cuprins capitolul i – principiile metodologice ale …...3 capitolul i – principiile...
TRANSCRIPT
1
CUPRINS
CAPITOLUL I – PRINCIPIILE METODOLOGICE ALE RPL 2011.............................................3
1. Obiective ....................................................................................................................3
2. Unităţi de observare ...................................................................................................3
3. Sfera de cuprindere....................................................................................................4
4. Metoda de înregistrare ...............................................................................................5
5. Momentul de referinţă şi perioada de înregistrare......................................................6
6. Vizitarea preliminară a clădirilor şi a locuinţelor .........................................................7
7. Confidenţialitatea datelor ...........................................................................................9
CAPITOLUL II – PERSONALUL DE RECENSĂMÂNT ............................................................10
1. Recenzorul ...............................................................................................................13
2. Recenzorul şef .........................................................................................................16
3. Responsabilul de circumscripţie...............................................................................18
CAPITOLUL III – FORMULARELE DE RECENSĂMÂNT ........................................................22
TIPURI DE FORMULARE .................................................................................................22
Completarea Formularelor ..................................................................................................25 Cum trebuie să fie formulate întrebările...............................................................................................25 Cum trebuie să fie făcute corecţiile......................................................................................................26 Cum se completează diferitele tipuri de întrebări ................................................................................26
A. FORMULARELE DE ÎNREGISTRARE....................................................................27 1. Formularul LC...............................................................................................................................29 2. Formularul G – Gospodărie..........................................................................................................53 3. Formularul P - Persoană ..............................................................................................................61 4. Formular PPI - Persoane Plecate Pentru O Perioadă Îndelungată.............................................92 5. Formularul TP – Persoane Temporar Prezente ...........................................................................93 6. Formularul M – Persoane De 15 Ani Şi Peste Plecate În Străinătate..........................................94 7. Formularul SC ..............................................................................................................................95
B. FORMULARELE DE CENTRALIZARE ......................................................................102 1. Formularul Cl – Centralizator Clădiri - Locuinţe .........................................................................102 2. Formularul CP - Centralizator Persoane ....................................................................................105 3. Formularul CELR - Centralizator Populaţie După Etnie, Limbă Maternă Şi Religie ..................108 4. Formularul Cm - Centralizator Persoane Plecate În Străinătate................................................110
C. FORMULARE AUXILIARE .........................................................................................112 FORMULARUL PR – PERSONALUL DE RECENSĂMÂNT .............................................................112
2
CAPITOLUL IV - CODIFICAREA CARACTERISTICILOR POPULAŢIEI ...............................113
1. Etnia...........................................................................................................................113
2. Limba maternă ...........................................................................................................113
3. Religia ........................................................................................................................114
4. Ţara de cetăţenie .......................................................................................................114
CAPITOLUL V - verificarea, numerotarea şi aşezarea formularelor în mapă ....................115
Verificarea formularelor din mapa de recensământ .........................................................115
Numerotarea formularelor de înregistrare........................................................................117
Aşezarea formularelor în mapa de recensământ .............................................................117
Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM ..........................................................118
Nomenclatorul religiilor - NR ............................................................................................119
Nomenclatorul ţărilor – NT ...............................................................................................120
3
CAPITOLUL I – PRINCIPIILE METODOLOGICE ALE RPL 2011
În perioada 20 – 31 octombrie 2011 se va efectua pe întreg teritoriul României RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI
ŞI AL LOCUINŢELOR (RPL), conform OG nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi al
locuinţelor din România în anul 2011.
“Recensământul este singura operaţiune care produce la intervale regulate numărarea oficială a populaţiei pe
teritoriul unei ţări şi în cele mai mici sub-teritorii geografice ale sale, împreună cu un număr selectat de caracteristici
demografice şi sociale ale populaţiei. De asemenea, produce informaţii referitoare la stocul de locuinţe. Această
operaţiune are avantajul obţinerii informaţiei referitoare la două universuri – populaţie şi condiţii de locuit – în cadrul
aceluiaşi proces de înregistrare.”
1. OBIECTIVE
obiectiv prioritar - de a obţine informaţii ample şi de calitate privind numărul şi distribuţia teritorială a
populaţiei, a structurii demografice şi socio-economice, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la
fondul locativ şi condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele.
obiectiv complementar - baza de fundamentare a unei analize adecvate a dinamicii diferitelor fenomene
demografice şi socio-economice, obiectiv strâns legat atât de gradul ridicat al comparabilităţii datelor pe plan
internaţional, cât şi de cel al comparabilităţii cu datele obţinute la recensămintele anterioare efectuate în
România.
Scopul fundamental al recensământului - de a oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru politicile
guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea umană, pentru cercetare şi pentru
mediul de afaceri.
2. UNITĂŢI DE OBSERVARE
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor acoperă mai multe unităţi de observare (care trebuie să fie recenzate):
- clădiri
- unităţi de locuit (locuinţe şi alte unităţi de locuit, spaţii colective de locuit)
- gospodării
- persoane.
4
3. SFERA DE CUPRINDERE
POPULAŢIE
Veţi înregistra:
toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară (indiferent dacă la momentul
recensământului se află în ţară sau în străinătate), precum şi persoanele de
cetăţenie străină sau fără cetăţenie care au domiciliul (reşedinţa permanentă) în
România sau o reşedinţă temporară (indiferent de motivul stabilirii: refugiaţi,
solicitanţi de azil, solicitanţi de cetăţenie română, străini sosiţi pentru afaceri sau
în interes personal).
Nu veţi înregistra: persoanele de cetăţenie străină din cadrul reprezentanţelor diplomatice şi
consulare, precum şi membrii familiilor lor, personalul forţelor armate străine,
personalul flotei comerciale navale şi aeriene, precum şi corespondenţii de
presă străini care, la momentul de referinţă al recensământului, se află pe
teritoriul ţării.
LOCUINŢE ŞI CLĂDIRI
Veţi înregistra:
toate clădirile de locuit;
clădirile cu altă destinaţie în care se află locuinţe;
clădirile cu spaţii colective de locuit (internate şcolare, cămine pentru studenţi,
dormitoare pentru muncitori, cămine de nefamilişti, case de copii, cămine pentru
bătrâni, hoteluri, spitale, sanatorii, cabane turistice etc.) şi locuinţele din cadrul
acestora;
clădirile în curs de construcţie ocupate parţial de populaţie;
locuinţele ocupate sau neocupate, indiferent de clădirile în care sunt situate (în
clădiri de locuit, în clădiri de locuit în comun de tip hotel sau de tip cămin, în
clădiri cu altă destinaţie);
alte unităţi de locuit - spaţii locuite din necesitate, situate în construcţii provizorii
(barăci, colibe etc.), în construcţii gospodăreşti şi dependinţe izolate de clădire
(bucătării, magazii, garaje etc.), în dependinţe şi spaţii cu altă destinaţie din
clădire (uscătorii, spălătorii, pivniţe, poduri etc.) sau în unele unităţi mobile
(vagoane, remorci, şlepuri etc.), locuite permanent;
clădirile şi locuinţele aflate în proprietatea unor cetăţeni străini, în care locuiesc
cetăţeni români sau străini (care au domiciliul sau reşedinţa temporară în România).
Nu veţi înregistra:
clădirile cu altă destinaţie (administrativă, industrială, comercială, social-
culturală, agrozootehnică), spaţiile de depozitare, dacă în incinta acestora nu se
află locuinţe sau spaţii colective de locuit;
cazărmile, închisorile sau alte clădiri aflate în incintele păzite ale Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului de
Justiţie şi Serviciului Român de Informaţii;
clădirile situate pe teritoriul României deţinute cu titlu de proprietate de alte state,
administrate de reprezentanţele diplomatice şi consulare ale ţărilor respective
sau de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale, dacă în cadrul lor nu au
domiciliul/reşedinţa cetăţeni români.
5
4. METODA DE ÎNREGISTRARE
Înregistrarea informaţiilor se va face pe baza declaraţiilor persoanelor majore.
În vederea înregistrării tuturor cetăţenilor, pentru persoanele pe care nu le-aţi putut găsi, veţi reveni la adresele
respective până când veţi reuşi să luaţi legătura cu cel puţin unul dintre membrii gospodăriei care vă va furniza
informaţiile cerute sau, dacă este posibil, veţi prelua informaţiile de la alte persoane care pot furniza date
pertinente.
PERSOANELE
le veţi înregistra prin
solicitarea actelor de
identitate (actul de
identitate, certificatul de
naştere, documente de
trecere a frontierei,
permise de şedere)
prezente – le veţi înregistra la reşedinţa lor (adică acolo unde le găsiţi - în
locuinţe,/alte unităţi de locuit sau spaţii colective de locuit);
absente din gospodărie, pe toată durata recensământului – vor fi
înregistrate, la reşedinţă pe baza informaţiilor furnizate de către:
o persoană adultă din gospodărie (a);
alte persoane (b) (vecini, administrator de imobil etc.), în măsura în
care acestea deţin informaţiile respective. Pentru acest caz nu vor fi
înregistrate caracteristicile etno-culturale;
cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare şi reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate
vor fi înregistraţi prin Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu prevederile
H.G. nr. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului
populaţiei şi al locuinţelor;
cetăţenii români plecaţi în străinătate în interes personal, de serviciu, pentru
afaceri, la lucru, la studii etc. - vor fi înregistraţi în gospodăriile din care fac
parte, pe baza declaraţiilor celorlalţi membri ai gospodăriei.
