PARADIGMELE ARHITECTURII

MINIMALISTE CONTEMPORANE

AUTOR:Drd. Asist. Arh. Codruța Iana

ÎNDRUMĂTOR: prof. dr. arh. Daniela Rădulescu Andronic

REFERENȚI: prof.dr.arh.Tomnitza Florescu

prof.dr.arh. Andreea Hasnas

conf.dr,arh. Ana Maria Hariton

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ION MINCU-BUCUREȘTI

INTRODUCERE

• PUNEREA PROBLEMELOR

• DE LA MINIM LA ESENȚĂ- termeni si concepte

• PREZENTAREA PROTOCOLULUI METODEI DE CERCETARE GMA

STUDIUL MATERIALULUI ȘI DECANTAREA IPOTEZELOR

• MORPHAE LOGOS

• FILOSOFIA LUMINII

• COAJA

• RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

VALIDAREA IPOTEZELOR

• TABELE DE VALIDARE A IPOTEZELOR

• DETERMINAREA IPOTEZELOR VALIDE

• STABILIREA PARADIGMELOR

CONCLUZII

• STILUL MINIMALST

• OPORTUNITĂȚI VIITOARE

I II III IV

PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE

1. INTRODUCERE (frumos, dincolo, altfel)

1.1. Coaja rectangulară a sufletului nostru

1.2. Oportunități și motivații

1.3. Referințe biografice

1.4. Scurte anticipări

2. ABORDĂRI COMPLEXE DE CERCETARE (colecție, matrice, analiză)

2.1. Analiză morfologică versus estetică

2.2.Prezentarea metodei de cercetare

•Punerea problemei și constituirea temei de cercetare

•Constituirea unei colecții de obiecate din aceeași clasă

•Constituirea setului de ipoteze de validat în cadrul cercetării

•Întocmirea unei documentari grafice pentru fiecare specimen al colecţiei, ce vor constitui materiale de

studiu

•Procedarea la studiul comparativ

•Punerea in discuţie a unor rezultatele anticipate. Valabilitatea ipotezelor

•Interpretarea concluziilor

2.3. Aplicarea GMA în activitatea pedagogică

3. DE LA MINIM LA ESENȚĂ (artă, cuvinte, concepte)

3.1. Minim-minimal-minimalism

3.2. Ingredientele simplității

3.3. Despre esențial și abstractizare

3.4. Concluzii

PARTEA I

INTRODUCERE. TERMENI. ISTORIC

1. MOTIVAȚIA ALEGERII

• PREZENȚA CONSTANTĂ A CONSTRUCTȚIILOR MIIMALISTE ÎN DECORUL ARHITECTURII

DE LA APARIȚIA MODERNISMULUI

• CONFUZII PERMANENTE ÎN DESCRIEREA ACESTUI STIL

2. OPORTUNITATEA SUBIECTULUI

• ABSENȚA UNEI CERCETĂRI PE SUBIECT CARE SĂ STABILEASCĂ PARADIGMELE

MINIMALISMULUI

• STUDIUL UNUI STIL CU UN APORT IMPORTANT ÎN PEISAJUL ARHITECTURAL

CONTEMPORAN

3. SCOPUL CERCETĂRII

• STABILIREA VALORILOR CARE GUVERNEAZĂ MINIMALSIMUL

• DEFINIREA PRIN CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ A MINIMALISMULUI CA STIL ÎN ARHITECTURĂ

ABORDĂRI COMPLEXE DE CERCETARE (colecție, matrice, analiză)

