ulta $a nu "rin intros"e$tie "utem sa ne $unoastem $i "rin observareaatenta a $om"ortamentelor des$2ise. /ir$umstantele enviromentale au siele un rol im"ortant in a$est "ro$es de formare a ima+inii de sine. Teoriaauto"er$e"tiei a "re+atit armarea teoriilor atribuirii.
5tima de sine-"o#itiva
-de a"arare
auto2andi$a"area
Teoria #rustrare-agresiune (ollard !i $olab.) i"ote#a susţine $ătotdeauna frustrarea este le+ată de a+resivitate iar a+resivitatea este"re$edată de frustrare* i"ote#a este inuenţatăde o serie de fa$tori$a dee&. sistemul de atribuiri $are $ontrolea#ă rea$ţia a+resivă $are ar a"ărea*
-
8/17/2019 teorii psihosociale
3/24
mai "ot a"ărea rea$ţii de fu+ă evitare de ai$i ideea $ă a$eastă i"ote#ăeste "rea sim"listă $a să mai e validată !i folosită.
/onform a$estei teorii frustrarea stare afe$tiva ne+ativa "rovo$ata de"rivarea individului de bunurile sau dre"turile $uvenite "re$um si a"aritia
brus$a neaste"tat a unor bariere reale sau ima+inare in $alea atin+eriis$o"urilor +enerea#a $om"ortamente a+resive. Teoria frustrare-a+resivitate reuneste "atru $on$e"te- frustrare a+resivitate in2ibiţiede"lasarea a$telor de a+resivitate s"re alte ţinte de$at asu"ra sursei saua+entului frustrator. Te#ele a$estei teorii sunt:
-+radul de frustrare este in fun$tie de forta im"ulsului s"re ras"unsulfrustrant de +radul inferentei $u ras"unsul frustrant si de numarultentativelor de ras"unsuri esuate.
-forta de insti+are la a+resiune este dire$t "ro"ortionala $u intensitateafrustrarii
-insti+area $ea mai "uterni$a "rodusa de frustrare vi#ea#a$om"ortamentele a+resive orientate im"otriva a+entului frustrator iarinsti+arile mai slabe $u tintele $olterale.
-in2ibarea a$telor a+resive varia#a dire$t "ro"ortional $u +ravitatea"enali#arii anti$i"ate
-in2ibarea a$telor de a+resiune dire$ta $onstitue o frustrare su"limentara$are se manifesta "rin forme de a+resiune modi$ata
-reali#area $om"ortamentelor a+resive are rol de $at2arsis.
Teoria lu$ii dre!te arata $a e&ista diferente intre oameni in $eea $e"riveste $redinta $a lumea este drea"ta $a distribuirea resurselor se fa$e$ore$t. elvin lerner fomdatorul teoriei $onsidera $a oamenii au tendintade a a$$e"ta vi$isitudinile $onvinsi ind $a e$are "rimeste $eea $e meritasi merita $e "rimeste.$easta $au#a fun$tionea#a $a un me$anism de
a"arare a sinelui refu#and re$unoasterea rolului 2a#ardului in "rodeu$ereaevenimentelor neferi$ite oamenii a$$e"ta $a isi merita "edea"sa./redinta intr-o lume drea"ta "oate sa ne fa$a insensibili la suferinta$elorlalti +andind $a ei "rmes$ $e merita.
Teoria do$inantei sociale sustine $a unii oameni $red $a ierar2iaso$iala este invitabila. 5-a $onstat $a $ei $are au o asemnea $redintamanifesta "uterni$e "re,ude$ati fata de +ru"ui si au tendinta de a o$u"a"o#itii so$iale inalte "entru a $ontrola distributia bunurilor si a servi$iilor.
-
8/17/2019 teorii psihosociale
4/24
Abordare gestalt-cognitiva
Teoria !erce!tiei sociale% ;rit# . 6e $om"aram $u $ei similari noua?. 6e $om"aram intre noi
Teoria a'lierii se refera la nevoia oamenilor de a stabili relatii $u altii dere+ula silimari lor sau $u $ei $are ii evaluea#a "o#itiv. ;enomenul alierii afost identi$at de
-
8/17/2019 teorii psihosociale
5/24
46T44TTE
(TR/T4E-3L/ERE)
4ubirea $amaraderie
4ntimitate@im"li$are
4ubire romanti$a
4ntimitate@"asiune
4m"li$are
4ubire loiala
3asiune 4ubire ilu#orie- "asiune@im"li$are
4ubirea nebuna
Teoria judecatii sociale am"loarea s$2imbarii atitudinale este infun$tie de diferenta $are e&ista intre atitudinea intiala si noua atitudine "e$are s"era sa o ado"te. esa,ele $are se "lase#ă in latitudinea dea$$e"tare au sanse sa e admise dar $ele $are se situea#a in atitudinea deres"in+ere nu au a$easta sansa. /and mesa,ele sunt "uterni$ dis$re"ante"robabilitatea lor de a inuenta s$2imbarea atitudinilor este redusa. Aonein $are "ot "lasate mesa,e "ersuasive #ona de a$$e"tare din ,urul
atitudinii initiale a re$e"torului #ona de nean+a,are #ona de res"in+ere.4n mod s"ontan in situaţii $otidiene de viata oamenii isi formea#a s$alede referinta $u a,utorul $arora ordonea#a obie$tele du"a $um le satisfa$anumite trebuinte sa ierar2i#e#a "ersoanele in fun$tie de anumite"referinte. 8ude$atile so$iale sunt inuentate de "un$tele de referinta(an$2ors) "e $are le luam $estea serves$ "entru $om"ararea stimulilor in$ondiţiile in $are a)"ersoanele au o e&"erienta redusa de o"erare $u s$alade referinta b) ran+ul "otential al stimulilor este ne$unos$ut $) nu e&istastandarde e&"li$ite "entru ordonarea stimulilor. Elementul de noutate al
abordarii asimilareB$ontrast $onsta in inter"retarea dis$re"antei dintresursa si re$e"tor $a de#a$ord intre atitudinea $elui $are $omuni$a si
4ubire de"lina
4ntimitate@"asiune@im"li$are
"asiune
"asiune
-
8/17/2019 teorii psihosociale
6/24
latitudinea (mar,a) de a$$e"tare a "ersoanelor $e re$e"tea#a mesa,ul.E&tinderea #onelor de a$$e"tare si de res"in+ere de"inde de +radul deim"li$are a "ersoanei de atasamentul a$esteia fata de "ro"ria atitudine$u $at este mai im"li$ata $u atat mar,a de res"in+ere este mai e&tinsa iar
mar,a de a$$e"tare mai restransa.Teoria sche$ei de sine se refera la auto"er$e"tia "ersoanelor si des$rieor+ani#area intele+erii selfului.
-
8/17/2019 teorii psihosociale
7/24
dire$t "rin i+norarea in$er$arilor de restri$tionare e indire$t "rinvaloarea "uterni$a a a$tivitatilor inter#ise.
Abordare socio-culturalista
Teoria sinelui in oglinda . Eu-l unei "ersoane se de#volta doar "rin$onta$te si s$2imburi $u alti oameni. 5inele se naste in tim"ul $omuni$arii.
? dimensiuni C ima+inea modului in $are a"ar eu in o$2ii $eluilalt
- 4ma+inea ,ude$atii Bevaluarii sale $u "rivire la $um ii a"aremlui
- Rea$tia la a$esta ima+ine sentimentul de sine $are re#ulta(de mandrie sau de umilire);amilia +ru"ul de ,oa$a al $o"iilor ve$inatatea $omunitateavarstni$ilor sunt grupuri primare universale ntru$at a"artintuturor tim"urilor !i tuturor stadiilor de de#voltare. Dn a$este+ru"uri omul a abandonat tendinta individualista de a ma&imi#a"ro"riile sale avanta,e !i este "ermanent le+at de tovarasii sai "rinle+aturi de sim"atie si afe$tiune. 5inele so$ial-o idee un sistem deidei e&trase din viata $omuni$ativa "e $are individul le "retuiesteind ale sale./oole lea+ă sinele de u&ul ener+eti$ al vietii $omune si deintera$tiunea $u $eilalti intera$tiune in $are se $onstitue unreferential so$ial din $are si "rin $are se "oate deriva a"oiima+inea de sine sentimentul se sine !i $onstiinta de sine.;ie$are-i "entru e$are o o+linda $are-l ree$ta "e $el $aretre$e.
