leziuni distrofice

31
LEZIUNI DISTROFICE LEZIUNI DISTROFICE Notiuni introductive Notiuni introductive

Upload: armani

Post on 01-Feb-2016

85 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

LEZIUNI DISTROFICE. Notiuni introductive. Definitie: proc patolog prin lez metabolice locale si gr-ale pt subst/grupe de subst chimicei: cantitative : atrofie, distrofii de: volum, grutate, consistenta, culoare, a tes,org,organ; - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: LEZIUNI DISTROFICE

LEZIUNI DISTROFICELEZIUNI DISTROFICE

Notiuni introductiveNotiuni introductive

Page 2: LEZIUNI DISTROFICE

Definitie:Definitie: proc patolog prin lez metabolice locale si gr-ale pt proc patolog prin lez metabolice locale si gr-ale pt subst/grupe de subst chimicei:subst/grupe de subst chimicei:cantitativecantitative: : atrofie, distrofiiatrofie, distrofii de: volum, grutate, consistenta, de: volum, grutate, consistenta, culoare, a tes,org,organ;culoare, a tes,org,organ;calitativecalitative: distrofii prot, lipidelor, glucidelor, sarurilor minerale.: distrofii prot, lipidelor, glucidelor, sarurilor minerale.

Nomenclatura:Nomenclatura:1) 1) o acumulare simplao acumulare simpla de metabolit N pt un tes: de metabolit N pt un tes:

steatoza, glicogenoza hep.steatoza, glicogenoza hep.2) 2) infiltrareinfiltrare: : subst aN pt cel/tes: infiltr glicogen in cel subst aN pt cel/tes: infiltr glicogen in cel

nefronului la diabetici;nefronului la diabetici;

lispesc modificari citonucleare grave; leziunile sunt reversibile.lispesc modificari citonucleare grave; leziunile sunt reversibile.33) degenerescenta (distrofie ireversibila):) degenerescenta (distrofie ireversibila): asociere de asociere de

subst aN care compromit adaptarea nucleu/citoplasma. subst aN care compromit adaptarea nucleu/citoplasma.

Dg dif - intre 1 si 3 = Dg dif - intre 1 si 3 = usorusor pentru celule, dat modificarilor pentru celule, dat modificarilor nucleare si nucleare si greugreu pt lez intercel ( amiloidoza, hialinoza). pt lez intercel ( amiloidoza, hialinoza).– Pentru a preciza si elimina caracterul de distrofie ireversibila intra in Pentru a preciza si elimina caracterul de distrofie ireversibila intra in

discutie conditiile clinice si fiziopatologicediscutie conditiile clinice si fiziopatologice

Page 3: LEZIUNI DISTROFICE

Atrofii (A)Atrofii (A)

DefDef: : ▼▼a masei organelor, tesuturi sau celulelor, a masei organelor, tesuturi sau celulelor, dobandita dobandita postnatalpostnatal. .

A simpla: A simpla: ▼▼ dimensiunile cu pastrarea structurii dimensiunile cu pastrarea structurii histologice. Evolutie progres histologice. Evolutie progres disparitia rezerv metab din cel, disparitia rezerv metab din cel, tes, org cutes, org cu▼▼nr organite citopl nr organite citopl ▼▼ nr cel din tes, org. nr cel din tes, org.

Diagnosticul diferentialDiagnosticul diferential ia in discutie: ia in discutie: 1)1) involutia fiziologica: involutia fiziologica:

a)in graviditate fibra m neteda uterina are 200 a)in graviditate fibra m neteda uterina are 200 m; post partum, m; post partum, fibra m uterina=20 fibra m uterina=20 m.m.

b) timus inlocuit la pubertate prin tes conj lax; arcuri branhiale, b) timus inlocuit la pubertate prin tes conj lax; arcuri branhiale, coada dorsala, dispar la embrion.coada dorsala, dispar la embrion.

2) 2) SenescentaSenescenta : : ▼▼ fct si str elem mature fct si str elem mature altele mai altele mai mici sau deloc, in cadrul incetin gr-ale a proc metab: mici sau deloc, in cadrul incetin gr-ale a proc metab: ▼▼ in in greutate a tes, org greutate a tes, org ≠≠ lez din cadrul a diferite boli. lez din cadrul a diferite boli.

Page 4: LEZIUNI DISTROFICE

Varietati de atrofie Varietati de atrofie AA NeuroticaNeurotica

in cadrul b cu lez predom in cadrul b cu lez predom destructive in tesutul nervos: destructive in tesutul nervos:

a) a) poliomielitapoliomielita (paralizie (paralizie spinala infantila) cu liza spinala infantila) cu liza corpusculilor Nissl (cromatoliza corpusculilor Nissl (cromatoliza descrisa de Gh. Marinescu) si descrisa de Gh. Marinescu) si neuronofagia neuronilor din neuronofagia neuronilor din coarnele ant ale maduvei coarnele ant ale maduvei spinarii; muschii striati nu mai spinarii; muschii striati nu mai primesc incitatii motorii primesc incitatii motorii in timp in timp A musculara si a scheletului.A musculara si a scheletului.

b) b) miopatiimiopatii (Ch. Foix si I.T. (Ch. Foix si I.T. Niculescu, 1924) cu leziuni ale Niculescu, 1924) cu leziuni ale neuronilor vegetativi din nevraxneuronilor vegetativi din nevrax

Page 5: LEZIUNI DISTROFICE

Varietati de atrofie Varietati de atrofie A. neurohormonalaA. neurohormonala::

a. A. Generala: casexie - a. A. Generala: casexie - hipofizara (boala Simmonds) cu hipofizara (boala Simmonds) cu emaciere extrema externa: pielea emaciere extrema externa: pielea pare lipsita de schelet;pare lipsita de schelet;

b. A. Sistemica: distrofie b. A. Sistemica: distrofie adipozogenitala sau sindromul adipozogenitala sau sindromul Babrinski-Frölich: A. organelor Babrinski-Frölich: A. organelor genitale interne, externe, a genitale interne, externe, a caracterelor secundare caracterelor secundare ( pilozitatea de pe fata, pubiana) ( pilozitatea de pe fata, pubiana) asociata de cresterea cantitatii de asociata de cresterea cantitatii de tesut adipos.tesut adipos.≠ ≠ A. prin radiatiiA. prin radiatii:: ionizante, raze ionizante, raze X, radioizotopi, energie atomica, X, radioizotopi, energie atomica, determina atrofii mai ales in determina atrofii mai ales in tesutul hematopoetic, glandele tesutul hematopoetic, glandele genitale, in general celule tinere genitale, in general celule tinere pe cale de multiplicarepe cale de multiplicare

Page 6: LEZIUNI DISTROFICE

Varietati de atrofie Varietati de atrofie A. de inactivitateA. de inactivitate

prezenta in:prezenta in:A. musculara si A. musculara si osteoarticulara: osteoarticulara: imobilizare prin ap gipsat;imobilizare prin ap gipsat;A. marginii alveolare A. marginii alveolare dupa caderea dintilor;dupa caderea dintilor;A. tubilor renali dupa A. tubilor renali dupa obliterarea glomerurilor in obliterarea glomerurilor in ateroscleroza (ASC) ateroscleroza (ASC) renala. renala. A. colecistul prin A. colecistul prin obstructie totala datorita obstructie totala datorita unui calcul inclavat in unui calcul inclavat in cisticcistic

Page 7: LEZIUNI DISTROFICE

Varietati de atrofieVarietati de atrofie A. prin inanitieA. prin inanitie fie prin alimente insuf cantit, fie prin lipsa de fie prin alimente insuf cantit, fie prin lipsa de alim cu valoare plastica-prot cat si prin alim cu valoare plastica-prot cat si prin carenta de polivit: gastroenterita cronica carenta de polivit: gastroenterita cronica (tranzit prea rapid), steatoree (pentru (tranzit prea rapid), steatoree (pentru lipovitamine) in cadrul malabsorbtiei.lipovitamine) in cadrul malabsorbtiei.

