Anatomia clinica a capului si gatuluiLeziunile capului

Leziunile la nivelul extremitatii cefalice figureaza printre cauzele cele mai frecvente si majore ale mortalitatii si invaliditatii, ele avand consecinta hemoragii, infectii, osteomielita sau inflamatia maduvei osoase si a osului subiacent, putand merge pana la leziuni ale encefalului si ale nervilor cranieni.

Cand sunt mai grave se insotesc de pierderea constiintei care este simptomul frecvent al leziunilor cefalice.

Un alt simptom care insoteste leziunile extremitatii cefalice este durerea care poate insa fi si rezultatul existentei unor tumori craniene.(durerea de cap=cefalee).

NevralgiiDurerea, simptom caracteristic leziunilor capului, poate fi cu caracter lancinant(durere

intensa) si poarta numele de nevralgie, ea fiind pe traiectul unui nerv si fiind provocata de o leziune nervoasa demielinizanta. Aceste nevralgii sunt frecvente la nivel facial.

Nevralgia faciala este o senzatie dureroasa difuza, fara o localizare precisa, atunci cand are o localizare precisa luand numele zonei respective(odontalgie-la niv dintilor etc.) Nevralgia este insotita de cefalee, febra, o tensiune nervoasa, oboseala si in cel mai grav caz este produsa de o tumora cerebrala putand fi produsa si de o hemoragie subarahnoidiana, o meningita.

Leziunile la nivelul extremitatii cefalice au devenit frecvente din a doua jumatate a secolului XX, datorita proceselor de industrializare si a stilului de viata actual. De asemenea, este o cauza de mortalitate statistic mai frecventa la persoanele tinere si de invaliditate. In SUA se apreciaza ca aproximativ 10% din decese se datoreaza leziunilor cefalice, encefalul fiind implicat in jumatate din decesele prin traumatism, aceste accidente sunt mai frecvente la barbati(de 3-4 ori mai mult).

Leziunile la nivelul arcadelor sprancenareArcada sprancenara este o proeminenta osoasa sub tesutul subcutanat, sub forma unei

creste si printr-o lovitura directa se produce compresiunea tesuturilor moi pe portiunea osoasa, cu rupturi ale vaselor si formarea unui hematom. In lezarea arcadelor, hematomul se poate intinde si spre pleoapa superioara sau inferioara dand asa numitul ochi in bereneaga.

Eritemul malar este o roseata la nivelul pometelui care coresp osului zigomatic care apare in timpul febrei, iar dintre maladii este caracteristic eriptemul din TBC. Poate fi si fiziologic, emotii, timiditate, frig- imbujorare- evident in mediu cald atunci cand venim de afara la caldura.

Fracturile maxileiLe Fort(chirurg, ginecolog) le imparte in 3 categorii:1)fractura orizontala care trece deasupra procesului alveolar, prin portiunea osoasa a septului nazal si prin procesele pterigoide.2)le fort 2- fractura care merge din partea posterioara si laterala a sinusului maxilar, se indreapta supero-medial prin foramenul infraorbitar, interesand osul lacrimal si ajungand la radacina nasului. Acest tip de fractura desolidarizeaza portiunea centrala a fetei (procesul alveolar si palatul dur) de resul masivului facial.3)le fort 3- de asemenea o fractura orizontala care trece prin fisura orbitara superioara, prin osul etmoid, oasele nazale, aripa mare a sfenoidului si sutura fronto-zigomatica. Cand este insotita si de fractura arcului zigomatic desolidarizeaza oasele maxilla si zigomatic de restul craniului.

Fractura mandibulara

1

Frecvent este dubla, dar cu animate particularitati. Fractura procesului conoid(capul mandibular) este o fractura simpla, traiect orizontal.