Situaţii particulare
veţi înregistra copiii minori şi persoanele adulte cu deficienţe fizice sau
mintale (care nu pot da răspunsuri corecte) - pe baza declaraţiilor celorlalţi
membri ai gospodăriei sau ale persoanelor cu care aceştia convieţuiesc şi a
consultării certificatelor de naştere, respectiv a actelor de identitate;
persoanele care nu au acte de identitate – le veţi înregistra exclusiv pe baza
propriilor declaraţii;
persoanele care nu ştiu să citească şi să scrie - pot solicita prezenţa unui
cunoscut de-al lor (vecin, rudă etc.) care să le ajute să cunoască şi să înţeleagă
conţinutul formularelor, pentru ca, la sfârşitul înregistrării, să poată confirma, prin
semnătură, veridicitatea datelor înregistrate, în cunoştinţă de cauză;
persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie – le veţi înregistra pe baza
propriei declaraţii şi a consultării documentelor de trecere a frontierei sau
permiselor de şedere în ţară;
persoanele greu de găsit, care lucrează în schimburi/ture - veţi lăsa la
domiciliul/reşedinţa acestora, o înştiinţare, prin care veţi indica ziua şi ora când
aceste persoane sunt rugate să fie acasă, pentru a fi înregistrate, cu ocazia unei
vizite ulterioare.
6
Persoanele din
instituţii speciale
vor fi înregistrate pe baza unui set de norme speciale referitoare la metodologia
de înregistrare a persoanelor şi a locuinţelor din unităţile subordonate acestor
instituţii, norme care sunt aprobate de către Comisia Centrală pentru RPL 2011.
Instituţii speciale
unele instituţii din ţara noastră au un domeniu strategic de activitate, fiind
prevăzute cu incinte păzite (restrictive din punct de vedere al accesului
persoanelor civile), aparţinând: Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului
Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Informaţii Externe, Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Serviciului de Protecţie şi Pază, Ministerului de
Justiţie – Direcţia Generală a Penitenciarelor;
alte instituţii au în administrare, păstrare şi protejare anumite bunuri
aparţinând domeniului public (destinate asigurării serviciilor publice de interes
naţional – de reprezentare şi protocol pentru Senat, Camera Deputaţilor,
Preşedinţie, Guvern şi Curtea Constituţională), respectiv imobilele cu destinaţie
de reşedinţe oficiale şi alte locuinţe de protocol – unele dintre acestea dispunând
de servicii de pază şi de protecţie (RAPPS etc.).
LOCUINŢELE ŞI CLĂDIRILE
le veţi înregistra pe
baza declaraţiilor unei
persoanei adulte din
fiecare gospodărie
o serie de caracteristici ar putea necesita consultarea unor documente (de
exemplu, suprafeţele camerelor şi ale bucătăriilor din locuinţe le veţi înregistra
pe baza declaraţiei persoanelor adulte din gospodărie, care pot folosi, în
acest scop, unele documente (de exemplu: contractul de cumpărare, de
închiriere etc.), fără ca acestea să fie solicitate de dvs.
5. MOMENTUL DE REFERINŢĂ ŞI PERIOADA DE ÎNREGISTRARE
MOMENTUL DE REFERINŢĂ (MOMENTUL CRITIC)
datele care se înscriu în formularele de recensământ se referă la starea de fapt
existentă la ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011, cu excepţia timpului de
lucru care se referă la săptămâna anterioară momentului de referinţă.
PERSOANE
între momentul de referinţă şi ziua înregistrării pot interveni unele
modificări ale numărului şi situaţiei familiale a persoanelor dintr-o
gospodărie, ca urmare a naşterilor, deceselor, căsătoriilor, schimbărilor de
domiciliu/reşedinţă etc.
Veţi înregistra:
un copil născut înainte de ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011;
o persoană decedată după ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011 (întrucât era
în viaţă la momentul de referinţă al recensământului).
Nu veţi înregistra: un copil născut după ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011 (chiar dacă el
există la data când se completează formularul);
o persoană decedată înainte de ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011.
7
LOCUINŢE
între momentul de referinţă şi momentul înregistrării în formularele de
recensământ pot interveni schimbări şi în ceea ce priveşte situaţia fondului
de locuinţe, ca urmare a dării în folosinţă sau a demolării unor clădiri sau
locuinţe.
Veţi înregistra:
locuinţele şi clădirile a căror demolare a început după momentul de referinţă
(după ora “0” din ziua de 20 octombrie 2011).
Nu veţi înregistra: dacă într-o clădire de locuit au fost date în folosinţa populaţiei una sau mai multe
locuinţe după momentul de referinţă - deci după ora “0” din ziua de 20 octombrie
2011 – acestea nu se vor considera drept locuinţe ocupate la momentul de
referinţă al recensământului, deşi, la data înregistrării clădirii în formularul de
recensământ, locuinţele erau ocupate efectiv.
PERIOADA DE ÎNREGISTRARE
20-31 Octombrie 2011.
6. VIZITAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRILOR ŞI A LOCUINŢELOR
ACTIVITĂŢI ÎN TEREN
Înainte cu o zi de momentul de referinţă al RPL, adică pe data de 19 octombrie 2011, cu ocazia vizitei
preliminare, veţi face identificarea clădirilor din sectorului de recensământ care vi s-a atribuit.
Cu această ocazie, distribuiţi şi materialul de publicitate pe care îl primiţi, în cutiile poştale sau la intrările
locuinţelor.
Trebuie să observaţi fiecare clădire şi locuinţă în care locuieşte sau ar putea locui cineva, precum şi toate
clădirile neocupate sau în curs de construcţie din sectorul de recensământ care v-a fost repartizat (trebuie să
fie recenzate atât locuinţele ocupate, cât şi locuinţele neocupate).
Veţi face o planificare a vizitelor în locuinţe, respectiv în gospodării având în vedere ca acestea să fie uniform
repartizate pe parcursul întregii perioade de înregistrare. Vă veţi planifica şi o rezervă de timp necesară pentru
cazurile în care va trebui să reveniţi la unele adrese pe care nu le-aţi putut contacta la prima vizită.
Va trebui să respectaţi cu stricteţe programul vizitelor stabilite pentru a vă putea încadra în programul
activităţilor pe care le veţi desfăşura pentru recensământ şi termenele aferente acestora.
Traseul recenzării pe care l-aţi decis în timpul vizitei preliminare presupune deplasarea în interiorul sectorului
propriu de recensământ, bloc după bloc, casă după casă.
Este posibil ca accesul la unele clădiri să fie dificil. Nu vă bazaţi pe spusele unor persoane care susţin că nu
există nicio locuinţă într-o anumită clădire/zonă (de exemplu, pentru că este o zonă greu accesibilă).
8
Locuinţe dificil de
identificat
locuinţe anexate magazinelor (deasupra, sub sau lângă ele). Din stradă, este
posibil ca aceste locuinţe să nu fie observabile, fiind prin urmare uşor de scăpat
din vedere. De obicei, în cazul magazinelor mici, proprietarii magazinelor
locuiesc în incinta magazinului sau subînchiriază locuinţele respective;
case pe alei sau pe străzi înguste;
rulote sau locuinţe mobile în grădinile aflate în spatele caselor;
dependinţe transformate în spaţii de locuit;
case izolate care nu sunt vizibile din stradă;
locuinţele anexate spaţiilor comerciale, birourilor etc. (adeseori spaţiile
comerciale şi birourile au locuinţe anexate sau pe acel teren se poate afla şi
locuinţa unei persoane - a unui îngrijitor, a unui paznic);
în ceea ce priveşte magazinele, cabinetele medicale, de avocatură etc. -
întrebaţi dacă în spaţiul respectiv locuieşte vreo persoană.
Tipuri de locuinţe care
nu trebuie omise
locuinţele ocupate aflate într-o clădire care iniţial nu a fost destinată locuirii;
apartamentele aflate în hoteluri, sau clădirile destinate locuirii temporare aflate
într-un spaţiu colectiv de locuit (cămine, spitale etc.) în cazul în care există
persoane care locuiesc acolo în mod obişnuit;
locuinţele ocupate, aflate în clădiri noi sau în spaţii recent transformate pentru
locuit;
locuinţele care se află în clădiri cu un grad ridicat de uzură, în care locuieşte
cineva şi în care nu au început încă lucrările de demolare.
ACŢIUNI PE CARE TREBUIE SĂ LE EFECTUAŢI ÎN CADRUL SECTORULUI DE RECENSĂMÂNT:
Trebuie să identificaţi pe teren limitele sectorului de recensământ, conform hărţii sectorului de recensământ şi
a altor documente auxiliare care o însoţesc.
Pentru a nu rămâne neînregistrate clădiri sau locuinţe din componenţa sectorului de recensământ încredinţat, veţi
acorda o atenţie deosebită:
- clădirilor amplasate la colţul străzilor
- clădirilor cu intrări din străzi diferite
- clădirilor locuite situate izolat de localitate (cătune, grupuri de case, cantoane, casele pădurarilor, cabane etc.)
- clădirilor de locuit de tip bloc cu mai multe tronsoane, în care s-au format două sau mai multe sectoare de
recensământ.
Trebuie să verificaţi dacă, în cuprinsul sectorului de recensământ încredinţat, au fost date în folosinţă
clădiri şi locuinţe noi, care nu sunt menţionate pe hartă (pe care le veţi însemna pe harta aferentă sectorului dvs.
de recensământ).