5elf stabil "ersoane s$2emati$e
5elf de lu$ru "ersoane as$2emati$e
5elf de#irabil "ersoane andro+ine
5elf ideal
„Conceptul de sine” (self-concept) = df. „Totalitatea gândurilor şi simţămintelor unui individ
care se referă la el însuşi ca obiect”
Morris Rosenberg (1989) – în analiza self-ului să se facă distincţie între : a) conţinutul; b)
structura; c) dimensiunile; d) limitele self-ului
a) Conţinutul este dat de: - „identităţile sociale” (grupul de apartenenţă, grupurile de
referinţă, sistemul rol-statusurilor sociale); - „dispoziţiile psihice” (tendinţa de a reacţiona
ca bărbat sau ca femeie, ca adolescent sau persoană matură, ca român şi european
etc.), pe care individul îşi dă seama că le are. b) Structura : relaţia dintre identităţile
sociale şi dispoziţiile psihice. Structură self-ului conferă originalitate fiecărei persoane.
http://image.slidesharecdn.com/p-150110050505-conversion-gate01/95/p-soc-14-selful-identitatea-12-638.jpg?cb=1420888007http://image.slidesharecdn.com/p-150110050505-conversion-gate01/95/p-soc-14-selful-identitatea-12-638.jpg?cb=1420888007
-
8/17/2019 teorii psihosociale
8/24
c) Dimensiunile: calitatea sentimentelor şi gândurilor despre sine (intensitatea, stabilitatea,
consecvenţa). d) Limitele: „anexele sinelui” (sentimentele sociale de ruşine şi vinovăţie pentru
comportamentele din trecut, mândria de a face parte dintr-un anumit grup, sentimentul de
superioritate conferit de marca automobilului pe care l-ai cumpărat etc.).
Conştientizarea discrepanţei dintre s „actual” şi s „dorit” sau s „ideal” mobilizarea persoanei sau
sentimentele de frică, anxietate, dispreţ de sine etc. Concepte derivate (determinări ale self-ului)
1) „Conceptul de sine” (self-concept ) = idee de sine; reprezentarea generală a sinelui. „Din punct
de vedere cognitiv, conceptul de sine este format din totalitatea informaţiilor despre propria
persoană, incluzând aici atât informaţiile legate de propria personalitate (de exemplu, trăsăturile
de personalitate), aspectele fizice ale propriei persoane (de exemplu, faptul că purtăm sau nu
ochelari), dar şi aspecte legate de statutul social (de exemplu, bunuri pe care le posedăm, poziţii
sociale ocupate). Conceptul de sine a fost însă studiat şi din punct de vedere afectiv. Astfel, stima
de sine (evaluarea afectivă globală a propriei persoane) şi atitudinile faţă de sine (evaluarea
afectivă în situaţii specifice ale propriei persoane) sunt componentele afective ale conceptului de
sine”
Conştiinţă de sine” (self-awareness) 3) „Revelarea sinelui” (self-disclosure) = oferirea de
informaţii despre propria persoană. 4) „Discrepanţă de self” (self-dicrepancies) =
diferenţele dintre s actual şi s ideal. 5) „Intensificarea sinelui” (self-enhancement) =
interpretarea situaţiilor astfel că obţinem o imagine pozitivă despre noi înşine. 6) „Stimă
de sine” (self-esteem) = evaluarea sinelui, cât de valoroşi ne credem. Cultivarea stimei de
sine / Reducerea stimei de sine.S.s. (self-esteem), aprecierea sau respectul de sine, include ansamblul autoevaluărilor
pozitive şi negative ale oamenilor despre ei înşişi (M. Rosenberg, 1979). Este o☻
structură de factori psihosociologici : încredere în sine (confidence), respect de sine,
asertivitate, dar şi aroganţă, sentimental superiorităţii faţă de alţii.
Teoria reci!rocitatii
Re$i"ro$itatea arata de $e oamenii tind sa initie#e si sa mentina relatii $u$eilalti in relatiile inter"ersonale e$are astea"ta sa "rimeas$a bene$ii
dire$t "ro"ortionale $u investitia "e $are a fa$ut-o. /and $ineva te a,utatrebuie sa ras"un#i in a$elasi fel.6orma re$i"ro$itatii fun$tionea#a $u"re$adere in +ru"urile mi$i in $ole$tivitatile i#olate in mi$ile orase. Eaeste intim le+ata de "rin$i"iu e$2itatii $ost e+al $u bene$iu. 6ormare$i"ro$itatii se a"li$a in fun$tie de $ir$umstante da$a $el $e "rimestea,utorul "er$e"e intentionalitatea a$tului da$a evaluea#a $ore$t"ro"ortionalitatea dintre $ostul a,utorului oferit si resursele "ersoaneiatun$i "ro"abilitatea de a a"ela la norma re$i"ro$itatii $reste. 5-a$onstatat $a norma re$i"ro$itatii se a"li$a mai fre$vent intre "ersoane $are
au a$elasi statut so$ioe$onomi$ si $a "ersoanele $u stima de sine mairedusa nu urmares$ re$i"ro$itatea.
http://image.slidesharecdn.com/p-150110050505-conversion-gate01/95/p-soc-14-selful-identitatea-13-638.jpg?cb=1420888007http://image.slidesharecdn.com/p-150110050505-conversion-gate01/95/p-soc-14-selful-identitatea-13-638.jpg?cb=1420888007
-
8/17/2019 teorii psihosociale
9/24
Teoria su!ortului social
La nivelul relatiilor inter"ersoanale oamenii simt nevoia de a"artenenta
"entru $a $eilalti $onstituie un su"ort so$ial $are asi+ura indivi#ilor starea"si2ilo+i$a de bine si $2iar de sanatate #i$a. /er$etari "si2olo+i$e auevidentiat fa"tul $a re&istenta su"ortului so$ial se aso$ia#a $u o stare desanatate buna si $u o rata a mortalitatii s$a#uta.
-teoria $am"ului- trebuinta de a a"artine(belon+in+) de a fa$e "arte dintr-un +ru" de a im"reuna $u $eilalti oameni.
Teoria deindividualiarii
E&"li$a diminuarea $onstiintei de sine intr-o multime. 32ili" Aimbardo aanali#at $om"arativ individuali#area ratiunea si ordinea versusde#individuali#area im"ulsurile si 2aosul.e#individuali#area are$onse$inte inde#irabile redu$erea standardelor morale slabirea$ontrolului asu"ra $om"ortamentelor s"orirea a+resivitatii.nonimatuls$ade res"onsabilitatea oamenilor. /onstiinta de sine se redu$e sau $2iarse blo$2ea#a avand efe$t de#in2ibator e&em"lu marile a+lomerari urbane./alitatea de membru al unui +ru" favori#e#a $om"ortamentul antiso$iala"artenenta la +ru" indu$e anonimatul iar anonimatul favori#e#a$om"ortamentul antiso$ial. 4n +ru" se "rodu$e fenomenul de $onver+enta
a o"iniilor.
Teoria identitatii sociale
re in vedere sentimentul a"artenentei la un +ru" sau la o $ole$tivitate("o"or etnie $ultura) si se a"li$a in anali#a relatiei dintre noi si ei.3aradi+ma +ru"ului minimal- indivi#ii au tendinta de a favori#a +ru"ul din$are fa$ "arte. /and indivi#ii a,un+ la $on$lu#ia $a a"artenenta la +ru"$ondu$e la os tima de sine redusa ei ado"ta strate+ia "arasirii +ru"uluistrate+ia de redenire a situatiei sau $om"etitia "entru s$2imbarea
situatiei +ru"ului. /ontinutul selfului este dat de identitatile so$iale (+ru"ulde a"artenenta +ru"uri de referinta sistemul rol-statusurilor so$iale).Relatia dintre identitatile so$iale si dis"o#itiile "si2i$e (tendinta de area$tiona $a barbat sau $a femeie $a adoles$ent sau $a roman) $onferastru$tura ori+inala a selfului e$aruia.
*ersonaliatea an+ioasa
• Isi face, pentru sine si pentru cei apropiati, griji intense si frecvente.
-
8/17/2019 teorii psihosociale
10/24
• Tensiunea mentala se reflecta in tensiune fizica insotita de manifestari psihosomatice:
transpiratie, tulburari de respiratie, hiperkinezie.• Vigilenta sporita, atentie marita la riscuri si tendinta de a le exagera.• Nevoia si incercarea de a controla mereu situatia, prin informare si planificare, de a sti in
permanenta unde sunt si ce fac cei apropiati, ce curs iau propriile actiuni, care sunt care pot ficele mai indepartate efecte.