Fractura colului mandibular este transversala si se insoteste de luxatia temporo-mandibulara homolaterala. Iese capul mandibular din fosa mandibulara. ANT

Fractura la niveul ramurii mandibulare- orizontala.Fractura la nivelul unghiului mandibular are un traiect care de obicei trece prin molarul 3

inf (maseaua de minte). Aceste fracturi sunt cel mai frecvent oblice.Fractura corpului mandibular, cea mai frecvent trece prin alveola caninului.Rezorbtia osului alveolarIn urma extractiilor dentare sau a caderii dintilor, alveola se umple cu tesut osos fiind

urmata de o resorbtie alveolara care in cazul edentatiei extinse sau totale are ca urmare ascensionarea foramenului mentonier catre marginea alveolara sup, putand chiar sa si dispara, fiind urmata de tulburari nervoase prin compresiunea in timpul masticatiei a PVN. In astfel de situatii, ridica si presiunea exercitata asupra nervului de catre proteza dentara, masticatia fiind foarte dureroasa. In edentatiile totale(pierderi dinti) apare un prognatism mandibular si apar niste pliuri verticale in afara comisurilor bucale.

Fracturi ale boltii cranieneSe produc cel mai frecvent ca urmare a unor lovituri puternice la acest nivel, care au ca

urmare infundarea osului cu comprimare sau lezare a encefalului subiacent. Aceste fracturi pot fi -liniare, care se produc la nivelul actiunii factorului traumatizant sau se pot produce si la distanta de locul agresiunii, iradiere.-cominutive, se caracterizeaza prin existenta mai multor fragmente osoase, dintre care unele pot patrunde in masa encefalului. Pot interesa meningele si subst nv a emisfeului, avand un prognostic si o evol complicate; tratament mai greu. Regenerarea osoasa la niv craniului- slaba; subst, materiale, fire metalice.

In zonele in care grosimea boltii este mare, nu se produc fracturi ci se produce o incurbare a osului respectiv. Se descriu si asa numitele fracturi in contralovitura, adica agentul traumatizant este aplicat de o parte si fractura apare de partea cealalta.

In aprecierea localizarii fracturilor, pterionul este reperul important in clinica, fiind situat la 2 degete deasupra arcadei zigomatice si un deget inapoia procesului frontal al osului zigomatic. Importanta pterionului consta si in faptul ca la acest nivel se gaseste artera cerebrala anterioara/Meningee mijlocie! cu ramurile sale care poate fi lezata in fracturi in aceasta zona(fata interna a osului temporal). In afara solzului temporalului, dura mater este aderenta de fata interna a oaselor cutiei craniene. Neaderenta/decolabil durei materului la nivelul solzului temporalului face ca lezarea arterei sau a unui ram din cerebrala anterioara sa permita formarea unui hematom cu compresiune pe substanta encefalica subiacenta/lobul temporal al emisferului cerebral si daca nu se intervine in timp util individul poate muri(4h)- este asa numita zona decolabila a lui Gerand-Marchand(Ferre). La tampla- poti muri; solz temporal subtire, aproape transparent.

Fractura de baza de craniuPoate fi o simpla fisura, dar cea mai periculoasa este atunci cand traiectul de fractura

trece prin sinusul cavernos/carotidian(cu sange venos- este tr a carotide int; nv III,IV,VI, ram oftalmic,maxilar trigemen) pe fata lat a corpului sfenoidului si cand prin lezarea carotidei interne se poate crea o fistula a arterei->hemoragie; fistula arteriovenoasa. Aceasta are ca urmare prin trecerea sangelui arterial in sinus o crestere a presiunii si volumului sangvin de la acest nivel, sangele deviind in vene colaterale si in special in vena oftalmica, carora le depaseste presiunea. Trecerea sangelui in vena oftalmica determina producerea unei exolftalmii(proeminenta in afara

2

a globului ocular) care are caracter pulsatil, asemanatoare cu pulsul arterial(alftel, hipertiroidie)- odata cu ochiul ant. De asemenea apar rupturi ale vaselor mici de la nivelul partii anterioare a ochiului, la nivelul conjunctivei oculare dand asa numitul hemozis. Tinand cont de nervi, accidentul poate fi agravat de aparitia tulburarilor nervoase pe traiectul nervilor III,IV,VI, precum si pe ramurile oftalmic si maxilar ale nv V(nv raport cu sinus/peretii lui).

