8/18/2019 Curs 1 GG

1/23

Geografe generalGeografe generalăă

8/18/2019 Curs 1 GG

2/23

DEFINIŢIADEFINIŢIA

GEOGRAFIEIGEOGRAFIEIDenumirea disciplinei provineDenumirea disciplinei provine

de la Eratostde la Eratosthheneeness matematician şi floso grecmatematician şi floso grec care a traitcare a trait în în Alexandria,Alexandria, î  î ntrentreanii 27!"# $% &% şianii 27!"# $% &% şi care acare a

defnit geografa ca pe odefnit geografa ca pe odescriere a 'ăm(ntului )Gheeadescriere a 'ăm(ntului )Gheea* 'ăm(nt+ graein * a descrie%* 'ăm(nt+ graein * a descrie%

8/18/2019 Curs 1 GG

3/23

Alexander von &um-oldtAlexander von &um-oldt )"7.# / "0# geogra şi)"7.# / "0# geogra şinaturalist germannaturalist german considerat întemeietorulconsiderat întemeietorulgeografei moderne, a defnit geografa ca av(ndgeografei moderne, a defnit geografa ca av(nddrept scop 1studierea legilor generale şi adrept scop 1studierea legilor generale şi a

legăturilor interne ale enomenelor telurice1%legăturilor interne ale enomenelor telurice1%

8/18/2019 Curs 1 GG

4/23

'aul idal de la 3lache )'aul idal de la 3lache )"04 / "#"0 geogra"04 / "#"0 geograrance5 şirance5 şi unul din cei mai mari repre5enta6i aiunul din cei mai mari repre5enta6i aigeografei de la s(rşitul secolului al l!leageografei de la s(rşitul secolului al l!leaconsidera că 1geografa este ştiin6a locurilor1considera că 1geografa este ştiin6a locurilor1

care au trăsături dierite datorită 1dieren6elorcare au trăsături dierite datorită 1dieren6elorsocialesociale,, asociate cu diversită6ile locurilor1%asociate cu diversită6ile locurilor1%

8/18/2019 Curs 1 GG

5/23

8arl 9itter )"77#!"0#, un mare istoric german,8arl 9itter )"77#!"0#, un mare istoric german,afrma că :Geografa studia5ă 'ăm(ntul ca o casăafrma că :Geografa studia5ă 'ăm(ntul ca o casăde educa6ie a geniului omenesc; sau :geografade educa6ie a geniului omenesc; sau :geografa

studia5ă rela6ia dintre om şi mediul său planetar;%studia5ă rela6ia dintre om şi mediul său planetar;%  

8/18/2019 Curs 1 GG

6/23

Emmanuel de lterior acelaşi geogra afrma că :Geografa esteştiin6a despre 'ăm(nt sau ştiin6a care cercetea5ăştiin6a despre 'ăm(nt sau ştiin6a care cercetea5ărela6ia dintre masele celor patru învelişurirela6ia dintre masele celor patru învelişuriplanetare, at(t din punct de vedere static )ormă,planetare, at(t din punct de vedere static )ormă,

dimensiune, po5i6ie, c(t şi din punct de vederedimensiune, po5i6ie, c(t şi din punct de vederedinamic )direc6ie, intensitate, ritm%dinamic )direc6ie, intensitate, ritm%

8/18/2019 Curs 1 GG

7/23

Geograul rom(n ?imion

8/18/2019 Curs 1 GG

8/23

intilă

8/18/2019 Curs 1 GG

9/23

>n loc aparte îl ocupă concep6iile lui>n loc aparte îl ocupă concep6iile lui B%B% DonisăDonisă)"#77 care considera că 1geografa este ştiin6a)"#77 care considera că 1geografa este ştiin6acare studia5ă sociogeosistemul ca o ormăcare studia5ă sociogeosistemul ca o ormăspecifcă de organi5are a materiei la nivelul unuispecifcă de organi5are a materiei la nivelul unui

singur corp cosmic1, în concep6ia acestui autorsingur corp cosmic1, în concep6ia acestui autor1sociogeosistemul desemnea5ă sistemul complex1sociogeosistemul desemnea5ă sistemul complexre5ultat din îm-inarea geosistemului cure5ultat din îm-inarea geosistemului cusociosistemul1%sociosistemul1%

8/18/2019 Curs 1 GG

10/23

Au existat numeroase alte defni6ii, darAu existat numeroase alte defni6ii, darmaCoritatea eviden6ia5ă aptul că o-iectul demaCoritatea eviden6ia5ă aptul că o-iectul destudiu al geografei este planeta E99A%studiu al geografei este planeta E99A%