Creierul, oasele sunt bine pastrate Creierul, oasele sunt bine pastrate ≠ ≠ de de involutie senila; aparatul digestiv, se involutie senila; aparatul digestiv, se atrofiaza dat inactivit. atrofiaza dat inactivit. Tes gastricTes gastric ▼▼ cu cu 90-90-95%95%, , m striati m striati ▼▼ cu 45-50%, splina cu 45-50%, splina ▼▼ scade scade cu 40-50%cu 40-50%; ficatul ; ficatul ▼▼ scade cu 30-45%; scade cu 30-45%; cordul cordul ▼▼ cu 20-25% si cu 20-25% si creierul creierul ▼▼ cu 5-10%. cu 5-10%.

Page 8: LEZIUNI DISTROFICE

Varietati de atrofie Varietati de atrofie A. ischemicaA. ischemica::

insuf lent progresiva a insuf lent progresiva a circ arteriale din circ arteriale din ASC=dat ingrosare ASC=dat ingrosare neregulata a per neregulata a per arteriali; DCarteriali; DC▼▼ A A progresiva a elem cel progresiva a elem cel diferentiate din cortex diferentiate din cortex (cel. piramidale), cord (cel. piramidale), cord (miofibrile), rinichi (miofibrile), rinichi (corticala) care sunt (corticala) care sunt inlocuite treptat de inlocuite treptat de scleroza.scleroza...

Page 9: LEZIUNI DISTROFICE

Varietati de atrofie Varietati de atrofie CasexiaCasexia

este A. mascata, in stadiul extrem, asociata cu este A. mascata, in stadiul extrem, asociata cu scaderea masiva a aportului alimentar, cu scaderea masiva a aportului alimentar, cu autointoxicatii prin boli cronice letale (cancere, autointoxicatii prin boli cronice letale (cancere, boli SNC, boli endocrine, boli digestive, boli SNC, boli endocrine, boli digestive, intoxicatii) fiind independenta de varsta si intoxicatii) fiind independenta de varsta si ireversibila.ireversibila.

MacroscopicMacroscopic, forma extrna a organelor , forma extrna a organelor este pastrata: marginile sunt ascutite este pastrata: marginile sunt ascutite proeminentele mai sterse, turtite, culoarea este proeminentele mai sterse, turtite, culoarea este modificata (scade cantitatea de sange) - vezi si modificata (scade cantitatea de sange) - vezi si Atrofia tesutului grasAtrofia tesutului gras

Page 10: LEZIUNI DISTROFICE

Varietati de atrofie Varietati de atrofie Atrofia brunaAtrofia brunadepunerea de pigment de uzura depunerea de pigment de uzura (lipofuscina) in involutii senile, (lipofuscina) in involutii senile, denutritie simpla sau boli cronice.denutritie simpla sau boli cronice.

MacroscopicMacroscopic - organele sunt - organele sunt atrofiate, de nuanta cafenie cu cat atrofiate, de nuanta cafenie cu cat contin mai putin sange.contin mai putin sange.

Microscopic Microscopic - lipofuscina se - lipofuscina se depune mai ales in neuroni (chiar de depune mai ales in neuroni (chiar de la o varsta nu prea mare); in miocard la o varsta nu prea mare); in miocard (central, la capetele nucleilor in zona (central, la capetele nucleilor in zona de sarcoplasma fara miofibile); in de sarcoplasma fara miofibile); in hepatocite (in jurul nucleilor).hepatocite (in jurul nucleilor).

..

Page 11: LEZIUNI DISTROFICE

HipertrofiiHipertrofii

modif cantit cu o modif cantit cu o ▲▲ diametrului si a greutatii diametrului si a greutatii cu pastrarea structurii histologice de baza cu pastrarea structurii histologice de baza pe seama unui spor de activitate in legatura pe seama unui spor de activitate in legatura cu incitatii neurotrofice.cu incitatii neurotrofice.Hipertrofii cardiaceHipertrofii cardiace

a. trec de limitele normale: a. trec de limitele normale: “sportherz” sau cordul sportivilor: defineste “sportherz” sau cordul sportivilor: defineste cresterea intregului cord disproportionat in cresterea intregului cord disproportionat in raport cu musculatura si dezvoltarea raport cu musculatura si dezvoltarea corporala.corporala.

Macroscopic, consistenta este Macroscopic, consistenta este crescuta, coloratia este normala crescuta, coloratia este normala vascularizata, este normala: pe sectiunea vascularizata, este normala: pe sectiunea miocardului este ingrosat.miocardului este ingrosat.

Microscopic fibrele miocardice Microscopic fibrele miocardice sunt mai mari, cu mai multa citoplasma sunt mai mari, cu mai multa citoplasma axiala; lipsesc leziunile calitative.axiala; lipsesc leziunile calitative.

b. segmentare: in toate b. segmentare: in toate miocardiopatiile valculare. Ex. : miocardiopatiile valculare. Ex. : stenoza aortica: micardul ventricular stang stenoza aortica: micardul ventricular stang se contracta cu forta mai mare; aspectul se contracta cu forta mai mare; aspectul este de cord aortic cu hipertrofie de este de cord aortic cu hipertrofie de ventricul stang si cresterea diametrului ventricul stang si cresterea diametrului baza-varf.baza-varf.

Page 12: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative proteiceproteice Distrofie hialinaDistrofie hialina depunerea de subst proteice pe structuri depunerea de subst proteice pe structuri necelulare; indirect recunoastem necelulare; indirect recunoastem caracterul degenerativ al acestor tulburari caracterul degenerativ al acestor tulburari de metabolism.de metabolism. ““hyalos”=sticlos, translucid.hyalos”=sticlos, translucid.DefDef: subst omogena acidofila (roz cu : subst omogena acidofila (roz cu eozina, in coloratie Hematoxilina-Eozina-eozina, in coloratie Hematoxilina-Eozina-H.E. rosu cu picrofluxina in coloratia Van H.E. rosu cu picrofluxina in coloratia Van Giessen) care inglobeaza structurile pe Giessen) care inglobeaza structurile pe care se depun (fibrele nu se mai care se depun (fibrele nu se mai identifica).identifica).