Dezvoltarea craniului-zona faciala are dimens dif in functie de sex, varsta.La nou-nascut craniul are cam 1/8 din dimensiunea craniului facial. La adult este cam 1/3

datorita dezvoltarii masivului facial. Dimensiunile mici ale masivului facial la nou-nascuti se datoreaza urmatorilor factori: maxila are dimensiuni reduse, sinusul maxilar fiind foarte redus sau absent, la fel are si mandibular. Sinusurile paranazale sunt foarte reduse sau chiar inexistente. Reduse sunt cavitatile nazale, se mentine sutura frontala, sutura inter-maxilara si sutura inter-mandibulara. Este absent procesul mastoidian si procesul stiloidian. Absenta acestor procese osoase face ca traiectul nervului VII sa fie superficial, putand fi lezat cu usurinta in interventiile chirurgicale, o compresiune exercitandu-se si in timpul nasterii; se foloseste forcepsul. La nou-nascut oasele cutiei craniene sunt netede si unilaterale. Zona alveolara nu are dinti- in fiecare jum de maxila si mand se gasesc 5 muguri deciduali=> dintii temporali/ de lapte(20 dinti).Avand in vedere structura oaselor, precum si absenta unor procese osoase, craniul nou-nascutului poate fi lezat in timpul nasterii, cand nasterea este greoaie, care poate leza si nervul facial, care mai poate fi lezat si in timpul interventiilor chirurgicale, in special pe cele care necesita incizii posterior pavilionului urechii. La nastere, oasele sunt netede, subtiri, unilamelare, intre oasele boltii cutiei craniene exista spatii care sunt acoperite de membrane fibroase, aceste spatii purtand numele de fontanele, ele sunt in numar de 6, 2 pe linia mediana- anterioara si posterioara si celelalte 4 pe partile laterale- 2antero-laterale(sfenoidale) si 2postero-laterale(mastoidiane). Aceste fontanele ne dau indicatii asupra procesului de crestere osoasa a gradului de hidratare a nou-nascutului(cand hidratarea este deficitara se produce o infundare a fontanelei) si asupra presiunii intracraniene(cand este crescuta tesutul fibros este bombat). Ele servesc pt recoltari de sg si pt administrare de sol medicamentoase/ hranitoare- fontanela ant.

Fontanela anterioara: bregmatica/ fronto-parietala, forma aprox rombica si se sudeaza la aproximativ 18-24 de luni. Anterior se continua cu sutura metopica, care se sudeaza incepand de la varsta de 2 ani, putand persista pana la 8 ani si uneori mai mult sub forma de creasta metopica la adult. Posterior se continua cu sutura sagitala.

Fontanela posterioara: lambdatica/ parieto- occipitala, forma rombica cu baza la solz occ si se osifica spre sf primului an de viata extrauterin. Se sudeaza in jurul varstei de 1 an. In special cea anterioara poate fi folosita si pentru recoltari venoasa, cand nu este posibila recoltarea din alte zone sau pentru administrarea de solutii medicamentoase sau hranitoare.

Fontanela antero-laterala/sfenoidala- corespunde pterionului si cea postero-laterala/mastoidiana- corespunde asterionului= asterica.

Cea anterioara este acoperita de muschiul temporal, sunt mai putin importante si fiind protejate de catre muschi nu sunt folosite in clinica.

Oasele nou-nascutului sunt foarte elastice. Ele se osifica de pe la 6 luni, persista peste 1 an, dar au putina importanta in clinica.

