1. Analiza generală a politicii de dezvoltare a colecţiilor

"Până în vremurile din urmă, colecţionarea cuprinzătoare a tuturor înregistrărilor

disponibile era privită nu numai ca obiectiv legitim, ci şi ca un obiectiv practic al

bibliotecii. Astăzi, creşterea rapidă a volumului total al înregistrărilor grafice

contrazice realizarea efectivă a a unui astfel de ideal şi complexitatea înregistrărilor

transformă o astfel de concentrare într-un scop iraţional" scria, încă din 1966, Jesse

Shera.

Conceptul cunoscut astăzi sub denumirea de "dezvoltarea colecţiilor" a avut, de-a

lungul timpului, o evoluţie firească, dar mereu controversată. La noi, multă vreme,

sintagma "completarea colecţiilor", văzută de specialişti drept procesul de creştere şi

actualizare a colecţiilor unei biblioteci, a fost singura acceptată, până în momentul în

care noile realităţi ale universului informaţional au impus abordări mai radicale.

Creşterea numerică şi valorică a producţiei editoriale a fost cea care a dus la apariţia,

pe fondul unei crize financiare, a unor dificultăţi majore în încercarea de a păstra un

echilibru relativ între nevoile de informare ale utilizatorilor, producţia documentară şi

posibilităţile de valorificare a colecţiilor  bibliotecii.

Explozia documentară din a doua jumătate a secolului nostru a făcut necesară

redefinirea conceptului de colecţie, nu doar pentru că era un concept fundamental al

organizării cunoaşterii ci, mai ales, pentru că diversificarea documentară a complicat şi

a răsturnat lejeritatea abordărilor anterioare. A devenit evident că o colecţie nu poate fi

rodul întâmplării sau al opţiunilor unilaterale, că între filosofia unei colecţii şi filosofia

informaţională contemporană este o relaţie directă .

Conceptul modern, actual, de colecţie are numeroase determinări contradictorii şi

numai un management dinamic şi inspirat poate găsi liniile de echilibru . Mai ales în

învătământ, discontinuitatea, absenta unui suport documentar, care să reflecte

progresul real al unuia sau mai multor domenii ale cunoaşterii, oferă reprezentări

incoerente, conduce la ignorarea unor momente nodale.

Dezvoltarea colecţiilor reprezintă una din cele mai importante activităti de bibliotecă

şi constituie în aceeasi măsură un domeniu de bază al biblioteconomiei şi al

managementului resurselor de informare. Funcţia documentară este una fundamentală,

1

comună tuturor tipurilor de biblioteci, care presupune punerea la dispoziţia

utilizatorilor a informaţiilor, indiferent de suport, pe care aceste instituţii le deţin,

dezvoltarea colecţiilor fiind una dintre cele mai complexe responsabilităţi pe care ele

şi-o pot asuma. Acest proces, care include, pe lângă creşterea colecţiilor şi aspectul

managerial şi pe cel de analiză a nevoilor de informare, restructurare şi evaluare a

colecţiilor, este unul dinamic, influenţat de schimbările care se produc la nivelul

mediului şi al comunitătii deservite, componentele sale având tendinţa să se dezvolte

independent.

Colecţia de bibliotecă poate fi văzută în acest context drept un organism viu şi

dinamic, aflat veşnic în schimbare, ce-şi măreste dimensiunile prin achiziţia de noi

documente, dar care şi îmbătrâneşte, necesitând a fi "igienizat" prin activităţi de

actualizare, acoperire a lipsurilor, eliminare, conservare .

Responsabilitatea dezvoltării unei colecţii este în acelaşi timp o mare responsabilitate

intelectuală. Alegerea, ca parte fundamentală a acestui proces, implică totuşi un grad

foarte ridicat de subiectivitate, rămânând tributară ofertei editoriale existente pe piată

la un moment dat. Procesul de selecţie a documentelor trebuie, aşadar, să respecte

reguli bine definite, astfel încât colecţia să se poată constitui într-o sursă de bogăţie şi

nu de haos intelectual.

Astfel, Marcia Pankake scrie într-un articol din 1984: "Înlocuirea din anii ‘70 a

selecţiei cărţilor cu dezvoltarea colecţiilor exprimă ideea că bibliotecarii nu trebuie

doar să pună carte lângă carte pentru a alcătui o bibliotecă, ci mai degrabă să-şi

focalizeze atenţia de la un titlu nou luat separat, la fondul deja existent şi să le

privească în ansamblu. Ei nu trebuie să alcătuiască ci să dezvolte o colecţie. Ca şi în

muzică, dezvoltarea presupune detaliere, sau ca în şah, dezvoltarea sugerează reţinerea

a cât mai multe utilităţi, a capacităţii fiecărui element din colecţie".

1.1 Managementul colecţiilor , noul concept apărut în literatura de specialitate, prin

anii ‘80, a fost considerat de Paul Mosher ca fiind "cea dintâi ştiintă" a

biblioteconomiei, care presupune "a şti ce faci, de ce faci, cui faci, pentru cine faci şi

cu cine faci". În timp ce dezvoltarea colecţiilor se referă la selecţia şi achiziţia de

documente pentru completarea fondurilor şi deciziile luate asupra documentelor ce vor

deveni parte integrantă a acelei colecţii, managementul colecţiilor include şi alocarea

2

resurselor bugetare, accesul la documente, utilizarea colecţiei, conservarea, eliminarea,

consacrându-se în mare parte prezentării colecţiei utilizatorilor.

