curs 03 teoria arhitecturii ta02

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U

SHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 03JUHANI PALLASMAA:In experienta arhitecturii se produce un schimb de substanta particular: daispatiului din emotiile si gandurile tale, iar spatiul iti da din aura sa, ademenindu-ti simturile si eliberandu-ti mintea.

PERCEPTIA KINESTEZICAPERCEPTIA KINESTEZICA

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

PERCEPTIA OLFACTIVAPERCEPTIA OLFACTIVA

PERCEPTIA TACTILAPERCEPTIA TACTILA

PERCEPTIA AUDITIVAPERCEPTIA AUDITIVA

PERCEPTIA VIZUALAPERCEPTIA VIZUALA

FORMAELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PERCEPTIA KINESTEZICAPierre vom Meiss:Perceptia arhitecturii este in principal vizuala sikinestezica. Experienta estetica a ambientului estetotusi o problema a tuturor simturilor noastre … Sunt situatii cand auzul, mirosul si simtul tactilsunt mai importante decat vazul.

Juhani PallasmaaExista o inerenta sugerare a miscarii in imaginilearhitecturii, momentul contactului cu arhitectura

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


arhitecturii, momentul contactului cu arhitecturasau o “promisiune a functiunii” si scopului acesteia.Aceasta posibilitate latente a actiunii separaarhitectura de celelalte arte. O experienta arhitecturala semnificativa nu consta intr-o serie de imagini.“Elementele” arhitecturii nu sunt unitati vizuale … ci intalniri, confruntari ceinteractioneaza cu memoria. O cladire nu este un scop in sine; ea articuleaza, structureaza, conformeaza, da sens, relationeaza, separa si uneste, faciliteaza si interzice. Prin urmareexperientele arhitecturale de baza iau forma unui verb si nu a unui substantiv.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PERCEPTIA TACTILAPierre von Meiss

Simtul tactil ocupa un loc aparte in arhitecturapentru doua motive simple:(1) Pe de-o parte este inevitabil datorita gravitatii;(2) Pe de alta parte prin atingere ne exersam

abilitatea de a vedea forme si texturi.

O persoana stand in picioare sau mergand este in ermanent contact tactil cu pardoseala – moale sau

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


ermanent contact tactil cu pardoseala – moale saudura, lucioasa sau rugoasa, plana sau inclinata.

Juhani Pallasmaa

Senzatia de acasa si placerea atingerii se confunda intr-una singura.Exista o puternica identitate intre pielea goala si senzatia de acasa.Experienta lui “acasa” este esential o experienta a caldurii intime. Spatiul caldurii in jurul caminului este spatiul maximei intimitati si confortuluiextrem.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PERCEPTIA OLFACTIVAJuhani Pallasmaa

Orice experienta de contact cu arhitectura estemulti-senzoriala; apreciem calitatile spatiului, materialelor si scarii in aceeasi masura cu ochii, urechile, nasul, pielea, limba, scheletul si muschii.Arhitectura consolideaza experienta existentiala, sentimentul apartenentei de lume iar acest fapteste esential in intarirea experientei propriului eu.Maim mult decat simpla implicare a celor cinci

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


Maim mult decat simpla implicare a celor cincisimturi, arhitectura include domenii ale experienteisenzoriale care interactioneaza si fuzioneaza.

Pierre von Meiss

Mirosul unei gradini; aroma lemnului, a betonului; aburul intr-o spalatorie, tamaia intr-o biserica, umezeala acra a unei crame, praful si uscaciuneadintr-o moara – mirosul se asociaza identificarii locului si anumitor momentepentru toata viata.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PERCEPTIA AUDITIVAPerceptia auditiva este de interes in arhitectura nu numai cand este vorba de o salade spectacol – unde problemele de acustica suntcele pe care le cunoastem cu totii.Sunetul intervine si cand vorbim de cum se paveaza o strada, ce material folosim la trepteleunei scari sau la tavanul si pardoseala unui birou.