ETAPELE CERCETĂRII GMA

1. PUNEREA PROBLEMEI ȘI

CONSTITUIREA TEMEI DE

CERCETARE

2. CONSTITUIREA UNEI COLECȚII DE

OBIECATE DIN ACEEAȘI CLASĂ

3. CONSTITUIREA SETULUI DE

IPOTEZE DE VALIDAT ÎN CADRUL

CERCETĂRII

4. ÎNTOCMIREA UNEI DOCUMENTARI

GRAFICE PENTRU FIECARE

SPECIMEN AL COLECŢIEI, CE VOR

CONSTITUI MATERIALE DE STUDIU

5. PROCEDAREA LA STUDIUL

COMPARATIV

6. VALIDAREA IPOTEZELOR

7. INTERPRETAREA CONCLUZIILOR-

EXTRAGEREA PARADIGMELOR

APLICAREA GMA ÎN ACTIVITATEA PEDAGOGICĂ

•FAZA DE DOCUMENTARE

•FAZA DE DOCUMENTARE

•FAZA DE ORDONARE DUPĂ CARACTERISTICI COMUNE A ELEMENTELOR

•FAZA DE ORDONARE DUPĂ CARACTERISTICI COMUNE A ELEMENTELOR

STUDIUL MATERIALULUI SI DECANTAREA IPOTEZELOR

• MORPHAE LOGOS

• FILOSOFIA LUMINII

• COAJA

• RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

PARTEA A II-A

STUDIEREA MATERIALULUI SI FORMULAREA IPOTEZELOR

4. MORPHAE LOGOS (formă, esențial, arhetipal)

• Forme primare și compoziții spațiale simple ca răspuns la problema esențializării

• Tectonic-stereotomic

• Extragerea ipotezelor de lucru

5. FILOSOFIA LUMINII (dematerializare, emoţie, mister, vibraţie)

• Ochii arhitectului în lumină

• Efectele luminii și modalități de realizare

• Ipotezele luminii

6. COAJA (materiale, texturi, culori, detalii)

• Materialitatea tectonicii

o Emoția materiei

o De ce betonul aparent?

• Stereotomica sau dematerializarea substanței

o O infinitatea de nunațe de alb

o Transparențe

• Ipoteze de lucru

4. RELAȚIA CU MEDIUL EXTERIOR (decontextualizare, transparență, heterotopie)

• Relația cu mediul construit

• Relația cu mediul natural

o Decontextualizarea elementelor naturale

o Spațiul heterotopic în arhitectura minimalistă

• Ipoteze de lucru

• CREAŢIA ÎN ARHITECTURĂ

cuvinte cheie:

esențial, idee, gravitate, concept, simplitate

CONTEXT

FUNCȚIUNE

COMPOZIȚIE

PROBLEME STRCTURALE

UNDE

PENTRU CE

CUM

IDEE

Pentru arhitecții minimalişti partea vizuală este doar un instrument și

nu un scop în sine; o unealtă pentru a extrage frumosul de dincolo de

aparența imaginii.

„Dacă le oferi oamenilor nimicul ei se vor preocupa în a-l

compensa cumva”,

Tadao Ando

„Propun o arhitectură

esențialistă a ideii, spațiului și

luminii.

A ideii construite, materializată în

spații esențiale, animate de

lumină.”.

A.C.Baeza, „Essentiality”,

GRAVITAȚIA

LUMINA

Creația în arhitectură ca pe “ceva

despre forma ce irumpe din obiectul

însuși, idee provenită din necesitatea

obiectului și materialul din care este

făcut”

Peter Zumthor

“scopul designului meu este ca,

ilustrându-mi teoriile de arhitectură să

împărtășesc semnificații elementelor

naturii și multiplelor aspecte ale vieții

cotidiene.“

Tadao Ando

•A.C. Baeza definește arhitectura

ca fiind ideea exprimată în forme

construite” și istoria arhitecturii

ca o istorie a ideilor construite.

•Formele sunt distruse de timpul

care trece rămânând doar ideea în

sine.

• FILOSOFIA LUMINII

cuvinte cheie:

dematerializare, efect, contrast, umbră, puritate

„Arhitectura construită din timp și lumină rezistă timpului și schimbării și poate

aspira la perenitatea clasicului.”,

A.C.Baeza

Tadao Ando:“în toate lucrările mele, lumina este un important factor de

control,”

El lucrează cu lumina ca și cum ar fi un material real, acordându-i

consistență, și introducând-o in compozițiile volumetrice. ”

Lumina, în toate aspectele traseelor sale, fie ele diagonale, verticale, orizontale sau

zenitale, controlate atent prin poziționarea golurilor, culori și texturi interioare, care îi

conferă proprietăți speciale, de la lucios la mat, de la umbră la întuneric.

Lumina pare a fi decontextualizată căpătând contații estetice, participă în

compoziţiile volumetrice.

