curs 11 beton.pdf

8/17/2019 CURS 11 Beton.pdf

1/24

1

CURS Beton

1. GENERALITATI

Betonul este un material compozit obtinut din amestecuri artificiale, bine omogenizate de ciment, apa, agregate si eventual aditivi, care dupaintarire are un aspect de conglomerat cu bune rezistente mecanice si laactiunea mediului .

Betonul este in prezent unul din principalele materiale deconstructie , datorita proprietatilor sale si a avanatjelor tehnice si economice

pe care le prezinta. Reglementarile in vigoare in Romania sunt in curs deelaborare in conformitate cu reglementarile internationale.

„Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE 012, revizuit, este structurat astfel:

Partea 1 : Producerea betonuluiPartea 2 : Executar ea lucrărilor din beton, beton armat si beton

precomprimatPartea 3 : Instrucţiuni de aplicare.

Partea 1 a Normativului se aplică betonului destinat structurilorturnate in-situ, structurilor prefabricate, elementelor structurale prefabricate

pentru clădiri şi construcţii inginereşti. Acest normativ se aplică de asemenea betoanelor autocompactante şi

betoanelor cu agregate din beton reciclat, cu condiţia ca aptitudinea deutilizare a acestor agregate sa fie verificată şi controlată având în vederecriteriile aplicate agregatelor naturale.

Betonul poate fi beton fabricat (preparat) pe şantier, beton gata de utilizare

sau beton fabricat într-o unitate de producţie a elementelor prefabricate.

Prezentul document specifică cerinţele pentr u:

- materialele componente ale betonului;

- proprietăţile betonului proaspăt şi întărit şi verificările lor;- limitările impuse compoziţiei betonului; - specificaţiile betonului; - livrarea betonului proaspăt; - procedurile de control al producţiei; - criteriile de conformitate şi evaluarea conformităţii.


2/24

2

Materialele componente nu trebuie să conţină substanţe nocive în

cantităţi care pot avea un efect dăunător asupra durabilităţii betonului sau

provoacă coroziunea armăturilor, ele trebuie să fie apte pentru utilizarea

preconizată a betonului. Când se stabileşte aptitudinea generală de utilizare a unui material

component, aceasta nu indică o aptitudine în orice situaţie şi pentru orice

compoziţie de beton. În betonul conform cu SR EN 206-1 trebuie să seutilizeze numai materiale componente cu aptitudinea de utilizare stabilită

pentru cerinţele specificate.

Sistemul ciment – apa constituie partea activa a amestecului , carein urma reactiilor de hidratare si hidroliza se intareste si formeaza piatra deciment , care consolideaza granulele agregatului , formand un monolit

rezistent si durabil.

2. ROLUL COMPONENTELOR SI INFLUENTA LOR ASUPRAPROPRIETATILOR BETONULUI

Rolul cimentuluiRol de liant , contribuie la formarea structurii si la obtinerea proprietatilor.Dozajul de ciment influenteaza proprietatile betonului proaspat si intarit.

Cimentul se alege in functie de conditiile de preparare si turnare precum side performantele in exploatatre prevazute.

Tipciment

Sensibilitateala frig

Degajarede

căldură

Utilizare*Preferenţială

Contraindicaţii Observaţii

particulare

CEM I52,5R

Insensibil Ridicată

Elementemonolite si

prefabricateBetonare pe

timpfriguros

Betoanemasive**,

mortare, şape

Destinat înspecial

elementelor prefabricate;

Pe timpcălduros

trebuie luatemasurispeciale

CEM I42,5 R

Insensibil Ridicată

Elementemonolite si

prefabricateBetonare pe

timp

Betoanemasive**,

mortare, şape


3/24

3

friguros

I A52,5c

Insensibil Ridicată Elemente

prefabricateBetoane

masive**

Destinat înspecial

elementelor

prefabricate;SR I Insensibil Redusă

Betoanerezistente la

sulfaţi

CD 40 Insensibil Redusă Betoane de

drumuriCEM

II A – S32,5 Nsau R

Puţin

sensibilRedusă

Beton, betonarmat

CEMII A – S42,5 Nsau R

Puţin

sensibilMedie

Beton, betonarmat

H II AS

Puţin

sensibilRedusă

Betoanemasive

CEMII B

32,5 Nsau R

Sensibil Redusă Beton, beton

armat

Necesită o

tratare prelungită

CEMII B42,5

N sauR

Sensibil Redusă Beton, beton

armat

Necesită otratare

prelungită

CEMIII A32,5R

Foarte

sensibilRedusă

Beton, betonarmat

Betonare petimp

călduros.