MacroscopicMacroscopic: organele sunt : organele sunt dure, translucide: sectiunile sunt dure, translucide: sectiunile sunt transparente, cu aspect sticlos, albicios-transparente, cu aspect sticlos, albicios-depunerea este fiziologica: pe corpii depunerea este fiziologica: pe corpii albiciosi din ovar. depunerea este albiciosi din ovar. depunerea este patologica extracelulara si intracelulara.patologica extracelulara si intracelulara.

Depunerea extracelularaDepunerea extracelulara se se evidentiaza pe capsule (splina, ficat) dand evidentiaza pe capsule (splina, ficat) dand aspect de “glazura de tort” alb sidefie; pe aspect de “glazura de tort” alb sidefie; pe seroase: pleura (pahipleurite cu aspect seroase: pleura (pahipleurite cu aspect “glazurat”), in diabetul zaharat hialinul “glazurat”), in diabetul zaharat hialinul este prezent in arteriole. este prezent in arteriole.

Depunerea intracelulara:Depunerea intracelulara: in in infectiile virale hepatice sau din sfera infectiile virale hepatice sau din sfera genitala (papilloma virus uman); in ficatul genitala (papilloma virus uman); in ficatul consumatorilor de etanol (corpi Mallory).consumatorilor de etanol (corpi Mallory).

Page 13: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative proteice proteice Degenerescenta Degenerescenta

(necroza) fibrinoida(necroza) fibrinoida prezenta de zone neomogene prezenta de zone neomogene fin granulare si/sau fin granulare si/sau filamentoase, eozinofile filamentoase, eozinofile asemenea fibrinei, inconjurate asemenea fibrinei, inconjurate de reactie inflamatorie. In timp de reactie inflamatorie. In timp se produce o cicatrice fibroasa se produce o cicatrice fibroasa ce inlocuieste zona de necroza ce inlocuieste zona de necroza fibrinoida. fibrinoida.

Microscopia Microscopia electronica a demonstrat ca electronica a demonstrat ca fibrele de colagen se fibrele de colagen se tumefiaza se cliveaza, iar in tumefiaza se cliveaza, iar in etapa finala se omogenizeaza. etapa finala se omogenizeaza.

Alterarea colagenului este Alterarea colagenului este prezenta mai ales in prezenta mai ales in colagenoze si/sau vasculite: colagenoze si/sau vasculite: tiroidite, necroza fibrinoida din tiroidite, necroza fibrinoida din arteriolete renale din HTA arteriolete renale din HTA malignamaligna

Page 14: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative proteiceproteice Distrofia amiloidaDistrofia amiloida Rinichiul amiloid: Rinichiul amiloid: cea mai obisnuita cea mai obisnuita localizare si cea mai serioasa atingere localizare si cea mai serioasa atingere a unui organ fiind de obicei cauza a unui organ fiind de obicei cauza decesului.decesului.MacroscopicMacroscopic: rinichiul este normal sau : rinichiul este normal sau crescut in dimensiuni, ferm, gri-palid; crescut in dimensiuni, ferm, gri-palid; corticala foarte palida si medulara cu corticala foarte palida si medulara cu piramidele colorate normal.piramidele colorate normal.MicroscopicMicroscopic: depunerea initiala este in : depunerea initiala este in glomeruli, apoi in tesutul interstitial glomeruli, apoi in tesutul interstitial peritubular, artere si arteriole peritubular, artere si arteriole producand ingrosarea membranei producand ingrosarea membranei bazale a capilarelor glomerulare, a bazale a capilarelor glomerulare, a tubilor etc., astfel ca, celule endoteliale tubilor etc., astfel ca, celule endoteliale sunt invelite; apoi lumenul capilar si, in sunt invelite; apoi lumenul capilar si, in timp, se va produce obstruarea timp, se va produce obstruarea spatiului urinar.spatiului urinar.ClinicClinic: hipoalbuminemie proteinurie, : hipoalbuminemie proteinurie, cilindri proteici celulari cu aparitia cilindri proteici celulari cu aparitia sindromului nefrotic; progresiva sindromului nefrotic; progresiva obliterare a glomerulului determina obliterare a glomerulului determina insuficienta renala cronica.insuficienta renala cronica.

Page 15: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative lipidicelipidice

Pot fi in exces sau in minus. Pot fi in exces sau in minus. Distrofiile lipidice pot fi ale trigliceridelor, Distrofiile lipidice pot fi ale trigliceridelor, ale colesterolului sau a lipidelor complexe ale colesterolului sau a lipidelor complexe (dislipidoze). Distrofiile trigliceridelor in (dislipidoze). Distrofiile trigliceridelor in exces sunt fie degenerescenta grasa exces sunt fie degenerescenta grasa propriu-zisa in organele parenchimatoase propriu-zisa in organele parenchimatoase (steatoze) sau acumulari de trigliceride in (steatoze) sau acumulari de trigliceride in tesutul conjunctiv adipos, in mod tesutul conjunctiv adipos, in mod generalizat (obezitate) sau in mod localizat generalizat (obezitate) sau in mod localizat (lipomatoze)(lipomatoze)

Page 16: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative lipidicelipidiceSteatoza hepaticaSteatoza hepatica : acumulare de trigliceride cu : acumulare de trigliceride cu crestere absoluta intracelular si aparitia de crestere absoluta intracelular si aparitia de vacuole clare (grasimi) care in timp si in cantitate vacuole clare (grasimi) care in timp si in cantitate excesiva duc la ciroza.excesiva duc la ciroza.in anorexie, anemie, dupa agresiunea de factori in anorexie, anemie, dupa agresiunea de factori toxici: etanol, benzen, beriliu, CC14, DM, toxici: etanol, benzen, beriliu, CC14, DM, cloroform, corticoterapie fosfor, metan, ciuperci cloroform, corticoterapie fosfor, metan, ciuperci otravitoare, H.v.a. otravitoare, H.v.a. periportal:periportal: carente proteine carente proteine (globale in D.Z. sau partiale, de etionima), staza (globale in D.Z. sau partiale, de etionima), staza hepatica cronica - hepatica cronica - PatogenezaPatogeneza

1. Aport excesiv de aciz grasi liberi 1. Aport excesiv de aciz grasi liberi (A.G.L.) in ficat (mari obzi: inanitie; terapie (A.G.L.) in ficat (mari obzi: inanitie; terapie corticosteroida).corticosteroida).

2-3. Creste sinteza si scade oxidarea de 2-3. Creste sinteza si scade oxidarea de A.G.L. (alcoolosm cronic, D.Z. - lipsa glucidelor A.G.L. (alcoolosm cronic, D.Z. - lipsa glucidelor impiedica arderea lipidelor; agresiuni toxice).impiedica arderea lipidelor; agresiuni toxice).

4. Creste esterificarea AGL in 4. Creste esterificarea AGL in trigliceride datorita cresterii de alfa-glicero-fosfat trigliceride datorita cresterii de alfa-glicero-fosfat (otravire cu etanol).(otravire cu etanol).

5. Scade sinteza de apoproteine 5. Scade sinteza de apoproteine (otravire cu Cl4, Ph sau in malnutritia protein-(otravire cu Cl4, Ph sau in malnutritia protein-calorica).calorica).