!arintele anxios cere ca intotdeauna copilul sa respecte cu strictete ora de intoarcere acasa sausa sune neintarziat si sa dea toate explicatiile in caz ca urmeaza sa intarzie " atentie# nu dupa cea trecut ora la care ar fi trebuit sa fie acasa# $a fel se va intampla si intre soti.
!latitorul de impozite va intreba de trei ori la ghiseu daca sigur suma a fost calculata corect, dacasigur nu mai este si altceva de plata, va verifica atent chitanta, pe drum va cauta de trei ori inportmoneu sa se asigure ca n%a uitat%o acolo, iar in cursul anului va mai trece, eventual pe laghiseu sa se asigure ca plata a fost corect inregistrata si ca totul este in regula.
&at despre angajat' Isi va verifica de mai multe ori orice lucrare, motiv pentru care ar putea samai si intarzie predarea. (aca va intra seful in birou, inima ii va sari precis: )(aca am gresitceva*+
*ersonaliatea de!resiva
(in exterior, se vede aerul melancolic sau posac, se vede tendinta de izolare, de neparticipare,reticenta in fata schimbarii, in fata initiativei. n om care vorbeste putin si rade foarte rar. (ar cese intampla in interior*
(e cele mai multe ori, depresivul nu are incredere in sine, nu crede ca poate reusi. Nu vrea saschimbe nimic pentru ca se teme intotdeauna de mai rau. Nu se distreaza pentru ca nu%lconvinge nimic, toate ii par trucuri care pe el nu%l pacalesc. In secret, el nu crede nici insinceritatea veseliei celorlalti. &um poti sa fii fericit cand viata este asa cum este*
Pesimism. Intotdeauna, vede aspectele negative ale lucrurilor, vede riscurile si nu valorizeazacastigul.
Dispozitie trista. -ste posac chiar si atunci cand evenimentele exterioare nu pot oferi o
explicatie imediata a starii sale.
Anhedonie. cest termen desemneaza incapacitatea de a simti placere, dar si dezinteresulpentru aceasta. (epresivul se complace in plictiseala si nefericirea sa.
Autodepreciere. Nu crede ca se poate descurca, nu crede ca poate s%o scoata cu bine la capat.Nu crede nici in sinceritatea interesului celorlalti fata de el. (eseori, este prezent un sentimentaparent nejustificat de culpabilitate.
!sihiatrul american Aaron Temkin Beck /n. 01203 identifica ceea ce el numeste triada
depresiva:• Viziune negativa asupra propriei persoane: )Nu sunt la inaltime.+
http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/H/HIPERKINEZIE.html?a=7547/1252771http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/H/HIPERKINEZIE.html?a=7547/1252771http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie/H/HIPERKINEZIE.html?a=7547/1252771
-
8/17/2019 teorii psihosociale
11/24
• Viziune negativa asupra lumii: )$umea e dura si nedreapta.+• Viziune negativa asupra viitorului: )Nu ma asteapta nimic bun in viitor.+
*ersonalitatea histrionica
!ersonalitatea histrionica este caracterizata de un model de lunga duratade comportament in cautare de atentie si emotivitate extrema. 4 persoana cupersonalitate histrionica vrea sa fie in centrul atentiei in orice grup social si se simteinconfortabil cand nu este asa. ceste persoane pot fi percepute ca fiind subiective si sepot angaja in comportamente sexuale seductive sau provocatoare pentru a atrageatentia asupra lor. cestor indivizi le poate fi foarte greu sa dezvolte intimitateemotionala in relatia romantica sau sexuala. 5ara sa fie constienti frecvent joaca un rol: de victima sau printesa in relatiile cu altii. !ot cauta sa controleze partenerulprin manipularea emotionala sau seductie la un nivel, si pe de alta parte sa prezinte
independenta marcata fata de acestia. u frecvent relatii anormale cu prietenii de acelasi sex deoarece stilul lor sexualinterpersonal provocativ poate ameninta relatia. !lictisesc apropiatii cu cereri de atentiepermanenta. (evin depresivi si suparati cind nu sunt in centrul interesului.&auta mereu noutatea stimularea si excitarea si au tendinta de a deveni plictisiti derutina obisnuita. cesti indivizi sunt frecvent intoleranti sau frustrati de situatii careimplica o atentie tardiva, actiunile lor fiind centrate pe obtinerea satisfactiei imediat. (esiadeseori initiaza un job sau proiect cu mare entuziasm, interesul lor dispare imediat.6elatiile de lunga durata pot fi neglijate datorita excitarii celor noi.
&a in toate tulburarile de personalitate, persoana afectata trebuie sa aiba cel putinpeste!" ani inainte de a se pune diagnosticul. -ste mai prevalenta la femei decit la barbatisi apare la 2 % 7 8 din populatie. 9everitatea tulburarii va diminua o data cu inaintareain virsta. ajoritatea pacientilor nu cauta tratament. !ersoanele cu tulburari depersonalitate nu cauta un medic decit atunci cind afectarea incepe sa interferesemnificativ cu viata personala, adica cind sunt pusi in fata situatiilor noi si stresante.&ercetatorii de astazi nu cunosc cauzele tulburarii histrionice. -xista multiple teorii, totusimajoritatea medicilor accepta un model cauzal biopsihosocial. &auzele sunt probabilcomplexe si cuprind factori biologici si genetici sociali /cum ar fi modul cumpersoana interactioneaza in dezvoltarea sa timpurie cu familia si prietenii si alti copii3 sifactori psihosociali /personalitatea si temperamentul individului, modelate de mediul incare traieste si aptitudinele de adaptare copiate3.Tratamentul implica psihoterapie de lunga durata. edicatia poate deasemeni fiprescrisa pentru a ajuta unele simptome debilitante. !ersoanele cu aceasta tulburare potde obicei functiona la un nivel normal social si profesional. u aptitudini socialebune, dar tind sa le foloseasca pentru a manipula pe altii si a intra in centrul atentiei.ai mult, personalitatea histrionica poate afecta viata sociala sau romantic,a sauabilitatea de a face fata esecurilor. cestor persoane le lipseste empatia.Incep relatiile bine, dar tind sa greseaca cind este nevoie de durabilitate sauprofunzime, alternind intre extremele idealizarii si dezinteresului. !ot cauta tratamentpentru depresie cind relatia romantica se termina.
-
8/17/2019 teorii psihosociale
12/24
5recvent nu isi percep situatia personala realistic si au tendinta de a dramatiza si aexagera problemele. !ot schimba diferite job%uri pe masura ce devin plictisiti si auprobleme de a face fata frustrarii. !entru ca doresc noutate si excitare se pot pune insituatii riscante. Toti acesti factori pot conduce la dezvoltarea depresiei. Altemanifestari cuprind:
% comportament exhibitionist, cautarea constanta a aprobarii si reasigurarii% dramatism excesiv cu manifestare exagerata a emotiilor cum ar fi imbratisarea cuivaabia cunoscut sau plinsul incontrolabil in timpul unui film trist% sensibilitate excesiva la criticism sau dezaprobare% aspect seductiv si comportamente inadecvate% simptome somatice folosite pentru a atrage atentia% toleranta diminuata la frustrare% schimbarea rapida a statusului emotional care pot apare superficiale sau exagerate pentru altii% tendinta de a crede ca relatiile sunt mai intime decit in realitate% decizii luate in graba.
Personaliatea paranoica
!ersoanele cu personalitate paranoida nu au incredere in altii. (e fapt, caracteristicaprincipala a acestora este gradul inalt de neincredere si suspiciune cindinteractioneaza cu oamenii. &hiar si gesturile prietenesti sunt frecvent interpretate cafiind manipulative sau rauvoitoare. Indiferent de modelele de neincredere sisuspiciune, acestea incep in copilarie sau chiar in perioada de adult si curind vor dominaviata celor afectati. 9unt incapabili sau le este frica sa aiba relatii apropiate cu altii.