O caract a oaselor boltii cutiei craniene- elasticitatea lor. In timp nasterii, extremitatea cefalica sufera presiune trecand prin canalu de nastere. Frontalul se aplatizeaza, occipitalul se alungeste si parietalele se acopera partial unul pe celalalt la niv marg sup. Datorita elasticitatii la cateva zile de la nastere, oasele isi reiau pozitia normala, craniul revenind, foarte rar raman deformate frontalul si occipitalul; parietalul isi revine.

3

Craniul nou-nascutului cunoaste o dezvoltare accentuata la nivelul neurocraniunul in primii 2 ani datorita dezvoltarii mari/rapide a encefalului si creste progresiv pana la 15-16 ani.

Modificari ale fetei in raport cu varstaLa nivel facial mandibula este osul dinamic si osificarea simfizei mentoniere incepe la

varsta de 2 ani- 8 ani. Protuberanta mentoniera apare la aproximativ 2 ani si se dezvolta pana la pubertate.

Masivul facial creste si datorita aparitiei dintilor, prima eruptie dentara avand loc la 6 luni.

Corpul mandibular se alungeste mai ales prin dezvoltare inapoia gaurii mentoniere, aceasta crestere fiind marcata in special o data cu aparitia dentitiei definitive. Eruptia dintilor temporali determina o crestere rapida, iar cresterea verticala a partii superioare a fetei se datoreaza dezvoltarii alveolare.

Largirea frontofaciala se datoreaza sinusurilor paranazale, iar cresterile fetei sunt insotite si de modificari ale vocii, sinusurile constituind camerele de rezonanta.

Inchiderea suturilor cranieneSuturile craniene se inchid initial pe fata interna, incepand cu varsta de 30-40 de ani.

Inchiderea suturii pe fata externa incepand de la varsta de 40-50 de ani. Prima care se inchide este sutura bregmatica, urmata in ordine de sagitala, coronara, lambdoida.Odata cu inaintarea in varsta, oasele cutiei craniene devin mai subtiri si usoare deoarece tesutul osos spongios de la nivelul diploei prezinta o substanta gelatinoasa care inlocuieste maduva osoasa. Sunt situatii in care suturile se inchid premature, aceasta malformatie craniana purtand numele de craniosinostoza primara si care are o frecventa 1 la 2000 de nn. IDIOPATICA- factor genetic. Aceasta anomalie de dezvoltare poate sa cuprinda si baza craniului si ea exercita o tensiune pe dura mater ducand la perturbarea dezvoltarii normale a suturilor. Este mai frecventa la baieti decat la fetite, fiind insotita si de alte anomalii ale scheletului.

Inchiderea prematura a suturii sagitale face ca fontanela anterioara sa se reduca in dimensiuni sau chiar sa dispara, craniul se va alungi antero-posterior, luand un aspect angular, afectiune care poarta numele de scafocefalie, reprezentant aproximativ 50% din craniostenoze.

Inchiderea prematura unilaterale a suturii coronare/ lambdoide da nastere la un craniu rasucit, asimetric ce poarta numele de plagiocefalie.

Inchiderea prematura a suturii coronare(30% din craniostenoze) da nastere unui craniu alungit vertical, numit oxicefalie/ turicefalie fiind mai frecventa la sexul feminin.

Inchiderea prematura a tuturor suturilor craniene= microcefalie, determina o lipsa de dezvoltare a encefalului. Celelalte malformatii nu sunt insotite de tulburari ale acestuia.

Plagile feteiO leziune la nivelul tegumentului facial face ca plaga sa ramana deschisa, deoarece la

nivel facial nu exista fascie profunda si tesutul subcutanat dintre fata profunda a tegumentului si patura musculara este lax, de aceea sutura plagii trebuie facuta cu foarte mare atentie, pentru a nu duce la cicatrici inestetice. Prezenta tesutului subcutanat lax premite acumularea exudatului in inflamatii precum si a sangelui in hemoragii, de aceea inflamatiile faciale precum si hemoragiile duc la tumefactii mari ale regiunii faciale. Datorita lipsei fasciale, suturile in caz de plagi ale fetei- facute cu atentie, altfel dau nastere la cicatrici inestetice.