Managementul colecţiilor trebuie, aşadar, să se raporteze în aceeaşi măsură la

resursele de care dispune fonduri, spaţiu, echipament, personal. Limitările pot fi

impuse de tehnologia disponibilă în bibliotecă, la un moment dat. Se vor stabili câte şi

ce fel de documente se vor achiziţiona, câte şi ce fel de documente se vor elimina,

regularitatea accesului şi utilizării, pentru a decide dacă este necesară obţinerea unor

duplicate sau copii, împrumutul interbibliotecar, spaţiul de depozitare, avându-se în

vedere serviciile de regăsire a informaţiei, cataloagele, care sunt, de altfel, cele care

asigură gestionarea intelectuală a colecţiilor - pertinenţa şi coerenţa achiziţiilor şi

eliminărilor, gestionarea administrativă a documentelor - în operatiunile de

inventariere, în circulaţia documentelor, exploatarea şi punerea în valoare a colecţiilor

bibliotecii, schimbul şi cooperarea - cataloagele colective, politicile de achiziţie şi de

eliminare partajate, şi mai presus de orice, utilizatorii pe care biblioteca respectivă îi

deserveşte.

Printre funcţiile detinuţe de managementul colecţiilor se numără: pregătirea unui

plan managerial de dezvoltare a colecţiilor şi un regulament de dezvoltare a colecţiilor;

creşterea bugetului şi alocarea lui astfel încât să permită optimizarea efectului său

asupra nevoilor şi cererilor utilizatorilor; analiza şi evaluarea colecţiilor avându-se în

vedere relevanţa lor pentru utilizatori , analiza colecţiilor în vederea elaborării unui

plan managerial care să se refere la necesităţile de conservare, la fondul care nu

reprezintă unul de bază şi felul în care acesta îi afectează pe utilizatori, la costurile pe

care le presupune depozitarea acestui fond scos din circulaţie, la acele documente ce

conţin informaţie considerată perimată sau redundantă şi de care, aşadar, colecţia se

poate debarasa. Trebuie, de asemenea, să se analizeze eficienţa procesului de

dezvoltare a colecţiei şi a programului de deselecţie, să se evalueze eficienţa

programului de achiziţii în obţinerea documentelor de care este nevoie, şi în ceea ce

priveste relaţia cu furnizorii, să se stabilească activităţi manageriale de dezvoltare

cooperantă şi coordonată a colecţiilor cu alte biblioteci locale.

Dezvoltarea colecţiilor reprezintă prima etapă a circuitului pe care un document îl

parcurge într-o bibliotecă.

3

Într-o definiţie foarte scurtă dezvoltarea colecţiilor este un proces de creştere a

colecţiilor prin cumpărare, donatie sau schimb. Această activitate are la bază câteva

principii formulate, în urmă cu 20 de ani, de bibliologul român Corneliu Dima-Drăgan

în această formă:

1. Completarea colecţiilor, sintagmă înlocuită în prezent cu dezvoltarea colecţiilor,

este determinată de profilul bibliotecii şi de sarcinile acesteia în anumite condiţii

istorice.

2. Completarea este un proces de creştere şi de actualizare a fondurilor.

3. Completarea este o activitate permanentă şi coordonată raportată la: fondul

existent, dinamica producţiei editoriale, infrastructura bibliologică, cerinţele cititorilor,

alocaţiile bugetare.

4. În acţiunea de completare a colecţiilor, relaţia între exhaustivitate şi selectivitate

este determinată de obligaţia oricărei biblioteci de a satisface, în mod corespunzător,

cerinţele tuturor categoriilor de cititori.

5. Volumul şi rata completării trebuie coroborate în permanenţă şi în perspectivă cu

posibilităţile de stocare, de prelucrare şi de valorificare a documentelor.

Având la bază principiile enumerate, procesul de dezvoltare se realizează pe mai

multe modalităti: cumpărare (achiziţie), donaţie, transfer, schimb interbibliotecar,

efectul legii depozitului legal.

1.2 Metodologia dezvoltării colecţiilor cuprinde mai multe etape. Etapa preliminară

este reprezentată de informarea bibliografică asupra producţiei editoriale. Această

informare poate fi: prospectivă, curentă şi retrospectivă. Ea se bazează în general pe

consultarea unor documente elaborate de furnizori sau de structuri specializate: planuri

sau prospecte editoriale, cataloage editoriale, bibliografii.

A doua etapă a procesului de dezvoltare a colecţiilor o reprezintă selecţia, activitate

complexă ce cuprinde alegerea, în urma unei informări bibliografice complete, a

documentelor care se pretează cel mai bine profilului bibliotecii şi cerinţelor

utilizatorilor. Deşi procesul are la bază mai multe criterii de selecţie, şi anume tematica

lucrării, nivelul, colecţia, editura, autorul, prezentarea grafică, preţul, există un mare

grad de subiectivism pentru că de cele mai multe ori determinante sunt experienţa şi

cunostinţele celor implicaţi în acest proces. Urmează comanda documentelor prin

4

transmiterea fişelor de comandă furnizorilor, care pot fi edituri, tipografii, structuri

specializate. Procesul se încheie cu primirea documentelor.