Betonare pe

timp friguros

Necesită o

tratare prelungită


4/24

4

Rolul apei

Rol de reactant cu componentii mineralogici ai cimentului.Asigura lucrabilitatea betonului.

Rolul agregatelor

Agregatele alcatuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fieinerte fata de ciment , pentru a nu influenta mersul intaririi si pentru a nuafecta durabilitatea .Formeaza o retea rezistenta in masa betonului.Reduc contractia la uscare si deformatiile datorate solicitarilor mecanice.Influenteaza structura betonului si proprietatile betonului dupa intarire.

Rolul aditivilor

Aditivii sunt substante introduse in cantitati mici ,pentru a modifica procesul de intarire al cimentului sau structura si proprietatile produsului proaspat si intarit (lignosulfat, policarboxilat, oxid de zinc, borax, fosfatialcalini , fluoruri alcaline, sulfati ,clorura de calciu, etc.) .Influenteaza proprietatile :

Priza si intarirea Lucrabilitatea Rezistentele mecanice (initiale si finale) Comportarea la inghet – dezghet Gradul de impermeabilitate, rezistenta la agresiunea chimica

Aditivi se pot clasifica in : Aditivi modificatori de priza si intarire(acceleratori de priza ,

acceleratori de intarire , intarzietor de priza) Aditivi modificatori ai continutului de aer(antrenori de aer, generatori

de spuma)aditivi crescatori de rezistenta la actiuni fizice si chimice Aditivi modificatori ai proprietatilor reologice ale betonului proaspat

(plastifianti , superplastifianti , antrenori de aer )


5/24

5

ADITIVI PENTRU BETOANE

1.

Aditivi plastifianti, reducator de apa, intarzietor de priza si

impermeabilizanti

Reducatori de apa la consistenta egala. Intarzietori de priza Impermeabilizanti.

Avantaje

Cresc lucrabilitatea betonului. Maresc timpul de priza extinzand timpul de punere in opera. Maresc timpul de lucru al betoanelor semiuscate. Imbunatatesc punera in opera a amesecurilor prea coezive. Cresc rezistenta betonului la acelasi dozaj de ciment. Cresc durabilitatea betonului. Scad permeabilitatea betonului. Scad riscul aparitiei fisurilor.

2. Aditivi superplastifianti


6/24

6

Rol principal

Puternici reducatori de apa la consistenta egala

Avantaje

Imbunatatesc semnificativ lucrabilitatea betonului Faciliteaza punerea in opera ,turnarea si compactarea mai rapida. Cresc rezistenta betonului fara a creste dozajul de ciment. Sunt utilizati la fabricarea betoanelor rutiere si aeroportuare.

3. Aditivi hiperplastifianti puternic reducatori de apa

Rol principal

Puternici reducatori de apa.

Avantaje

Utilizati la clasele mari de beton sau pentru prefabricatele produse prin vibropresare care necesita raport a/c mic.


7/24

7

4. Aditivi antiinghet, acceleratori de priza

Rol principal

Acceleratori de priza si de intarire

Avantaje

Se utilizeaza la betoanale preparate la temperature scazute. Accelereaza priza si maresc rezistentele initiale, in special in primele

24 ore de la preparare.

Clorura de calciu şi aditivii pe bază de cloruri nu trebuie utilizaţi în betonul

ce conţine o armătură de oţel, o armătură de precomprimare de oţel sau piese

metalice înglobate.


8/24

8

5. Aditivi antrenori de aer

Rol principal

Antreneaza microbule de aer in beton

Avantaje

Bulele de aer antrenat contribuie la realizarea unui amestec stabil,coeziv, care reduce pericolul de segregare si mustire al betonului,

creste durabilitatea si rezistenta la ciclurile inghet-dezghet si lasarurile folosite pentru topirea ghetii.