ASPECTE FUNCTIONALEO biserica “surda” isi pierde caracterul religios. O sala de clasa devine inutili-zabila daca efectele de ecou depasesc nivelul acceptabil. De multe ori sa iei

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


O biserica “surda” isi pierde caracterul religios. O sala de clasa devine inutili-zabila daca efectele de ecou depasesc nivelul acceptabil. De multe ori sa ieimasa la un restaurant devine un calvar datorita nivelului prea ridicat al muzicii.

Juhani PallasmaaExperienta auditiva esentiala creata de arhitectura este linistea.Arhitectura prezinta drama constructiei tacuta in material, spatiu si lumina.La limita, arhitectura este arta linistii pietrificate.Arhitectura este linistea care-ti aduce aminte.O experienta arhitecturala puternica stinge toate zgomotele exterioare si ne indreapta toata atentia asupra existentei noastre, facandu-ne constienti de fundamentala noastra solitudine.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


Piata San Marco din Venetia este unuldintre cele mai vizitate spatii din lume

Experienta parcurgerii acestui spatiunu este insa numai un eveniment de perceptie vizuala intensa, informatiaimagistica fiind extrem de complexa siplina de semnificatii istorice siculturale.San Marco este insa o experienta si

PERCEPTIA AUDITIVAC

OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


San Marco este insa o experienta sidpdv al perceptiei auditive, care se suprapune printr-o “imagine auditiva” data de zgomotul pasilor turistilor, al aripilor porumbeilor si canzonetelordar si de marcarea momentelor fixe ale zilei de catre clopotele catedralei.

Perceptia vizuala nu poate fi disociatain amintire de perceptia auditiva.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PERCEPTIA VIZUALAArhitectura lucreaza cu spatii si forme. Arhitectura este considerata o arta vizuala pentruca o percepem predominant prin mecanismeleperceptiei vizuale.

Pentru a studia legile vizuale pe care un arhitect le utilizeaza in proiectare siprincipiile care guverneaza compozitia formala in arhitectura, este necesar saintelegem mai intai aceste mecanisme.

Legile dupa care functioneza perceptia vizuala

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


Legile dupa care functioneza perceptia vizuala

(1) De natura fiziologica- stereotomia oculara- sensibilitatea retinei- adaptabilitatea irisului la lumina, etc.

(2) De natura psihologica- teoria structuralista- teoria gestaltista (Koffka, Wertheimer, Katz, Guillaume, Metzger)

Rudolf Arnheim si Ernst Gombrich / Bruno Zevi / Christian Norberg Schultz


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PERCEPTIA VIZUALADICTIONAR

GESTALT = forma, figura, aspect, infatisareGestalten = a crea, desemna, fauri, formaGestaltung = configuratie, organizare, alcatuire

DEFINITII

GESTALTISM – Conceptie filozifica si psihologica potrivit careia fenomenele(psihice) reprezinta structuri, configuratii integrale, realitati primordialeireductibile la o simpla insumare a elementelor componente

GESTALT = unitate indivizibila a perceptiei

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


GESTALT = unitate indivizibila a perceptiei= unitate functionala a experientei

GESTALT nu este legat atat de sistem, organizare, structura cat de comportarea unei configuratii ca un intreg.GESTALT desemneaza trasaturile unei figuri geometrice, de exemplu, prin care acestea depasesc caracterul de suma si se refera direct la figura in sine.

DEFINITIE - CONVENTIE

GESTALT = figura intreg


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


“Intregul reprezinta mai mult decat suma partilordin care este constituit”. Aceasta este ideea care sta la baza principiului Gestalt. Este vorba de perceptia unei compozitii ca intreg.

PERCEPTIA VIZUALAC

OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


In timp ce fiecare dintre partile individuale au sensul lor propriu, luateimpreuna pot capata un sens modificat.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PERCEPTIA VIZUALA

Campul vizual

Activitate mentalainterpretare

Stimulivizuali

Ordonarein figuri

MecanismulPerceptiei vizuale

Perceptia are un caracter holistic (global) si esteorganizata prin interactiunile dintre structurastimulului si procesele de la nivelul creierului.