Strategia dezvoltării colecţiilor şi în special cea a achiziţiei cunoaşte în prezent

mutaţii relevante în cel puţin două segmente: sursele şi modalităţile de achiziţie şi

structurarea colecţiilor. Referitor la prima problemă, în faţa bibliotecarului se pun noi

exigente cum ar fi: cunostinţe economice şi financiare, cunoaşterea pieţei de carte sau

marketingul de bibliotecă, abilitate, tact, corectitudine în stabilirea relaţiilor cu

partenerii de afaceri, cu furnizorii de documente. În ceea ce priveşte cea de-a doua

problemă - structurarea colecţiilor - apar mutaţii importante din cel puţin două motive:

apariţia unor noi domenii în ştiinţă şi cultură cum ar fi managementul, marketingul,

parapsihologia, ingineria economică, bioingineria, literatura informatică, şi apariţia

purtătorilor de informaţii netradiţionali ca memoriile calculatoarelor, dischetele, CD-

ROM-uri care vor forma biblioteca viitorului, adică o mare bază de date în care

informaţia va fi accesibilă oricărei persoane conectate la o reţea, din orice colţ al lumii.

1.3 Politica de dezvoltare a colec ţiilor în bibliotecile din Republica Moldova

În continuare voi încerca să răspund la întrebarea “Ce anume prezintă politica de

dezvoltare a colecţiilor, cine este responsabil de acest proces şi cum se îndeplineşte

acest el în bibliotecile Republicii Moldova?”

Cea mai gravă problemă cu care se confruntă biblioteconomia din Moldova rămâne

lipsa banilor, o problemă generală de altfel. Din păcate alocaţiile bugetare au scăzut

permanent după 1990, ele nemaifiind în concordanţă cu explozia informaţională.

Din această cauză se impune căutarea unor surse complementare cum ar fi: plata

informaţiei, servicii pentru utilizatori, realizarea de publicaţii proprii.

Alte soluţii ar mai putea fi: reducerea cheltuielilor, procesul de selecţie să opereze cu

mai multă exigenţă, utilizarea altor căi de achiziţie cum ar fi schimbul interbibliotecar

sau donaţia, sponsorizări, obţinerea de rabaturi pentru documente din partea

producătorilor, acestea putând ajunge până la 50%.

Pentru biblioteca este absolut necesară construirea unei politici de achiziţie. A duce o

politică de achiziţie presupune, atât sa fi conştient de specificul colecţiei, cât şi să-i

fixezi limitele. Astfel, pentru fiecare sector de utilizare se poate determina numărul de

exemplare din acelaşi titlu necesare pentru o parte a fondului, se pot determina reguli

5

de achiziţie de exemplare legate de cererea utilizatorilor. Iar, pentru întreaga bibliotecă

se pune problema echilibrului general al colecţiilor considerate ca un tot, utilizându-se

o ipoteză de acoperire a sferei de interes. Trebuie să adaug că, pentru ansamblul

colecţiilor problema numărului de exemplare nu trebuie separată de cea a accesibilităţii

documentelor.

   Bogăţia unei colecţii se evaluează prin varietatea şi disponibilitatea sa şi nu numai

prin numarul de documente pe care le deţine. De asemenea, în încercarea de a constitui

o colecţie coerentă achiziţiile trebuiesc îmbinate cu eliminările.

   Trebuie să se ţină cont şi de politica noutăţilor, ce constă în a prevedea în avans o

mare cerere care este susceptibilă să intervină pentru anumite titluri chiar în momentul

apariţiei în librării deoarece utilizatorii preferă în mod evident noutăţile.

   Cumpararea se realizează din fondurile destinate în acest scop care se numeşte buget

de achiziţie. Biblioteca universitară depinde financiar de universitate, bugetul alocat

achiziţiei este fixat de către conducerea universităţii şi este distribuit pe categorii de

documente în urma analizelor de oportunitate.

Coordonarea bugetului reprezintă cheia bunei funcţionari a procesului de achiziţie.

Realizarea acestui buget ar trebui să urmărească o ordine diferită, fondată pe ritmul

previzibil al achiziţiilor.

   Dezvoltarea colecţiilor bibliotecii se poate face prin toate sursele de completare, din

alocaţii bugetare – finantare de bază, finanţare complementară-granturi, şi venituri

proprii-ale bibliotecii şi ale facultăţilor.

 

2. Politica de dezvoltare a colecţiilor Bibliotecii Ştiinţifice Medicale a Universităţii

de Medicină şi Farmacie “Nicolaie Testemiţeanu” din Chişinău

   Biblioteca Ştiinţifică Medicală a Universitatii de Medicină şi Farmacie “Nicolaie

Testemiţeanu” din Chişinău, fiind o bibliotecă enciclopedică medicală, îşi fixeaza

politica de dezvoltare a colecţiilor în funcţie de structura procesului didactic şi de

nivelul cercetării ştiinţifice din mediul academic în care este integrată.

   În primul rând, biblioteca strânge informaţii despre categoriile de beneficiari, pentru

6

a determina cerinţele şi programele care sa fie sustinute de colecţii.

 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF identifică urmatoarele categorii de

beneficiari:

• Studenţi ai USMF (forma zi şi ID)

• Elevi ai Colegiului de Medicină

• Studenţi din programele de studii master

• Cursanţi ai programelor de studii post-universitare

• Doctoranzi

• Cadre didactice universitare

• Cercetători ţi specialişti

• Angajaţi ai USMF

   Prioritară în politica de dezvoltare a colecţiilor este asigurarea prin colecţii a

informaţiilor necesare disciplinelor incluse în programele de învatamânt şi cercetare. O

politică coerenta de dezvoltare a colecţiilor implică evaluarea colecţiilor actuale prin

analiza detaliată a domeniului şi delimitarea disciplinelor acoperite de acestea.

2.1 Etapele realizării activităţii de dezvoltare a colecţiilor bibliotecii

   Activitatea de completare se realizează în colaborare permanentă cu celelalte

compartimente, cu bibliotecile filiale şi reprezentanţii departamentelor din universitate

(specialişti, cercetători, cadre didactice). Totodată, acestea se orientează în funcţie de

schimbarea reţelei de învăţământ, de distribuirea fondurilor financiare.