Utilizati la prepararea betoanelor pentru sosele de beton, tabliere de pod, piste de aeroporturi, parcari

3. CLASIFICAREA BETOANELOR

3.1. Clase de expunere în funcţie de acţiunile datorate mediului

înconjurător

Clasa de expunere este o clasificare a condiţiilor de mediu, fizice,

chimice şi mecanice la care poate fi expus betonul şi care pot influenţa în

timp suprafaţa betonului, structura sa sau/şi armăturile. Aceste tipuri de

acţiuni nu constituie ipoteze de încărcare în proiectarea structurală


9/24

9

Standardul SR EN 206-1 defineşte diferite clase de expunere înfuncţie de mecanismele de degradare ale betonului. Notaţia utilizată pentruidentificarea acestor clase este formată din două litere şi o cifră. Prima literă este X (de la eX posure în limba engleză) urmată de o alta care

se referă la mecanismul de degradare considerat, astfel :

C de la Carbonation (Carbonatare)D de la Deicing Salt (Sare pentru dezgheţ) S de la Seawater (Apă de mare) F de la Frost (Ingheţ) A de la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic)M de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune)

A doua literă este urmată de o cifră care se referă la nivelul de umiditate

(XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate (XA, XM).

X0 Clasă de expunere în cazul absenţei riscului de coroziune sau deatac

XC… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare

XD… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin cloruri alteledecât cele din apa de mare

XS… Clasa de expunere pentru riscul de coroziune de cloruri din apa demare

XF… Clasa de expunere pentru atacul prin îngheţ-dezgheţ

XA… Clasa de expunere pentru atacul de origine chimică

XM… Clasa de expunere pentru “atac mecanic” (abraziune)

3.2.Functie de densitatea aparenta , in stare intarita la 28 zile, betonele seclasifica :

Betoane grele Betoane usoare Betoane cu masa volumica normala


10/24

10

Betonul uşor este betonul a cărui masă volumică după uscare în etuvă estemai mare sau egală cu 800 kg/m3, dar mai mică sau egală cu 2000 kg/m3, eleste produs integral sau parţial cu agregate uşoare.Betonul greu este betonul a cărui masă volumică după uscarea în etuvă estemai mare de 2600 kg/m3.Betonul cu masă volumică normală este betonul a cărui masă volumicădupă uscare în etuvă este mai mare de 2000 kg/m3, dar inferioară sau egală

cu 2600 kg/m3.

3.3.Dupa provenienta agregatelor:

Cu agregate naturale Cu agregate artificiale

3.4.Dupa consistenta betonului proaspat:

In functie de consistenta betoanele se clasifica in functie de metoda dedeterminare a consistentei in:

- clase de tasare- clase Vebe- clase de compactare- clase de raspandire

de la S1 până la

S5Clase de consistenţă după tasare

de la V0 până la

V4Clase de consistenţă după încercarea Vebe

de la C0 până laC3

Clase de consistenţă după indicele de compactare

de la F1 până la

F6Clase de consistenţă după diametrul corespunzător încercărilor derăspândire


11/24

11

Clase de tasare

Clasa Tasarea, în mmS1S2S3S4S5

de la 10 până la 40 de la 50 până la 90

de la 100 până la 150 de la 160 până la 210

220

Clase Vebe

Clasa Vebe, în sV0V1V2V3V4

31de la 30 până la 21 de la 20 până la 11 de la 10 până la 6 de la 5 până la 3

Clase de compactare

Clasa Indice de compactareC0C1C2C3

1,46de la 1,45 până la 1,26 de la 1,25 până la 1,11 de la 1,10 până la 1,04

C4 < 1,04C4 se aplică numai betonului uşor


12/24

12

Clase de răspândire

Clasa Diametru răspândirii,

în mmF1F2F3F4F5F6

340de la 350 până la 410

de la 420 până la 480 de la 490 până la 550 de la 560 până la 620

630

3.5.Dupa modul de turnare: Turnare obisnuita Turnare prin pompare Turnare prin injectare Turnare sub apa.