$n conclu5ie, geografa studia5ă învelişurile$n conclu5ie, geografa studia5ă învelişurileplanetare, rela6iile dintre acestea şi mai alesplanetare, rela6iile dintre acestea şi mai alesrela6iile dintre acestea şi societatea umană%rela6iile dintre acestea şi societatea umană%

8/18/2019 Curs 1 GG

11/23

Geografa generală studia5ă 'ăm(ntul caGeografa generală studia5ă 'ăm(ntul ca întreg şi transpune la scară glo-ală întreg şi transpune la scară glo-alărealită6ile regionale şi locale%realită6ile regionale şi locale%

Geografa generală are ca o-iect de studiuGeografa generală are ca o-iect de studiu învelişul terestru prin prisma trăsăturilor învelişul terestru prin prisma trăsăturilorsale defnitorii în vederea descoperirii,sale defnitorii în vederea descoperirii,defnirii şi sistemati5ării conceptelor,defnirii şi sistemati5ării conceptelor,legilor şi teoriilor indispensa-ile în6elegeriilegilor şi teoriilor indispensa-ile în6elegeriisale su- aspect morologic, structural,sale su- aspect morologic, structural,rela6ional, unc6ional şi dinamic%rela6ional, unc6ional şi dinamic%

8/18/2019 Curs 1 GG

12/23

'entru cunoaşterea detaliată a legilor anumitor'entru cunoaşterea detaliată a legilor anumitorcomponente ale învelişului geografc, Geografacomponente ale învelişului geografc, Geografagenerală se poate dieren6ia în Geografa f5icăgenerală se poate dieren6ia în Geografa f5icăgenerală şi Geografa umană generală%generală şi Geografa umană generală%

Geografa fzică generalăGeografa fzică generală studia5ă procesele destudia5ă procesele destructurare şi interac6iune a componen6ilor a-iotici şistructurare şi interac6iune a componen6ilor a-iotici şi-iotici prin prisma legilor ce ac6ionea5ă la scară-iotici prin prisma legilor ce ac6ionea5ă la scarăplanetară, urmărindu!se gene5a, alcătuirea,planetară, urmărindu!se gene5a, alcătuirea,unc6ionarea, dinamica şi evolu6ia lor%unc6ionarea, dinamica şi evolu6ia lor%

Geografa umană generalăGeografa umană generală studia5ă caracteristicilestudia5ă caracteristicilegrupurilor umane şi legită6ile care defnesc rela6iilegrupurilor umane şi legită6ile care defnesc rela6iileexistente ale acestora, sta-ilite prin interac6iuni cuexistente ale acestora, sta-ilite prin interac6iuni cusu-straturile f5ice ale învelişului geografc%su-straturile f5ice ale învelişului geografc%

8/18/2019 Curs 1 GG

13/23

Evoluţia concepţiilorEvoluţia concepţiilorgeografcegeografce

Dată find perioada îndelungată de existen6ă a geografei pot fDată find perioada îndelungată de existen6ă a geografei pot fseparate următoarele etape etapa antichită6ii, etapa medievală,separate următoarele etape etapa antichită6ii, etapa medievală,etapa geografei moderne şi etapa geografei contemporane%etapa geografei moderne şi etapa geografei contemporane%

Etapa antichităţiiEtapa antichităţii Apari6ia unor puternice state în perioada antică a avori5at şiApari6ia unor puternice state în perioada antică a avori5at şi

de5voltarea geografei% De5voltarea comer6ului, aspectelede5voltarea geografei% De5voltarea comer6ului, aspectelemilitare şi dorin6a omului de a cunoaşte lumea în care trăieşte aumilitare şi dorin6a omului de a cunoaşte lumea în care trăieşte austimulat acumularea de cunoştin6e care atunci se re5umau lastimulat acumularea de cunoştin6e care atunci se re5umau ladescrieri de locuri, popoare, o-iceiuri etc%descrieri de locuri, popoare, o-iceiuri etc%

Frientarea materialistă a unor flosof, cei mai cunoscu6i findFrientarea materialistă a unor flosof, cei mai cunoscu6i find hales hales din