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


interpretare

Principiile Gestaltiste incearca sa formuleze regulile dupa care inputulperceptual este organizat in forme unitare, numite (sub)intregi, grupuri, grupari sau configuratii. Gestalt = figura intreg

Aceste principii aplicabile mai ales in perceptia vizuala au aplicabilitate si in alte forme ale perceptiei (auditiva, tactila, olfactiva, kinestezica).In perceptia vizuala aceste forme unitare sunt regiuni ale campului vizual ale caror parti sunt percepute ca grupate sau unite impreuna, fiind astfel separate de restul campului vizual.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


“Citirea” formelor ca figuri (gestalt) este unuldintre obiectivele evidente in faza de proiectare(compozitie) pentru toti cei implicati in artelevizuale: arhitecti, pictori, sculptori, graficieni, tipografi, etc.

Cum “citeste” insa privitoruleste rezultatul mecanismelorpsihologiei perceptiei. Privitorul nu are libertatea

Activitate mentalaconceptualizare

MecanismulProiectarii

Feed-BackConformare

ARHITECT

PERCEPTIA VIZUALAC

OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


Privitorul nu are libertateade a alege ce vede intr-un context dat. Obiect arhitectural

(camp vizual)

Feed-Backanalitic

ConformareCompozitie

OrdonareGESTALT

Stimulivizuali

Activitate mentalainterpretare

PRIVITORPerceptia = configurare - gestaltProiectare = conformare - forma


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


DEFINITIE

Legile GESTALT-ului (Principiile de grupare) = factorii care cauzeaza perceperea unorElemente simple ca grupuri organizate (figuri).

(1) Principiul proximitatii(2) Principiul similitudinii(3) Principiul continuitatii(4) Principiul inchiderii conturului(5) Principiul deplasarii comune

PRINCIPIILE GESTALTC

OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


(4) Principiul inchiderii conturului(5) Principiul deplasarii comune(6) Principiul regiunii comune(7) Principiul contiguitatii elementelor(8) Principiul pregnantei (configuratiei corecte)(9) Principiul experientei trecute

Fiecare dintre aceste principii denumeste una dintre tendintele manifestate de elemente ale campului vizual, ce au o puternica relatie in termenii proprietatiispecificate (proximitate, similitudine, etc.), de a fi grupate impreuna, in procesul de perceptie vizuala.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PROXIMITATIIDEFINITIE

Unele elemente din campul vizual au tendintasa fie percepute grupat, sub forma unei(unor)figuri daca sunt in proximitate unele fata decelelalte si dispuse dupa o regula perceputaca o regula de supra-ordonare.

Avem de-a face deci cu:(1) Integrarea unor componente


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


(1) Integrarea unor componenteindividuale intr-un intreg dupao regula de supra-ordonare.(2) Elementele tind sa fie perceputeca agregate in grupuri daca suntapropiate unele de altele(in proximitate).Elementele care sunt apropiate vorfi percepute ca un obiect coerent.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PROXIMITATII

Golurile de forma circulara se grupeaza formand doua planuri de sectionareunul vertical, altul orizontal ce “imbraca intreaga cladire.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PROXIMITATIIAcelasi efect cu doua semnificatii:a. Golurile circulare la partea superioara alcatuiesc o figura = frizab. Golurile verticale pe zona mediana alcatuiesc o figura pe mai multe etaje

“desemnand” intr-o tripartitie de factura neo-clasica mediana = colonada


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PROXIMITATII

Gruparea din figura a se poate citi dupa cum sunt elementele apropiate unelede altele in formule ca 12/34/56 sau 123/456.In figura c este mai greu de acceptat o grupare 1/23/45/6 ci mai curand unade tipul 1-2/3-4/5-6.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PROXIMITATIIPoarta Brandenburg / Berlin este un exemplu de utilizare a principiuluiproximitatii pentru a rezolva conflictul intre regularitatea colonadei sinecesitatea marcarii unei treceri si a unui ax. Avem de-a face cu o clasica grupare de elemente dupa formula 123/456


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PROXIMITATIIPortalul de intrare al Ateneului din Bucuresti este un exemplu de utilizare a principiului proximitatii, unde figura nu este “poarta” de trecere ci emblematemplului muzicii, nefiind necesara ruperea gruparii de 6 coloane. Avem de-a face cu o clasica grupare de elemente dupa formula 123456


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIILE GESTALTPRINCIPIUL SIMILITUDINIIDEFINITIE

Unele elemente din campul vizual au tendintasa fie percepute ca integrate in grupuri, dacaexista intre ele un anume grad de similitudine,adica au caracteristici vizuale (culoare, marime, forma, orientare) similare.