Vă veţi nota:
- clădirile situate la limitele sectorului de recensământ, de care nu sunteţi sigur că aparţin sectorului
dvs. sau sectorului învecinat şi pe care le veţi semnala recenzorului şef, pentru lămurirea situaţiei;
- clădirile care figurează pe harta aferentă sectorului dvs. de recensământ, dar care în realitate nu mai
există.
9
Aveţi obligaţia să vizitaţi toate instituţiile şi întreprinderile aflate în sectorul dvs. şi să verificaţi dacă în
clădirile deţinute de acestea locuieşte cineva permanent sau temporar.
Veţi stabili, de comun acord cu administraţia acestor unităţi, ziua şi ora când pot fi recenzate persoanele care
locuiesc în incinta acestora.
Se exceptează unităţile cu incintă păzită ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor, SRI şi clădirile deţinute cu orice titlu de statele străine, aflate în limitele sectorului dvs.
de recensământ, care urmează a fi înregistrate de recenzori speciali.
7. CONFIDENŢIALITATEA DATELOR
Confidenţialitatea se referă la caracterul secret al datelor individuale. Toate informaţiile culese sunt
protejate prin lege şi vor fi utilizate doar în scopuri statistice.
Toate informaţiile culese trebuie să fie utilizate doar în scopuri statistice: datele personale culese în timpul
recensământului sunt date confidenţiale şi sunt supuse unei protecţii speciale asigurate pe parcursul tuturor fazelor
procesului de recensământ (culegerea, prelucrarea şi analiza rezultatelor), în conformitate cu prevederile legale.
Nu există posibilitatea de a face legătura între date şi indivizi pentru că datele vor fi introduse în formă codificată,
ceea ce face imposibilă identificarea indivizilor. Numele şi prenumele, CNP-urile trecute pe chestionare nu vor fi
prelucrate. Aceste informaţii sunt folosite doar pentru a uşura completarea formularelor, precum şi pentru măsuri
de control al calităţii, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare.
Dincolo de aspectul legal al problemei, reuşita recensământului depinde aproape în totalitate de câştigarea
încrederii respondenţilor şi de păstrarea confidenţialităţii în privinţa datelor acestora. Confidenţialitatea este
cuvântul care trebuie să călăuzească toate activităţile pentru RPL 2011.
În calitate de recenzor, recenzor şef, responsabil de circumscripţie/coordonator al recensământului, aveţi
obligaţia legală, prin semnarea convenţiei de angajare, să păstraţi confidenţialitatea datelor, să nu dezvăluiţi
informaţiile culese în decursul muncii dumneavoastră. Această obligaţie continuă să se aplice şi după
încetarea activităţii.
Pentru a respecta pe deplin confidenţialitatea, vi se cere:
- să nu divulgaţi, în niciun caz, datele culese în sectorul, secţia, respectiv circumscripţia dumneavoastră de
recensământ persoanelor sau organizaţiilor neautorizate;
- să nu permiteţi nimănui să vadă formularele completate;
- să păstraţi caracterul confidenţial al informaţiilor personale care v-au fost comunicate de recenzorii şefi sau
de membrii gospodăriei. Nu repetaţi în faţa prietenilor sau a rudelor nimic din cele spuse dumneavoastră
de o persoană recenzată şi nici nu faceţi comentarii despre membrii gospodăriei sau locuinţa în care se
află gospodăria.
- Nu acceptaţi prezenţa în timpul interviului a altor persoane, decât cele autorizate de comisia locală de
recensământ.
10
CAPITOLUL II – PERSONALUL DE RECENSĂMÂNT
În efectuarea recensământului sunt implicate mai multe niveluri de personal de teren:
Recenzorul este unul dintre cele mai importante niveluri ale personalului de teren al
recensământului;
fiecare recenzor răspunde de un sector de recensământ;
culege date de recensământ pentru toate unităţile de observare (persoane,
gospodării, locuinţe, clădiri) din sectorul de recensământ atribuit;
Recenzorul şef colaborează îndeaproape cu recenzorii şi este şeful unei echipe de 7 recenzori;
răspunde de o secţie de recensământ, formată din 71 sectoare de
recensământ;
raportează direct responsabilului de circumscripţie.
Responsabilul de
circumscripţie
este răspunzător de coordonarea unei echipe compuse din aproximativ 10
recenzori şefi;
răspunde de o circumscripţie, formată din 10 secţii de recensământ;
raportează secretariatului tehnic judeţean (respectiv municipal, în cazul
municipiilor cu peste 100 000 locuitori, unde sunt constituite secretariate tehnice
municipale).
Coordonatorul este răspunzător de toată localitatea (municipiu/sector al Municipiului Bucureşti)/
oraş/ comună)
are sarcini privind:
- distribuţia şi colectarea materialelor de recensământ spre şi de la
cele trei categorii de personal de recensământ (corespunzător
sarcinilor fiecăruia);
- activităţi specifice de organizare;
- gestionarea/monitorizarea personalului de recensământ;
- sectorizarea teritoriului.
PERIOADA RECENSĂMÂNTULUI ŞI ORELE DE LUCRU
În timpul activităţii dvs., ca personal de recensământ, trebuie să vă îndepliniţi toate sarcinile şi să respectaţi
calendarul recensământului. Dacă nu reuşiţi să vă terminaţi munca la timp, raportaţi imediat acest lucru
Secretariatului Tehnic de Recensământ pentru a se găsi soluţii.
Nu va exista un program de lucru fix. În general, trebuie să vă începeţi ziua de lucru dimineaţa şi să o încheiaţi
seara.
1 Atât numărul de sectoare de recensământ dintr-o secţie (7), cât şi numărul de secţii de recensământ dintr-o circumscripţie (10) se înscriu într-o regulă generală (abateri de la această regulă ar putea fi date de configuraţia din teren, astfel că numărul acestora poate fi în plus sau în minus faţă de regula generală enunţată).
11
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE TEREN
– pentru coordonatori, responsabili de circumscripţie şi recenzori şefi –
Vi se cere să citiţi în manualul personalului de recensământ precizările privind munca de teren. Trebuie să
vă familiarizaţi cu toate conceptele şi definiţiile referitoare la modul în care trebuie să acţionaţi pe teren. De
asemenea, trebuie să studiaţi atent conţinutul şi scopul formularelor şi centralizatoarelor care vor fi folosite la
recensământ. Asiguraţi-vă că toate neclarităţile au fost lămurite în timpul sesiunilor de instruire şi în perioada
premergătoare înregistrării propriu-zise în teren.
Responsabilii de circumscripţie sunt cei la care pot să apeleze recenzorii şefi în caz de dificultate, iar
recenzorii vor apela la recenzorii şefi.
Din acest motiv, dacă cei din subordinea dvs. nu au încredere în capacitatea dumneavoastră, vor ezita să vă
prezinte problemele lor.
ATENŢIE!
Doar dacă v-aţi însuşit Manualul personalului de recensământ (conceptele şi definiţiile utilizate la
recensământ) şi ştiţi exact care sunt sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare dintre dvs.
(recenzori, recenzori şefi şi responsabili de circumscripţie), veţi putea să îi ajutaţi să soluţioneze problemele cu
care se vor confrunta pe parcursul muncii lor.
Puteţi să supervizaţi procesul şi să vă sprijiniţi recenzorii şefi, respectiv recenzorii, doar dacă înţelegeţi clar filozofia
recenzării, funcţionarea tuturor structurilor recensământului, organizarea pe teren şi rolurile, sarcinile şi
responsabilităţile personalului de recensământ.
În imaginea următoare veţi vedea componenţa unei circumscripţii de recensământ, pentru a putea înţelege
subordonările pe cele trei nivele: recenzorii şefi se subordonează responsabilului de circumscripţie, iar recenzorii –
recenzorilor şefi.
12
Sec
tie
4S
ecti
e 5
Sec
tie
6S
ecti
e 7
Sec
tie
8S
ecti
e 9
Sec
tie
1S
ecti
e 2
Sec
tie
3S
ecti
e 10
Cir
cum
scri
pti
e
Sec
tor
7
Sec
tor
4
Se
cto
r 1
Sec
tor
5
Se
cto
r 2
Sec
tor
6
Se
cto
r 3
Sec
tor
7
Sec
tor
4
Sec
tor
1
Sec
tor
5
Sec
tor
2
Sec
tor
6
Sec
tor
3
Sec
tor
7
Sec
tor
4
Sec
tor
1
Sec
tor
5
Sec
tor
2
Sec
tor
6
Sec
tor
3
Sec
tor
7
Sec
tor
4
Sec
tor
1
Sec
tor
5
Sec
tor
2
Sec
tor
6
Sec
tor
3
……
……
...
……
……
...
...
Sec
tor
7
Sec
tor
4
Sec
tor
1
Sec
tor
5
Sec
tor
2
Sec
tor
6
Sec
tor
3
13
1. RECENZORUL
GHID DE CONDUITĂ ÎN GOSPODĂRIE
Recenzorul – este persoana care interacţionează cel mai mult cu publicul şi culege date de recensământ pentru
toate unităţile de locuit (locuinţe convenţionale şi neconvenţionale), gospodăriile şi persoanele din sectorul de
recensământ atribuit.
Recenzorul joacă un rol cheie în desfăşurarea operaţiunilor de teren. De fapt, felul în care un recenzor
acţionează în teren poate afecta percepţia publicului asupra recensământului, precum şi exactitatea datelor culese.