3.6.Dupa destinatie:

Betoane obisnuite Betoane rutiere Betoane hidrotehnice-baraje,ecluze,canale colectoare Betoane speciale:antiacide , refractare ,rezistente la uzura,pentru

protectie contra radiatiilor,cu polimeri,cu fibre.

2.7.Dupa compactare: Necompactate Autocompactante Compactate manual Compactate mecanic cu maiul Indesate prin presare Indesate prin vibrare Indesate prin centrifugare Indesate prin vacuumare


13/24

13

Betonul autocompactant este betonul a cărei consistenţa a fost modificată prin utilizarea de aditivi speciali, la valori mari ale fluidităţii fără a prezentasegregare şi care poate fi pus în operă fără a fi vibrat

3.8.Dupa intarire : Normala Aburire Autoclavizare

3.9.Dupa modul de preparare: Manual Mecanic – pe santier , in centre de beton ,in fabrici , ateliere de

prefabricate.

3.10.Functie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate) care reprezintanumarul de cicluri de inghet-dezghet pentru care rezistenta la compresiune aepruvetelor nu scade cu mai mult de 25%fata de cea a probelor martor

pastrate in apa. Betoanele se clasifica in clasele :G50,G100,G150.

3.11.Functie de presiunea apei ce vine in contact cu betonul si la careumectarea betonului supus incercarii se extinde pe un numar prescris decm(pe directia de patrundere a apei sub presiune),betoanele se clasifica inclase de permeabil i tate .

Pab a = presiunea apei( bari ,daN/cm2, N/mm2) b = adancimea limita de patrundere a apei (cm).

Betoanele se clasifica dupa gradul de impermeabilitate:P4/10, P4/20,P810/20, P1210/20.(P410 : presiunea apei = 4 bari,4daN/cm2 , 0,4 N/mm2 )

3.12.Functie de rezistenta la compresiune determinata pe epruvete subforma de cilindrii si cuburi la varsta de 28 zile, betoanele se clasifica inclase.

Dupa rezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica inclase de rezistenta : C

Clasa reprezinta rezistenta minima la compresiune a betonului,exprimata in N/mm2, determinta pe cilindrii cu diametrul de150mm si inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,lavarsta de 28 de zile.


14/24

14

Se noteaza cu ,,C’’, urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma

de fractie.

C…/… Clase de rezistenţă la compresiune în cazul betonului normal şigreu

LC…/… Clase de rezistenţă la compresiune în cazul betonului uşor

Clase derezistenţă lacompresiune

Rezistenţa

caracteristică

minimă pe cilindrif ck,cil

N/mm2

Rezistenţa

caracteristică

minimă pe cuburif ck,cub

N/mm2

C8/10 8 10C12/15 12 15C16/20 16 20C20/25 20 25C25/30 25 30C30/37 30 37C35/45 35 45

C40/50 40 50C45/55 45 55C50/60 50 60C55/67 55 67C60/75 60 75C70/85 70 85C80/95 80 95

C90/105 90 105

C100/115 100 115

Rezistenţa caracteristică este valoarea rezistenţei sub care se pot situa 5%din populaţia tuturor rezultatelor determinărilor de rezistenţă posibile alevolumului de beton considerat.


15/24

15

Betonul de înaltă rezistenţă este betonul ce aparţine unei clase de

rezistenţă la compresiune superioară clasei C50/60, în cazul betonului demasă volumică normală sau al betonului greu şi superioară clasei LC50/55 în

cazul betonului uşor

3.13. Funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor

Codul de practica NE 012 prevede urmatoarele variante de granulamaxima : 8, 16, 22, 32, 63 mm.

4. PROPRIETATILE BETONULUI PROASPAT

Betonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecariicomponentilor pâna la punerea în lucrare , înainte de inceputul prizei.Betonul proaspăt este un beton complet amestecat şi aflat încă, într -unstadiu care îi permite compactarea prin metoda aleasă.

Betonul proaspat poate fi inclus in categoria fluidelor , având ocomportarea apropiata de acestea .

Calitatile betonului se preciaza prin determinarea proprietatilor.