9uspecteaza strainii si chiar persoanele pe care le stiu. &a rezultat al grijii lor constanteasupra neincrederii fata de altii, pacientii cu aceasta tulburare au putini prieteni intimisau contacte umane apropiate. Nu sunt buni jucatori de echipa. Interactiunile cu altiisunt caracterizate de atentie excesiva si nu rar de ostilitate.(aca se casatoresc saudevin apropiati de cineva relatia este caracterizata mai ales de gelozie psihologica siincercari de a%si controla partenerul. (e obicei presupun ca partenerul lor sexual iiinseala. ceste persoane nu lasa garda jos niciodata. &auta si gasesc intotdeaunaindicii ca restul sunt impotriva lor. !ot fi agresivi si certareti cu altii. Nu este neobisnuitpentru ei sa dea in judecata pe cei despre care cred ca le%au gresit. !acientii cu aceasta
tulburare sunt cunoscuti pentru tendinta lor de a deveni violenti.
In ciuda aspectelor neplacute ale stilului de viata paranoid, nu este indeajuns pentru adetermina acesti indivizi sa caute ajutor medical. Nu au incredere in medici, cum nu auincredere in nimeni altcineva. Intr%o situatie de criza din viata lor, un membru al familieisau un sistem judiciar reuseste sa convinga pacientul sa se prezinte la un profesionist.Nu este neobisnuit pentru pacienti sa abandoneze terapia cind percep o intentiemalitioasa din partea terapeutului. 9e recomanda medicatie in doze mici pentru a trataprobleme specifice precum anxietatea, dar numai pentru perioade scurte de timp.
#ubtipurile $illon:&ercetatorul illon a identificat ; subtipuri ale paranoidului. n astfel de individ poate
-
8/17/2019 teorii psihosociale
13/24
manifesta unul sau nici unul dintre urmatoarele<% paranoidul fanatic % cuprinde manifestari narcisiste% paranoidul malign % cuprinde manifestari sadice% paranoidul crud % cuprinde caracteristici negativiste% paranoidul insular % include manifestari evitante% paranoidul incapatinat % cuprinde manifestari compulsive.
Personaliatea narcisica
Tulburarea de personalitate narcisista este caracterizata de un modelde grandiozitate de lunga durata /in fantezie sau comportamentul real3,o nevoie covirsitoarede admiratie si de obicei o completa lipsa de empatie fata deceilalti. Indivizii cu aceasta tulburare frecvent cred ca sunt de o reala valoare in viatatuturor sau a oricaror persoane pe care le intilnesc. In timp ce astfel de comportamentera oarecum adecvat pentru un rege din secolul =VI, astazi este in general considerat
inadecvat pentru oamenii normali. !ersoanele cu tulburarea de personalitate narcisistaprezinta frecvent snobism sauatitudini de patronism. (e exemplu un astfel de individse poate plinge de impolitetea unui chelner neindeminatic sau de stupiditatea lui sau satraga concluzii despre o analiza medicala prin evaluarea condescendenta a medicului.In termeni generali aceste persoane sunt denumite narcisiste.
&a si in alte tulburari de personalitate individul trebuie sa aiba cel putin !" ani inaintede a fi diagnosticat. !ersonalitatea narcisista apare mai ales la barbati decit la femei sieste calculata a se dezvolta la 08 din populatie. &a si alte tulburari de personalitatenarcisismul se va diminua ca intensitate cu virsta, multi indivizi experimentind putine
dintre cele mai extreme simptome pina la >? % ;? de ani.
&auza tulburarii este necunoscuta, totusi sunt enumerati urmatorii factori identificati dediferiti cercetatori drept posibile:% temperament foarte sensibil inca de la nastere%principalul simptom in forma cronica% sunt admirati si felicitati pentru aspecte fizice sau talente exceptionale de catre adulti% admiratie excesiva care nu este echilibrata de realitate% felicitari excesive pentru comportamente bune sau criticism excesiv pentrucomportamente rele in copilarie% indulgenta sau evaluare excesive de catre parinti
% abuz emotional sever in copilarie% neglijare emotionala in copilarie.
nele modele de narcisism sunt comune si reprezinta o etapa normala a dezvoltarii.&ind aceste modele sunt asociate cu esecul unui mediul interpersonal si continua inviata de adult se pot intensifica pina cind este diagnosticata tulburarea. niipsihoterapeuti considera ca etiologia tulburarii este rezultatul fixatiilor in dezvoltareacopilariei. (aca un copil nu primeste recunoastere suficienta pentru talentele sale intrevirstele de 7 % @ ani acestia nu se vor maturiza niciodata si vor continua stadiul dedezvoltare narcisista. 9%a sugerat ca narcisismul poate fi agravat de imbatrinirea fizica si
mentala. Narcisismul patologic are multiple forme de severitate. In formele sale maisevere se considera ca apare din credinta persoanei ca este perceputa intr%un
-
8/17/2019 teorii psihosociale
14/24
fundament inacceptabil pentru altii. ceasta credinta este ascunsa in subconstientulpersoanei, o astfel de persoana daca este intrebata va nega tipic un astfel de lucru.!entru a se proteja impotriva respingerii intolerabil de dureroase si a izolarii care isiimagineaza ca ar urma daca altii isi dau seama de natura lor imperfecta incearca sacontroleze modul cum altii ii vad.
Narcisistul este descris ca fiind excesiv preocupat cu problemele de putere, prestigiu sivanitate personale. -ste o tulburare strins legata de auto%centrism.&riteriile de diagnosticare a narcisismului patologic cuprind urmatoarele:% un simt grandios de auto%importanta /isi exagereaza succesele si talentele, asteapta safie recunoscut drept superior fara a avea multe realizari3% este preocupat cu fantezii asupra succeselor nelimitate, putere, stralucire, frumusete sau dragostea ideala% crede ca este special si unic si ca poate fi inteles doar de persoane cu statut special% cere admiratie excesiva
% asteapta tratamente speciale% exploateaza alte persoane pentru a%si atinge propriul scop% ii lipseste empatia: nu vrea sa recunoasca sau sa identifice nevoile si sentimentelealtora% este invidious pe altii sau crede ca alte persoane sunt invidioase pe el% este arogant% prezinta paranoia usoara sau moderata% face asocieri si sugereaza afilieri cu nume si persoane importante.
Theodore $illon a identificat ' subtipuri ale narcisistului. 4rice narcisist poate
manifesta unul sau nici unul dintre urmatoarele:(arcisistul fara principii: include manifestari antisociale, este un sarlatan, exploateaza,face fraude, nu are scrupule.(arcisistul falic: aproape toti narcisistii din acest grup sunt barbati. Tind sa fie agresivi,atletici si exhibitionisti< le place sa%si arate corpul si barbatia.(arcisistul amoros: cuprinde caracteristici hisiotronice, este (on Auan sau &asanovamodern, erotic, exhibitionist.(arcisistul compensator: cuprinde caracteristici negativiste, este pasiv%agresiv, evitasocietatea.(arcisistul elitist: crede despre el ca face parte dintre numele mari ale lumii.(arcisistul fanatic: include caracteristici paranoide, un individ al carui stima de sine afost sever inhibata in copilarie, care manifesta tendinte paranoide majore si care areiluzia de omnipotenta. ceste persoane se lupta cu iluziile de neimportanta si valoarepierduta si incearca sa%si restabileasca respectul prin fantezii de grandoare. &ind nureusesc ca cistige recunoasterea si sustinerea altora adopta rolul de erou sau persoanaadorata cu o misiune grandioasa.
Personaliatea border%line
-
8/17/2019 teorii psihosociale
15/24
&aracteristica principala a tulburarii de personalitate borderline este un model de
instabilitate in relatiile interpersonale a imaginii de sine si emotiilor. Persoanele cu
tulburare de personalitate borderline sunt de asemenea foarte impulsive.