6. Scade secretia de apoprotine din ficat 6. Scade secretia de apoprotine din ficat (etanol, carente proteice globale- “sindrom (etanol, carente proteice globale- “sindrom Kwashiokor”, acid orotic)Kwashiokor”, acid orotic)

Page 17: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative lipidicelipidice Excesul generalExcesul general de trigliceride in tesutul conjunctiv se numeste de trigliceride in tesutul conjunctiv se numeste obezitateobezitate; cauza majora o reprezinta supraalimentatia; factorii endocrini ; cauza majora o reprezinta supraalimentatia; factorii endocrini sunt mai putin angajati (excesul de estrogeni ovarieni, sau sunt mai putin angajati (excesul de estrogeni ovarieni, sau corticosuprarenalieni in general). La barbati se citeaza distrofia adipozo-corticosuprarenalieni in general). La barbati se citeaza distrofia adipozo-genitala Babinski-Fröhlich genitala Babinski-Fröhlich Adipozitatea localizataAdipozitatea localizata (lipomatoza(lipomatoza)) poate sa fie de tip special sau poate sa fie de tip special sau depuneri de grasime localizate propriu-zis. Pentru lipomatozele speciale depuneri de grasime localizate propriu-zis. Pentru lipomatozele speciale se citeaza: fata in luna plina din se citeaza: fata in luna plina din sindromul Cushing; gatul Madelungsindromul Cushing; gatul Madelung (depozite lipidice nodulare, tumor-like retrocervicale); (depozite lipidice nodulare, tumor-like retrocervicale); lipomatoza lipomatoza interscapulara tip bizoninterscapulara tip bizon; lipomatoza predominant abdominala ; lipomatoza predominant abdominala tip Falstafftip Falstaff; ; lipomatoza predominant pelvina lipomatoza predominant pelvina tip Rubenstip Rubens; lipomatoza predominant ; lipomatoza predominant gluteala (gluteala (steatopigiesteatopigie); ); b Dercumb Dercum (depozite pseudotumorale, lipidice la (depozite pseudotumorale, lipidice la nivelul membrelor superoare, pe torace de-a lungul traiectelor nervoase, nivelul membrelor superoare, pe torace de-a lungul traiectelor nervoase, care devin dureroase; de obicei recidiveaza dupa interventii chirurgicale care devin dureroase; de obicei recidiveaza dupa interventii chirurgicale de extirpare).de extirpare).

Lipomatozele propriu-ziseLipomatozele propriu-zise prezinta incarcarea cu grasimi la prezinta incarcarea cu grasimi la nivelul subepicardului in etilismul cronic (nivelul subepicardului in etilismul cronic (cordul bautorilor de berecordul bautorilor de bere); ); lipomatoza pancreaticalipomatoza pancreatica nu duce la diabet ci la sclero lipomatoza cu nu duce la diabet ci la sclero lipomatoza cu afectare functionala exocrina. Lipomatozele pot fi fiziologice, de varsta la afectare functionala exocrina. Lipomatozele pot fi fiziologice, de varsta la nivelul timusului (postpubertate) si in maduva osoasa (maduva grasa ce nivelul timusului (postpubertate) si in maduva osoasa (maduva grasa ce apare in locul maduvei hematogene cu inaintarea in varsta).apare in locul maduvei hematogene cu inaintarea in varsta).

Page 18: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative glucidiceglucidiceDiabetul zaharatDiabetul zaharat este o afectiune cronica este o afectiune cronica a metabolismului glucidic, lipidic, proteic, a metabolismului glucidic, lipidic, proteic, caracterizata prin hiperglicemie (utilizare caracterizata prin hiperglicemie (utilizare defectuoasa a glucozei) pe seama unui defectuoasa a glucozei) pe seama unui raspuns secretor insulinic insuficient sau raspuns secretor insulinic insuficient sau inadecvat. diabetul zaharat poate fi:inadecvat. diabetul zaharat poate fi:1. 1. primar, idiopaticprimar, idiopatic (grup heterogen avand (grup heterogen avand hiperglicemia drept trasatura comuna);hiperglicemia drept trasatura comuna);2. 2. secundarsecundar (dupa procese inflamatorii, (dupa procese inflamatorii, tumori, medicamente, toxice post tumori, medicamente, toxice post hemocromatoza si postpancreatectomii ).hemocromatoza si postpancreatectomii ).

Page 19: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative glucidice glucidice MorfologiaMorfologia DZ DZ

La nivelul La nivelul insulelor pancreaticeinsulelor pancreatice, , modificarile nu sunt constante si nici modificarile nu sunt constante si nici patognomonice:patognomonice:a. scade marimea si numarul insulelor a. scade marimea si numarul insulelor respective (mai ales la mamele respective (mai ales la mamele diabetice si inconstant la copii lor);diabetice si inconstant la copii lor);b. insulele de pancreas endocrin devin b. insulele de pancreas endocrin devin cordoane subtiri, separate de stroma cordoane subtiri, separate de stroma fibroasa;fibroasa;c. celulele beta ale insulelor sunt c. celulele beta ale insulelor sunt degranulate;degranulate;d. fibroza este extensiva la nivelul d. fibroza este extensiva la nivelul insulelorinsulelorc. se constata depunerea de amiloid c. se constata depunerea de amiloid (mai ales din diabet zaharat de tip II)(mai ales din diabet zaharat de tip II)f. infiltrarea de limfocite T (halou f. infiltrarea de limfocite T (halou periferic initial) cu fenomene de periferic initial) cu fenomene de insulinitainsulinita

Page 20: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative glucidice glucidice MorfologiaMorfologia DZ DZMicroangiopatia diabeticaMicroangiopatia diabetica complicatie complicatie a capilarelor si venoloarteriolelor.a capilarelor si venoloarteriolelor.

a. ingrosarea difuza a a. ingrosarea difuza a membranei bazale (in capilarele pieili, membranei bazale (in capilarele pieili, muschiului striat, retina, glomeruli si tubi muschiului striat, retina, glomeruli si tubi renali) vizibila la microscopia optica (MO renali) vizibila la microscopia optica (MO ca substanta omogena PAS pozitiva) si ca substanta omogena PAS pozitiva) si la microscopia electronica (ME - aspect la microscopia electronica (ME - aspect lamelar, stratificat);lamelar, stratificat);

b. arterioloscleroza hialina: b. arterioloscleroza hialina: depozite de hialin în intima arteriolelor cu depozite de hialin în intima arteriolelor cu îngustarea lumenului (MO - aspect îngustarea lumenului (MO - aspect omogen PAS pozitiv) cu aparitia HTA.omogen PAS pozitiv) cu aparitia HTA.

Macroangiopatia diabetica (ATS)Macroangiopatia diabetica (ATS)Peste 75% din diabeticii sub 40 de ani Peste 75% din diabeticii sub 40 de ani au leziuni aterosclerotice pe artera aorta au leziuni aterosclerotice pe artera aorta cu placi de aterom care evolueaza diferit cu placi de aterom care evolueaza diferit (se rup, fiind sediul trombozelor, (se rup, fiind sediul trombozelor, embolilor, anevrismelor). Patogenia !embolilor, anevrismelor). Patogenia !