1. Densitatea betonului proaspat – reprezinta masa 1m3 de beton proaspat,

compactat in conditii similare punerii in lucrare.

2. Compozitia reala a betonului proaspat - se verifica :continutul de apa ,granulozitatea agregatelor, dozajul real de ciment , raportul a/c.

3. Continutul de aer oclus Aerul oclus este aerul antrenat in structura betonului in timpul prepararii.

Cantitatea de aer oclus poate afecta rezistentele betonului . Verificareacantitatii de aer oclus se face mai ales in cazul utilizarii unor aditivi care

antreneaza aer poate fi depasita cantitatea admisa .Conţinutul de aer al betonului trebuie determinat, prin măsurare conform SREN 12350-7, pentru beton de masă volumică normală şi beton greu şiconform cu ASTM C 173, pentru beton uşor. Conţinutul de aer antrenat este

prescris printr-o valoare minimă. Limita superioară pentru conţinutul de aereste valoarea minimă specifică plus 4% în valoare absolută.


16/24

16

Dimensiunea maximă a

agregatelor (mm) Aer antrenat (% volum)

valori medii

8 6,0

16 5,5

22 5,0

32 4,563 4,0

4. Priza betonului se defineste ca perioada de tranzitie intre starea de beton proaspat si starea rigida .

Inceputul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai raspundecompactarii.

Sfarsitul prizei corespunde timpului la care devine posibila

determinarea rezistentelor mecanice, este momentul in care betonul captaforma si volum practic constante .

5.Lucrabilitatea poate fi definita ca proprietatea betoanelor proaspete de aasigura umplerea tiparelor si înglobarea armaturilor. Lucrabilitatea seapreciaza pe baza consistentei , care se determina prin metoda tasarii,răspândirii , a gradului de compactare , a remodelarii , pentru fiecare metoda

aprecierea fiind facuta pe baza claselor de consistenta .Consistenta ca masura a lucrabilitatii se poate determina prin mai multemetode . Fiecare metoda determina clase de consistenta , functie de

determinarile facute Ex. Clase :T; V ;F,C5.1. Metoda tasarii – masura lucrabilitatii este data de diferenta dintreinaltimea vasului tronconic (hinitial) – inaltimea gramezii tasate de beton(hfinal).

t = hinitial – hfinal [mm] ; t = tasareaClase de consistenta – determinate prin metoda tasarii : T 2 , T3 , T4 ,

T5,5.2. Metoda gradului de compactare (Walz) – se determina gradul decompactare Gc

Gc = raportul dintre h1 / h2h1 – inaltimea betonului introdus intr-un recipient de forma data ,h2 – inaltimea betonului compactat ( prin vibrare ) in forma data .In functie de gradul de compactare exista clase de beton = clase de

consistenta : C0 , C1 , C2 , C3.C0 – Gc > 1,46 ; C1 - Gc = 1,45 -1,26 ......


17/24

17

5.3. Metoda determinarii lucrabilitatii functie de gradul de remodelareVE-BEse determina timpul (s) in care o proba de beton se remodeleaza din forma

initiala tronconica in forma final cilindrica , prin vibrare .Se determina clase de consistenta , functie de gradul de remodelare : V0 ,

V1 , V2 ... V45.4. Metoda raspândirii – se masoara diametrele turtei de beton formata ,

pe masa de raspândire , dintr-o masa de beton de forma tronconica , supusala 15 socuri . Se calculeaza media aritmetica a celor doua diametre masurate: d=[cm]Se determina clase de consistenta prin metoda raspândirii : F0 , F1 , F2 ,

F3.-betonul T2 – vârtos , aspect pamânt umed , nu separa apa la amestecare ,

umple cofrajul prin compactare puternica .-betonul T3 – plastic , se

deformeaza usor , nu curge , isi pastreaza omogenitatea in timpultransportului , lucrului-betoanele T3 , T4 -fluide , preparate cu plastifianti , aditivi ,

5. PROPRIETATILE BETONULUI INTARIT

Betonul întărit este un beton în stare solidă şi care a obţinut orezistenţă semnificativă.