8/18/2019 Curs 1 GG

14/23

EratostEratosthheneeness )cca 27!"#)cca 27!"# $%r%, în perioada$%r%, în perioadaelenistă, a scris lucrarea :Geographicaelenistă, a scris lucrarea :GeographicahIpomnemata1 ):$nsemnări sau comentariihIpomnemata1 ):$nsemnări sau comentariigeografce1, unde a introdus termenul degeografce1, unde a introdus termenul de

geografe, statu(nd astel individuali5area ei degeografe, statu(nd astel individuali5area ei deflosofe% Este considerat întemeietorul geografeiflosofe% Este considerat întemeietorul geografeica ştiin6ă% Admitea orma serică a 'ăm(ntului,ca ştiin6ă% Admitea orma serică a 'ăm(ntului,calcul(nd pentru prima dată dimensiunile planeteicalcul(nd pentru prima dată dimensiunile planeteişi utili5(nd re6eaua de meridiane şi paralele%şi utili5(nd re6eaua de meridiane şi paralele%

ei mai importan6i geograf ai perioadei romaneei mai importan6i geograf ai perioadei romanesunt 'omponius

8/18/2019 Curs 1 GG

15/23

Etapa medievalăEtapa medievală $n perioada evului mediu timpuriu )secolele B!B ara-ii au$n perioada evului mediu timpuriu )secolele B!B ara-ii au

 Cucat cel mai important rol, mai ales în domeniul descrierii Cucat cel mai important rol, mai ales în domeniul descrieriigeografce% ?!au remarcatgeografce% ?!au remarcat Abu Abdallah uhamed Idri!iAbu Abdallah uhamed Idri!idin "eutadin "euta )""!"".. care a întocmit o hartă a lumii şi)""!"".. care a întocmit o hartă a lumii şi

B-n 3attutah din anger )"=4!"=77 care s!a preocupat deB-n 3attutah din anger )"=4!"=77 care s!a preocupat deunele chestiuni ale geografei generale%unele chestiuni ale geografei generale% 'erioada evului mediu t(r5iu )secolele BB!B se'erioada evului mediu t(r5iu )secolele BB!B se

caracteri5ea5ă prin expansiunea ara-ă, mongolă şicaracteri5ea5ă prin expansiunea ara-ă, mongolă şiturcească care au deranCat europenii în descoperirea de noiturcească care au deranCat europenii în descoperirea de noiteritorii% Este perioada în care se remarcă

8/18/2019 Curs 1 GG

16/23

'erioada marilor descoperiri geografce )secolele !BB a'erioada marilor descoperiri geografce )secolele !BB aost cea mai generoasă în descoperirea de noi teritorii,ost cea mai generoasă în descoperirea de noi teritorii,s(rşind prin cunoaşterea detaliată a continentelor, oceanelors(rşind prin cunoaşterea detaliată a continentelor, oceanelorşi implicit a planetei erra% ?e remarcă 3artolomeo Dia5şi implicit a planetei erra% ?e remarcă 3artolomeo Dia5)"4!", ristoor olum- )"4"!"., asco da Gama)"4!", ristoor olum- )"4"!"., asco da Gama)"4.#!"24, Kohn a-ot)"4.#!"24, Kohn a-ot )"4!"4##)"4!"4##, Lernando

8/18/2019 Curs 1 GG

17/23

Etapa geografei moderneEtapa geografei moderne $nceputul etapei moderne în de5voltarea geografci poate f$nceputul etapei moderne în de5voltarea geografci poate f

considerat anul apari6iei lucrării ;Geographia generalis; a luiconsiderat anul apari6iei lucrării ;Geographia generalis; a lui3ernhard arenius )".% Etapa se termină la s(rşitul3ernhard arenius )".% Etapa se termină la s(rşitulsecolului ai B!lea şi pe parcursul ei s!au produs numeroasesecolului ai B!lea şi pe parcursul ei s!au produs numeroaseschim-ări care impun separarea a două perioade distincte%schim-ări care impun separarea a două perioade distincte%

l# $erioada de %nceput a geografei modernel# $erioada de %nceput a geografei moderne  )". !)". !s(rşitul secolului als(rşitul secolului al BB!BB!lea se remarcă prin inMuen6alea se remarcă prin inMuen6aexercitată de lucrarea :Geographia generalis1 a lui 3%arenius%exercitată de lucrarea :Geographia generalis1 a lui 3%arenius%

arenius deose-ea o geografe generală, care se ocupă cuarenius deose-ea o geografe generală, care se ocupă custudiul la nivel planetar şi o geografe specială care se ocupăstudiul la nivel planetar şi o geografe specială care se ocupăcu descrieri regionale% Geografa specială are la r(ndul ei douăcu descrieri regionale% Geografa specială are la r(ndul ei două