Din acest motiv, acest manual se adresează direct recenzorilor. Desigur că întregul personal de recensământ
trebuie să studieze aceste instrucţiuni, pentru a putea da lămuriri suplimentare recenzorilor.
În calitate de „emblemă” a recensământului, trebuie să vă comportaţi ca un profesionist şi să fiţi mereu DISPUS SĂ
ASCULTAŢI, SĂ AVEŢI O ATITUDINE POZITIVĂ, SĂ FIŢI AMABIL ŞI PRIETENOS.
Activitatea fiecăruia dintre dvs., recenzorii, se va desfăşura sub directa supraveghere şi îndrumare a recenzorului-
şef, căruia îi puteţi solicita orice lămurire asupra aspectelor de ordin organizatoric sau metodologic întâlnite în teren.
1. În momentul în care luaţi contact cu gospodăria, veţi prezenta actul dvs. de identitate şi legitimaţia de
recensământ şi veţi explica:
motivul pentru care efectuaţi acea vizită, obiectivele recensământului (cunoaşterea cât mai exactă a
numărului şi distribuţiei teritoriale a populaţiei, a structurii sale demografice, social-culturale şi
economice, precum şi a fondului locativ şi a condiţiilor de locuit ale populaţiei);
necesitatea şi utilitatea acceptării persoanelor din gospodărie de a participa şi de a furniza
răspunsuri sincere, de care depinde, în mare măsură, obţinerea unei imagini corecte a mărimii şi
structurii populaţiei României;
că fiecare persoană are obligaţia de a răspunde, conform prevederilor legale.
2. Indiferent de atitudinea gospodăriei, pe tot parcursul vizitei vă veţi comporta corect şi politicos, încercând
să le câştigaţi încrederea, fiind convins de faptul că atitudinea dvs. va determina persoanele să răspundă la
întrebările de recensământ:
veţi evita eventuale discuţii iritante şi contradictorii;
veţi înregistra în formulare doar răspunsurile date de respondenţi, fără a le modifica, interpreta
sau a le schimba sensul – pe tot parcursul vizitei, veţi rămâne imparţial în legătură cu răspunsurile şi
comentariile persoanelor intervievate, nearătându-vă surprinderea, aprobarea sau dezaprobarea în
legătură cu subiectele abordate. Dacă întrebările nu au fost înţelese şi veţi primi răspunsuri
nerelevante, veţi încerca să lămuriţi persoana respectivă;
veţi oferi persoanei intervievate formulare LC, G, P necompletate pentru ca să poată urmări mai
uşor toate întrebările pe care i le adresaţi. După încheierea interviului şi semnarea formularului de
înregistrare, veţi recupera aceste formulare.
3. Trebuie să convingeţi fiecare persoană intervievată că:
întrebările cuprinse în formulare nu urmăresc scopuri care ar leza interesele sale personale sau
familiale, că recensământul se efectuează în interesul general al societăţii;
informaţiile individuale au un caracter confidenţial, neputând fi utilizate în niciun fel ca
documente justificative în faţa organelor de justiţie, administrative, financiare sau în alte situaţii.
14
4. Pe toată durata înregistrării, veţi utiliza formularele - ghid (LC, G, P, PPI, TP, M, SC) şi veţi avea în vedere
recomandările şi precizările înscrise în Manual, consultându-le ori de câte ori este necesar.
5. La încheierea înregistrării în fiecare gospodărie, nu uitaţi să mulţumiţi pentru timpul acordat şi pentru
datele furnizate pentru completarea formularelor de recensământ.
6. După efectuarea fiecărei vizite, vă veţi nota toate aspectele deosebite întâlnite pe teren, ce soluţii aţi
adoptat sau propuneţi, pentru a le discuta cu recenzorul şef.
OBLIGAŢII
Alături de recenzorii şefi şi de responsabilii de circumscripţie, dvs., recenzorii, aveţi obligaţia de a:
prezenta, la intrarea în locuinţă, legitimaţia de recensământ care confirmă calitatea dvs. la recensământ;
solicita numai informaţii care fac obiectul recensământului;
respecta întocmai toate prevederile legale şi de a asigura păstrarea caracterului confidenţial al datelor
declarate de persoane şi înscrise în formularele de recensământ;
studia cu atenţie formularele şi instrucţiunile privind efectuarea recensământului, efectua lucrările de
înregistrare, codificare şi centralizare a datelor la termenele stabilite şi în conformitate cu instrucţiunile din
“Manualul personalului de recensământ”;
sesiza de îndată recenzorul şef şi comisia locală de recensământ în cazul în care întâlniţi pe teren unele
situaţii deosebite pe care nu le puteţi soluţiona prin bună înţelegere şi în spirit de colaborare cu populaţia
(întrucât toate persoanele au obligaţia de a furniza recenzorului informaţii complete şi corecte, conform
prevederilor legale).
Pentru a întări încrederea persoanelor, dvs., recenzorii:
trebuie să daţi asigurări persoanelor recenzate asupra confidenţialităţii datelor;
să specificaţi faptul că secretul asupra informaţiilor date de persoanele recenzate va fi respectat de către
autorităţile recensământului şi de către orice persoană care este angajată în scopul realizării recensământului;
veţi specifica, de câte ori este nevoie, legislaţia naţională care protejează aceste informaţii:
- OG nr. 36/2007 aprobată prin Legea nr. 5/2008, privind efectuarea recensământului populaţiei şi
al locuinţelor din România în anul 2011, art.9, alin.2, conform căruia personalul de recensământ
are „obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor declarate şi înscrise in formularele de
recensământ”;
- HG nr. 1502/2011 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor
din România în anul 2011, art.5 conform căruia „declaraţiile populaţiei înregistrate la
recensământ nu pot fi utilizate pentru stabilirea unor drepturi şi obligaţii pentru subiecţii
statistici la care se referă”. Sunt prevăzute sancţiuni în art.21, alin.1, lit. c, d, e în cazul
nerespectării confidenţialităţii datelor şi a utilizării acestora în alte scopuri decât cele statistice de
către personalul de recensământ, în timpul înregistrării şi prelucrării datelor;
- Conform art 24, alin.2 din Legea nr. 226/2009 a organizării şi funcţionării statisticii oficiale în
România, “datele cu caracter personal ale persoanelor fizice, de natura celor privind
originea rasială sau etnică, convingerile religioase pot fi colectate şi prelucrate numai cu
acordul persoanelor în cauză, în condiţiile respectării prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a
acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
15
ROLUL RECENZORULUI
efectuează lucrările de înregistrare, codificare şi centralizare a datelor privind populaţia, clădirile şi locuinţele din
cuprinsul sectorului de recensământ de care răspunde.
În perioada de înregistrare vă veţi deplasa în sectorul de recensământ, vizitând, conform planificării, toate adresele
înscrise/marcate în Borderoul mapei, pe harta sectorului de recensământ şi în materialele auxiliare care le
însoţesc. În cazul în care există diferenţe între situaţia de pe teren şi cea din acest formular (delimitări greşite de
locuinţe, locuinţe demolate sau locuinţe care şi-au schimbat destinaţia), le veţi consemna pe harta sectorului de
recensământ şi le veţi înregistra în formularele de recensământ, după caz.
ATRIBUŢII
1. Înainte de lansarea în teren a RPL, veţi primi de la recenzorul şef legitimaţia şi mapa de recensământ,
care va conţine:
Formularele de înregistrare
Formularele de centralizare
Formularele auxiliare
Formularele ghid
Manualul personalului de recensământ.
Pentru primirea acestor materiale veţi semna în Borderoul mapei, la capitolul “componenţa mapei”.
Trebuie să aveţi în vedere că, la încheierea perioadei de colectare a datelor, veţi înscrie pe Borderoul mapei,
numărul formularelor completate, necompletate sau anulate şi veţi restitui întreaga mapă recenzorului şef,
care va semna de primire;
2. verificaţi conţinutul mapei pe baza “Borderoului mapei” şi semnaţi de primire;
3. studiaţi şi aprofundaţi instrucţiunile din manualul personalului de recensământ;
4. efectuaţi în ziua de 19 octombrie 2011 vizita preliminară a sectorului de recensământ;
5. însemnaţi pe hartă clădirile din sector identificate ca noi în teren sau pe cele demolate;
6. veţi face o planificare a vizitelor în gospodării având în vedere ca acestea să fie uniform repartizate pe
parcursul întregii perioade de înregistrare. Veţi planifica şi o rezervă de timp necesară pentru cazurile în care
se impune revenirea la unele adrese pe care nu le-aţi putut contacta la prima vizită;
7. veţi efectua în perioada 20 – 31 octombrie 2011 înregistrarea în formularele de recensământ a datelor
pentru întreaga populaţie, pentru locuinţe şi clădiri, cu respectarea întocmai a indicaţiilor din prezentul
manual;
8. veţi avea grijă de tot materialul de recensământ primit (formulare completate, necompletate sau anulate,
manual etc.), astfel încât la sfârşitul perioadei de colectare a datelor, suma formularelor completate,
necompletate şi a celor anulate să fie egală cu cea a formularelor primite. Nu trebuie să rupeţi sau să
distrugeţi formulare, chiar dacă le-aţi completat greşit. În acest caz, acestea se anulează şi se păstrează în
vederea predării ulterioare;
9. trebuie să verificaţi zilnic calitatea datelor înregistrate şi modul de completare a tuturor caracteristicilor
din formulare, inclusiv numerotarea în ordinea completării lor, conform precizărilor din manual;
10. veţi raporta recenzorului şef, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, situaţia înregistrărilor efectuate;
11. veţi efectua, după terminarea înregistrărilor pe teren, codificarea datelor conform indicaţiilor din manual şi
centralizarea datelor în formulare CL, CP, CELR şi CM (în perioada 1 şi 2 noiembrie 2011), conform
indicaţiilor metodologice prevăzute.