Pentru determinarile betonului intarit se folosesc epruvete de formecubice , cilindrice , prismatice , functie de determinare.

1.Densitatea aparenta a betonului intarit(ρa).

2.Compactitatea si porozitateaCompactitatea se determina prin saturarea cu apa, se apreciaza ca volumulde apa absorbit ar fi egal cu volumul golurilor si al porilor ,in realitatevolumul de apa este mai mic.

Compactitatea se calculeaza : C=Va-Vp/ Va = 1-Vp/VaPorozitatea ,,n’’ se calculeaza : n=1-C.

3.Permeabilitatea la apa se defineste ca usurinta cu care apa patrunde inmasa betonului intarit.Impermeabilitatea la apa a betonului intarit reprezinta capacitatea acestuia dea se opune patrunderii apei sub presiune in masa sa .


18/24

18

4.Rezistenta la inghet – dezghet (gelivitate) este proprietatea acestuia de arezista la actiuni de inghet – dezghet , fara a suferi deteriorari , in conditii deexploatare .

5. Conductivitatea termica , se apreciaza prin coeficientul deconductivitate termica (λ ).

6.Deformatiile betonului datorita factorilor fizici (umiditate, temperatura)si solicitarilor mecanice.

-dilatarea si contractia termica datorita variatiilor de temperatura-contractia si umflarea betonului datorita variatiilor de umiditate-deformatii sub actiunea incarcarilor exterioare – deformatii elastice

,plastice.

7. Rezistentele mecanice Rezistenta la compresiune Rezistenta la intindere Rezistenta la oboseala se determina prin solicitarea alternativa a

probelor de beton. Rezistenta la soc si uzura

8.Rezistenta betonului la agresiuni chimice

8.1. Coroziunea betonului este un proces de degradaresau de distrugere subactiuni chimice ale mediului de exploatare.Substante agresive pentru beton : gaze din atmosferele industriale (CO2,,SO2), aerosoli(in zona litoralului),uleiuri ,grasimi, microorganisme . Protectia betonului impotriva coroziunii: Aplicare straturi protectoare pe suprafata :folii din polimeri ,placari . Placari cu caramizi ceramice antiacide , caramizi de gresie antiacida

placi ceramice glazurate ,faianta ,gresie , placi sticla , materiale

naturale (granit, bazalt,gresie). Impregnarea betonului intarit cu solutii de polimeri (poliesteri , rasini

epoxidice ) Adugare in beton la prepare a unui polimer. Protejare prin pelicule : vopsele , chituri , grunduri, bitum mastic ,

gudroane .


19/24

19

Carbonatarea suprafetei de beton prin tratare cu CO2 gazos sub presiune .

Tratari chimice ale suprafetelor cu tetrafluorura de siliciu,fluorosilicati.

6. ETAPELE PRINCIPALE IN TEHNOLOGIA BETONULUI

Etapele principale obligatorii in tehnologia betonului sunt: Stabilirea compozitiei

Se face pe baza normativelor ,tinand cont de cerintele specificate in proiect : Clasa betonului Clasa de expunere Caracteristicile betonului obtinut

Gradul de omogenitate dorit Gradul de impermeabilitate dorit Forma si dimensiunea minima in care va fi turnat betonul Agregatul utilizat Consistenta dorita Modul de transport Modul de punere in opera Tipul de aditiv utilizat

Prepararea betonului betoniere cu amestecprin cadere libera a componentilor Malaxoare cu amestec fortat

Transportul betonuluiDe la statia de preparare la locul turnariise face cu mijloace adecvate ,

pe distante cat mai scurte , astfel incat sa nu se produca segregari sau pierderi de lapte de ciment.

Turnarea betonului

Turnarea si compactarea betonului trebuie sa se efectuezeinainte de inceperea prizei,

Inaltimea de cadere libera nu trebuie sa fie mai mare de1,50m , pentru a se evita segregarea ,

Turnare continua a unui element ,pentru a evita formarearosturilor de lucru ,


20/24

20

Se iau masuri pentru a se evita deformarea sau deplasareaarmaturilor si a cofrajelor,

Betonarea elementelor masive se va face in straturi de 20 – 50 cm grosime .