ramuriramuri horographiahorographia )descrierea marilor regiuni şi topografa)descrierea marilor regiuni şi topografa)descrierea unor suprae6e reduse% 'e plan metodologic arată)descrierea unor suprae6e reduse% 'e plan metodologic aratărolul o-serva6iei în cunoaşterea geografcă şi rolul utili5ăriirolul o-serva6iei în cunoaşterea geografcă şi rolul utili5ăriimetodelor matematice şi comparative% 9ecunoaşte trei păr6imetodelor matematice şi comparative% 9ecunoaşte trei păr6iconstitutive ale planetei păm(ntul )scoar6a, apa şi atmosera%constitutive ale planetei păm(ntul )scoar6a, apa şi atmosera%

8/18/2019 Curs 1 GG

18/23

$erioada de Ia !'(r)itul !ecolului al *+II,lea p(nă la$erioada de Ia !'(r)itul !ecolului al *+II,lea p(nă lami-locul !ecolului al *I*,leami-locul !ecolului al *I*,lea se caracteri5ea5ă prinse caracteri5ea5ă prinde5voltarea geologiei, pedologiei, hidrologiei etc% ?!aude5voltarea geologiei, pedologiei, hidrologiei etc% ?!au

 întreprins cercetări amănun6ite asupra atmoserei, oceanului, întreprins cercetări amănun6ite asupra atmoserei, oceanului,relieului, -iogeografei etc% >n rol important în undamentarearelieului, -iogeografei etc% >n rol important în undamentarea-iogeografei l!a avut Alexander von &um-oldt )"0 care a-iogeografei l!a avut Alexander von &um-oldt )"0 care a

semnalat pentru prima dată 5onalitatea şi etaCarea climaticăsemnalat pentru prima dată 5onalitatea şi etaCarea climaticăaCung(nd la conclu5ia că vie6uitoarele alcătuiesc un învelişaCung(nd la conclu5ia că vie6uitoarele alcătuiesc un învelişplanetar%planetar%

De5voltarea concep6iilor generale despre geografe ca ştiin6ăDe5voltarea concep6iilor generale despre geografe ca ştiin6ăeste indiscuta-il legată de numele unor învă6a6i germanieste indiscuta-il legată de numele unor învă6a6i germaniprecum Bmmanuel 8ant, Alexander von &um-oldt şi 8arl 9itter%precum Bmmanuel 8ant, Alexander von &um-oldt şi 8arl 9itter%

Bmmanuel 8ant, pe -a5a generali5ărilorBmmanuel 8ant, pe -a5a generali5ărilor şişi sistemati5ăriisistemati5ăriiinorma6iilor geografce, a aCuns independent la descoperireainorma6iilor geografce, a aCuns independent la descoperireamecanismului de ormare şi maniestare a ali5eelor şimecanismului de ormare şi maniestare a ali5eelor şimusonilor, a devierii v(nturilor din 5onele temperate su-musonilor, a devierii v(nturilor din 5onele temperate su-inMuen6a rota6iei 'ăm(ntului, la r(narea acestei rota6ii deinMuen6a rota6iei 'ăm(ntului, la r(narea acestei rota6ii decătre maree etc%către maree etc%

8/18/2019 Curs 1 GG

19/23

A pu-licat un curs de :Geografe f5ică1 în careA pu-licat un curs de :Geografe f5ică1 în careafrmă că :Geografa f5ică acordă aten6ie numaiafrmă că :Geografa f5ică acordă aten6ie numaiproprietă6ilor naturale ale glo-ului terestru şi deproprietă6ilor naturale ale glo-ului terestru şi deasemenea, la ceea ce se aMă pe el mări, mun6i,asemenea, la ceea ce se aMă pe el mări, mun6i,r(uri, atmosera, omulr(uri, atmosera, omul,, vie6uitoarele, vegeta6ia şivie6uitoarele, vegeta6ia şianimalele%animalele%

Alexander von &um-oldt este cel mai repre5entativAlexander von &um-oldt este cel mai repre5entativgeogra al acestei perioade% A introdus în geografegeogra al acestei perioade% A introdus în geografeprincipiul cau5alită6ii şi a demonstrat unitatea lumiiprincipiul cau5alită6ii şi a demonstrat unitatea lumiimateriale a întregului >nivers% A pus la punct legeamateriale a întregului >nivers% A pus la punct legea5onalită6ii şi a etaCării ftoclimatice prin utili5area5onalită6ii şi a etaCării ftoclimatice prin utili5areametodei comparative%metodei comparative%