Odata cu inaintarea in varsta, tegumentul facial isi pierde elasticitatea, dand nastere la aparitia pliurilor sau a ridurilor care sunt perpendiculare pe directia fibrelor musculare, de aceea

4

inciziile la nivel facial, asa numitele incizii Langer se fac perpendiculare pe directia fibrelor musculare, avand drept urmare formarea unor cicatrici.

Lezarea nervului facialEste urmata de paralizia unor muschi ai fetei, in functie de ramurile faciale lezate. Frecvent are loc inflamatia nervului facial la iesirea din gaura stilo-mastoidiana,

inflamatia fiind insotita de edem cu compresiunea nervului la nivelul canalului nervului facial. Este insotita de disparitia tonusului muschiului orbicular al ochilui cu eversia pleoapei inferioare, care pierde contactul cu globul ocular, cornea nu mai este astfel suficient hidratata, nemaifiind lubrifiata de lacrimi si devine astfel vulnerabila la ulceratii. Bolnavul nu poate sufla, fluiera, prezentand si tulburari masticatorii datorita unor muschi cutanati ce intervin in masticatie(buccinator, orbicularul buzelor).

Atunci cand muschii contralaterali nu sunt afectati se produce o cadere a comisurii bucale de partea afectata cu scurgere de saliva sau alimente si aceste paralizii de facial pot avea mai multe cauze. Multe dintre ele sunt necunoscute- paralizie idiopatica a lui Bell, altele pot sa apara prin expunere la frig- paralizii afrigore. In timpul interventiilor chirurgicale, la nivelul parotidei in special, in diferite injectii, anestezii, vaccinuri, infectii ale urechii medii(otita), in sarcina, sida etc.

Lezarea ramuri nv facial- paralizia m fetei, insotita sau nu de abolirea senzatiei gustative in 2/3 ant ale limbii cu alterarea secretiei salivare si lacrimale. Leziunea apropiata de originea nv facial din Gasser pietros mare superf + VII bis si determina perturbari ale functiei motorii, tulburari gustative si autonome. Leziunea distala ale nv facial de ggl, dar ant orig nv coarda timpanului, determina aceleasi tulburari, fara afectarea secretiei lacrimale. In vecinatatea gaurii stilo-mastoidiene- afecteaza numai functia motorie. Ramurile nv facial- interesate in leziuni produse de cutit, taieturi accidentale, voluntare, fracturi de temp. Un nv sectionat liniar poate regenera, cele 2 extrem sa nu fie prea indepartate.

Lezarea ramului zigomatic- paralizia pleoapei inf, m orbicular ochi, indepartarea pleoapei inf- eversia.

Paralizia ramului bucal- impiedica eliminare alimente din vestibului bucal; eliminare cu deget pacient.

Paralizie ram mandibular- pt scoatere gl submand, cadere disgratioasa a comisurii bucale. Idiopatica- 30-55 ani.

Anestezia nervului infraorbitarEste necesara atunci cand se tenteaza a se face o interventie la nivelul partii inferioare ale

fetei, se intervine cu acul de anestezie la nivelul orificiului infraorbitar, cele 3 orificii supra, infraorbitare si mentonier, gasindu-se pe aceeasi linie vertical. Se patrunde cu acul prin orificiul infraorbitar si inainte de a introduce anestezicul se aspira pentru a nu fi patruns in artera sau vena infraorbitara.

Ca accidente, transfuzional, cel mai periculos este ca se patrunde prea puternic si anestezicul poate fi injectat in orbita cu anestezia temporara a muschilor extrinseci ai globului ocular.