Page 21: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative glucidice glucidice MorfologiaMorfologia DZ DZ

Nefropatia diabeticaNefropatia diabetica are are afectare maxima la afectare maxima la nivelul glomerulilor prin nivelul glomerulilor prin leziuni ale arteriolelor leziuni ale arteriolelor (nefroscleroza benigna) si (nefroscleroza benigna) si leziuni infectioase leziuni infectioase (pielonefrite cronice; (pielonefrite cronice; necroza papilara): necroza papilara): glomerulopatia diabetica glomerulopatia diabetica contabilizeaza contabilizeaza glomeruloscleroza difuza, glomeruloscleroza difuza, apoi nodulara si în final, apoi nodulara si în final, leziuni exudative cu leziuni exudative cu proteinurie si insuficienta proteinurie si insuficienta renala.renala.

Page 22: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii calitative Distrofii calitative glucidice glucidice MorfologiaMorfologia DZ DZ

Retinopatia diabeticaRetinopatia diabetica apare la 60% din bolnavii cu diabet zaharat dupa o evolutie apare la 60% din bolnavii cu diabet zaharat dupa o evolutie de 15-20 de ani a bolii.de 15-20 de ani a bolii.

Morfologic,la examenul fundului de ochi apar fie pete albicioase pe retina Morfologic,la examenul fundului de ochi apar fie pete albicioase pe retina (exudate focaie seroase care au drept corespondenta clinica scotoamele sau (exudate focaie seroase care au drept corespondenta clinica scotoamele sau pierderile punctiforme de camp vizual), fie pierderile punctiforme de camp vizual), fie anevrisme cu microhemoragii retiniene si anevrisme cu microhemoragii retiniene si microtromboze anevrismaie.microtromboze anevrismaie.

La nivelul vaselor se poate depune hialin (în cadrul procesului de La nivelul vaselor se poate depune hialin (în cadrul procesului de arterioloscleroza) cu obstructie secundara si eventuala tromboza; leziuni ale arterioloscleroza) cu obstructie secundara si eventuala tromboza; leziuni ale cristalinului determina opacifierea treptatacristalinului determina opacifierea treptataapar retele de capilare de neoformatie apar retele de capilare de neoformatie asemeni unei panze “retinitis proliferans”. Aceste capilare se rup usor, apar asemeni unei panze “retinitis proliferans”. Aceste capilare se rup usor, apar hemoragii “în panza”, urmate de reparatia lor (proliferari fibroblastice) si formarea de hemoragii “în panza”, urmate de reparatia lor (proliferari fibroblastice) si formarea de aderente fibroase cu dezlipiri parcelare de retina (foarte greu de tratat la un diabetic) aderente fibroase cu dezlipiri parcelare de retina (foarte greu de tratat la un diabetic) urmate de cecitate.urmate de cecitate.

Concomitent, leziuni ale nervului II ajungandu-se la cecitatea finala.Concomitent, leziuni ale nervului II ajungandu-se la cecitatea finala. Neuropatia diabeticaNeuropatia diabetica afecteaza mai ales afecteaza mai ales nervii periferici somaticinervii periferici somatici (predilectia pentru (predilectia pentru nervii membrelor superioare, neuropatie periferica sisternica) si nervii membrelor superioare, neuropatie periferica sisternica) si vegetativi vegetativi (neuropatie (neuropatie vegetativa: tulburari în motricitatea vezicii urinare “vezica autonoma”, a mobilitatii vegetativa: tulburari în motricitatea vezicii urinare “vezica autonoma”, a mobilitatii gastrointestinale, si in dinamica sexuala).gastrointestinale, si in dinamica sexuala).

La nivelul La nivelul SNCSNC, apar complicatii microangiopatice si de ateromatoza, , apar complicatii microangiopatice si de ateromatoza, crescand incidenta accidentelor vasculare cerebrale.crescand incidenta accidentelor vasculare cerebrale.

Page 23: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii pigmentareDistrofii pigmentare

Pigmentii sunt substante colorate Pigmentii sunt substante colorate prezente în mod normai în organismul prezente în mod normai în organismul uman (melanina) sau anormai, ultimele cu uman (melanina) sau anormai, ultimele cu origine endogena (lipofuscina), sau origine endogena (lipofuscina), sau exogena (pulberi de carbune de fier sau exogena (pulberi de carbune de fier sau oxizi de fier; saruri de argint; cupru; siliciu; oxizi de fier; saruri de argint; cupru; siliciu; plumb si tus de China folosit în tatuaje).plumb si tus de China folosit în tatuaje).

Page 24: LEZIUNI DISTROFICE

MelaninaMelaninaDeficitulDeficitul poate sa fie poate sa fie generalizatgeneralizat: : albinismalbinism (lipsa totala de transmisie genetica (lipsa totala de transmisie genetica datorita blocarii sintezei de melanina; bolnavii sunt blonzi, pielea este alba, ochi datorita blocarii sintezei de melanina; bolnavii sunt blonzi, pielea este alba, ochi albastrii, au fotofobie severa si expunerea la soare duce invariabil la aparitia de albastrii, au fotofobie severa si expunerea la soare duce invariabil la aparitia de cancere cutanate) sau cancere cutanate) sau localizatelocalizate:: vitiligovitiligo clinic leziunea este asimptomatica, cu clinic leziunea este asimptomatica, cu zone bine demarcate - hiperpigmentare -la periferia zonelor depigmentate, avand zone bine demarcate - hiperpigmentare -la periferia zonelor depigmentate, avand contur în harta geografica si talie variabila, cu locaiizare aleatorie) contur în harta geografica si talie variabila, cu locaiizare aleatorie) lepralepra (zone (zone depigmentate pe teritoriile nervilor periferici cu leziuni de nevrita) etc.depigmentate pe teritoriile nervilor periferici cu leziuni de nevrita) etc.

Excesul Excesul poate fi poate fi generalizatgeneralizat:: bronzareabronzarea dupa expunerea la soare; dupa dupa expunerea la soare; dupa iintoxicatiantoxicatia cronica cu cronica cu arsenicarsenic (în cavitatea bucala, la locul întalnirii gingiei cu (în cavitatea bucala, la locul întalnirii gingiei cu arsenicul apar pete închise) sau melanoza arsenicaia a trunchiului (de culoarea arsenicul apar pete închise) sau melanoza arsenicaia a trunchiului (de culoarea cafeniu închisa); cafeniu închisa); boala Addisonboala Addison se însoteste de hiperpigmentare prin pierderea se însoteste de hiperpigmentare prin pierderea mecanismului de control prin feed-back, cu secretie excesiva de ACTH (un mecanismului de control prin feed-back, cu secretie excesiva de ACTH (un fragment al moleculei de ACTH este identic chimic cu MSH).fragment al moleculei de ACTH este identic chimic cu MSH).