Compactarea betoanelorCompactarea se face pentru eliminarea aerului din beton sau de la

periferia cofrajului .Compactarea se face in functie de compozitia ,lucrabilitatea betonului, forma si dimensiunile elementelor.Procedee de compactare :

ManualMecanic : vibrare , presare , vacumare centrifugare , torcretare ,injectare ,Procedee combinate :vibrovacumare , vibropresare ,

Tratarea betoanelor dupa turnareDupa turnare si compactare este necesara protectia impotriva

pierderii de apa prin evaporare .Suprafetele libere se vor proteja cu materiale de protectie : prelate , strat de nisip foliide polietilene , mentinute in permanenta umede.

Decofrarea betonuluiSe executa numai dupa ce betonul capata rezistentelemecanice necesare pentru a putea suprta greutatea proprie siincarcarile ce apar in timpul executiei lucrarilor.

7. Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonului .

Betonarea pe timp friguros. se considera timp friguros sub 5°C. Intarire lenta , rezistentele finale

pot avea valori ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in conditii normale. La temperaturi scazute , darsuperioare celei de inghet , granulele de ciment se hidrateaza ,

produsele de hidratare obtinute au o structura mai fina si cu mai putine

defecte . la temperaturi sub 0°C betonul nu se mai intareste , reactiile de

hidratare se desfasoara foarte lent , iar in jur de -10°C se opresccomplet ,deoarece ingheata si apa absorbita.

Inghetarea apei la temperaturi sub 0°C , slabeste adeziunea pietrei deciment fata de agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu catraportul apa/ ciment este mai mare


21/24

21

La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie sa se asiguretemperaturi minime de + 5 °C , pe toata perioada de intarire .

La betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarelemasuri :

-cantitate cat mai redusa de apa de amestecare ; -utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si intarire sau

antigel ; -prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de

amestecare in conditii normale ; -incalzirea agregatelor ( t ≈ + 50º C ) si a apei de amestecare ( + 50 ....

70° C ); -evitarea pierderilor de caldura la transportul betonului: distante scurte

, acoperire cu prelate .

-curatarea cofrajelor cu jet de aer cald sau abur ; -compactarea betonului prin vibrare ; -dupa turnare acoperire cu:prelate , folii de polietilena , saltele

termoizolante ; Decofrarea numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de

beton pastrate in aceleasi conditii .

8. Influenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului . - la temperaturi peste + 35 ° C , procesele de priza si intarire sunt

infrânate datorita evaporarii apei de amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile pana la temperaturi de ≈ + 150° C .Peste acestetemperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale betonului .

-betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa cu cimentaluminos , ciment portland cu stabilizatori ceramici sau lianti speciali.Ca agregate se folosesc materiale stabile la temperaturi inalte zguraalumino-titanica , minereu de cromit ,sparturi de caramizi refractare,zgura de furnal ,andezit ,..

Accelerarea intaririi betoanelor Utilizarea cimenturilor cu intarire rapida , simbolizate cu R ,

caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si intariremare .

-Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat esteclorura de calciu .


22/24

22

Tratamente hidrotermice : procese de accelerare a intaririi betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde .Procesele suntspecifice fabricilor de prefabricate .

Dupa modul lor de realizare sunt :-tratamente termice fara presiune-tratamente termice cu presiune. Tratamente termice fara presiune constau in incalzirea elementelor la

scurt timp de la confectionare, la temperaturi de max. 100°C, inanumite conditii de umiditate , care sa nu permita evaporarea apei din

beton . Aburirea foloseste ca agent de incalzire. Aburul se utilizeaza la

presiune normala Efectul final al aburirii depinde de : compozitiacimentului , dozajulde ciment , raportul apa / ciment , varsta betonuluiin momentul aburirii, regimul de aburire ( incalzire , tratare , racire ) ,

sectiunea piesei de beton. Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele mecanice finale

inferioare cu 10 – 20 % celor intarite in conditii normale , aurezistente la inghet – dezghet , la soc mai mici .