Personalitatea de tip borderline se simte neinteleasa maltratata sau victima. -aatribuie celorlalti sau factorilor externi, propriile esecuri sau deficiente personale,
neasumandu%si responsabilitatea pentru conduita sa, pentru alegerile pe care le face in
viata. )elatiile personale sau de cuplu tind sa fie instabile haotice si se schimba
rapid. 9e lupta pentru putere, atat in relatiile personale, cat si in sfera profesionala,
adoptand insa strategii imature sau impulsive, )folosind relatia+ fara a tine cont de norme
sau reguli sociale. In situatii de conflict, are dificultati in a%si controla propriile emotii si a
se calma. Atunci cand se supara devine irationala si adopta o perspectiva de tip
alb sau negru bun sau rau transformand calitatiile pozitive ale unei persoane in
negative. !ersoana privita cu admiratie si valorizata, se poate )transforma+ brusc si
dramatic intr%un dusman teribil, fata de care poarta ranchiuna pentru perioade lungi de
timp sau intreprinde comportamente )reparatorii+ pentru a se razbuna sau pedepsi
faptele acestuia /injurii, amenintari, plangeri, etc.3 ,on#or$ D. I/0 !ersoana
diagnosticata cu Tulburare de *ersonalitate Borderline !reinta
ur$atoarele trasaturi caracteristice1
De!une e#orturi dis!erate !entru a evita abandonul real sau
i$aginar% 4n $a#ul "ersoanelor $u a$easta tulburare "er$e"tia dese"arare iminenta sau de res"in+ere "oate du$e la s$2imbari "rofunde in
ima+inea de sine emotie +andire si $om"ortament. $este temeri de
abandon sunt le+ate de o intoleranta de a sin+ur si nevoia de a avea
alaturi "ersoane $are sa-i ofere s"ri,in si su"ort. Eforturile lor dis"erate de
a evita abandonul "ot in$lude a$tiunile im"ulsive $um ar
$om"ortamente de auto C mutilare sau sui$id.
Relatii instabile si intense% Tulburarea borderline manifesta un
model de relatii inter"ersonale instabile si intense $ara$teri#at "rinalternarea intre e&tremele de ideali#are si devalori#are. 3ersonalitatea
de ti" borderline "oate ideali#a relatiile inter"ersonale in$a de la "rima
sau a doua intalnire. /u toate a$estea ele "ot tre$e ra"id la o rea$tie
o"usa de devalori#are atun$i $and simt si inter"retea#a $a $ealalta
"ersoana nu-i 0ofera' su$ient 0nu-i "asa' sau nu este ' a$olo '
"entru ea. stfel de s$2imbari bruste si dramati$e denes$
"ersonalitatea de ti" borderline.Perturbare de identitate, caracterizata prin instabilitatea imaginii de sine sau a
sentimentului de sine /instabilitatea obiectivelor si a valorilor personale, a aspiratiilorprofesionale3. !ot exista schimbari bruste in opiniile si planurile legate de cariera, de
http://en.wikipedia.org/wiki/DSM-IV#DSM-IV_.281994.29http://en.wikipedia.org/wiki/DSM-IV#DSM-IV_.281994.29
-
8/17/2019 teorii psihosociale
16/24
identitate sexuala, valori si tipuri de prieteni. stfel de experiente apar de obicei in situatiiin care persoana simte lipsa unei relatii semnificative, care sa%i ofere suport siintelegere.I$!ulsivitate% $easta se manifesta in doua dire$tii ma,ore:$om"ortamente $u "otential auto-daunator ($2eltuieli e&$esive relatii se&ule"eri$uloase abu# de substante dro+uri al$ool $ondus ris$antBim"rudent man$atul in e&$es) si $om"ortament sui$idar re$urent +esturi sau amenintari$u sui$idul sau un $om"ortament auto C mutilant. Instabilitate a#ectiva aredre"t $au#a rea$tivitatea dis"o#itiei (disforie e"isodi$a intensa iritabilitatesau an&ietate). $este e"isoade durea#a de re+ula $ateva ore si numairareori mai mult de $ateva #ile.
*ersonalitate de!endenta
Autostima redusa prin subestimarea calitatilor si disponibilitatilor proprii. Neincrederea in
proprile calitati se extinde si asupra proprilor opinii. In consecinta persoana nu le sustine, nu le
argumenteaza si nici nu se comporta conform acestora.
Nevoia de aprobare, acceptare si suport. Cu slaba incredere in sine si atostima redusa,
personalitatea dependenta, traieste nevoia de a fi aprobata de ceilalti, mai ales in situatiile in care
are intalneste o personalitate puternica, influenta. Mai mult, acesta cauta o continua aprobare si
validare a persoanei investite, din punct de vedere afectiv, social sau profesional, iar cand aceasta
aprobare lipseste persoana traieste o stare intensa de disconfort si se simte invalidata. Facesacrificii in vederea obtinerii suportului, aprobarii si ingrijirii. Persoana investita cu forta si
putere nu numai ca este cautata, dar odata reperata este asaltata, pentru a obtine atentie, aprobarea
si sprijin. Investeste timp, energie si resurse pentru a se pune deplin in slujba acestuia, ofera
dovezi si fidelitatea absoluta.
Evita asumarea responsabilitatilor si acorda persoanei investite girul proprilor
responsabilitati. Procedeaza astfel nu numai pentru a-si demonstra atasamentul fata de persoana
investita, ci si pentru ca are nevoie ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru actiunile si
deciziile sale. In cadrul profesional personalitatea dependenta, refuza promovarea, avansarea,
sarcinile noi, incredintarea unei responsabilitati suplimentare. Motivul: aceste actiuni presupun
initiativa, decizie, implicare, lucruri de care nu se simte in stare. Insa, la cererea, rugamintea sau
ordinul celui care poarta responsabilitatea actiunii sau conducerea, aceste personalitati sunt buni
executanti.
Dificultati majore sau incapacitatea de a lua decizii in probleme curente. ceasta
caracteristica se manifesta atat in luarea deciziilor in problemele esentiale, dar si in cazul celor
curente, banale, de zi cu zi. Nu este vorba de teama de a gresi sau de prudenta excesiva, ca insituatia personalitatii obsesive, ci de o incapacitate deliberata, structurala.
-
8/17/2019 teorii psihosociale
17/24
Reducerea sau anularea initiativelor. Intampina mari dificultai in initierea unor proiecte, in a
avea initiative. ceasta caracteristica nu este consecinta lipsei de energie sau slabei motivatii, ci
pur si simplu izvoraste din neincrederea in fortele proprii si propria judecata.
Nevoia de atasament si teama de abandon. Pe langa nevoia de ocrotire, persoana cu aceastatulburare, dezvolta o puternica tendinta de atasament fata de persoana care-i accepta atasamentul.
tunci cand relatia de dependenta nu mai poate continua, din diverse motive, se reorienteaza rapid
catre o persoana care poata sa-i satisfaca nevoia de ingrijire si ocrotire. !eama de abandon vine
din convingerea ca nu poate sa aiba singur gija de el, sa actioneze din propria intiativa. ceasta
frica intensa determina ca aceasta persoana sa fie foarte permisiva si toleranta fata de
comportamentul inadecvat, agresiv, despotic al celui investit ca protector. "n partener agresiv,
alcoolic sau infidel va fi tolerat de frica de a fi abandonat, iar persoana va fi prinsa in conflictul
dintre concesia continua care trebuie sa o faca si resemnarea fatalista.
Limitarea relatiilor sociale la cei fata de care sunt dependenti. #data asigurata si protejata,
persoana cu aceasta tulburare isi limiteaza restul relatiilor sociale si nu le mai considera necesare.
Investitia afectiv-emotionala in relatia de dependenta este atat de mare incat nu mai exista
disponibilitate pentru alte relatii.
Tendinta de a interpreta orice contrariere sau dezaprobare ca epresie a neincrederii sau
incapacitatii sale. In general, nu-si exprima opinia de teama de a pierde protectia protectorului.
Personaliatatea schizoida
!ulburarea de personalitate sc$izoida este caracterizata de lipsa de interes fata de relatiile
sociale, uneori apatie seuala, tendinta la un stil de viata solitar, secretism si raceala
emotionala. Nu este aceeasi afectiune precum sc$izofrenia desi au unele caracteristici similare
cum ar fi detasarea sociala si emotionala si prevalenta crescuta in familiile cu sc!izofrenie.
ceste persoane sunt vazute ca fiind reci si indiferente, determinind probleme sociale. Cei mai
multi indivizi diagnosticati au dificultati in a stabili relatii personale sau de a"si eprima
sentimentele, raminind pasivi in fata situatiilor nefavorabile.Comunicarea cu alte persoane
poate fi indiferenta si concisa. %atorita lipsei unei comunicari adevarate, cei diagnosticati nu pot
dezvolta reflexii adecvate proprii fata de modul de socializare. ceste reprezentari proprii sunt
importante pentru observarea impactului propriilor actiuni in situatiile sociale. &valuarile
retrospective sugereaza ca pacientii cu personalitate sc$izoida au frecvent istoric de mediufamilial inadecvat, rece, neglijent care incepe timpuriu in viata. Teoriile psi!odinamice sugereaza
-
8/17/2019 teorii psihosociale
18/24
ca aceste experiente traumatice creaza individului imaginea negativa ca relatiile sociale nu vor fi
multumitoare si o izolare defensiva fata de oameni. Persoanele afectate au invatat sa imite stilul de
relatii interpersonale modelate in familia lor. In acest mediu, pacientii nu reusesc sa invete
aptitudinile de baza in comunicare care ii ajuta sa se dezvolte si sa interactioneze eficient cu
altii. #omunicarea lor este vaga si fragmentata. Multi se simt neintelesi de catre altii. Indivizii
cu aceasta tulburare pot avea dificultati in epresia furiei, contribuind laimpresia lipsei
emotiilor. Reactioneaza pasiv la aversiune si au dificultate la a raspunde adecvat la
evenimentele importante din viata datorita absentei aptitudinilor sociale si a dorintei de
eperiente seuale, indivizii au putine prietenii si de obicei nu se casatoresc. 'unctionarea
profesionala poate fi afectata, mai ales daca este necesara implicarea interpersonala, dar indivizii
cu aceasta tulburare pot lucra bine in conditii de izolare sociala.