Excesul de melanina Excesul de melanina localizatlocalizat cuprinde cuprinde::EfelideEfelide (pistrui), (pistrui), cele mai obisnuite leziuni pigmentate la copiii albi tip cele mai obisnuite leziuni pigmentate la copiii albi tip

caucazieni. Pistruii sunt mici: macule de 1-10 mm rosu-închis, maronii care apar caucazieni. Pistruii sunt mici: macule de 1-10 mm rosu-închis, maronii care apar dupa expunerea la soare; microscopic se constata cresterea cantitatii de pigment dupa expunerea la soare; microscopic se constata cresterea cantitatii de pigment în stratul bazal, numarul de malanocite fiind normal.în stratul bazal, numarul de malanocite fiind normal.

CloasmaCloasma este o masca “de sarcina” prin hiperpigmentare la nivelul este o masca “de sarcina” prin hiperpigmentare la nivelul obrajilor, tample, frunte bilateral; lumina soarelui accentueaza pigmentarea; obrajilor, tample, frunte bilateral; lumina soarelui accentueaza pigmentarea; frecvent cloasma se remite spontan dupa nastere.frecvent cloasma se remite spontan dupa nastere.

LentigoLentigo este o hiperplazie benigna a melanocitelor aparand la oricare este o hiperplazie benigna a melanocitelor aparand la oricare varsta, mai frecvent la sugar si copii; patogeneza este necunoscuta; leziunea apare varsta, mai frecvent la sugar si copii; patogeneza este necunoscuta; leziunea apare pe mucoase, piele ca macule ovale de .5-10 mm brun-închis. pe mucoase, piele ca macule ovale de .5-10 mm brun-închis.

Page 25: LEZIUNI DISTROFICE

Pigmentii derivati din hemoglobinaPigmentii derivati din hemoglobina::

Excesul localExcesul local de Fe si hemosiderina de Fe si hemosiderina apare în hemoragii mari, echimoze, apare în hemoragii mari, echimoze, hematoalme sau în depunerile lente din stazele vasculare severe (plamanul hematoalme sau în depunerile lente din stazele vasculare severe (plamanul de staza cronica, prin insuficienta cardiaca stanga, prin liza hipoxica a de staza cronica, prin insuficienta cardiaca stanga, prin liza hipoxica a eritrcitelor). Culoarea rosu-albastruie a hemoglobinei este transformata în eritrcitelor). Culoarea rosu-albastruie a hemoglobinei este transformata în albastru-verzui (biliverdina), în rocu-brun (bilirubina).albastru-verzui (biliverdina), în rocu-brun (bilirubina).Cand acumularea de fier, feritina si hemosiderina este extrema, boala = Cand acumularea de fier, feritina si hemosiderina este extrema, boala = hemocromtozahemocromtoza = = triada clasica: ciroza pigmentata micronodulara (în toate triada clasica: ciroza pigmentata micronodulara (în toate carzurle) diabet zaharat (75-80% din cazuri) si pigmentare cutanata (75-carzurle) diabet zaharat (75-80% din cazuri) si pigmentare cutanata (75-80% din cazuri) de unde si denumirea de “diabet bronzat”. Acumularea de 80% din cazuri) de unde si denumirea de “diabet bronzat”. Acumularea de Fe este 50-60g, suficienta pentru a fi sesizata de detectorul de metale de pe Fe este 50-60g, suficienta pentru a fi sesizata de detectorul de metale de pe aeroport. Formele secundare de hemocromatoza agar în talasemii majore, aeroport. Formele secundare de hemocromatoza agar în talasemii majore, anemii sideroblastice, ciroze aleoolice, dupa anastomoze portocave, anemii sideroblastice, ciroze aleoolice, dupa anastomoze portocave, ingestie prelungita de Fe medicai, transfuzii multiple etc.; patogeneza ingestie prelungita de Fe medicai, transfuzii multiple etc.; patogeneza formelor secundare este obscura.formelor secundare este obscura.

Evolutia naturala a bolii poate fi alterata prin flebotomie si utilizarea Evolutia naturala a bolii poate fi alterata prin flebotomie si utilizarea de kelatori ferici care dreneaza excesul de Fe. Cauzele majore de deces de kelatori ferici care dreneaza excesul de Fe. Cauzele majore de deces sunt carcinomul hepatocelular (în prezenta cirozei), boala cardiaca (aritmie, sunt carcinomul hepatocelular (în prezenta cirozei), boala cardiaca (aritmie, fibroze difuze), insuficienta cardiaca.fibroze difuze), insuficienta cardiaca.

Page 26: LEZIUNI DISTROFICE

Bilirubina directaBilirubina directa

este pigmentul normal al bilei, este pigmentul normal al bilei, derivat din hemoglobina, dar derivat din hemoglobina, dar nu contine fier; pigmentul este nu contine fier; pigmentul este vizibil morfologic cand este vizibil morfologic cand este prezent icterul (pigmentarea prezent icterul (pigmentarea pielii, a mucuaselor sclerelor pielii, a mucuaselor sclerelor cand nivelul bilirubinei serice cand nivelul bilirubinei serice este de peste 2mg% - normai este de peste 2mg% - normai 0,5-1 mg% ); acumularea cea 0,5-1 mg% ); acumularea cea mai evidenta - cu toate ca mai evidenta - cu toate ca pigmentul este distribuit în pigmentul este distribuit în toate tesuturile si fluidele toate tesuturile si fluidele corpului - este în ficat si rinichi.corpului - este în ficat si rinichi.Multe leziuni sunt asociate cu Multe leziuni sunt asociate cu icter; icter;

Page 27: LEZIUNI DISTROFICE

Acumulari in exces de cupru sau boata WilsonAcumulari in exces de cupru sau boata Wilson sau sau degenerescenta hepatolenticularadegenerescenta hepatolenticulara

Este o leziune autosomal recesiva a metabolismului cuprului prin Este o leziune autosomal recesiva a metabolismului cuprului prin acumularea la un nivel toxic de Cu, în multele tesuturi si organe, în principal în ficat, acumularea la un nivel toxic de Cu, în multele tesuturi si organe, în principal în ficat, creier si ochi, de unde si denumirea.creier si ochi, de unde si denumirea.

În boala Wilson Cu absorbit continua sa se acumuleze în exces în ficat, În boala Wilson Cu absorbit continua sa se acumuleze în exces în ficat, unde produce agresiuni toxice, dupa varsta de 5 ani. Concomitent, excretia urinara unde produce agresiuni toxice, dupa varsta de 5 ani. Concomitent, excretia urinara de Cu este mult crescuta.de Cu este mult crescuta.

Modificarile hepaticeModificarile hepatice pot fi minore: încarcare grasa (minima, cu nuclei pot fi minore: încarcare grasa (minima, cu nuclei vacuolati - glicogen sau apa - si ocazional necroza focala) hepatita acuta vacuolati - glicogen sau apa - si ocazional necroza focala) hepatita acuta (asemanator cu hepatita virala de tip C cu mici vezicule clare citoplasmatice), (asemanator cu hepatita virala de tip C cu mici vezicule clare citoplasmatice), hepatita cronica activa de tip viral (asociaza corpi Mallory) sau leziuni foarte grave de hepatita cronica activa de tip viral (asociaza corpi Mallory) sau leziuni foarte grave de tip ciroza (micronodulara pana la macronodulara) sau necroza masiva hepatica.tip ciroza (micronodulara pana la macronodulara) sau necroza masiva hepatica.