Avem de-a face deci cu:(1) Integrarea unor componenteindividuale intr-un intreg dupa

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


individuale intr-un intreg dupao regula de similitudine.(2) Elementele care sunt similare vorfi percepute ca un obiect coerent.

Este interesant de observat ca prin conjugarea similitudinii si a proximitatii se accentueaza tendinta de grupare a elementelor, in anumite configuratii.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIILE GESTALTPRINCIPIUL SIMILITUDINIIIn acest proiect pentru una dintre parcelele ansamblului ORDOS din Mongolia inferioara / China, o serie de elemente se percep ca facand parte din acelasiintreg desi nu sunt identice. Mecanismul perceptual de grupare prinsimilitudinea functioneaza insa datorita mai multor atribute comune.

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONTINUITATII

DEFINITIE

Elemente ale campului vizual orientate (aliniate) saugrupuri au tendinta de a fi integrate in intreguriperceptuale daca sunt aliniate unele celorlalte.

Avem de-a face cu:(1) Integrarea unor componente individualeintr-un intreg dupa o regula de similitudine,


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


intr-un intreg dupa o regula de similitudine, in care orientarea comuna este importanta.(2) Elementele care sunt similare vor fipercepute ca un obiect coerent daca suntaliniate dupa trasee clare.

Principiul functioneaza in cazul unor elemente aranjate de-a lungul unor linii (a), la fel de bine ca si in cazul unor modele alcatuite din insesi liniile respective(b).


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONTINUITATII


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


Balansarea intre continuitate si proximitate in accentuarea unor sub-intreguripoate fi jucata prin varierea similitudinii intre elemente, ceea ce se face in figura de mai sus prin colorarea diferita a unora dintre segmentele de linii.

Colorand la fel segmentele AX si BX se face proeminenta linia AXB. In schimbprin colorarea la fel a segmentelor CX si BX se accentueaza linia CXB.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONTINUITATIIIn desenul de mai jos, arcada este dispusa in continuarea “pilastrilor” rezultatul fiind un intreg foarte echilibrat si stabil. Daca arcada ar fi mai mica, de exemplu pastrand numai semicercul cel mic, intregul este mai putin pregnant putand eventual constitui un element de compunere intr-un intreg mai mare.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL INCHIDERII CONTURULUI

DEFINITIE

Unele elemente ale campului vizual au tendinta sa fiegrupate laolalta daca sunt parti ale unei figuri inchise.

Suntem tentati sa completam mental conturul unor forma pe care le percepemignorand unele segmente lipsa sau chiar absenta figurii.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U



In exemplul de mai jos principiul continuitatii este puternic actvi si intr-o competitie directa cu principiul inchiderii conturului.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


Modelele din figurile (a) si (b) sunt continute in figurile (c) si (d) dar sunt greude detectat, fara o concentrare directionata a privirii. Ele nu vor apare spontan ca niste intreguri vizuale in mod natural.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U



Tadao Ando se foloseste de acest principiu pentrua compune grupul de cladiri ale muzeului Gojyo dinJaponia. Cladirea principala a carei volumetrie in forma detor se regaseste deseori si inproiectele de scoaladar greu de integrat intr-un ansamblu, estedecupata lipsindu-i un sfert, taietura acestui sfertfiind dupa directii paralele si perpendiculare pe