Anestezia nervului alveolar inferiorSe face prin palparea spinei lui Spix sau lingual de pe fata mediala a ramului mandibular,

se aspira intai si dupa aceea se introduce anestezicul. Daca patrunde sange in siringa, nu trebuie introdus anestezicul. Hematom.

Ca accident este patrunderea prea profunda ajungand in glanda parotida.Anestezia nervului mentonier si nervului incisiv

5

Prin orificiul mentonier si este necesara pentru interventii la nivelul tegumentului barbiei/ metonului si a pielii si mucoasei buzei inferioare; pt dintii inf, langa nv lingual.

Anestezia nervului bucalIn interventii pe tegument si la nivelul mucoasei faciale, se face prin introducerea

anestezicului posterior molarului 3 mandibular.Accidental-> anestezic in parotida. Nevralgia nervului trigemenApare ca urmare a tulburarilor produse la nivelul radacinilor senzitive si se caracterizeaza

printr-o durere intensa la nivel facial care apare in crize repetate.(o criza=15 min) In nevralgiile trigeminale, cel mai frecvent este interesat nervul maxilar, urmand nervul

mandibular si cel mai rar fiind oftalmicul. Nu se stie cu precizie cauza aparitiei, insa se presupune gasindu-se in unele cazuri o artera aberanta care exercita o compresiune asupra ramurii nervoase.

Leziunea nervului trigemenO lezare totala este urmata de o anestezie foarte intinsa care cuprinde ½ anterioara a pielii

capului, a fetei cu exceptia unghiului mandibular, corneei si conjunctivei, mucoasa nazala, mucoasa orala si mucoasa partii anterioare a limbii, precum si paralizia muschilor masticatori.

Herpes-zoster= infectie virala, care produce leziuni ale ganglionilor nervosi spinali sau ai nervilor cranieni, se caracterizeaza prin aparitia de vezicule pe traiectul ramurii nervoase la nivel cutanat, insotite de dureri si care in decurs de 5-7 zile erup singure, se usuca si se descuameaza. Cel mai frecvent afectat (20%) este ganglionul trigeminal si afectarea sa duce la aparitia herpesului in asa numita zona oftalmica.

Explorarea functiei senzitive a nervului trigemenSe face cu pacientul avand ochii inchisi si trebuind sa raspunda la o atingere care poate fi

un gaz sau lichid cald sau rece, sau o intepare de ac/ esarfa. Aer cald/ rece/ apa pe tegument facial; ce simte,unde, comparativ Dr-Stg!. Explorezi sensibilitatea la nivelul fetei, mandibulei, de regula se testeaza bilateral=> ce ramura trigemen este afectata.

In ceea ce priveste tromboflebita venei faciale, vena faciala prezinta conexiuni cu sinusul cavernos prin intermediul venei oftalmice superioare cu plexul venos pterigoidian prin intermediul venelor faciala profunda si a venei oftalmice inferioare. Se descrie la nivel facial un triunchi periculos facial cu baza localizata pe buza superioara, la aproximativ 1,5 cm in afara comisurilor bucale si varful la nivelul regiunii intersprancenare.

Cos- puroi- a oftalmica-> trunghi; cancer buza inf; temp zigom bucal mand cerv auricular->police

Epiteliomul spinocelular al buzei inferioareForma de cancer, care poate sa apara datorita expunerii la radiatiile solare, datorita unor

iritatii, infrarosii; in special la cel care fumeaza in pipa si poate fi localizat central la nivelul buzei inferioare, putandu-se extinde la nivelul planseului bucal si a varfului limbii si metastazand prin intermediul nodulilor submentali, in localizarea pe partile laterale ale buzelor metastazarea se face prin intermediul nodulilor submandibulari. Iritatii locale. Periculos cu prognostic minor, inestetic.