   O prima etapă se referă la posibilităţile de informare asupra cerinţelor şi necesităţilor

utilizatorilor. Cunoasterea cerinţelor utilizatorilor din    Biblioteca Ştiinţifică Medicală

a USMF se bazează pe analiza urmatoarelor surse:

• Planurile editoriale şi temele de cercetare ştiinţifică din cadrul facultăţilor;

• Bibliografiile facultative şi obligatorii pentru fiecare disciplină;

• Caietele de sugestii aflate la compartimentul “Relaţii cu publicul”;

• Sugestiile personale ale cadrelor didactice (deziderate).

   Contactul direct cu cadrele didactice ale universităţii noastre poate deveni cu atât mai

interesant cu cât ei sunt chiar autorii de publicaţii sau se află în permanentă colaborare

cu alţi autori.

7

   În scopul cunoaşterii structurii planurilor de învăţământ şi cercetare, un instrument

preţios de lucru în activitatea de informare îl constituie bibliografiile disciplinelor din

planul de învăţământ primite de la catedre.

   A doua etapă constă în cunoaşterea surselor de informare privind posibilităţile de

completare a colecţiilor.

Date statistice pentru anul - 2008 -

Fondul bibliotecii201 341 unităţi de

bibliotecă

- cărţi şi periodice tipărite 198 419 volume

- documente audiovizuale (discuri, casete

audio, CD-uri audio, casete video, ...)

1 124

- documente electronice (CD ROM) 112

- alte documente (hărţi, note muzicale, etc.) 1 686

Achiziţii2 474 unităţi de

bibliotecă

- din buget propriu

- donaţii

1335

1 139

Utilizatori înscrişi 4 786 persoane

Vizite la bibliotecă 40 960 vizite

Documente împrumutate 87 419 unităţi de

bibliotecă

2.2 Achiziţia propriu-zisă

   Procurarea propriu-zisă a publicaţiilor se face prin: cumpărare, schimb de publicaţii,

donaţii, transfer, căi complementare, accesare de baze de date pe Internet.

   Cumpărarea este principala cale de completare a colecţiilor.

8

   La distribuirea fondurilor băneşti se ţine seamă de structura bibliotecii, planul de

învăţământ şi numărul studenţilor.

   Întocmirea comenzilor se face la serviciul Dezvoltarea Colecţiilor pentru toate

filialele, fie pe formulare tipizate, fie pe adrese de comandă. Comenzile poartă

semnatura directorului bibliotecii şi a şefului de birou şi ştampila bibliotecii.

   Achiziţia se poate efectua direct de la producatorul de publicaţii, sau indirect printr-

un furnizor intermediar specializat.

   Achizitionarea prin cumpărare se face diferenţiat pentru cărţi şi periodice.

   Pentru periodicele autohtone cumpărarea se face pe bază de abonamente anuale, se

întocmesc liste de comandă cuprinzând: numărul curent, numărul de catalog, titlul

publicaţiei, numărul de exemplare, valoarea. Pentru periodicele străine comanda se

efectuează prin instituţii intermediare, specializate în import-export de publicaţii, pe

baza unei facturi proformă cu preţuri definitive.

   Cumpărarea de documente electronice reprezintă pentru Biblioteca Ştiinţifică

Medicală a USMF cea mai recentă şi rapidă formă de furnizare a informaţiilor celor

interesaţi. Modalităţile de abonare pentru achiziţionarea de reviste electronice sunt

aceleaşi ca şi pentru periodicele străine. Revistele electronice au următoarele avantaje:

eliminarea reclamaţiilor, rapiditatea furnizării informaţiilor, posibilitatea ca aceeaşi

publicaţie sa fie consultată de mai multe persoane în acelasi timp.

În continuare voi prezenta un tabel pentru a ne facilita procesul de analizare a

procesului de dezvoltare a colecţiilor, şi anume cum sunt repartizată finanţarea de bază

a Bibliotecii Ştiinţifice Medicale a Universitatii de Medicină şi Farmacie “Nicolaie

Testemiţeanu” din Chişinău.

9

Influienţa indicatorilor cantitativi şi calitativi asupra finanţării de bază ăn biblioteca

ştiinţifică medicală a USMF

3. Politica de Dezvoltare a Colecţiei Bibliotecii Publice de Drept

Scopul esenţial al politicii de dezvoltare a colecţiei Bibliotecii Publice de Drept este

de a facilita constituirea coerentă şi organizarea obiectivă a colecţiei.

  Politica de dezvoltare a colecţiei reprezintă un ghid util, “la zi” pentru bibliotecari şi

Board-ul de Experţi ai Bibliotecii Publice de Drept in procesul de selectare şi achiziţie

10

a resurselor informaţionale şi documentare din domeniul dreptului şi ştiinţelor

adiacente. Deasemeni constituie un instrument eficient şi practic in evaluarea anuală,

prezervarea continuă şi excluderea condiţionată a documentelor tradiţionale şi a

informaţiei electronice. Prezenta politică documentară este formulată, redactată şi

actualizată anual, intr-un cadru bugetar stabil şi set de necesităţi informaţionale, care

fixează limitele şi stabileste priorităţile de achiziţie ale bibliotecii.