16
12. veţi completa formularul PR – Fişa personalului de recensământ;
13. veţi verifica numerotarea formularelor de recensământ în mapă (în ordine, pe măsura completării lor,
conform indicaţiilor din manual);
14. veţi utiliza pentru înregistrare doar pixul cu pastă (nu creion)
15. veţi preda mapa şi conţinutul acesteia recenzorului şef la data stabilită împreună cu acesta, pe baza
“Borderoului mapei” şi veţi semna de predare.
2. RECENZORUL ŞEF
ROLUL RECENZORULUI ŞEF
coordonează, îndrumă şi verifică lucrările efectuate de recenzorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei de
recensământ, respectiv al circumscripţiei de recensământ repartizate (împreună cu responsabilul de circumscripţie).
În vederea însuşirii temeinice a precizărilor metodologice şi organizatorice, veţi studia cu atenţie toate
formularele de recensământ şi indicaţiile din “Manualul personalului de recensământ”.
ATRIBUŢII
In perioada premergătoare şi în cea de înregistrare efectivă a datelor în formulare
1. veţi primi mapele cu materialele de recensământ de la comisia municipală, orăşenească sau comunală;
verificaţi conţinutul acestora şi îl confruntaţi cu datele înscrise în capitolul II al “Borderoului mapei”;
2. completaţi capitolul I - “Componenţa sectorului de recensământ” - din borderoul fiecărei mape pe baza
Borderoului însoţitor al hărţii;
3. distribuiţi în săptămâna premergătoare vizitei preliminare mapele de recensământ recenzorilor pe care îi
coordonaţi şi le încredinţaţi prin identificare pe teren sectorul de recensământ;
4. acordaţi atenţie deosebită soluţionării unor probleme legate de stabilirea limitelor sectoarelor de
recensământ, pentru evitarea oricăror omisiuni de clădiri şi locuinţe; în cazuri deosebite, apelaţi la membrii
Secretariatul Tehnic local pentru rezolvarea problemelor;
5. verificaţi în teren limitele fiecărui sector de recensământ al secţiei de care răspundeţi şi dacă graniţele
sectoarelor adiacente sunt bine delimitate;
6. identificaţi şi sesizaţi dacă există zone ale localităţii care nu sunt incluse pe harta nici unui sector sau,
dimpotrivă, dacă există zone incluse în două hărţi distincte;
7. organizaţi în ziua în care recenzorii efectuează vizita preliminara programul de întâlniri cu recenzorii
pentru:
- lămurirea şi punerea la punct a ultimelor detalii metodologice şi organizatorice înaintea începerii
lucrărilor de înregistrare;
- a primi situaţia înregistrărilor din fiecare zi (persoane, locuinţe şi clădiri); comunicaţi zilnic comisiei
locale de recensământ situaţia înregistrărilor;
8. solicitaţi comisiei locale de recensământ şi luaţi măsuri pentru înlocuirea imediată a recenzorilor care
absentează în perioada de înregistrare din diverse motive (boală, accident, deces, renunţare), cu recenzori
de rezervă; Până la înlocuirea recenzorului respectiv, veţi efectua înregistrarea în sectorul său de
recensământ;
9. verificaţi zilnic calitatea şi ritmul de desfăşurare a lucrărilor, dând indicaţii metodologice unitare şi luând
măsuri pentru evitarea rămânerilor în urmă în unele sectoare de recensământ;
17
10. orice caz special rezolvat semnalaţi-l tuturor recenzorilor pe care îi coordonaţi - pot avea situaţii
similare;
11. ţineţi legătura cu comisiile de recensământ municipale, orăşeneşti şi comunale, pentru lămurirea şi
rezolvarea tuturor problemelor apărute în perioada de înregistrare;
12. în cazul clădirilor de tip bloc cu peste 120 locuinţe în care este necesară formarea a două sau mai multe
sectoare de recensământ, veţi instrui recenzorii din sectoarele respective, asupra modului de efectuare
a recenzării şi veţi înscrie în borderoul mapei la capitolul I - “Componenţa sectorului de recensământ” -
numerele de ordine ale locuinţelor (ale apartamentelor) care fac obiectul fiecărui sector de
recensământ;
13. colectaţi de la recenzorii pe care îi coordonaţi şi transmiteţi, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, situaţia
înregistrărilor efectuate;
14. controlaţi şi îndrumaţi activitatea recenzorilor, atât în perioada vizitei preliminare, cât şi în perioada de
înregistrare a datelor;
15. însoţiţi recenzorii în zonele unde aceştia au întâmpinat dificultăţi în desfăşurarea interviurilor şi
încercaţi să convingeţi populaţia să participe la recensământ; dacă şi încercările dvs. eşuează, veţi cere
sprijinul responsabilului de circumscripţie/coordonator pentru găsirea altor soluţii.
În perioada centralizării datelor (ulterioară perioadei de înregistrare)
16. organizaţi controlul şi îndrumarea lucrărilor de verificare, codificare şi centralizare a datelor, efectuate de
către recenzori;
17. verificaţi modul de completare a formularelor şi a recapitulaţiilor din formularele de înregistrare;
18. pe măsură ce acţiunea de înregistrare, codificare şi centralizare a populaţiei şi locuinţelor din sectoarele de
recensământ care compun secţia dvs. de recensământ se apropie de sfârşit, preluaţi de la recenzori
mapele cu materialele de recensământ, verificaţi numărul de formulare predate (completate, nefolosite
şi anulate) şi semnaţi de primire în borderoul mapei;
19. verificaţi modul de înregistrare şi centralizare a datelor în formulare, precum şi numerotarea acestora,
respectiv aşezarea în mapă a materialelor de recensământ;
20. în momentul predării, verificaţi numărul de formulare (completate, nefolosite şi anulate) predate de către
fiecare recenzor;
21. după încheierea lucrărilor în toate sectoarele de recensământ din cadrul secţiei de care răspundeţi, veţi
verifica dacă numărul de mape este acelaşi cu numărul de sectoare de care răspundeţi; totodată, vă
veţi asigura că în interiorul fiecărei mape întregul material de recensământ este prezent şi este aşezat
conform instrucţiunilor;
22. completaţi formularul PR – Personalului de recensământ cu date personale, pe care îl veţi preda
împreună cu celelalte materiale de recensământ (inclusiv materialele pentru instruire);
23. veţi preda în dimineaţa zilei de 7 noiembrie 2011 mapele sectoarelor care compun secţia de
recensământ, după caz, comisiei de recensământ comunale (orăşeneşti) sau responsabilului de
circumscripţie; în acelaşi timp,
24. veţi participa împreună cu membrii comisiei locale de recensământ, la verificarea materialului de
recensământ;
18
3. RESPONSABILUL DE CIRCUMSCRIPŢIE
GHID DE CONDUITĂ
Pe durata recensământului veţi fi un angajat al statului. Arătaţi consideraţie pentru persoanele pe care le
contactaţi. Îmbrăcaţi-vă corespunzător. Nu delegaţi sarcinile dumneavoastră altcuiva. Respectaţi
următoarele instrucţiuni:
fiţi manierat - pe tot parcursul recensământului trebuie să fiţi sobru si să vă purtaţi cu delicateţe;
prezentaţi-vă şi legitimaţi-vă - trebuie să vă prezentaţi arătând legitimaţia dumneavoastră;
nu intraţi în locuinţă fără a fi invitat de capul gospodăriei;
atunci când sunteţi pe teren împreună cu unul dintre recenzorii şefi (pentru a rezolva o situaţie delicată,
de exemplu), explicaţi motivul vizitei dumneavoastră şi explicaţi importanţa participării la
recensământ;
trebuie să menţineţi o relaţie bună cu recenzorii, recenzorii şefi şi comisia locală de recensământ.
ROLUL RESPONSABILULUI DE CIRCUMSCRIPŢIE coordonează, îndrumă şi verifică modul în care materialele de recensământ au fost completate, numerotate,
codificate şi verificate de către recenzorii şi recenzorii şefi din cadrul circumscripţiei de recensământ care i-a
fost atribuită.
ATRIBUŢII
Înaintea începerii recenzării:
1. pentru a vă îndeplini una dintre atribuţiile legate de asistenţa metodologică şi organizatorică pe care
urmează să o acordaţi recenzorilor şefi, respectiv recenzorilor, trebuie să studiaţi Manualul
personalului de recensământ (doar însuşindu-vă pe deplin toate aceste instrucţiuni, veţi putea să
furnizaţi lămuriri corecte);
2. trebuie să vă familiarizaţi cu graniţele zonei dumneavoastră (circumscripţia);
acordaţi atenţie deosebită soluţionării unor probleme legate de stabilirea limitelor
circumscripţiei de recensământ, respectiv ale sectoarelor componente, pentru evitarea oricăror
omisiuni de clădiri şi locuinţe;
verificaţi în teren limitele circumscripţiei de recensământ atribuite şi dacă graniţele sectoarelor
adiacente sunt bine delimitate;
3. ţineţi legătura cu comisiile de recensământ municipale, orăşeneşti şi comunale şi cu Secretariatul
Tehnic Judeţean pentru lămurirea şi rezolvarea unitară a tuturor problemelor apărute în perioada de
înregistrare;
4. trebuie să susţineţi toate aspectele logistice din circumscripţia care v-a fost atribuită;
ATENŢIE!