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


fiind dupa directii paralele si perpendiculare petrama celorlalte cladiri.Desi sfertul lipsa nu exista fizic el ste “pus la loc” inprocesul de preceptie. Tot asa elementele sunt aliniate datorita faptuluica mintea sesizeaza paralelismul planurilor siperpendicularitatea.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U



Peter Eisenman / Biocenter – Frankfurt / elimina unul dintre corpurile de cladire. Perceptia il repune la loc prin similitudine cu ritmul corpurilor paralele.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL DEPLASARII COMUNEDEFINITIE

Unele elemente din campul vizual au tendintasa fie percepute grupat, sub forma uneifiguri in miscare fata de alte elemente cucare au caracteristici dominante comune, daca au caracteristici comune diferitefata de celelalte elemente.

Avem de-a face deci cu:


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

Avem de-a face deci cu:(1) Integrarea unor componenteindividuale intr-un intreg dupao regula de similitudine.(2) Integrarea unora dintre acestecomponente intr-un sub-intreg dupao regula de exceptie. (3) Elementele tind sa fie perceputeca agregate intr-un grup ce se detaseaza de fondul format de celelalte.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEIFORMA


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL DEPLASARII COMUNEIn proiectul premiat (autor B.I.G.) pentru primaria orasului Tallinn, cladireaeste alcatuita dintr-o serie de corpuri (elemente) similare. Dintre acesteacateva (cele 4 cu acoperire de culoare albastra) sunt grupate intr-o figuraaparte. Chiar in cadrul acestei grupari, tratat diferentiat se detaseaza ca element dominant corpul de cladire cel mai inalt, in dialog cu celelalte trei.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL DEPLASARII COMUNE

La fatada principala a muzeului de artadin San Francisco al lui Mario Bottatratarea vibrata a suprafetei verticaleeste realizata cu asize din caramidadispusa pe diagonala, creind o “figura” prin similitudine. Pe portiunea centralaasizele sunt realizate prin dispunereadiferita a caramizilor, obtinandu-se o


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

diferita a caramizilor, obtinandu-se o “figura” ce marcheaza axul intrarii.

Este interesant de observat ca princonjugarea similitudinii si a proximitatiise accentueaza tendinta de grupare a elementelor, in anumite configuratii.



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PREGNANTEI DEFINITIE

Elementele au tendinta de a fi grupate laolalta dacasunt parti ale unui model care este o configuratiecorecta, asta insemnand cea mai simpla, ordonata, echilibrata, unitara, coerenta, regulata configuratieposibila in cazul unui input vizual dat.DEFINITIE

PREGNANTA = proeminenta, incivitate, conciziune, ordine, caracter


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


In schema de mai sus ochiul percepe doua fguri suprapuse: un patrat peste un triunghi si nu o configuratie complicata alcatuita din mai multe linii diferite.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PREGNANTEI

Configuratia din exemplul de mai jos e de-compusaspontan in doua elemente: o jumatate de roatadintata si o spirala greceasca. Acest tip de rezultat al perceptiei incalca principiul continuitatii deoarece la contactul intre cele doua elemente aceasta de-compunere include unghiuri in loc sa tina cont de continuitatea liniilor intersectate.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


O mai clara de-compunere este rezultata in cazul introducerii unor similitudini(b) in cadrul celor doua elemente printr-o diferentiere de culoare. Aceeasi similitudine poate insa schimba complet situatia in cazul accentuariiprin dispunerea culorilor a unei alte configuratii de elemente (c).


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


I sim

PRINCIPIUL PREGNANTEI

In cadrul acestei cladiri avem de-a face cu doua familii de contururi care suntin competitie pentru a se grupa intr-o figura: orixontalele balcoanelor dupa un contur sinuos dar intrerupt si o supra-ordonare posibila dupa un desen care sugereaza o planta cu frunze. Principiul continuitatii (de intregire a liniilorsinuoase a balcoanelor) este contrazis, conturul corect perceput fiind celalalt.