8arl 9itter este un istoric cu înclina6ii spre studiul8arl 9itter este un istoric cu înclina6ii spre studiulgeografei% A acordat o importan6ă deose-ită omuluigeografei% A acordat o importan6ă deose-ită omului

 în geografe% BnMuen6a concep6iilor lui asupra în geografe% BnMuen6a concep6iilor lui asupradiscipolilor a avori5at apari6ia determinismuluidiscipolilor a avori5at apari6ia determinismuluigeografc%geografc%

8/18/2019 Curs 1 GG

20/23

Etapa geografei contemporaneEtapa geografei contemporane

'oate f partaCată în trei perioade perioada de la s(rşitul secolului al l!lea'oate f partaCată în trei perioade perioada de la s(rşitul secolului al l!leaşi primul ră5-oi mondial+ perioada inter-elică+ perioada de după al doileaşi primul ră5-oi mondial+ perioada inter-elică+ perioada de după al doileară5-oi mondial%ră5-oi mondial%

1.Perioada de la sfârşitul secolului al XlX-lea şi primul război mondial1.Perioada de la sfârşitul secolului al XlX-lea şi primul război mondial 'rimul ongres Bnterna6ional de Geografe care a avut loc la Anvers, în anul'rimul ongres Bnterna6ional de Geografe care a avut loc la Anvers, în anul

"07", a constituit un eveniment important în de5voltarea geografei ca"07", a constituit un eveniment important în de5voltarea geografei caştiin6ă% Bn urma de5-aterilor de la acest congres, ca urmare a cristali5ării unorştiin6ă% Bn urma de5-aterilor de la acest congres, ca urmare a cristali5ării unorconcepte, geografa a cunoscut o nouă etapă de de5voltare care a durat p(năconcepte, geografa a cunoscut o nouă etapă de de5voltare care a durat p(năla începutul primului ră5-oi mondial%la începutul primului ră5-oi mondial%

 'e l(ngă continuarea eectuării de expedi6ii ştiin6ifce, de5voltarea'e l(ngă continuarea eectuării de expedi6ii ştiin6ifce, de5voltarea învă6ăm(ntului geografc superior etc% s!au ăcut progrese şi în unele învă6ăm(ntului geografc superior etc% s!au ăcut progrese şi în unelesu-ramuri ale geografei f5ice, în această direc6ie se remarcă lucrările luisu-ramuri ale geografei f5ice, în această direc6ie se remarcă lucrările luiFsHar 'eschel )"02.!"07, %%DoHuceaev şi ?imion

8/18/2019 Curs 1 GG

21/23

 ot în această perioadă s!a de5voltat geografa ot în această perioadă s!a de5voltat geografaregională% 9epre5entantul ei cel mai de seamă aregională% 9epre5entantul ei cel mai de seamă aost 'aul idal de la 3lache )"0#2 care consideraost 'aul idal de la 3lache )"0#2 care consideracă geografa tre-uie să studie5e :supraa6acă geografa tre-uie să studie5e :supraa6a

'ăm(ntului, adică totalitatea enomenelor care se'ăm(ntului, adică totalitatea enomenelor care sepetrec în 5ona contactului maselor solide, lichidepetrec în 5ona contactului maselor solide, lichideşi ga5oase1% 'ornind de la su-stratul naturalşi ga5oase1% 'ornind de la su-stratul naturalindispensa-il, idal de la 3lacindispensa-il, idal de la 3lachhe anali5ea5ă module anali5ea5ă modulde via6ă, adică modalită6ile prin care comunită6ilede via6ă, adică modalită6ile prin care comunită6ile

umane exploatea5ă mediul%umane exploatea5ă mediul% De aici şi p(nă la ormularea tranşantă că :naturaDe aici şi p(nă la ormularea tranşantă că :natura

propune şi omul dispune1 nu a ost dec(t un pas%propune şi omul dispune1 nu a ost dec(t un pas%

8/18/2019 Curs 1 GG

22/23

2.Perioada interbelică2.Perioada interbelică

G(ndirea geografcă s!a orientat spre două direc6ii cea aG(ndirea geografcă s!a orientat spre două direc6ii cea ageografei regionale şi a su-ramurilor speciale%geografei regionale şi a su-ramurilor speciale%