Politica de dezvoltare a colecţiei se consideră a fi pe parcursul perioadei de referinţă

2008:

1. Un plan prioritar şi strategic în achiziţia de carte şi abonare ediţiei periodice şi baze

de date;

2. Un mijloc de a considera colecţia bibliotecii ca un ansamblu integru (documente

oficiale, monografii, editii periodice, baze de date);

3. Un document, care ţine cont de rezultatele precedentelor achiziţii;

4. Un program anual foarte concret care propune repartiţiile bugetare în completarea

fondului Bibliotecii Publice de Drept;

5. Un instrument de lucru privind evitarea dublărilor în procurare de carte;

6. Un plan de acţiuni pentru responsabilii de achiziţie.

Politica naţională de editare a cărţilor, în special cea în domeniul dreptului, este

foarte haotică şi în mod special sistemul de conlucrare a editorilor cu autorii de

literatura juridică nu este bine pus la punct. Biblioteca Publica de Drept va depune

mari eforturi în completarea colecţiei cu literatură autohtonă, astfel politica de

dezvoltare a colecţiei va fi de un real instrument lucrativ.

3.1 Obiectivele politicii de dezvoltare a colecţiei

1. Susţinerea comunităţii juridice, în special practicienii, prin oferirea la zi a

informaţiei legislative; 

2. Satisfacerea necesităţilor informaţionale şi documentare ale utilizatorilor de diferite

categorii actuali-activi şi potenţiali; 

3. Promovarea cunoaşterii legislaţiei locale şi incurajarea asimilării acestora de către

comunitate.

11

4. Susţinerea invăţământului academic, preponderent cel postuniversitar, prin

achiziţionarea materialelor didactice cum ar fi manuale, curriculum-uri, etc.;

3.2 Misiunea Bibliotecii Publice de Drept

Misiunea Bibliotecii Publice de Drept susţine şi directionează politicile de achiziţie.

Ea asigură direcţii de dezvoltare a colecţiilor, precum şi noi servicii informaţionale şi

documentare.

Biblioteca Publică de Drept prin serviciile sale informaţionale civice, asigură condiţii

viabile şi eficiente în furnizarea accesului la informaţia şi documentul juridic,

promovarea legislaţiei, menite să faciliteze o participare activă a tuturor membrilor

comunităţii în dezvoltarea şi promovarea valorilor societăţii democratice.

3.3 Domenii prioritare pentru achiziţia 2008

1. Specificul integrării europene a Republicii Moldova;

2. Aspectele comerţului internaţional;

3. Principiile prezumţiei nevinovăţiei în procesul penal;

4. Garantarea drepturilor şi siguranţei persoanelor în procesul penal;

5. Accesul la justiţie.

6. Dreptul proprietăţi intelectuale;

7. Aspecte teoretice în litigiile economice;

8. Reforma penitenciară în Republica Moldova;

9. Poliţia în raport cu drepturile omului;

Pe parcursul perioadei de referinţă lista priorităţilor de achiziţie poate fi modificată şi

în concordanţă cu noile apariţii editoriale şi necesităţile informaţionale ale

utilizatorilor.

3.4 Audienţă

Dezvoltarea colecţiei tradiţionale şi a infrastructurii informaţionale electronice ale

Bibliotecii Publice de Drept este dirijată şi ghidată de necesităţile informaţionale ale

utilizatorilor. Colectivitatea ce incadrează şi legitimează biblioteca este mai întâi

12

publicul deservit. Documentele sunt achiziţionate, iar colecţia este constituită pentru

publicul ei. Politicile de achiziţie ale bibliotecii îşi focalizează direcţiile de realizare a

ei şi are la bază principiul bibliotecii publice şi cel al bibliotecii specializate în

domeniul dreptului. Astfel audienţa sau segmentul de utilizatori acoperiţi se desprind

din insăşi denumirea bibliotecii după cum urmează:

Biblioteca de Drept                                                          Biblioteca Publică

  Biblioteca Publică de Drept salută şi incurajează utilizarea colecţiei şi de alte

categorii de utilizatori motivaţi de studierea unor aspecte şi probleme actuale din

domeniul dreptului (drepturilor omului, integrarea europeană etc.) şi de cunoasterea

legislaţiei locale şi internaţionale, auto-instruire, dar nu intentionează să acopere

exhaustiv acest segment de utilizatori în politicile de achiziţie ale bibliotecii, doar în

cazul în care necesităţile informaţionale ale acestora coincid cu ale utilizatorilor ţintă.

Amplasarea Bibliotecii Publice de Drept în cartierul Centru al capitalei în vecinătatea

multor instituţii academice şi publice şi orarul extins de funcţionare al bibliotecii

determină accesibilitate maximă la colecţie şi informaţia juridică actuala pentru toate

categoriile de utilizatori. 

3.5 Revizuirea politică de dezvoltare a colecţiei

Orientandu-se spre necesităţile actuale şi mereu în schimbare ale comunităţii juridice

şi publice, modificarea curriculum-urilor academice, proliferarea formatelor

documentare, Biblioteca Publică de Drept anual îşi va revizui şi revedea prezenta

politică, prin ţinerea la zi a priorităţilor de achiziţie, precum şi a criteriilor de selecţie.

3.6 Metodologia achiziţiei

Metodologia de dezvoltare a colecţiei Bibliotecii Publice de Drept cuprinde criterii

de selecţie a cărţilor, ediţiilor periodice, principii, reguli şi criterii de procurare,

instrumente şi proceduri, care permit păstrarea unei coerente a intregului ansamblu al

procesului de achiziţie. 

Politica de achiziţie a Bibliotecii Publice de Drept nu  intenţionează să acopere

întreaga producţie editorială locală şi internaţională la subiectul DREPT. Totuşi în

13

acest context ambiţia bibliotecii rămâne a fi cea de a crea şi dezvolta o colecţie

adecvată necesităţilor juridice stringente ale comunităţii şi unica sub aspectul

cuprinderii multilaterale ale domeniilor juridice specifice.