Controlarea şi monitorizarea recenzorilor şefi pe care îi aveţi în subordine permite obţinerea
de rezultate bune la sfârşit.
19
5. stabiliţi programul de întâlnire cu recenzorii şefi la sfârşitul fiecărei zile pentru a primi situaţia
persoanelor, a locuinţelor şi a clădirilor înregistrate; comunicaţi zilnic comisiei locale de recensământ
situaţia înregistrărilor;
În timpul recenzării:
6. trebuie să verificaţi dacă sarcinile recenzorilor şefi sunt îndeplinite corespunzător;
7. acordaţi asistenţă recenzorilor şefi
în rezolvarea unor situaţii mai dificile şi, în cazuri deosebite, apelaţi la ajutorul Comisiei
Judeţene de Recensământ, a organelor administraţiei locale şi la Secretariatul Tehnic Central
pentru rezolvarea acestora;
să desfăşoare o muncă eficientă;
8. realizaţi controale pentru a vă asigura că sunt minuţioşi în activitatea lor;
După recenzare:
9. organizaţi şi primiţi de la recenzorii şefi, în zilele de 7 şi 8 noiembrie 2011, mapele sectoarelor
care compun secţia de recensământ a fiecăruia,
10. controlaţi dacă recenzorii şi recenzorul şef au aplicat corect indicaţiile din manual în secţia de
recensământ în care au apărut clădiri de locuit de tip bloc cu peste 120 locuinţe;
11. verificaţi dacă formularele de înregistrare sunt completate corect şi la toate caracteristicile,
respectiv dacă răspunsurile prevăzute sunt codificate;
12. verificaţi dacă, pentru circumscripţia de recensământ de care răspundeţi, centralizatoarele sunt
completate corect, urmărind dacă au fost respectate indicaţiile date pentru recenzorii şefi;
13. întocmiţi formularul PR cu date personale, pe care îl predaţi comisiei de recensământ respective,
împreună cu formularele PR completate de recenzorii şefi şi de recenzori, precum şi întregul material
de recensământ.
20
PLANUL DE ACTIVITĂŢI
În tabelul de mai jos găsiţi calendarul principalelor activităţi care trebuie să fie realizate de responsabilii de
circumscripţie sau coordonatori. Trebuie să vă organizaţi munca astfel încât să respectaţi strict perioada de
timp stabilită pentru fiecare activitate.
Nr. crt.
Activitatea Descrierea activităţilor Ziua/
perioada de timp
1 ÎNAINTE DE RECENZARE
1.1 Participarea la instruire Însuşiţi-vă Manualul personalului de recensământ
(instrucţiuni pentru recenzor, recenzor şef şi responsabil
de circumscripţie).
15 – 30.09.2011
1.2 Distribuirea materialelor
de recensământ pentru
instruire
La instruire veţi primi formulare de recensământ
completate cu exemple, pentru a putea înţelege mai uşor
modul de completare a acestora.
în prima zi a instruirii
1.3 Distribuirea materialelor
de recensământ
- Primiţi materialele de recensământ pentru
circumscripţia dvs. şi controlaţi dacă sunt complete.
- Distribuiţi materialele către recenzorii şefi care se
află în subordinea dvs.
- Supervizaţi distribuirea materialelor de către aceştia
către recenzori.
10 – 17.10 2011
1.4 Studiul Manualului
personalului de
recensământ
- Trebuie să vă familiarizaţi cu toate conceptele şi
definiţiile referitoare la modul în care trebuie să
acţionaţi pe teren.
- Trebuie să studiaţi atent conţinutul formularelor care
vor fi folosite la recensământ.
- Asiguraţi-vă că toate neclarităţile au fost lămurite în
timpul sesiunilor de instruire, sau dacă nu, mai aveţi
încă timp să întrebaţi secretariatul tehnic, pentru
lămuriri suplimentare.
de când primiţi
materialele până pe 18
octombrie 2011
1.5 Vizita preliminară 19 .10. 2011
1.5.1 Supervizarea primei vizite Asiguraţi-vă că recenzorii şi recenzorii şefi sunt
familiarizaţi cu graniţele sectoarelor, respectiv secţiilor de
recensământ atribuite.
1.5.2 Supervizarea organizării
muncii de teren
- Verificaţi împreună cu recenzorii şefi numărul de
locuinţe din fiecare sector de recensământ.
- Raportaţi eventualele probleme apărute în
componenţa unui sector (dacă este prea mare, prea
mic, dacă se suprapune cu un altul etc.).
- Stabiliţi un sistem de raportare credibil – un program
cât mai funcţional de întâlniri cu recenzorii şefi
pentru raportările zilnice.
- Îndemnaţi recenzorii şefi să stabilească un program
de întâlniri cu recenzorii, similar celui al dvs., dar
decalat, astfel încât aceştia să facă raportarea la
timp.
19 .10. 2011
21
2 ÎN TIMPUL RECENZĂRII
2.1 Comunicarea cu recenzorii
şefi
Ţineţi permanent legătura cu controlorii dumneavoastră.
Asiguraţi-vă că:
- deţin toate documentele necesare;
- îi controlează pe recenzori pe teren;
- îşi îndeplinesc toate sarcinile corespunzător.
Zilnic
20 – 31.10.2011
2.2 Verificarea acoperirii şi a
calităţii
Verificaţi zona acoperită de recenzori pe baza rapoartelor
zilnice trimise dumneavoastră de către recenzorii şefi.
Zilnic
20 – 31.10.2011
2.3 Furnizarea de asistenţă în
cazurile dificile
Sprijiniţi recenzorii şefi în orice problemă cu care s-ar
putea confrunta şi încercaţi să soluţionaţi cazurile dificile.
Zilnic
20 – 31.10.2011
2.4 Furnizarea de materiale de
recenzare suplimentare
Furnizaţi materiale suplimentare recenzorilor, dacă este
nevoie (ţineţi evidenţa tuturor materialelor suplimentare
înmânate recenzorilor).
Zilnic
20 – 31.10.2011
2.5 Raportarea către
secretariatul tehnic/
comisia de recensământ
locală
Comunicaţi informaţii zilnice cu privire la stadiul recenzării
şi raportaţi imediat eventualele probleme.
Zilnic
20 – 31.10.2011
3 DUPĂ RECENZARE
3.1 Verificarea completării
formularelor de
înregistrare, a
centralizatoarelor
- Verificaţi dacă formularele (de înregistrare, de
centralizare) au fost completate corect.
- Cereţi-le recenzorilor şefi să le completeze, dacă este
cazul.
9 – 11.11.2011
3.3 Predarea instrumentarului
de recensământ
Predaţi toate materialele de recensământ la comisia
locală de recensământ, în vederea păstrării lor în spaţiul
stabilit.
13 – 19.11.2011
3.4 Completarea formularului
PR
întocmiţi formularul PR cu date personale, pe care îl
predaţi comisiei de recensământ respective, împreună cu
formularele PR completate de recenzorii şefi şi de
recenzori, precum şi întregul material de recensământ.
19.11.2011
22
CAPITOLUL III – FORMULARELE DE RECENSĂMÂNT
TIPURI DE FORMULARE
A. FORMULARE DE ÎNREGISTRARE
1. Formular LC – Locuinţă, Clădire
2. Formular G – Gospodărie
3. Formular P – Persoană (formular individual)
4. Formular PPI – Persoane Plecate pentru o Perioadă Îndelungată
5. Formular TP – Persoane Temporar Prezente
6. Formular M – Persoane de 15 ani şi peste, plecate în străinătate
7. Formular SC – Spaţiul Colectiv de locuit
B. FORMULARE DE CENTRALIZARE2
1. Formular CL – Centralizator clădiri şi locuinţe din sectorul de recensământ
2. Formular CP – Centralizator persoane din sectorul de recensământ
3. Formular CELR – Centralizator – populaţia după etnie, limbă maternă şi religie din sectorul de
recensământ
4. Formular CM – Centralizator persoane plecate în străinătate
C. FORMULARE AUXILIARE
1. Formular PR – Fişa personalului de recensământ
2. Formularul BM – Borderoul mapei, care cuprinde Componenţa sectorului de recensământ şi conţinutul
mapei
D. FORMULARE GHID3
1. Formular LC_ghid – Locuinţă, Clădire
2. Formular P_ghid – Persoană
3. Formular G_ghid – Gospodărie
4. Formular PPI_ghid – Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată
5. Formular TP_ghid – Persoane temporar prezente
6. Formular M_ghid – Persoane de 15 ani şi peste, plecate în străinătate
7. Formular SC_ghid – Spaţii colective de locuit
2 se întocmesc la nivelul fiecărui sector de recensământ 3 formularele ghid sunt concepute pentru a uşura activitatea de înregistrare a recenzorului
23
ÎN CE SITUAŢIE SE FOLOSESC ŞI CE SE ÎNREGISTREAZĂ ÎN FIECARE FORMULAR?