Compresiunea arterei faciale- la nivel facial- in cazul unei hemoragii pe a faciala- compresiunea trebuie sa se faca bilateral(chiar daca lezarea a este unilaterala)- a faciala prezinta anastomoze puternice ce fac ca a sa contina sg si dupa compresiune, anastomoza la niv buzei labiale sup, inf

6

Puls arterial facial- in 2 parti- a lob ureche- In special in timpul interventiilor chirurgicale, se ia pulsul prin comprimarea a 2 artere: temporala superficiala si faciala. Temporala superficiala se comprima pe auricular, iar faciala pe marginea inferioara a corpului mandibulei si marginea anterioara a maseterului. Se poate comprima bilatera- depresiune= sant a faciala.

Leziuni ale osului zigomatic-abolirea tonusului m orbicular, pteoza palpebrala

Interventiile la nivelul glandei parotide-necesita extirparea intregii glande

Infectiile la nivelul glandei sunt foarte frecvente, sunt produse de un agent patogen, de un virus care se transmite pe cale sangvina- parotidita epidemica(evolueaza in epidemii) consta in marirea volumului glandei/hipertrofia glandei, limitata de existenta fasciei parotidiene, cu durere deoarece edemul glandei parotide este limitat, aceasta durere se accentueaza in masticatie.

Virusul poate determina si inflamatia canalului lui Stenon(canalul excretor al glandei), care se poate depista prin cercetarea orificiului de deschidere a canalului lui Stenon-M2 sup- papila parotidiana care este rosie atunci. Apar dureri la nivelul pavilionului urechii, la nivelul meatului acustic extern, in reg temporala, la nivelul articulatiei temporo-mandibulare. Parotidita epidemica se mai numeste oreion, apare in copilarie, dar poate sa apara si la adult.

Pe canalul lui Stenon se pot forma calculi salivari ce blocheaza eliminarea salivei in vestibulul bucal, secretia salivara parotidiana fiind permanenta, acumularea salivei duce la marirea de volum a glandei parotide. Cum ea e permanenta determina marirea de volum a glandei, putand confunda cu o parotidita. Diagnosticul se pune prin examen radiologic xialografie-loc calcul- chirurgical- scoti, parotida revine la dimensiuni. Canalul lui Stenon se poate explora si prin introducerea substantelor de contrast prin papila parotidiana). Chirurgul ligatureaza anterior canalul Stenon anterior calcului, sub presiune saliva.

Ca posibile complicatii ale parotiditei Orhita = infectia testiculara care de cele mai multe ori produce sterilitate/ impotenta.

Sunt glande parotide accesorii pe suprafata muschiului maseter, de regula sunt 1,2,3 intre canalul parotidian si arcada zigomatica. Fiecare prezinta un canal de excretie care se deschide fie singur fie impreuna cu un canal vecin, in canalul principal, mai rar se deschid direct, separate, in vestibulul bucal.

Leziunile pielii capuluiO leziune la nivelul pielii capului produce sangerari, deoarece pielea capului este bine

vascularizata!Duc la hemoragii si nu pot fi oprite decat prin aplicarea unui garou circular; in jurul

fruntii; din cauza numeroaselor anastomoze existente intre vase si pt ca ele se retracta in tesutul celular subcutanat, neputand fi necomprimat, ligaturat. Hemoragiile de la nivelul pielii capului lezeaza vasele, dar nu afecteaza planul osos care este vascularizat de ramuri ale arterelor meningee; ele participa redus la vascularizatie, fasc fiind vascularizate de vase din interiorul cutiei craniene.

Importanta deosebita a acestor leziuni o prezinta in functie de profunzimea lor: atunci cand nu este interesata aponevroza epicraniana= leziune superficiala, marginea plagii se indeparteaza datorita tesutului celular abundent. Sutura se face intr-un singur strat; de asemenea intr-un singur strat se face si atunci cand aponevroza epicraniana este sectionata antero-posterior= leziune profunda, deoarece cele 2 margini nu se departeaza una de cealalta si nu necesita sutura aponevrozei. Este nevoie de sutura a aponevrozei cand leziunile sunt

7

transversare, cele 2 margini ale aponevrozei fiind trase de cele 2 corpuri musculare; se indeparteaza una de cealalta, anterior fiind trasa de pantecele frontal, iar posterior de pantecele occipital. Refacerea vaselor se face cu usurinta, imp deosebita in vasc si inervatia lambourilor cutanate.