Tratamente sub presiune de vapori - autoclavizarea Se realizeaza inautoclave , la presiuni 6-8 atm.si temperaturi de 170 – 200°C , dupao intarire prealabila a betonului de cateva ore in mediu umed latemperatura normala. Ridicarea si coborarea temperaturii si presiuniisa fac lent ( cate 3 – 4 ore fiecare ), iar tratarea izoterma dureaza 6-10ore. La sfarsit se obtin rezistente mecanice echivalente cu cele la 28zile in conditii normale de intarire .

Autoclavizarea permite inlocuirea partiala sau totala a cimentului cuvar gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine .

Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B C A . Accelerarea intaririi betonului se mai poate realiza : incalzire cu aer

cald , curent electric , raze infrarosii , tratare in campuri de inaltafrecventa .

Betoane armate dispers

Fibrele utilizate pot fi :- minerale : - naturale - azbest

-de fabricatie - de otel , sticla , carbon , bazalt-organice : - naturale - bumbac , in , exotice

- artificiale - poliesteri , polipropilena , poliamide.


23/24

23

Compozite armate dispers cu fibre

Azbocimentul cu fibre scurte de azbest si matrice de ciment si apa. Sefabrica placi simple si ondulate , tuburi

Betoane armate cu fibre de otel (BAO) tuburi de beton , dale parcari ,constructia , repararea imbracamintilor rutiere rigide , piste aerodrom,acoperisuri industriale , cupole.

Betoane de inalta rezistenta Betoanele de inalta performanta se impart in patru clase ( dupa

Rc28).Clasa I , Clasa II , Clasa III , Clasa IV . BIR betoane de inalta rezistenta - se introduc aditivi cu rol principal

de reducere a cantitatii de apa si sporirea rezistentelor mecanice .

BFIR betoane de foarte inalta rezistenta - se introduc aditivi ,adaosuricu granulatie foarte fina ( unele cenusi de termocentrala) .

Utilizare : poduri , cladiri inalte , platforme marine de foraj si extractiea petrolului , lucrari hidrotehnice marine ,fundatii la lucrari cudeschideri mari.

Betoane usoare Caracteristici :

-densitate aparenta redusa-capacitate de izolare termica ridicata-rezistenta la foc sporita .

a) Betoane usoare compacte

- se executa cu agregate minerale usoare naturale sau artificiale( ex. nisip derau) , ciment de marca superioara .Compactarea se executa prin vibrare , vibropresare .

b)Betoane macroporaoase

Se executa cu agregate grele compacte sau usoare poroase .Pasta de ciment

leaga granulele fara a umple golurile .Volumul porilor ajunge pana la 35%din volumul aparent al betonului .c) Betoane celulare

Dupa modul de realizare a structurii poroase , betoanele celulare pot fi : Gazbetoane ( GB25, GB35; GB50) .Ca generator de gaze se utilizeaza

curent de Al, Zn, Mg ,in stare de pulbere , care reactioneaza cu


24/24

componentii liantului ,cu formare de hidrogen care induce porozitatea betonului.

Spumobetoane , se obtin prin amestecarea pastei de materii prime cu ospuma preparata cu ajutorul unui sapun industrial .

Amestecurile pentru betoane celulare turnate in tipare , se intaresc prinautoclavizare in prezenta vaporilor de apa , la presiunea de 10-14 atm ,temperatura de 180°C, timp de 10-12 ore.Produsele din BCA se caracterizeaza prin: densitate aparenta redusa,capacitate de termoizolare , rezistenta satisfacatoare la gelivitate , la foc ,

prelucrare usoara ( taiere ,cioplire gaurire ).Utilizare : elemente de constructii simple sau armate , portante , neportante-

pereti exteriori autoportanti si neportanti , pereti portanti , pereti despartitori, plansee , acoperisuri hale industriale, pereti din panouri , pereti din blocurimici .

d) Betoane cu agregate vegetale

Se obtin dintr-un amestec : ciment , apa , agregate vegetale( talas ,rumegus , coji orez ,puzderie in canepa)

Utilizare : placi termoizolante pentru pereti si acoperisuri , placi pentru pereti interiori si exteriori la constructii provizorii , blocurizidarie , corpuri de umplutura.

curs 11 beton.pdf

Documents