A. FORMULARE DE ÎNREGISTRARE
1. în formularul LC veţi înregistra locuinţele convenţionale şi alte unităţi de locuit,
indiferent dacă acestea sunt situate în clădiri de locuit, în clădiri cu altă
destinaţie sau în spaţii colective de locuit;
2. în formularul P - veţi înregistra fiecare persoană prezentă sau temporar
absentă pentru o perioadă mai mică de 12 luni din locuinţe (convenţionale sau
neconvenţionale) şi din spaţii colective de locuit;
3. în formularul G veţi înregistra persoanele prezente şi temporara absente din
fiecare gospodărie;
4. în formularul PPI veţi înregistra persoanele plecate din gospodărie pentru o
perioadă îndelungată, de cel puţin 12 luni;
5. în formularul TP veţi înregistra persoanele temporar prezente în gospodărie
(venite pentru mai puţin de 12 luni) şi pe acelea din spaţiile colective de locuit,
de tip hotel;
6. în formularul M veţi înregistra toate persoanele de 15 ani şi peste absente
din gospodării (temporar absente şi/sau plecate pentru o perioadă
îndelungată), plecate în străinătate; veţi completa doar pentru persoanele din
locuinţe, nu şi pentru cele din spaţiile colective de locuit;
7. în formularul SC veţi înregistra toate spaţiile colective de locuit.
Veţi completa aceste formulare în funcţie de tipul sectorului de recensământ pe care îl aveţi atribuit:
- alcătuit numai din locuinţe, caz în care veţi completa câte un formular LC pentru fiecare locuinţă, câte un
formular G pentru fiecare gospodărie din locuinţă, câte un formular P pentru fiecare persoană prezentă sau
temporar absentă din fiecare gospodărie, un formular PPI pentru persoanele plecate pentru o perioadă
îndelungată şi un formular TP pentru persoane temporar prezente;
- alcătuit numai din spaţii colective de locuit – caz în care veţi completa câte un formular SC pentru fiecare
spaţiu colectiv de locuit, iar persoanele din acestea vor fi înregistrate fie pe formulare P (cazul căminelor
studenţeşti, azilelor de bătrâni etc.), fie pe formulare TP (cazul hotelurilor, spitalelor etc.);
- alcătuite din locuinţe şi spaţii colective de locuit, caz în care se completează formular LC pentru fiecare
locuinţă (şi formularele G, P, PPI şi TP aferente fiecărei locuinţe) şi formular SC pentru fiecare spaţiu colectiv
de locuit (şi formularele P sau TP aferente persoanelor din fiecare spaţiu colectiv de locuit).
24
B. FORMULARE DE CENTRALIZARE
1. în formularul CL veţi înscrie toate clădirile, locuinţele, alte unităţi de locuit şi
spaţiile colective de locuit, înregistrate în formularele de recensământ LC şi
SC din mapă;
2. în formularul CP veţi înscrie date privind gospodăriile şi persoanele
înregistrate în formularele LC şi SC din mapa respectivă;
3. în formularul CELR veţi înscrie populaţia stabilă (persoanele prezente şi
temporar absente) din sectorul de recensământ, grupată după caracteristicile
etno-culturale: etnie, limbă maternă, respectiv religie;
4. în formularul CM veţi înscrie datele privind persoanele de 15 ani şi peste,
plecate în străinătate (temporar sau pe perioadă îndelungată), înregistrate în
gospodăriile sectorului de recensământ (indiferent unde sunt acestea - în
locuinţe convenţionale, în alte unităţi de locuit sau în spaţii colective de locuit).
Veţi completa toate aceste formulare centralizatoare, într-un singur exemplar, pentru sectorul dvs. de
recensământ.
Veţi înscrie în centralizatoarele CL, CP, CM datele din caseta de recapitulaţie a fiecărui formular LC, SC, pe câte
un rând separat, în ordinea numerotării formularelor din mapă.
C. FORMULARELE AUXILIARE
1. în formularul PR, fiecare dintre cei care fac parte din personalul de
recensământ va completa date referitoare la propria persoană.
2. Formularul BM – Borderoul mapei - se va completa de către coordonatorul la
nivel de localitate care va înscrie componenţa4 fiecărui sector de recensământ
şi numărul de formulare din mapă, pe tipuri, formulare care se vor găsi în
mapă la predare, după înregistrare (completate, necompletate, anulate).
4 Componenţa sectorului de recensământ poate fi eventual furnizată/identificată şi din borderoul însoţitor al hărţii sectorului de recensământ
25
COMPLETAREA FORMULARELOR
CUM TREBUIE SĂ FIE FORMULATE ÎNTREBĂRILE
Calitatea şi cantitatea informaţiilor colectate la recensământ depind în cea mai mare măsură de pregătirea şi de
felul de a acţiona al dumneavoastră, recenzorii.
Trebuie să adresaţi întrebările, fie persoanei în cauză, fie unui membru al gospodăriei care răspunde pentru acea
persoană. În acest din urmă caz, este important ca atunci când citiţi întrebările cu voce tare să adaptaţi
formularea în consecinţă. De exemplu, dacă numele persoanei referitor la care se pun întrebările este Popescu
Ion şi vă adresaţi direct lui, veţi întreba „care este data Dv. de naştere?”, spre deosebire de situaţia în care nu vă
adresaţi direct lui, când veţi întreba: „care este data de naştere a lui Popescu Ion?” etc.
Reguli generale de înregistrare în formularele de recensământ:
puneţi toate întrebările care sunt incluse în formulare şi doar pe acestea;
citiţi întrebarea şi aşteptaţi răspunsul. Acolo unde există, menţiunile scrise în
paranteze vor fi, de asemenea, citite integral;
nu schimbaţi ordinea întrebărilor;
nu schimbaţi formularea întrebărilor. În cazul în care trebuie să repetaţi o
întrebare cu cuvinte diferite de cele scrise în chestionar, aveţi grijă să nu
schimbaţi sensul întrebării şi furnizaţi doar informaţiile strict necesare pentru a
o clarifica şi prin urmare indispensabile pentru a obţine un răspuns exact;
nu influenţaţi în niciun fel răspunsurile date de respondent. Atunci când
puneţi întrebările trebuie să fiţi neutru în legătură cu posibilele răspunsuri;
nu presupuneţi niciodată că ştiţi răspunsul, puneţi întotdeauna
întrebarea şi înregistraţi fidel răspunsul dat de respondent, fără interpretări
sau asimilări;
dacă răspunsul primit nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute în
chestionar, veţi iniţia un dialog suplimentar pentru a lămuri ce a înţeles
interlocutorul. Dacă şi în urma acestor demersuri se obţine un răspuns care
nu este prevăzut în formular, nu se va forţa răspunsul prin asimilare cu unul
dintre cele precodificate, ci va fi rezumat în cuvinte.
Nu toate întrebările se aplică tuturor.
Există două modalităţi
prin care veţi afla la ce
întrebări trebuie să
răspundă fiecare
persoană:
citiţi instrucţiunile care însoţesc o întrebare sau un grup de întrebări -
aceste instrucţiuni vă vor spune exact ce persoane trebuie să răspundă la
acea întrebare sau la acel grup de întrebări (de exemplu, în formularul P -
Persoană – pct. 6 - „Anul căsătoriei” - se completează numai pentru femeile
căsătorite);
urmăriţi cu atenţie instrucţiunile „se trece la punctul...” - de exemplu, în
formularul P - Persoană la pct. 5 – Starea civilă, dacă răspunsul este
necăsătorit, văduv, divorţat - instrucţiunea scrisă pe chestionar - se trece la
pct. 7 - vă spune să săriţi peste întrebarea 6 şi să treceţi direct la întrebarea 7.
26
Pe tot parcursul vizitelor,
recenzorul trebuie să
îndeplinească
următoarele condiţii:
să se asigure că interlocutorul este atent şi a înţeles cât mai exact la ce se
referă întrebările;
să repete întrebările şi să dea explicaţii suplimentare în cazul apariţiei oricăror
neînţelegeri;
să nu influenţeze alegerea răspunsului, sugerându-l fără să fie cazul sau
dirijându-l în baza aprecierii sale personale (izvorâtă din răspunsuri
anterioare, din intuiţie sau pe baza unor aparenţe);
să evite situaţiile tensionate şi cele care ar putea declanşa orice gen de
conflict.
CUM TREBUIE SĂ FIE FĂCUTE CORECŢIILE
La completarea formularelor, folosiţi un pix cu pastă neagră sau albastră, scrieţi clar, citeţ şi curat, cu majuscule
încercând să evitaţi să faceţi greşeli atunci când înscrieţi răspunsurile. Dacă totuşi faceţi o greşeală, răspunsul
greşit trebuie tăiat complet şi trebuie inserat cel corect.
Dacă faceţi greşeli în înregistrarea răspunsurilor la întrebările privind caracteristicile etnoculturale (etnia,
limba maternă, respectiv religia), va trebui să completaţi un nou formular de recensământ.
În plus, trebuie să luaţi în calcul posibilitatea completării unui nou formular în cazul în care aţi făcut numeroase
corecţii la mai multe întrebări şi răspunsurile date de respondent sunt greu de citit în etapele ulterioare de
prelucrare. Trebuie însă să aveţi în vedere că numărul formularelor de rezervă este limitat.
CUM SE COMPLETEAZĂ DIFERITELE TIPURI DE ÎNTREBĂRI
Majoritatea întrebărilor au răspunsuri prestabilite din care, de regulă, doar unul poate fi ales de
respondent. În acest caz, marcaţi cu X codul corespunzător răspunsului dat de respondent.