Degenerescenta lenticulostriataDegenerescenta lenticulostriata se caracterizeaza prin acumularea de Cu în se caracterizeaza prin acumularea de Cu în celulele nervoase si in celulele gliale (corpi striati, cortex) cu aparitia de miscari celulele nervoase si in celulele gliale (corpi striati, cortex) cu aparitia de miscari dezordonate Parkinson-like sau modificari psihiatrice: psihoze, dementa.dezordonate Parkinson-like sau modificari psihiatrice: psihoze, dementa.

Inelul Kayser-FleisherInelul Kayser-Fleisher apare în general pe cornee la bolnavii cu atingere apare în general pe cornee la bolnavii cu atingere nervoasa. Depozitul de cupru este verde-brun, este la nivelul limbului corneei. nervoasa. Depozitul de cupru este verde-brun, este la nivelul limbului corneei. Recunoasterea recenta a bolii permite utilizarea de chelatori de cupru (penicilamina) Recunoasterea recenta a bolii permite utilizarea de chelatori de cupru (penicilamina) pentru a preveni acumularea de cupru.pentru a preveni acumularea de cupru.

Page 28: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii pigmentareDistrofii pigmentare

ArgintulArgintulLa intoxicatii cu saruri La intoxicatii cu saruri

organice sau anorganice organice sau anorganice (argiroza). Pigmentul, (argiroza). Pigmentul, albuminat de argint, este albuminat de argint, este insolubil, negru, depus în insolubil, negru, depus în straturile superioare ale straturile superioare ale corionului subepidermic, cel corionului subepidermic, cel mai frecvent in jurul glandelor mai frecvent in jurul glandelor sebacee si sudoripare ca si in sebacee si sudoripare ca si in jurul firelor de par. Argintul da jurul firelor de par. Argintul da putine reactii celulare si in timp putine reactii celulare si in timp apare o fibroza consecutiva apare o fibroza consecutiva argirozei.argirozei.

PlumbulPlumbulPigmenteaza Pigmenteaza

mucoasele, în special mucoasele, în special gingivala cu negru, datorita gingivala cu negru, datorita aparitiei de plumb. Boala, aparitiei de plumb. Boala, saturnismul, este foarte rara si saturnismul, este foarte rara si se manifesta clinic prin colici se manifesta clinic prin colici abdominale, leziuni hepatice si abdominale, leziuni hepatice si renalerenale

Page 29: LEZIUNI DISTROFICE

CalciulCalciul Actiunea vitaminei DActiunea vitaminei D: abs Ca indep de a Ph + mobiliz Ca din oase + : abs Ca indep de a Ph + mobiliz Ca din oase + ▲▲ reabs Ca din TCD reabs Ca din TCD

Deficitul de vitamina DDeficitul de vitamina DAtat în rahitism cat si în osteomalacie = mineralizare inadecvata cu exces de Atat în rahitism cat si în osteomalacie = mineralizare inadecvata cu exces de

matrice osteoida nemineralizata; în rahitism leziunea este complicata prin calcificarea matrice osteoida nemineralizata; în rahitism leziunea este complicata prin calcificarea inadecvata a cartilagiilor epifizare cu modificari ale osificarii encondrale. Etapele aparitiei inadecvata a cartilagiilor epifizare cu modificari ale osificarii encondrale. Etapele aparitiei rahitismului, sunt considerate: cresterea excesiva a cartiladelor epifizare pe seama insuf de rahitismului, sunt considerate: cresterea excesiva a cartiladelor epifizare pe seama insuf de maturare si dezintegrare a cel cartilaginoase; persistenta de mase distorsionate, neregulate de maturare si dezintegrare a cel cartilaginoase; persistenta de mase distorsionate, neregulate de cartilaj, în cavitatea medulara a oaselor lungi; prezenta de matrice osteoida pe resturi cartilaj, în cavitatea medulara a oaselor lungi; prezenta de matrice osteoida pe resturi cartilaginoase mineralizate inadecvat; deformarea scheletului este data de pierderea regiditatii cartilaginoase mineralizate inadecvat; deformarea scheletului este data de pierderea regiditatii structurale a dezvoltarii oaselor.structurale a dezvoltarii oaselor.Conformatia scheletului rahitic depinde de severitatea carentei de vitamina D, durata si, în Conformatia scheletului rahitic depinde de severitatea carentei de vitamina D, durata si, în special, de stress-ul la care este supus.special, de stress-ul la care este supus.

La nivelul craniului: craniotabesLa nivelul craniului: craniotabes “în minge de ping-pong”; “în minge de ping-pong”; cap cvadratumcap cvadratum (frunte (frunte olimpiana)olimpiana), (bose frontale proeminente), dintii au cruptie intarziata, coroanele au aspect , (bose frontale proeminente), dintii au cruptie intarziata, coroanele au aspect scalariform (în trepte) cu santuri circulare unde se fac carii cu evolutie rapida. scalariform (în trepte) cu santuri circulare unde se fac carii cu evolutie rapida. La nivelul La nivelul toraceluitoracelui sunt prezente “mataniile costale”la locul de implantare a coastelor pe stern. Sternul sunt prezente “mataniile costale”la locul de implantare a coastelor pe stern. Sternul este împins fie inainte: stern în “carena” (fund de corabie) sau stern de “prumbel”, sau sternul este împins fie inainte: stern în “carena” (fund de corabie) sau stern de “prumbel”, sau sternul este înfundat “de pantofar”. La locul de implantare a diafragmului apar niste este înfundat “de pantofar”. La locul de implantare a diafragmului apar niste santurisanturi descrise descrise de de HarrisonHarrison (prin tractiunea muschiului). (prin tractiunea muschiului).

Bazinul Bazinul este plat, sramtorile sunt mai mici; coloana vertebrala sufera modificari în este plat, sramtorile sunt mai mici; coloana vertebrala sufera modificari în plan sagital (accentuarea curburilor: lordoza lombara, cifoza toracica) sau frontal (scolioza, plan sagital (accentuarea curburilor: lordoza lombara, cifoza toracica) sau frontal (scolioza, spondilolistesis - scufundarea coloanei în bazin).la nivelul oaselor lungi: - semnul “bratarii” spondilolistesis - scufundarea coloanei în bazin).la nivelul oaselor lungi: - semnul “bratarii” pentru epifizele declive a radius si ulna si pentru membrele inferioare, curburi cu aparitia de pentru epifizele declive a radius si ulna si pentru membrele inferioare, curburi cu aparitia de “genu varum” (rotund) si “genu valgum” (în “X”). Fracturile acestor oase sunt “în lemn verde” “genu varum” (rotund) si “genu valgum” (în “X”). Fracturile acestor oase sunt “în lemn verde” (ruperea osului fara periost). Visceral se evidentiaza splenomegalie, anemie, musculatura (ruperea osului fara periost). Visceral se evidentiaza splenomegalie, anemie, musculatura abdomenului hipotona. abdomenului hipotona.