PRINCIPIILE CONFIGURATIEI/GESTALTC

OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

I sim



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL REGIUNII COMUNEDEFINITIE

Elementele tind sa fie grupate laolalta dacasunt amplasate in cadrul aceleiasi regiuniinchise si au atribute similare comune.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL REGIUNII COMUNE


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONTIGUITATII ELEMENTELORDEFINITIE

Elementele ale campului vizual, au tendinta de a figrupate dupa o regula de supra-ordonare, daca suntconectate prin acelasi tip de elemente-conector, creind grupuri ce constituie ele insele intregul.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


Cele 6 elemente asemenea din figura pot fi grupate “natural” dupa principiulproximitatii, dupa o schema de tipul 1/23/45/6. Conectate doua cate doua prinelemente “conector” sunt percepute intr-o schema diferita de tip 12/34/56.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONTIGUITATII ELEMENTELOR

Fatada palatului Farnese din Roma are cele doua registre superioare de ferestre distantate egal, constituind dupa principiul similitudinii orizontaleomogene de goluri asemenea. Pentru a rezolva conflictul intervenit prin loggia centrala care intrerupe sirul median, ferestrele din acest registru au ancadramentul rezolvat alternativ diferit,. Conectorii sunt ancadramentele.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL EXPERIENTEI TRECUTEDEFINITIE

Elemente ale campului vizual tind sa fie grupateimpreuna, dupa anumite figuri, daca au fost adeseoriastfel grupate in experienta trecuta a observatorului.

Tindem sa percepem un model in figura de mai jos ca un cuvant cu inteles, alcatuit din bare grupate pentru a forma anumite litere din alfabetul roman.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


Literele sunt percepute destul de clar si distinct ca parti “naturale” conectatein cadrul figurii iar accentuarea lor prin colorare (c) sau separare (b) nu aduceavantaje majore in sensul pregnantei. Cu toate acestea exista si alte modalitati de a grupa sau separa elementele.Spontaneitatea si usurinta organizarii perceptuale dominante a semnelor in litere este plauzibila in principal datorita experientei trecute, adicafamiliaritatii noastre cu cuvintele scrise de mana in alfabetul roman.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL EXPERIENTEI TRECUTE

In acest interior (Mario Botta) in cele mai multe dintre situatii, cand privireanu este catre sus, spirala formata de goluri nu este vizibila dar este “lizibila”, mintea intregind traseul, in baza unor experiente perceptuale trecute.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


Articularea FIGURA - FOND

Un prim fenomen important al perceptiei vizualestudiat de scoala gestaltista este delimitareafigurii de fond.

Trasatura esentiala in delimitarea figurii de fond este aceea ca marginile unuiobiect sunt precepute ca apartinand regiunii obiectului. Ca rezultat, ele aparasemenei obiectului, au aceeasi forma, si par mai aproape de privitor, in timp ce


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


asemenei obiectului, au aceeasi forma, si par mai aproape de privitor, in timp cefondul pe care este desenat obiectul apare ca fiind mai inspate, mai departat.

Principii dupa care functioneaza articularea figura-fond:

- Proeminenta- Contrastul- Convexitatea- Simetria- Vecinatatea


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL PROEMINENTEIDEFINITIE

Figura are un caracter de obiect, in timpce fondul are mai putina proeminentaperceptuala si apare doar ca un fundal.

Daca avem un camp vizual omogen putem spune ca nu avem o organizare internaconsistenta. Nu ezista nici-un fel de tensiuni. Nu exista elemente proeminente.Cel mai simplu caz de neomogenitate este o pata de o culoare inconjurata de o alta culoare. In acest caz campul vizual este perceput ca articulat in doua


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


alta culoare. In acest caz campul vizual este perceput ca articulat in douacomponente, figura (pata) proeminenta si fondul (ce inconjoara pata).Relatia intre cele doua componente nu esteperceputa numai prin diferenta de culoare. Tendinta este de a percepe figura intr-un plan avansat, suprapusa peste planul fondului.De cele mai multe ori conturul care separafigura de fond este perceput ca apartinandfigurii.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONTRASTULUIDEFINITIE

Elemente avand atribute similare (figura) contrasteaza cu alte elemente avandatribute diferite (fundalul) pentru a da impresia unui intreg.