Elementele generale ale metodologiei de achiziţie necesită o coerenţă privind

conţinutul şi cantitatea documentelor.

 

a) Principiile de selectare

Deciziile finale de selectare au la baza următoarele principii care stabilesc procedura

ulterioară de achiziţie:

Carte, ediţii periodice

 • Relevanţa necesităţilor actuale şi potenţiale ale utilizatorilor;

• Actualitatea şi importanţa problemei tratate de autor, editor sau autori colectivi;

• Semnificaţia continuităţii valorificării colecţiei: carte, documente oficiale, ediţii

periodice, CD-uri, etc.;

• Echilibrul subdiviziunilor din domeniul dreptului şi ştiinţelor marginale;

• Neapartenenţa politică şi ideologică;

• Insuficienţa sau lipsa literaturii pe un subiect anume;

• Veridicitatea şi calitatea informaţiei abordate şi cuprinse în documente;

• Exhaustivitatea tipurilor şi genurilor de documente: traditional sau electronic,

monografie sau manual didactic, carte sau serial, etc.;

• Autoritatea editurii sau producatorului ediţiilor;

• Prestigiul şi notorietatea autorului;

• Raportul “preţ – conţinut – importanţă”;

• Limba - concordanţă cu gradul de cunoastere a limbilor de circulaţiei internatională a

utilizatorilor;

• Raportul “tip document -  cantitate” în corespundere cu circuitul şi utilizarea

documentelor;

• Aria geografică de acoperire a jurisprudenţei;

• Evitarea dublării aceluiaşi titlu al aceluiaşi autor.

14

Baze de date

• Acuratetea şi calitatea informaţiei cuprinse;

• Izvorul/sursa primar(a);

• Prezentarea datelor (informaţie bibliografică, text integral, abstract, etc.);

• Autorul/editorul/producatorul bazei de date;

• Periodicitatea actualizării informaţiei;

• Limba în care este prezentată informaţia;

• Metodologia sau posibilităţile căutării;

• Raportul preţ - calitate.

Principiile de selectare prezintă un set de criterii, practici, care nu caută o

imparţialitate sau o exhaustivitate absolută, ci de a ghida şi a facilita procedura de

achiziţie şi abonare sub aspectul analizei de conţinut.

b) Instrumente şi proceduri de achiziţie

Deşi activitatea practică în domeniul achiziţiei în cadrul Bibliotecii Publice de Drept

este într-un stadiu incipient s-a reuşit să se delimiteze un set de instrumente şi

proceduri de achiziţie de diferite complexităţi.

3.7 Furnizorii comerciali:

- Selectarea literaturii din cataloagele editoriale, care sunt preluate direct de la

distribuitorii oficiali ai editurilor din Romania sau Rusia, sau primite prin poşta

tradiţională de la editurile din străinătate, sau accesarea via on-line a acestora;

- Vizitarea lunară sau trimestrială a librăriilor locale nu face decât să verifice şi

eventual să achiziţioneze noile apariţii neavizate  de autori sau editori;

- Achiziţionarea în baza contractului individual de antrepriză în cazul în care editorii

de talie mică sau autorii-editori (editori ştiinţifici sau academici) nu-şi semnalează

apariţiile în cataloagele editoriale sau prin intermediul ediţiilor de semnalare, dar îşi

prezintă şi oferă publicaţiile de sine stătător;

15

- Completarea temporară totală – prezintă imprumutul interbibliotecar internaţional

care se realizează prin intermediul tehnologiilor informaţionale cum ar fi scanare, fax,

format electronic. Lucrările primite se consideră a fi achiziţii şi rămân a fi proprietate a

bibliotecii;

3.8 Furnizorii necomerciali

Biblioteca Publica de Drept apreciază şi consideră un gest respectabil şi important

donaţiile de carte juridică.

- Donaţii spontane – provenite de la instituţii publice, organizaţii, ONG, persoane

particulare;

- Schimbul de literatură – reprezintă un alt procedeu de achiziţie posibilă între

bibliotecile din reţeaua BM “B.P.Haşdeu”, eventual şi cu alte biblioteci, în cazul în

care se depistează că: sau cartea “nu are priză la cititor” în biblioteca dată sau este în

mai multe exemplare.

Este important ca în procesul de achiziţie să se ţină cont şi de priorităţile actuale ale

problemelor abordate la nivel naţional şi internaţional, de solicitările neonorate ale

utilizatorilor, de sugestiile oferite prin intermediul sistemului feed-back (local şi on-

line) al Bibliotecii Publice de Drept. O atenţie deosebită se va acorda noilor apariţii

editoriale. Doar în cazuri excepţionale biblioteca va achiziţiona ediţii retrospective sau

va face copii ale acestora. Acestea vor fi supuse unor criterii mai riguroase: importanţa

continuţului, aspectul teoretic şi ştiinţific. 

Toate achiziţiile, comerciale sau necomerciale, sunt evaluate la şedintele convocate

trimestrial la care participă bibliotecarii Bibliotecii Publice de Drept şi membrii

Boardului. Se analizează setul de cataloage primite ale editurilor, eventual şi liste de

literatură ale distribuitorilor de carte şi ediţii periodice în Moldova care cuprind

producţia editorială din domeniul juridic local şi de peste hotare (Romania, Rusia,

SUA, Franţa, Anglia, etc.). Ofertele sunt puse în discuţie, analizate conform criteriilor,

priorităţilor anuale şi în final validate de membrii şedinţelor. În cazul în care ofertele

16

depăşesc numarul de cărţi cu 700 titluri se organizează tendere şi se duc negocieri în

scopul obţinerii reducerilor de preţ.