: „Albul este simbolul permanenței și universalului în spațiu și a eternului în timp”

A.C. Baeza

• RELAŢIA CU NATURA

cuvinte cheie:

material, apă, vânt, natură, tectonic, stereotomic

GENIUS LOCI

TECTONIC STEROTOMIC

RELAȚIA CU MEDIUL

ÎNCONJURATOR

materiale, culori

•Decontextualizare

•Introvertire

•heterotopii

formă

“Nu poți pune pur și simplu ceva într-un spațiu. Trebuie să absorbi ceea ce

vezi jur-împrejurul tău, ce există pe pământ, și abia apoi să folosești

cunoașterea gândirii contemporane pentru a interpreta în arhitectură ceea

ce ai văzut”,

Peter Zumthor

”Lucruri precum lumina și vântul

au semnificații doar dacă sunt

introduse în interiorul casei pe

care o putem considera o tăiere, o

separare de lumea exterioară. Eu

creez ordine arhitecturală pe baza

geometriei formelor simple cum ar

fi pătratul, cercul, triunghiul.”

“Nu cred că arhitectura ar trebui să

vorbească prea mult. Ar trebui să

rămână tăcută și să lase natura, prin

vânt și razele soarelui să

cânte”

Tadao Ando

•Stereotomic se referă la acea parte specifică a clădirii

face parte din pământ-

- apartenența la întuneric-

Dialogul dintre cele două simbolizează cei doi

poli cosmici care ne definesc existența:

pamântul și cerul.

Acești doi poli sunt limitele noastre,

experiența noastră de viață, în ciuda timpurilor

tehniciste pe care le trăim.

•Tectonic este despre acea parte care irumpe din pământ.

- apartenenta la lumina-

• SPAŢII HETEROTOPICE

cuvinte cheie:

ambiguu, spaţiu de tranziţie, dual, iluzie

Așa numitele spații heterotopice, sunt, după părera mea, una dintre

caracteristicile arhitecturii minimaliste. Spațiul heterotopic este creat de

unul din elementele distincte ale arhitecturii minimaliste, curtea

interioară, acel spațiu ce poate părea la fel de bine și semiînchis și

semideschis, conturat de ziduri, ca o cameră al cărei tavan este cerul.

Spațiile heterotopice sunt spații altfel, care juxtapun, în același loc public-privat,

străin-familiar, universal-local. Spațiul heterotopic stabilește cu cel remanent un

raport dintre doi poli: “crează un spațiu iluzoriu ce denunță ca și mai iluzoriu

spațiul real. ”. Pentru Foucault, zidurile au un rol dublu de separare: închid

interiorul față de exterior și exteriorul față de interior. După Foucault se poate

demonstra astfel că nu exista spațiu interior. Michel Foucault

Ando declară: “uneori zidurile manifestă o putere vecină cu violența. Au forța

de a divide spațiul, de a crea noi teritorii. Zidul este elementul de bază în

arhitectură dar el poate fi de asemenea și cel mai bogat în semnificații.”

• FRUMOSUL - DINCOLO DE APARENŢE

cuvinte cheie:

de după-dincolo, introvertit, amintiri, arhetipal

”Natura nu poate fi niciodată urâtă pentru mine... natura, indiferent dacă plouă sau

este soare, în deșert sau în munți, la Polul Nord sau oriunde altundeva este frumoasă.

Nu voi spune niciodată că ceva din natură este urât în schimb pot găsi arhitectură

urâtă. De acea o arhitectură bună este pentru mine aceea care da bine tot timpul, și

când plouă și stralucește soarele. Ați observat că, în timp, lucurile acestea încep să

arate din ce în ce mai bine, chiar și cele foarte urâte, atunci cînd sunt integrate de

natură? ... cred că a fi natural este un lucru bun “

Peter Zumthor

Frumos

•corolar între paradigmele arhitecţilor minimalisti o consecinţă a unor valori

mult mai importante pentru ei.

•legat de tradiţie, de natural și simplitate, este efectul de dincolo de

experiența vizuală

• experiență mentală, extrem de specială și de interesantă,

• trăire emoțională dată de pur, de sincer, de natural.

” Este un anumit rol pentru frumos în vremurile noastre. În Japonia poate fi o

traducere a conceptului Uskuji, ceea ce semnifică o viață frumoasă, modul cum

trăiește o persoană și o anume frumusețe interioară a omului. Este ceva dincolo de

aparențe, dincolo de ceea ce vede ochiul nostru..