$n geografa regională s!a resim6it inMuen6a lui 'aul idal de la$n geografa regională s!a resim6it inMuen6a lui 'aul idal de la3lache şi a lui3lache şi a lui Alred &ettner )"0#!"#4"%Alred &ettner )"0#!"#4"% Aten6ia principală s!Aten6ia principală s!a orientat spre studiul landşaturilor% în această perioadăa orientat spre studiul landşaturilor% în această perioadălandşatul era considerat o unitate teritorială naturală% 'entrulandşatul era considerat o unitate teritorială naturală% 'entruunii geograf din estul Europei landşatul era o unitateunii geograf din estul Europei landşatul era o unitateteritorială antropică, un landşat cultural, chiar dacă nu!iteritorială antropică, un landşat cultural, chiar dacă nu!iadăugau un astel de califcativ şi îl numeau doar :landşat;% Naadăugau un astel de califcativ şi îl numeau doar :landşat;% Naongresul Bnterna6ional de Geografe de la Amsterdam )"#=0 aongresul Bnterna6ional de Geografe de la Amsterdam )"#=0 aunc6ionat o sec6ie specială dedicată landşatului )peisaCuluiunc6ionat o sec6ie specială dedicată landşatului )peisaCuluigeografc% $n geografa rance5ă s!a de5voltat geografageografc% $n geografa rance5ă s!a de5voltat geografaregională şi a dominat conceptul de :regiune1% Emmanuel deregională şi a dominat conceptul de :regiune1% Emmanuel de

8/18/2019 Curs 1 GG

23/23

3. Perioada de după al doilea război mondial3. Perioada de după al doilea război mondial

a urmare a de5voltării spectaculoase a unor ramuri apar6in(nda urmare a de5voltării spectaculoase a unor ramuri apar6in(ndgeografei, a devenit evidentă necesitatea sinte5elor care săgeografei, a devenit evidentă necesitatea sinte5elor care săexamine5e realitatea geografcă în complexitatea ei% ?e remarcăexamine5e realitatea geografcă în complexitatea ei% ?e remarcăexisten6a a două orientări direc6ia landşatologică!peisagistică şiexisten6a a două orientări direc6ia landşatologică!peisagistică şidirec6ia regionalistă%direc6ia regionalistă%

Direc6ia landşatologică a considerat peisaCele )landşaturile caDirec6ia landşatologică a considerat peisaCele )landşaturile caunită6i naturale, în această perioadă s!a maniestat o convergen6ăunită6i naturale, în această perioadă s!a maniestat o convergen6ă

 între concep6iile geograflor despre landşatul natural şi concep6iile între concep6iile geograflor despre landşatul natural şi concep6iileunor -iologi şi silvicultori care au început să studie5e unită6iunor -iologi şi silvicultori care au început să studie5e unită6i

teritoriale, mai omogene, numite situri, ecotopuri, ecosisteme,teritoriale, mai omogene, numite situri, ecotopuri, ecosisteme,geo-ioceno5e etc%geo-ioceno5e etc% ?tudiul landşatului a determinat unii geograf să individuali5e5e o?tudiul landşatului a determinat unii geograf să individuali5e5e o

nouă ramură a geografnouă ramură a geografeei, numită landşatologie+ cunoaşte oi, numită landşatologie+ cunoaşte ode5voltare deose-ită în şcoala sovietică%de5voltare deose-ită în şcoala sovietică%

Adoptarea concep6iei sistemice a avori5at maniestarea unei noiAdoptarea concep6iei sistemice a avori5at maniestarea unei noidirec6ii în domeniul geografei regionale şi anume direc6iadirec6ii în domeniul geografei regionale şi anume direc6ia

geosistemică% Bni6iatorul ei 3%3%?oceava )"#. a conceputgeosistemică% Bni6iatorul ei 3%3%?oceava )"#. a conceputgeosistemul ca un sistem teritorial natural, compara-il cu ungeosistemul ca un sistem teritorial natural, compara-il cu unlandşat natural% A cunoscut o de5voltare puternică şi geografalandşat natural% A cunoscut o de5voltare puternică şi geografagenerală, mai ales geografa f5ică generală, în cadrul acesteia s!agenerală, mai ales geografa f5ică generală, în cadrul acesteia s!ade5voltat continuu concep6ia despre învelişul geografc, învelişulde5voltat continuu concep6ia despre învelişul geografc, învelişulterestru sau sera terestră%terestru sau sera terestră%