Bugetul de achiziţie, fixat în cadrul Proiectului Crearea şi finantarea activităţii

Bibliotecii Publice de Drept, este o parte al bugetului global al proiectului şi constituie

30.000 USD pentru anul 2008.

Bugetul se repartizează având în vedere următoarele criterii:

Fig.1  lingvistic (româna (40%), rusă (10%), engleză (25%); franceză (20%), alte limbi

(5%));

Fig.1 Fig.2

Fig.2  tip de documente (monografii (50%); materiale oficiale (20%); materiale

didactice (10%); editii de referinta (15%), altele (5%));

Fig.3  gen de documente (carte (65%), editii periodice (20%); baze de date  (15%));

Fig.3 Fig.4

Fig.4 curente (80 %), retrospectiv (20 %).

17

4. Dezvoltarea colecţiilor în biblioteca şcolii “M. Sadoveanu” din satul Vadul lui

Isac, Judeţul Cahul

După această detaliată excursie în domeniul dezvoltării colecţiilor în bibliotecile

instituţiilor de învăţămînt superior din Republica Moldova, mai concret din oraşul

Chişinău, ar fi bine să ne punem întrebarea cum se efectuază politica de dezvoltare a

colecţiilor în bibliotecile şcolare din satele Moldovei, şi mi-aş permite să utilizez ca

model evident biblioteca şcolii “M. Sadoveanu” din satul meu natal Vadul lui Isac din

judeţul Cahul.

    Noile exigenţe ale timpului actual, determinate de mutaţiile survenite în structura

economică, socială, culturală, profesională a satului şi judeţului impun o planificare

care să le răspundă în forme adecvate, flexibile, mobile, prin soluţii anticipative şi

alternative care să ţină seama de structura şi comportamentul informaţional al

utilizatorilor, de rigorile spaţiului şi, evident, de resursele financiare alocate.

Dar luînd în consideraţie că bibliotecii şcolare din satul Vadul lui Isac Primăria

satului alocă o suma de doar 500 lei anual pentru abonamentul ziarelor şi revistelor, iar

manualele şcolare sunt închiriate de elevi şi anume din aceste finanţe se îndeplineşte

dezvoltarea colecţiilor, elevilor le devinde din ce în ce mai greu să respecte reformele

învăţământului cu exigenţele ei noi, practica şcolară a referatelor şi eseurilor care

determină necesităţi de dezvoltare a colecţiilor cu lucrări de referinţă tot mai

numeroase, cu sinteze şi culegeri, cu multe exemplare dintr-un titlu pentru fondul în

circulaţie.

În biblioteca şcolii “M. Sadoveanu” este o lipsă totală de management a dezvoltarii

colectiilor care ar avea ca scop promovarea institutiei bibliotecare prin valoarea

colectiilor de documente, prin calitatea resurselor informationale puse la dispozitia

utilizatorilor. Nu se poate vorbi de o politica de dezvoltare a colectiilor fara a se lua in

considerare structura procesului didactic, la nivelul cercetarii stiintifice din mediul

şcolar.

Colectiile bibliotecii trebuie analizate amanuntit pentru a se efectua o evaluare clara,

profunda a circulatiei documentelor, rezultanta directa a cerintelor si necesitatilor de

informare ale utilizatorilor. Astfel, in ceea ce priveste informarea privind activitatea de

18

dezvoltare a colectiilor, in salile de lectura trebuie sa existe un caiet de sugestii pentru

documentele de interes pe care biblioteca nu le-a achizitionat sau file volante cu

deziderate privind lectura.

Trebuie dezvoltate si planificate resurse complementare, surse gratuite, sponsorizari si

donatii de documente. Donatiile pot fi sursa importanta de completare curenta dar si

retrospectiva daca este nevoie. Cadrele didactice - autori ai unor cursuri şcolare si

manuale - pot si trebuie sa doneze bibliotecii documente de interes pentru utilizatori.

Documentele obtinute prin donatii trebuie sa sufere procese de control si selectie

riguroase ale caror criterii trebuie sa fie: spatiile existente de crestere, starea

documentelor oferite spre donare, analiza factorilor de interes/ dezinteres ai

utilizatorilor fata de informatia pe care o poarta. Donatiile pot fi efectuate si sub forma

unor sume de bani cu destinatie precisa spre cumpararea publicatiilor de profil.

În final mi-aş permite să accentuez că în această eră a exploziei informaţionale, dar şi a

austerităţii financiare, dezvoltarea colecţiilor unei biblioteci este o sarcină deloc

uşoară, ce revine bibliotecarului, presupunând competenţă, profesionalism, spirit de

iniţiativă şi pasiune, întrucât de actul de selecţie depinde eficienţa bibliotecii.

5. Concluzie

În urma efectuării acestei lucrări am înţeles în ce constă politica de dezvoltare a

colecţiilor de bibliotecă în Republica Moldova, cum se îndeplineşte completarea

colecţiilor în bibliotecile universitare şi şcolare. După întîlnirea şi intervievarea

bibliotecarilor, personalului bibliotecii şi a directorilor bibliotecilor precizate mai sus

am ajuns la concluzia că principala procupare în alcătuirea şi punerea în practică a

politicilor de achiziţii, care ar trebui să satifacă cerinţele din ce în ce mai numeroase şi

din ce în ce mai diversificate ale utilizatorilor, dar şi unica scuză în acele situaţii

penibile create din cauza lipsei unor fonduri suficiente, este cauzată, de regulă, de criza

financiară cu care se confruntă bibliotecile din ţara noastră.