Nu poți spune cu adevarat ce este frumos într-un spațiu dar imaginea sa îți va

ramâne viu întipărită în minte. Oamenii au tendința de a apela acesta lume de

dincolo pentru că nu este mentală este undeva între frumos și intelect”

Tadao Ando

“încă mai există aceasta așteptare că o clădire în contextul său să contribuie la

frumosul locului.. o construcție poate fi ca o decarație de dragoste făcută orașului

său....acesta este un exemplu cum lucrurile sunt legate între ele și nu poate

exista un frumos singular, rupt de context. ”

Zumthor

VALIDAREA IPOTEZELOR

• TABELE DE VALIDARE A IPOTEZELOR

• DETERMINAREA IPOTEZELOR VALIDE

• STABILIREA PARADIGMELOR

PARTEA A III-A

DETERMINAREA PARADIGMELOR PRIN VALIDAREA IPOTEZELOR

8. DETERMINAREA PARADIGMELOR ARHITECTURII MINIMALISTE PRIN GMA

•Tabelul de validare a ipotezelor și deducerea mulțimilor de specimene cu aceleași

caracteristici

•Introducerea matricei booleene de verificare a relației dintre mulțimi si analizarea

rezultatelor matricei booleene

•Concluzii finale

•Definirea minimalismului ca stil arhitectonic

9. CONCLUZII

•Puncte de vedere personale

•Elemente de noutate aduse de cercetare

•Aplicativitatea rezultatelor și limitele investigației

•Posibilele direcții de urmat în viitoarele cercetări

1. MORPHAE LOGOS

FOLOSIREA FORMELOR GEOMETRICE PRIMARE

COMPOZIŢII VOLUMETRICE SIMPLE, LA UNGHI DREPT

1. MORPHAE LOGOS

LIPSA UNEI ORDINI DE COMPOZIȚIE ÎN PRACTICAREA GOLURILOR DIN FAȚADĂ-nevalidată

1. MORPHAE LOGOS

UTILIZAREA ELEMENTELOR STRCUTRALE MASIVE, DIAFRAGMĂ ȘI DALĂ GROASĂ ÎN

DESCHIDERI GENEROASE FĂRĂ SPRIJINE INTERMEDIARE ȘI CONSOLE.

1. MORPHAE LOGOS

TENDINȚA SPRE FORMALISM ÎN ORGANIZAREA PLANURILOR

1. MORPHAE LOGOS

CONTROLUL POZIŢIONĂRII GOLURILOR PENTRU OBŢINEREA EFECTELOR DE LUMINĂ

NATURALĂ

2.FILOSOFIA LUMINII

REALIZAREA UNOR EFECTE DRAMATICE ŞI DECORATIVE CU AJUTORUL CONTROLULUI

LUMINII NATURALE – valabilă pentru spații publice

2.FILOSOFIA LUMINII

DEMATERIALIZAREA VOLUMELOR CU AJUTORUL LUMINII- EFECTE DE LUMINĂ PRIN CARE SE VA CREA

SENZAȚIA DE IMPONDERABIL, DE ANULARE A GRAVITIAȚIEI SAU DE MICȘORARE A IMPRESIEI DE MĂRIME

A VOLUMELOR.- valabilă pentru spații publice

2.FILOSOFIA LUMINII

MATERIALUL FOLOSIT DE MINIMALIŞTI ESTE FRUST, SINCER, SE INSPIRĂ DIN TECTONICA

ŞI DIN TRADIŢIA LOCULUI.

VOM ÎNTÂLNI DECI BETON APARENT, PIATRĂ MONOLITICĂ, LEMN MASIV ŞI NU DERIVAŢII

SĂI, PRELUCRAȚI.

3.COAJA

ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CULORILE, SE POT OBSERVA DOUĂ ASPECTE.

1. Se utilizează, în general albul care servește nu numai unei ideologii a sincerităţii dar şi la

prelucrarea luminii, prin preluarea și integrarea în suprafețele pe care le spală.

2. Sunt utilizate culorile atunci când ele sunt proprii materialelor folosite, aceste materiale fiind

specifice sitului, fie prin tradiție, fie prin proveniență. Deci nu putem vorbi de utilizarea

propriu-zisă a culorilor.

3.COAJA

FOLOSIREA PLANURILOR TRANSPARENTE DIN STICLĂ.

•Transparenţa cu ajutorul sticlei dezvăluie, la fel de sincer, spaţiul interior şi introduce mediul exterior

între zidurile obiectului de arhitectură.

•Sticla va fi folosită şi pentru calitatea ei de a fi clară deci pură. Se vor întâlni, deci, mari suprafețe

vitrate cu sprosuri și ancadramente cât mai discret exprimate, care unesc, din punct de vedere, vizual

spațiile cu diferite funcțiuni.