Hemoragie- ochi in bere neagra, de la arcada sprancera in traumatisme. Cuprinde pleoapa superioara in totalitate si partial inferioara.

Infectiile pielii capuluiTesutul conjunctiv lax existent sub tegument este considerat o zona periculoasa a pielii

capului, deoarece la acest nivel se pot acumula colectii purulente/sangvinole. Prin venele emisare care fac legatura intre circulatia endo-exo craniana si a caror lezare permite transmiterea infectiei si in interiorul cavitatii craniene, interesand meningele si a emisferelor cerebrale determina meningite si encefalului.

Infectia nu se poate propaga la gat, pentru ca posterior este muschiul occipital care nu permite extinderea ei. Nu se poate propaga posterior datorita insertiei occipitalului pe osul respectiv si pe mastoida, impiedicand coborarea infectiei. Lateral nu se poate propaga datorita insertiei aponevrozei epicraniene pe arcada zigomatica pe care se fixeaza si aponevroza temporala cu care intra astfel in contact. Se poate propaga anterior, dar nu la gat, deoarece m frontal se insera pe suprafata profunda a tegumentului, nu pe os si infectia se transmite la pleoape si radacina nasului(insertia m occipital se face pe fata profunda a tegumentului si nu pe os).

Chiste sebaceeFirele de par/foliculii pilosi au anexate la radacina lor glande sebacee si canalele

excretoare ale acestor glande se pot obstrua. Sebumul se aduna si dau mariri de volum a glandei formand chistele care se pot palpa si care sunt mobile o data cu pielea capului. Ele se pot rezolva spontan fiind urmate de o perioada de repaus, dupa care pot sa reapara. Se acumuleaza, erupe, revine la normal, dar poate RECIDIVA. Au faza de activitate si de repaus.

Volete osoaseRegenerarea osoasa a pericraniului la adult este slaba, greoaie si de aceea in caz de

fracturi cu fragmente mari repararea/ligatura se face cu fir metallic, insa aceasta este posibil numai atunci cand nu exista pierderi mari. Cand pierderile sunt intinse, regenerarea nefiind posibila, se practica inlocuirea portiunii osoase fie cu o placa metalica, fie cu o placa de natura sintetica/din plastic.

Luxatia articulatiei temporo-mandibulareSe produce ca urmare a unei deschideri exagerate a gurii care are ca urmare o contractie

puternica a m pterigoidian lateral, producandu-se astfel o luxatie anterioara, cea posterioara fiind foarte rara din cauza tuberculului posterior existent- postglenoidian si ligamentul lateral extern. Poate fi produsa si ca urmare a unei lovituri puternice in regiunea mentoniera, atunci cand individul sta cu cavitatea bucala deschisa- iesire cap mandibula din fosa mandibulara in aceeasi parte cu lovitura. Insoteste frecvent fractura. In astfel de cazuri, luxatia este unilaterala. De regula se rezolva prin interventie chirurgicala si in astfel de cazuri trebuie sa se tina cont de existenta celor 2 nervi in aceasta regiune: auriculo-temporal si facial, care nu trebuiesc lezati.

Femei- vb mult, tare. Uppercut-mandibula in pozitie normala. Artroza ATM- afectiune degenerativaEste o degenerescenta la nivel atm care poate fi responsabila de o inflamatie a atm. Sunt

afectate ocluzia dentara adica atunci cand se produc miscari de ridicare-coborare ale mandibulei, se aud trepidatii caracteristice la nivel articular, care se datoreaza unei intarzieri a deplasarii ant meniscului articular si este afectata de asemenea masticatia.

8