Conceptul „dezvoltarea colecţiilor” a cunoscut, de-a lungul timpului, o evoluţie

19

firească, în relaţie directă cu evoluţia universului informaţional. Analiza procesului de

dezvoltare a colecţiilor în bibliotecile universitare, proces care necesită stabilirea unor

principii de dezvoltare şi alcătuirea unei metodologii de lucru, parcurgerea unei etape

de informare şi evaluare, realizarea achiziţiei documentelor, dar şi îndeplinirea

procedurilor de eliminare, permite schitarea unui cadru teoretic care, aplicat

bibliotecilor din Republica Moldova, aduce la lumină starea actuală a practicilor de

dezvoltare a colecţiilor şi subliniază problemele cu care aceste biblioteci se confruntă.

Dezvoltarea colecţiilor bibliotecilor universitare este, actualmente, într-o strânsă

relaţie cu pătrunderea în bibliotecă a noilor tehnologii ale informării şi comunicării şi

cu extinderea posibilităţilor de acces electronic la documente. Una dintre noile

categorii de documente cărora li se acordă din ce în ce mai multă atenţie în politica de

dezvoltare a colecţiilor este cea a revistelor electronice. Decizia de achiziţionare a

acestor documente intangibile trebuie să facă obiectul unei analize complexe şi solicită

din partea bibliotecarului dezvoltarea unor noi competente.

Relaţia dintre biblioteca de învăţământ superior şi universitate, pe de o parte, şi cea

dintre bibliotecarul universitar şi utilizatorii specifici, pe de altă parte, continuă să fie

unul dintre elementele-cheie ale procesului de formare a viitorilor specialişti.

Bibliotecarii implicaţi în activitatea de comunicare a documentelor trebuie să fie

deschişi noilor orientări în domeniul informării şi să fie capabili de a oferi servicii

adecvate, care să satisfacă nevoile de informaţii ale utilizatorilor. 

Revoluţia tehnologică are consecinţe complexe, uneori contradictorii, antrenând o

altă revoluţie, care tinde să înlocuiască civilizaţia cuvântului scris, spus şi citit cu o

civilizaţie a imaginii. Confruntată cu aceste revoluţii, biblioteca scolară trebuie să îşi

redefinească identitatea şi să caute să reflecte dinamica schimbării în aspectul, tipul şi

continutul colecţiilor şi serviciilor puse la dispoziţia utilizatorilor specifici. Realizarea

acestui deziderat este îngreunată de problemele financiare acute cu care se confruntă,

actualmente, bibliotecile scolare din Molodova, în special cele din mediul rural. 

Tendinţele extrem de contradictorii manifestate în activităţile biblioteconomice

curente desfăşurate mai ales în bibliotecile universitare au impus necesitatea adoptării

unor practici manageriale adecvate fiecărei structuri în parte, pornind de la aspecte

generale, dar insistând mai mult asupra specificităţii acestora. Ideea vehiculată de 20

specialiştii din domeniu este că, în prezent, "principala contradicţie în dezvoltarea

bibliotecilor contemporane este legată de raportul între investiţia de resurse în colecţia

proprie şi investiţia pentru extinderea şi perfectionarea interconectărilor, a diverselor

tipuri de relaţii informaţionale. Determinările sunt impuse de scopuri şi obiective

generale, dar şi de condiţiile specifice ale mediului, de particularităţile utilizatorilor, de

mărimea resurselor, de calitatea tehnologiilor, de tradiţii. Opţiunea nu este uşoară, nu

este evidentă, nu e fără riscuri"

21

Bibliografie

1. Biblioteca publică: o resursă pentru comunitate. Bucureşti, A.N.B.P.R., 2000

2. Ciorcan, Marcel. - Colecţii de bibliotecă. - Cluj, 2000. - P. 13 – 14

3. Hentea, Ioan. Trecut-prezent-viitor. În: Biblioteca, nr.8-9-10, 1994, p.46-47,

50-52

4. Ibidem.Vol.2. Bucuresti: ABIR, 1996, p.129

5. Regneală, Mircea. - Curs de biblioteconomie//Biblioteca. - 2008. - Nr. 2. - P.

41 – 42

6. Regneală, Mircea. Studii de biblioteconomie. Constanţa, Ex Ponto, 2001

7. Regneală, Mircea. Vocabular de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Vol.1.

Bucuresti: ABIR, 1995, p. 3

8. Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. Bucuresti: Editura Grafoart, 1995,

p.3-48

9. Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare: sensuri si semnificatii

contemporane. Constanta: Ex Ponto, 2001, p.25

10.Stoica, Ion. - Puterea cărţii.- Constanţa, 2005. - 233 p.

11.Stoica, Ion. Criza în structurile info-documentare. Constanţa, Ex Ponto, 2000

12.Stoica, Ion. Interferenţe biblioteconomice. Constanţa, Ex Ponto, 1998

13.Stueart, Robert D.; Moran, Barbara B.Management pentru biblioteci şi

centre de informare. Bucureşti, Biblioteca Naţională şi A.N.B.P.R., Ed. a IV-a,

1998

14.Tîrziman, Elena. Procesele de bibliotecă: abordare în contextul utilizării noilor

tehnologii. Bucuresti: Editura Universitătii, 2000, p.31-53

15.Vasilescu, Emil. În avangarda cercetării. În: Biblioteca , nr.1, 1999, p.10

16.Vasilescu, Emil. Noile centre universitare si nevoia de bibliotecă. În:

Biblioteca, nr.7, 1996, p.163-164

22