3.COAJA

MVN, Casa AA, Spania Gustavo Penna, Biserica All Saints, SUA

4. RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

•ABORDAREA INTROVERTITĂ ÎN COMUNICAREA CU MEDIUL CONSTRUIT, OPUNÂND TEXTURII

URBANE STRIATE, SUPRAFAŢA NETEDĂ, MIŞCĂRII CONTINUE, COMPOZIŢIA STATICĂ, BOGĂŢIEI

CULORILOR, MONOTONIA CROMATICĂ, INTOXICĂRII COMUNICĂRII ŞI INORMAŢIEI, OPACITATEA

FAŢADELOR.

•ÎN RELAŢIA CU MEDIUL NATURAL, MINIMALISMUL CAUTĂ SUPUNEREA ELEMENTELOR NATURII

PRIN TREANSFORMAREA LOR ÎN ELEMENTE DECORATIVE SAU SUGERATIVE,

DECONTEXTUALIZÂNDU-LE, INTRODUCÂNDU-LE ÎN ANSAMBLUL ARHITECTURAL PENTRU A SUSŢINE

COMPOZIŢIA ŞI EFECTUL SĂU EMOŢIONAL-nevalidată

4.RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

•PREZENŢA SPAŢIULUI HETEROTOPIC CA ELEMENT DE TRECERE, AMBIVALENT DAR ŞI

DECORATIV REALIZAT DE CURŢILE INTERIOARE, AMENAJĂRI DE TERASE CE CONŢIN

ELEMENTE NATURALE RECONTEXTUALIZATE

4. RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

•CONCEPEREA GOLURILOR DIN INTERIOR CATRE EXTERIOR PENTRU REALIZAREA UNEI

EFECT DECORATIV PRIN DECONTEXTUALIZAREA PEISAJULUI NATURAL

•FOLSIREA PLANURILOR TRANSPARENTE PENTRU CA SPATIUL INTERIOR SA POATA

COMUNICA DIRECT ȘI FIRESC CU MEDIUL EXTERIOR.

4. RELAȚIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

IPOTEZE

IPOTEZE2 IPOTEZE3

0 1 2 3 4 5

4-5

3-4

2-3

1-2

0-1

TABELE DE VALIDARE A IPOTEZELOR

CONCLUZII

• STILUL MINIMALST

• OPORTUNITĂȚI VIITOARE

• STILUL este ”specificitatea trăsăturilor ce conferă un aspect distinct, personalizat,

producțiilor respective ce explică prin acordul cu o anumită viziune asupra valorilor

lumii înconjurătoare, cu necesitatea de a evoca într-o anumită proporție dincolo de

finalitatea proprie obiectului sau actului întreprins”

(http://dexonline.ro/definitie/stil/548139)

• -invarianți / paradigme

• -limbaj coerent folosit la creație

REPERE TEORETICE PENTRU DEFINIREA STILULUI MINIMALSIT

1. Latura curat formală a unui stil se caracterizează prin doua aspecte

deopotrivă de importante:

• FORMA

• CONSECVENȚA ÎN VARIAȚIA FORMALĂ

2. Diferențierea sentimentului spațial :

Aceste sentimente spațiale pătrund culturi întregi, determinîndu-le până în

ultimele structuri.

CATABAZIC ANABAZIC

INDIVIDUALIZANT

• pune accentul pe originalitate, pe personalitatea artistică individuală

TIPIZANT

• procedează prin eliminarea întîmplatorului și prin accentuarea necesarului generic

• reduce organismele aceleiași specii la expresia lor ideală, eliminînd accidentalul și individualul.

STIHIAL

NĂZUINȚA FORMATIVĂ

MODERNISM- MOD INDIVIDUALIZANT

Le Corbusier Mies van der Rohe Walter Gropius

•pune accentul pe originalitate, pe personalitatea artistică individuală

MINIMALSIM- MOD TIPIZANT

SHINCI OGAWA A.C. BAEZA SUSANA COTS

DRUCKER ARCH.

E. S. De MOURA

•reduce organismele aceleiași specii la expresia lor ideală

•elimina accidentalul și individualul

•elimina întîmplatorul prin accentuarea necesarului generic

"I feel emotion, therefore I exist, [...] but then,

isn't architecture all about emotion? Alberto Campo Baeza