Ca raspuns la stres pacientii pot experimenta episoade psi!otice scurte. %aca acestea dureaza
mai mult de citeva minute sau ore tulburarea se poate transforma in sc!izofrenie sau tulburare
iluzionala. (unt la risc de depresie majora.
Personalitatea sc$izoida apartine unui grup de conditii denumite eccentrice.Persoanele cu
aceasta tulburare apar frecvent ciudate. !ind sa fie distanti, detasati si indiferenti la relatiile
sociale sau emotionale. (unt in general singuratici si prefera activitatile solitare. )iata lor este
marcata de putina placere in activitati. Persoanele acestea apar indiferente in fata criticismului
altora. (unt rar violenti,deoarece prefera sa nu interactioneze cu nimeni.
%esi denumirile par asemanatoare, personalitatea sc$izoida nu este acelasi lucru cu sc$izofrenia.
Multe persoane afectate pot functiona foarte bine. !ind sa aleaga medii de lucru care sa le permitasa fie singuri, cum ar fi serviciul de securitate nocturna, biblioteci sau laborator. &ste greu de a
evalua prevalenta acestei tulburari deoarece persoanele cu personalitate sc$izoida cauta rar
tratament. !ulburarea afecteaza mai mult barbatii decit femeile si este mai comuna la persoanele
care au rude apropiate cu sc$izofrenie. Manifestarile isi au debutul de obicei in perioada de adult.
Persoanele cu personalitate sc$izoida isi organizeaza viata pentru a evita contactul cu altii. Multi
nici nu se casatoresc si continua sa traiasca alaturi de parinti. $orbesc putin, viseaza ziua si
prefer speculatiile teoretice fata de actiunile practice. 'anteziile reprezinta un mecanism de
aparare.
Nu doreste sau nu ii plac relatiile apropiate incluzind a face parte dintr-o familie
- alege intotdeauna activitatile solitare
- nu prezinta interes in relatii sexuale cu alte persoane
- simte placere in putine activitati
- ii lipsesc prietenii apropiati sau confidentii altii in afara de rudele de gradul I
- pare indiferent la criticele altora
- arata raceala emotionala, detasare sau afect blocat.
ceste manifestari pun diagnosticul de tulburare sc$izoida a personalitatii alaturi de un alt set
de criterii generale ale tulburarilor de personalitate.
-
8/17/2019 teorii psihosociale
19/24
%ra. Psi$olgul const*n+ean crede c* ura apare atunci cnd, n loc s* ne asum*m anumite lucruri, emai uor s* d*m vina pe ceilal+i. Motiva+ia de a rec+iona devine ur*, n loc de dezvoltare personal*.
#mul poate s* se motiveze pozitiv i atunci aceste sentimente nepotrivite dispar. /"ra apar+ine
persoanelor cu un eu mai slab, celor care nu au ncredere n ele, persoanelor care nu se stimeaz*, nu
tiu s*-i exprime sentimentele i nevoilor, persoanelor mai pu+in educate, fie c* este vorba despre
educa+ia de la coal* sau aa numita n+elepciune popular* .
!rebuie s* ne ndrept*m spre surs* i s* vedem ce genereaz* furia, din care team*, nesiguran+* sau
nemplinire vine ea. !rebuie s*-l nce+i pe om inversul a ceea ce simte i s*-i spui c* are drepturi dar el
nu tie s* le pun* n aplicare/, explic* psi$ologul const*n+ean. !erapeutul crede c* omul care nu tie
s* se exprime este cel care p*streaz* n el toat* tensiunea. !otodat*, pacientul care nu tie c* aredreptul s*-i exprime opiniile ajunge s* urasc*. Important este s* tie c* nu conteaz* cum reac+ioneaz*
ceilal+i, ci ce faci tu.
$*nia . Furia arata intotdeauna ca nevoile si valorile noastre au fost incalcate. De aceea
se poate spune ca nu este gresit sa fim maniosi. Dar este gresit sa ne exprimam acest
sentiment intr-un mod agresiv, insensibil sau inadecvat., deoarece acest lucru ne aduce
deservicii: mesajul nostru legitim (prin care incercam sa aparam aceste nevoi si valori), nu
mai este corect receptionat.
Insa in spatele persoanei care pare dura, puternica, sigura pe ea se ascund durerea, frica,
incertitudinea ca nevoile ei vor fi incalcate, ca valoarea sa personala nu va fi recunoscuta. Ca
si in caul unui iceberg, ceea ce se vede este doar o mica parte din intreg. Cu cat mania este
mai accentuata, cu atat suferinta pe care o ascunde este mai mare
Mania reprimata. Oamenii care isi reprima sentimentul de manie aleg sa ignore pur si simplu
necesitatea de a trata deschis problema.
Reactiile lor, in functie de situatie:
-fug din fata problemelor;
-nu isi expun necesitatile personale atunci cand acest lucru ar fi indicat;
-isi ascund adevaratele sentimente pentru a le face placere celorlalti;
-refuza sa fie ajutati chiar atunci cand au nevoie;
-le gasesc scuze celor care ii trateaza nepotrivit sau chiar se simt ei vinovati;
-se prefac ca nu au resentimente;
-se supun vointei altora deoarece isi imagineaza ca nu au alta optiune.
Aceste moduri de a reactiona, chiar daca sunt gresite, au o explicatie: ei incearca sa evite durerea,pentru ca in experienta lor trecuta s-au confruntat cu situatii in care fie sustinerea propriilor nevoi
http://www.despresuflet.ro/forum/F-f87/Frica-t1957.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/F-f87/Frica-t1957.html
-
8/17/2019 teorii psihosociale
20/24
a fost lipsita de succes, fie acest lucru li se pare incomod din diverse motive!.
Asadar, ei gandesc: "#ste inutil sau incomod sa imi arat sentimentele.$
%e cele mai multe ori, acesti oameni nu au gasit loc in mediul in care au crescut pentru a-si exprima
preferintele personale, si au invatat inca de mici ca ar plati un pret prea mare daca si le-ar sustine.
Asa ca, avand la dispozitie resursele limitate de care dispune mintea unui copil, au ajuns la
concluzia ca este mai convenabil sa-ti ascunzi sentimentele.Acesti oameni cred ca furia o sa dispara daca o pot ascunde. &n realitate furia nu se disipeaza, ea se
acumuleaza pana cand, ajungand la un punct critic, se produce o adevarata explozie. Acumularea
furiei poate duce la: depresie, anxietate, atac de panica, migrene, dureri de spate sau de stomac,
probleme cardiace.
'i ce se intampla in timpul procesului de acumulare( #i experimenteaza frecvent: frustrarea,
inutilitatea, revolta, dezamagirea, nerabdarea, iritabilitatea, incapatanarea, inflexibilitatea.
Mania deschis agresiva
Oamenii care experiemnteaza acest tip de manie nu sunt capabili sa-si transmita mesajul legitim
decat intr-o forma agresiva, care incalca demnitatea celorlalti.
#i doresc sa le fie respectate nevoile si valorile fara a fi dispusi sa tina seama de nevoile si valorile
celor cu care interactioneaza.