In desenul alaturat , se poate observa cum practic acelasi desen, avand numai o dferentade culoare si oprientare, poate deveni figurasau fond, dupa cum ne concentram privirea.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


In figura alaturata avem un triunghi suprapuspe un fond riglat inscris intr-un cerc.Datorita identificarii laturii orizontale cu tramafundalului triunghiul nu se mai percepe ca figura si vedem numai laturile oblice.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONVEXITATIIDEFINITIE

In cadrul campului vizual, daca sunt repartizate in mod uniform zone concave si zone convexe, zoneleconvexe au tendinta de a se percepe ca figuri, in timp ce cele concave par safie plasate intr-un plan secundar si constituie fundalul. In figura de mai josambele parti include elemente convexe si concave dar partea mai inchisa la culoare, mai pregnanta, tinde sa fie perceputa ca figura pe fundalul celeilalte.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONVEXITATIIIn aceasta fatada realizata de Toyo Itoo la Barcelona observam cum campulfatadei, campul vizual este in mod egal impartit de elemente concave sielemente convexe> Pe de-o parte elementele opace (convexe) se citesc mai in fata si constituie forma, fata de fondul golurilor. Pe de alta parte in chiarpartea opaca se observa cum portiunile convexe par sa se diferentieze ca forme ruopte din campul intregii parti opace.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL CONVEXITATIIFatada cladirii Palazzo Duccale din Venetia prezinta mai multe detaliiinteresante dpdv al relatiei figura-fond.

(1) Partea superioara placata cu marmura dispusa diagonal daimpresia unui camp continuuopac, pozitia ferestrelor fiindcvasi-indiferenta. Ferestrele sunt figura pe


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


Ferestrele sunt figura pefundalul placajului de marmura.

(1) O interesanta ambiguitate la registrul median al logiilor undeterminatia stalpilor in loc sa fie plina este perforata. Ritmul alternativ este rezolvatla colt unde perforatia dispare.Figura este pana la urmadantelaria – golurile constituind fundalul.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL SIMETRIEIDEFINITIE

In cadrul campului vizual, elemente avand atributeidentice sau similare, dispuse in conditii identicesau similare de-o parte si de alta unui ax de referintaau tendinta de a fi percepute ca un intreg.

In aceasta categorie sunt cuprinse diverse tipuri de simetrie:(1) Dupa tipul axelor de referinta

- simetrie axiala (oglindire)


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II


- simetrie axiala (oglindire)- simetrie centrala (radiala)

(2) Dupa tipul oglindirii- simetrie- antisimetrie

In figura alaturata se disting pregnant ca figuraelementele simetrice mai usor decat celelalte.


CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


PRINCIPIUL SIMETRIEIIn cele doua lucrari ale lui Mario Botta percepem imediat grupul format de doua elemente antisimetrice, dar avand un ax (stanga) respectiv doua corpuriidentice de cladire dispuse simetric fata de un ax (dreapta) ca pe figura care domina campul vizual, restul elementelor constituind fondul.


OM

PO

ZIT

IA I

N A

RH

ITEC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II



CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

AC

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

| FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TUR

A

| U


CURS 04PAUL KLEEPAUL KLEEPAUL KLEEPAUL KLEE:Orice forma picturala incepe cu punctul care se pune in miscare ...si se naste linia – prima dimensiune. Daca linia aluneca pentru a forma planul, obtinem elementul cu douadimensiuni. In miscarea de la plan la spatiu intalnirea planurilor da nasterecorpului (tri-dimensional)... O suma de energii cinetice care muta

CO

MP

OZ

ITIA

IN

AR

HIT

EC

TUR

ATA

02| 2

009-

2010

|

SEM

ES

TRU

L 2

| LE

CT.

DR

.DA

N A

GEN

T

| C

ATE

DR

A D

E T

EO

RIA

AR

HIT

EC

TUR

II

O suma de energii cinetice care mutapunctul intr-o linie, linia intr-un plan siplanul intr-o dimensiune patiala.

FORMA

curs 03 teoria arhitecturii ta02

Documents