Page 30: LEZIUNI DISTROFICE

Calcificari distrofice patologiceCalcificari distrofice patologiceCalcificarile patologice contin depozite anormale de saruri de calciu cu mici Calcificarile patologice contin depozite anormale de saruri de calciu cu mici

cantitati de fier, magneziu sau alte saruri minerale. Cand depozitele apar pe zone de necroza cantitati de fier, magneziu sau alte saruri minerale. Cand depozitele apar pe zone de necroza sunt numite sunt numite calcificaricalcificari distroficedistrofice (apar la o calcemie normala si în absenta unui metabolism (apar la o calcemie normala si în absenta unui metabolism anormal). În contrast, depozitele de saruri de calciu din tesuturile vii sunt numite anormal). În contrast, depozitele de saruri de calciu din tesuturile vii sunt numite calcificari calcificari metastatice.metastatice.

Calcificarile distrofice - se întalnesc în arii de necroza, fie ca este de coagulare Calcificarile distrofice - se întalnesc în arii de necroza, fie ca este de coagulare (infarcte organizate vechi) fie ca este de tip caseos (în tuberculoza), fie ca este necroza a (infarcte organizate vechi) fie ca este de tip caseos (în tuberculoza), fie ca este necroza a grasimii (citosteanonecroza din pancreatita hemoragica). Calcificarea se produce si la nivelul grasimii (citosteanonecroza din pancreatita hemoragica). Calcificarea se produce si la nivelul placilor de aterom în ateroscleroza avansata, si la nivelul valvelor cardiace în endocarditele placilor de aterom în ateroscleroza avansata, si la nivelul valvelor cardiace în endocarditele verucoase (în cadrul endocarditei reumatismale).verucoase (în cadrul endocarditei reumatismale).

Macroscopic, sarurile de calciu apar de culoare alba, sub forma de granule, Macroscopic, sarurile de calciu apar de culoare alba, sub forma de granule, gramezi, dure. În timp, în focarele de calcificare se poate forma os heterotopic. S-a constatat gramezi, dure. În timp, în focarele de calcificare se poate forma os heterotopic. S-a constatat ca si o singura celula necrozata poate constitui sediul depunerii de minerale care progresiv ca si o singura celula necrozata poate constitui sediul depunerii de minerale care progresiv se acopera cu straturi concentrice, lamelare, denumite se acopera cu straturi concentrice, lamelare, denumite corpi psamomatosicorpi psamomatosi (psamos = nisip), (psamos = nisip), de exemplu în meningiom, în lumenul glandelor (hiperplazie de prostata) si sialolitiaza (în de exemplu în meningiom, în lumenul glandelor (hiperplazie de prostata) si sialolitiaza (în glandele salivare).glandele salivare).

Boala litiazica (calculoza,)Boala litiazica (calculoza,) apare prin precipitarea de substante greu solubile, apare prin precipitarea de substante greu solubile, continand calciu în jurul unei celule necrozate (fenomenul de initiere), colonii de microbi, continand calciu în jurul unei celule necrozate (fenomenul de initiere), colonii de microbi, resturi parazitare de membrane a chistului hidatic sau corpi straini (fragmente de sonde rupte resturi parazitare de membrane a chistului hidatic sau corpi straini (fragmente de sonde rupte ete.) ete. si ete.) ete. si propagareapropagarea care apare intracelular si extracelular sau în care apare intracelular si extracelular sau în cavitati preformatecavitati preformate (colecist, vezicula biliara, vezica urinara) si canale (cai biliare, cai urinare, cai excretie (colecist, vezicula biliara, vezica urinara) si canale (cai biliare, cai urinare, cai excretie salivara, bronhii, canal Wirsung ete.). Calculii apar prin exces de acid uric (alimentatie salivara, bronhii, canal Wirsung ete.). Calculii apar prin exces de acid uric (alimentatie exclusiv carnata) exces de acizi oxalici (alimentatie vegetala) exces de pigmenti biliari (staza exclusiv carnata) exces de acizi oxalici (alimentatie vegetala) exces de pigmenti biliari (staza biliara) sau exces de alimente bogate în lipide - calculi colesterinici. Prezenta infectiilor biliara) sau exces de alimente bogate în lipide - calculi colesterinici. Prezenta infectiilor microbiene urinare, modifica pH-ul urinar cu aparitia de urini alcaline si în timp formarea de microbiene urinare, modifica pH-ul urinar cu aparitia de urini alcaline si în timp formarea de calculi fosfatici (sau centru oxalic si ”coaja“ din fosfati).calculi fosfatici (sau centru oxalic si ”coaja“ din fosfati).

Page 31: LEZIUNI DISTROFICE

Distrofii nucleoproteinice GutaDistrofii nucleoproteinice Guta

Guta Guta (tumora rea) a fost denumita de Galen care a facut legatura între (tumora rea) a fost denumita de Galen care a facut legatura între boala si consumul de alimente, bogate în acid uric (vanat, consum excesiv de organe boala si consumul de alimente, bogate în acid uric (vanat, consum excesiv de organe ete.). Debutul bolii se produce dupa 30 ani mai frecvent la barbati, cu hiperuricemie ete.). Debutul bolii se produce dupa 30 ani mai frecvent la barbati, cu hiperuricemie constanta; dintre acestia doar 2-3% dezvolta artrita gutoasa - localizata la haluce constanta; dintre acestia doar 2-3% dezvolta artrita gutoasa - localizata la haluce (podagra),la genunchi (gonadra) la mana (chiragra).(podagra),la genunchi (gonadra) la mana (chiragra).

Se asociaza: insuficienta renala pe searna litiazei din acid uric si de Se asociaza: insuficienta renala pe searna litiazei din acid uric si de asemeni hipertensiune arteriala. Leziunile gutoase apar fie la nivelul articulatiei si asemeni hipertensiune arteriala. Leziunile gutoase apar fie la nivelul articulatiei si periarticular, fie extraarticular: urechea externa, pleoape, rinichi, cartilaj pulmonar.periarticular, fie extraarticular: urechea externa, pleoape, rinichi, cartilaj pulmonar.

TofiiTofii gutosigutosi sunt depozite subcutate dure, nodulare din cristale de urati, sunt depozite subcutate dure, nodulare din cristale de urati, reactie inflamatorie cronica si fibroza. În rinichi, depozitele de urati produc nefropatic reactie inflamatorie cronica si fibroza. În rinichi, depozitele de urati produc nefropatic gutoasa cu toti gutosi, calculi uratici, inflamatie interstitiala, atrofie tubulara si gutoasa cu toti gutosi, calculi uratici, inflamatie interstitiala, atrofie tubulara si arterioscleroza.arterioscleroza.

Examenul de micropsie optica evidentiaza un proces de inflamatie cronica, Examenul de micropsie optica evidentiaza un proces de inflamatie cronica, în jurul uratilor de sodiu, format din limfocite, fibroblasti si celule gigante multinucleate în jurul uratilor de sodiu, format din limfocite, fibroblasti si celule gigante multinucleate de corp strain.de corp strain.