Reactiile lor, in functie de situatie:
-nu lasa loc pentru parerile altora, reactionand defensiv sau chiar dezaprobator cand aud pareri
diferite de ale lor;
-sunt recunoscuti ca facand reclamatii si plangeri;
-au limbaj insultator, folosesc cuvinte dure;
-refuza sa-i asculte pe altii;
-ii intrerup pe interlocutori in timpul discutiilor;
-insista sa aiba ultimul cuvant;
-fac gesturi fizice de intimidare lovituri, ghionturi, aruncatul lucrurilor!;
-le aduc celorlati acuzatii si reprosuri;-se implica frecvent in certuri;
-au de obicei o atitudine critica si pesimista.
Aceste moduri de a reactiona, chiar daca sunt gresite, au o explicatie: ei si-au format in timp
convingerea ca interlocutorii nu vor de buna voie sa ii asculte, asa ca incearca sa le inoculeze fortat
altora propriile idei.
Asadar, ei gandesc: ")u-mi pasa de tine, ma voi face auzit oricum.$
%e cele mai multe ori, acesti oameni au crescut intr-un mediu violent, in care au vazut ca parerile
se impun cu forta, in care a lipsit buna-cuviinta.
*u toate ca pot castiga pe termen scurt fiind violenti, oamenii care isi exprima mania intr-o
maniera deschis agresiva pierd pe termen lung deoarece distrug increderea celorlati, iar acestiasfarsesc prin a-i respinge.
Sentimentul de frica
Vorbim în acest caz de o formă de învăţare asociativă, de tip pavlovian, considerată
un sistem model pentru înţelegerea fobiilor, sindromului de stres post-traumatic şi
altor tulburări anxioase. "Frică" sau "teamă" sunt două cuvinte pe care le folosim
foarte des. Ambii termeni desemnează o stare de nelinişte, tulburare, provocată de
un pericol real sau imaginar şi pot fi asociaţi şi cu absenţa controlului asupra unei
situaţii. Specialiştii consideră că există mai multe tipuri de frică şi pe unele dintreacestea le regăsim la toate popoarele, în toate epocile. Ei mai susţin că sunt trei
http://www.despresuflet.ro/forum/depresie-f21/poate-fi-redus-riscul-aparitiei-depresiei-t1606.htmlhttp://www.despresuflet.ro/psihologie/anxietate/http://www.despresuflet.ro/forum/anxietate-f9/atacul-de-panica-dincolo-de-ingrijorare-t1861.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/depresie-f21/poate-fi-redus-riscul-aparitiei-depresiei-t1606.htmlhttp://www.despresuflet.ro/psihologie/anxietate/http://www.despresuflet.ro/forum/anxietate-f9/atacul-de-panica-dincolo-de-ingrijorare-t1861.html
-
8/17/2019 teorii psihosociale
21/24
modalităţi prin care învăţăm să ne temem: din experienţe traumatizante, din situaţii
stresante şi prin efectul retroactiv.
Sentimentul de invidie. intre toate emoiile "e $are le trăim invidia este
a$eea "e $are ne străduim $el mai tare să o as$undem. ri$e alt sentiment neles $a ne+ativ $um ar ura sau +elo#ia tot au o $om"onentă demnă sau"lau#ibilă. 4nvidia nu "oate ,usti$ată ni$i$um e o sabie $u două tăi!uri: te simimes$2in !i umil !i "entru $ă o trăie!ti !i "entru $ă e&istă motive s-o trăie!ti.
4nvidia n a$$e"iune lar+ă este o trăire de $iudă faă de $ineva $are aresau fa$e $eva $e !i noi am dori să avem ori să fa$em. ar este mai mult de-at%ta$eastă $iudă ind nsoită !i de dorina de a fa$e rău de a distru+e $eea $evedem la alii. E&istă multă "atimă n invidie e&istă "i#mă. /um am "utea săe&"li$ăm o astfel de trăire= vedea $eva frumos !i a dori să distru+i doar "entru
$ă nu "oi obine nu e un lu$ru u!or ni$i de e&"li$at ni$i de neles ni$i dea$$e"tat. 3rin urmare trebuie as$uns.
4nteresant este $ă de $ele mai multe ori n-o re$unoa!tem ni$i faă de noi n!ine. 6e minim $ă este alt$eva ntru$%t dorim să ne ntreinem ilu#ia $ă suntemni!te ine su"erioare in$a"abile de sentimente at%t de mes$2ine. 3si2analistulelanie Flein vorbe!te des"re me$anismele de a"ărare "e $are le folosim "entrua "utea fa$e faă "ro"riei invidii. Gnul dintre a$estea $onstă n devalori#areaobie$tului invidiei. 5e s"une de e&em"lu des"re femeile frumoase $ă sunt"roaste. Este o armaie fără ni$iun temei devalori#antă. 6e a,ută să s$ă"ăm
$2iar !i de invidie ntru$%t $eva li"sit de valoare nu are de $e să e r%vnit.
lteori ne devalori#ăm $2iar "e noi. Este "osibil $a atun$i $%nd suntem n$om"etiie $u $el $are ne st%rne!te invidie să ne $onsiderăm din start mai slabi !isă ne retra+em. altă ie!ire onorabilă este !i nde"ărtarea de obie$tul invidiat.istana a reu!it mereu să diminue#e emoiile e ele lăudabile sau nu. altăabordare interesantă este!i a$eea de a n$er$a să-i fa$i "e $eilali să simtă faăde tine invidie. /re#i $ă da$ă vei avea su$ient su$$es "entru $a lumea să teinvidie#e o să se e$2ilibre#e undeva o balană. ar a$esta e un me$anism $areadesea e!uea#ă "entru $ă adu$e multă autonvinuire.
4ndiferent de a"ărarea "e $are o ale+em invidia se "are ne n$ear$ă "etoi. Este un alt motiv "entru $are nu "utem "erfe$i. 3utem totu!i să m$on!tieni de $eea $e simim "entru a !ti mai bine $ine suntem. Dn tim" da$ă nes"orim n$rederea n noi !i tolerana faă de $eilali nvăăm $el "uin s-o$ontrolăm.
Gelozia Belozia este un tip de fobie, o fricC iraDionalC cauzatC de existenDa unorgEnduri negative automate, care poate distruge pEnC Fi cele mai serioase relaDii. (e obicei,cel care a resimDit aceste sentimente de gelozie va Gncerca sC evite apariDia altora, prin acontrola activitCDile, comportamentele Fi gEndurile partenerului de viaDC, ceea ce va deteriora
-
8/17/2019 teorii psihosociale
22/24
Fi mai mult relaDia de cuplu. Hn acest fel, se va pune baza unui cerc vicios foarte greu de Gntrerupt. !artenerul gelos va trece printr%un spectru de sentimente foarte complexe FicopleFitoare, cum ar fi: fricC, auto%culpabilizare, lipsa respectului de sine Fi a respectului faDCde partener, furie, autovictimizare, etc., determinEndu%Fi partenerul sC se simtC stingherit Fi
sufocat.+ubirea !sihologii si cercetatorii au propus diferite teorii pentru iubire.
rmatoarele sunt cele mai vehiculate propuse pentru a explica dorinta, iubirea siatasamentul emotional.
Dorinta vs iubire: Psihologul ,ick )ubin a propus ca iubirea romantic esteformata din trei elemente: atasament, grija si intimidate. tasamentul este necesitatea dea primi aprobarea, grija si contactul fizic cu o alta persoana. Brija fata de cineva implicaevaluarea necesitatilor altor persoane si a fericirii lor la fel de mult ca si a ta. Intimitatea
se refera la impartasirea gindurilor, dorintelor si a sentimentelor cu o alta persoana.In functie de aceasta definitie 6ubin a realizat intrebari pentru a evalua atitudinele fata dealte persoane si a descoperit categorii de dorinta si iubire sustinind conceptia sa asupraiubirii. (upa psihologul -laine atfield si colegii sai exista doua forme bazice de iubire:compasionala si pasionala. Iubirea compasionala se dezvolta de obicei din sentimentelede intelegere mutuala si respect impartasit. Iubirea pasionala este caracterizata deemotii intense, atractie sexuala, anxietate si afectiune. &ind aceste emotii intense suntreciproce persoanele se simt implinite. Iubirea care nu este impartasita conduce lasentimente de disperare. atfield considera ca iubirea pasionala este trecatoare, de
obicei durind intre J si 7? de luni. ceasta apare cind expectatiile culturale incurajeazaindragostirea, cind persoana intilneste ideeile preconcepute ale unui iubit ideal si cindexperimenteaza excitatie psihologica in prezenta unei alte persoane.Iubirea ideala pasionala conduce la iubire compasionala care dureaza si mai mult. Intimp ce majoritatea oamenilor doresc relatii care sa combine siguranta si stabilitateacompasiunii cu intensitatea pasiunii, atfield sugereaza ca acest fapt este rar. /ohn0ee compara stilurile de a iubi cu o pinza colorata. &um exista trei culori primare elsugereaza ca ar exista trei stiluri primare de iubire. cestea sunt: eros, ludos si storge.&ontinuind analogia cu pinza colorata $ee propune ca doar culorile primare pot ficombinate pentru a crea culori complementare, aceste trei stiluri de dragoste pot fi
combinate pentru a crea noua stiluri secundare de iubire. (e exemplu combinarea eroscu ludos rezulta mania sau dragostea obsesiva.
&ele J stiluri de iubire ale lui $ee:#tilurile primare:
% -ros % iubirea unei persoane ideale% $udos % iubirea ca un joc% 9torge % iubirea amicala.#tilurile secundare:
% ania /eros K ludos3 % iubirea obsesiva% !ragma /ludos K storge3 % iubirea realista si practica
-
8/17/2019 teorii psihosociale
23/24
% gape /eros K storge3 % iubirea dezinteresata. Psihologul ). #ternberg a propus oteorie traingulara a iubirii care sugereaza ca exista trei component ale iubirii: intimitatea,pasiunea si angajamentul. (iferitele combinatii ale acestor trei component dau diferitetipuri de iubire. (e exemplu intimitatea combinata cu angajamentul determina iubirea
compasionala in timp ce combinarea pasiunii cu intimitatea duce la iubirea pasionala.(upa 9ternberg relatiile construite pe unul sau doua elemente sunt mai durabile decitcele bazate pe un singur component. -l foloseste termenul de iubire consumanta princombinarea intimitatii, pasiunii si a angajamentului. In timp ce acest tip de iubire este celmai durabil si puternic este si foarte rar.
Tristetea Tristetea afecteaza toti oamenii, din cand in cand. -a face parte din repertoriul uman de zi
cu zi, uneori este chiar ceva familiar, usor de simtit. (epresia poate fi o afectiune pur si simplu paralizanta cu un
impact drastic asupra vietii unei persoane.
etaforic, tristetea este doar o Lzgarietura superficialaL in timp ce depresia este mai mult decat o rana deschisa
care necesita un garou.Tristetea poate denatura modul unei persoane de a vedea lucrurile, astfel incat culorile vesele sunt estompate,
dar depresia transforma totul in negru, iar orice lucru din jur este pur si simplu dezolant. In timp ce oamenii tristi ar
putea avea nevoie de mangaieri si imbratisari, cei deprimati au nevoie de tratament specializat.
$ucruri si situatii triste pot fi vazute si discutate peste tot: la cina, la locul de munca, la televizor. Totusi, acest
sentiment ramane intotdeauna la suprafata si nu afecteaza in profunzime psihicul unei persoane. In plus, cauzele
tristetii sunt de cele mai multe ori cunoscute si pot fi diferite: de la un interviu dur, o umilinta, stresul de la locul de
munca sau pur si simplu dezamagire provocata de diverse situatii. (eseori, totusi, nefericirea dispare, prin
contributia si sustinerea unui prieten, comunicarea cu o persoana apropiata, aparitia unor evenimente pozitive,
etc. &hiar si cand o persoana este trista poate functiona normal: va fi mama copiilor sai, isi va desfasura in modnormal activitatile de la locul de munca, se va bucura de hobbM%urile sale, etc. &hiar daca ceea ce o persoana
simte nu este tocmai pozitiv, isi poate atinge orice sop, fara probleme. In unele cazuri, tristetea poate fi chiar o
forta pozitiva sau motivanta. !oate oferi un impuls pentru reevaluarea unor aspecte ale vietii si poate declansa
noi perspective, unele constructive. Depresia este o entitate diferita: este o problema grava de sanatate
mentala si din nefericire, nu este banala ca tristetea. (epresia, uneori numita si melancolie sau cadere nervoasa,
trebuie abordata cu toata seriozitatea. !ersoanele depresive pot fi uneori grav afectate de aceasta boala, fara sa
fie constiente sau fara sa stie cum sa depaseasca problema. 9e pot simti neputincioase, fara nici o optiune.
Alte diferente dintre depresie si tristete
Toti ne simtim tristi, uneori. (e fapt, tristetea este un sentiment normal care faca viata mai interesanta. &hiar si
artisti, poetii au fost inspirati de tristete. (e cele mai multe ori, aceasta traire urmeaza dupa o pierdere. &and
incheiem orelatie, de obicei ne simtim tristi. Tristea este mai profunda cu cat pierderea este mai dramatica. (e
asemenea, tristetea ne ajuta sa apreciem fericirea. tunci cand starea de spirit se schimba de la tristete la
fericire, cu cat contrastul dintre acestea este mai mare, cu atat starea de spirit este mai pozitiva.
Agresivitatea pasiva. Oamenii care manifesta acest tip de manie au inteles ca vor fi
respinsi daca isi manifesta deschis mania, de aceea au ales o forma ascunsa de a si-o exprima, insa
aceasta ostilitate mascata arata, la fel ca in cazul anterior, ca nu au respect fata de ceilalti.
Reactiile lor, in functie de situatie:
-nu raspund desi stiu ca altii asteapta raspunsul lor;
-cauta scuze pentru a nu face ce li se cere;
http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/combate-depresia_46http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/combate-depresia_46http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-legat-de-locul-de-munca_139http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-legat-de-locul-de-munca_139http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-legat-de-locul-de-munca_139http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologia-cuplului/comunicare-terapie-si-relatie_61http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologia-cuplului/comunicare-terapie-si-relatie_61http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/mama-aproape-perfecta_8537http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/mama-aproape-perfecta_8537http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/sanatatea-mentala-ce-e-normal-si-ce-e-anormal_90http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/sanatatea-mentala-ce-e-normal-si-ce-e-anormal_90http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologia-cuplului/criza-in-relatia-de-cuplu_5404http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/dieta-pentru-ridicarea-nivelului-de-energie-si-imbunatatirii-starii-de-s_7905http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/dieta-pentru-ridicarea-nivelului-de-energie-si-imbunatatirii-starii-de-s_7905http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/combate-depresia_46http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-legat-de-locul-de-munca_139http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-legat-de-locul-de-munca_139http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologia-cuplului/comunicare-terapie-si-relatie_61http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/mama-aproape-perfecta_8537http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/sanatatea-mentala-ce-e-normal-si-ce-e-anormal_90http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/sanatatea-mentala-ce-e-normal-si-ce-e-anormal_90http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologia-cuplului/criza-in-relatia-de-cuplu_5404http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/dieta-pentru-ridicarea-nivelului-de-energie-si-imbunatatirii-starii-de-s_7905
-
8/17/2019 teorii psihosociale
24/24
-desi spun ca fac un anumit lucru, se eschiveaza sa-l duca la indeplinire;
-amana sau uita;
-isi indeplinesc obligatiile doar cand vor si doar asa cum vor;
-le zambesc altora in fata si ii barfesc cand acestia se intorc cu spatele;
-evita sa-si asume responsabilitati;-refuza sa dea explicatii sau raspund evaziv.
Aceste moduri de a reactiona, chiar daca sunt gresite, au o explicatie: forma pasiva de
exprimare a nemultumirii le da iluzia ca intervin in sprijinul nevoilor si valorilor proprii fara a se
expune din punct de vedere emotional.
#i considera ca oamenii care sunt agresivi, care isi manifesta deschis mania, isi dezvaluie nevoile si
valorile, devenind astfel vulnerabili. "'olutia$ pe care au gasit-o pentru a nu fi dezamagiti cand se
expun in fata altora este mania ascunsa. &n plus, au vazut ca manifestandu-se pasiv controleaza
mult mai bine situatia decat cei care se comporta agresiv.
Asadar, ei gandesc: "&ndiferent cat te-ai stradui sa ma controlezi, eu fac tot ca mine.$
%e cele mai multe ori, acesti oameni au crescut intr-un mediu in care au experimentat deseori
dezamagirea, pentru ca persoanele pe care le-au avut ca modele au fost fie autoritare, fie
insensibile, si astfel au ajuns la concluzia ca nu este bine sa-ti expui deschis sentimentele.