Unele întrebări au răspunsuri prestabilite, alături de opţiuni deschise.
De exemplu, în formularul P – la punctul 22.1 – Cetăţenia - dacă răspunsul dat de respondent nu coincide cu
răspunsul prestabilit (adică, în exemplul nostru, „România”) trebuie să scrieţi pe rândul „Altă cetăţenie”, care este
aceasta, clar şi cu majuscule.
Unele întrebări au răspunsuri prestabilite şi permit răspunsuri multiple.
De exemplu, în formularul LC –- la punctul 23 - Reabilitarea termică a locuinţei s-a realizat prin..., apare deasupra
titlului întrebării menţiunea că se pot alege mai multe variante de răspuns. Veţi înregistra toate răspunsurile date
de respondent prin bifarea tuturor codurilor corespunzătoare situaţiei în care se află locuinţa recenzată.
Unele întrebări sunt întrebări deschise, la care vi se cere să înregistraţi direct răspunsul respondentului (adică,
răspunsurile nu sunt prestabilite):
De exemplu: în formularul P – la punctul 26.1 Denumirea şi profilul instituţiei de învăţământ absolvită de cel mai
înalt nivel. Veţi înscrie răspunsul clar şi cu majuscule.
Unele întrebări necesită înscrierea unor cifre în interiorul căsuţelor
de exemplu, în formularul P la punctul 4 - data naşterii sau punctul 6 – anul căsătoriei. Veţi înscrie cifrele clar.
27
A. FORMULARELE DE ÎNREGISTRARE
CÂND TREBUIE COMPLETATE ANUMITE FORMULARE?
ETAPE DE URMAT ÎNAINTEA ÎNCEPERII ÎNREGISTRĂRII:
1. VA TREBUI SĂ STABILIŢI COMPONENŢA LOCUINŢEI:
numărul total al persoanelor din locuinţă - trebuie să identificaţi toate persoanele care trăiesc în aceeaşi
locuinţă şi apoi aflaţi dacă toţi aparţin aceleiaşi gospodării (se gospodăresc împreună) sau aparţin unor
gospodării diferite care locuiesc în aceeaşi locuinţă;
încadrarea fiecărei persoane din locuinţă, în funcţie de situaţia în care se află la momentul recensământului,
într-una dintre cele 4 categorii de persoane – pentru a putea şti ce tipuri de formulare veţi completa în
locuinţa respectivă:
- persoanele prezente – pe care le veţi înregistra pe formulare P;
- persoanele temporar absente (plecate pentru o perioadă mai mică de 12 luni) – pe care le veţi
înregistra pe formulare P;
- persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată (plecate pentru o perioadă de cel puţin 12
luni) – pe care le veţi înregistra pe formulare PPI;
- persoanele temporar prezente (venite pentru o perioadă mai mică de 12 luni) – pe care le veţi
înregistra pe formulare TP;
câte gospodării sunt în locuinţă (pentru a şti câte formulare G veţi folosi în acea locuinţă – de exemplu,
dacă în locuinţă sunt 2 gospodării, veţi folosi 2 formulare G, câte unul pentru fiecare dintre ele);
Pentru a stabili cărei gospodării aparţine fiecare persoană sau dacă există mai mult de o gospodărie la
aceeaşi adresă, va trebui să întrebaţi dacă toate persoanele care trăiesc în acea locuinţă se
gospodăresc împreună.
Chiar şi membrii unei familii extinse pot forma de fapt gospodării separate (cum ar fi copiii
căsătoriţi care au propriii lor copii, dacă îşi asigură hrana şi alte elemente esenţiale traiului
separat de părinţii lor, adică se gospodăresc separat de părinţii lor) - în acest caz, va trebui să
recenzaţi separat fiecare gospodărie, folosind câte un formular G separat pentru fiecare;
Dacă, dimpotrivă, îşi unesc parţial sau integral veniturile, aceasta înseamnă că toţi fac parte din
aceeaşi gospodărie şi îi veţi recenza folosind un singur formular G;
dacă locuinţa este ocupată (de cel puţin o persoană prezentă sau temporar absentă) sau neocupată
(veţi considera neocupată şi locuinţa în care veţi găsi doar persoane temporar prezente);
numărul persoanelor din fiecare gospodărie din locuinţă.
După ce aţi stabilit componenţa locuinţei, cu toţi paşii enunţaţi mai sus, veţi extrage din mapa dvs. formularele
necesare pentru înregistrarea locuinţei, a gospodăriilor şi a persoanelor din acea locuinţă.
28
2. VEŢI COMPLETA FORMULARUL LC – LOCUINŢĂ, CLĂDIRE
datele de identificare şi
datele privind locuinţa şi clădirea (datele despre clădire le veţi completa o singură dată, pe
formularul primei locuinţe din clădire).
3. VEŢI COMPLETA FORMULARUL G pentru fiecare gospodărie din locuinţa respectivă (în care veţi înscrie
doar persoane prezente şi/sau temporar absente5).
4. VEŢI COMPLETA FORMULARUL P pentru fiecare persoană prezentă şi/sau temporar absentă din
gospodărie, având în faţă formularul G al gospodăriei din care fac parte persoanele respective (pentru a
înregistra persoanele în ordinea înscrisă în formularul G).
După ce aţi terminat de completat formularul P pentru ultima persoană înscrisă în formularul G - în Lista
persoanelor din gospodărie, dacă există persoane plecate pentru o perioadă îndelungată în locuinţa respectivă
treceţi la formularul PPI . Dacă există şi persoane temporar prezente, completaţi şi formulare TP pentru acestea.
Aveţi mereu grijă SĂ CORELAŢI FORMULARELE ŞI DATELE ÎNSCRISE ÎN ACESTEA:
de exemplu,
dacă într-o locuinţă există o singură gospodărie formată din 2 persoane prezente, 1 persoană plecată pentru o
perioadă îndelungată şi una temporar prezentă - trebuie să verificaţi, în final dacă:
aţi completat 2 formulare P, 1 formular PPI (o coloană – aferentă unei persoane), 1 formular TP (un rând
aferent unei persoane);
numărul persoanelor din locuinţă, pe categorii de persoane, înscris la punctul 2 din formularul LC = numărul
persoanelor, pe categorii, înscris în partea dreaptă sus din formularul G.
5. În final, veţi face RECAPITULAŢIA PERSOANELOR ÎNSCRISE ÎN LOCUINŢA RESPECTIVĂ.
6. VEŢI COMPLETA FORMULARUL M pentru fiecare persoană de 15 ani şi peste, absentă din gospodărie,
plecată în străinătate, indiferent dacă persoana este înregistrată într-un formular P sau într-un formular PPI,
având mereu grijă să corelaţi informaţiile din formulare.
Adresaţi întrebările direct capului gospodăriei sau, în absenţa acestuia, oricărui membru adult al gospodăriei
care cunoaşte informaţiile solicitate.
Completaţi formularele de înregistrare în prezenţa persoanelor recenzate. La finalul înregistrării:
veţi citi în prezenţa persoanelor recenzate informaţiile înscrise, spre a se convinge că înregistrarea s-a făcut
corect, fără omisiuni şi interpretări, şi că ele corespund declaraţiilor făcute;
nu uitaţi să mulţumiţi pentru timpul acordat şi pentru răspunsurile furnizate şi să rugaţi capul gospodăriei sau
persoana care a făcut declaraţiile să semneze pentru conformitatea răspunsurilor.
5 cu excepţiile menţionate la descrierea formularului G
29
1. FORMULARUL LC
LC este primul formular care trebuie completat în timpul etapei de înregistrare în locuinţele convenţionale sau
neconvenţionale. Veţi completa câte un formular LC pentru fiecare locuinţă (ocupată sau neocupată),
indiferent dacă locuinţele sunt situate în clădiri de locuit, în clădiri cu altă destinaţie sau în spaţii colective de locuit.
NU se vor înregistra locuinţele care la momentul de referinţă al recensământului sunt folosite în totalitate în
scopuri profesionale, comerciale etc.
Va trebui să completaţi, aşadar, un formular LC pentru:
- fiecare locuinţă convenţională (a se vedea definiţia de mai jos);
- fiecare „altă unitate de locuit” cu unul sau mai mulţi locatari (a se vedea definiţia de mai jos).
Astfel, locuinţele convenţionale trebuie recenzate oricum, fie că sunt ocupate de locatari obişnuiţi, fie că nu, iar
alte unităţi de locuit trebuie recenzate doar dacă sunt ocupate de cel puţin o persoană prezentă sau
temporar absentă.
Dacă o locuinţă este neocupată (nu este nimeni acasă), veţi trece la următoarea şi vă veţi nota pe cea
neînregistrată pentru a putea reveni să o înregistraţi.
În diagrama următoare sunt reprezentate tipurile de locuire pentru întreaga populaţie.
Pentru a încadra corect locuinţele în categoriile şi subcategoriile lor, va trebui să înţelegeţi foarte corect diferitele
DEFINIŢII ale acestora, după cum urmează:
LOCUINŢA CONVENTIONALĂ este o unitate distinctă din punct de vedere funcţional, alcătuită din
una sau mai multe camere de locuit, prevăzută, în general, cu
dependinţe (bucătărie, baie etc.) şi/sau cu alte spaţii de deservire
(cămări, debarale etc.), independentă de alte locuinţe sau spaţii,
având intrare separată, indiferent dacă este ocupată de una sau mai
multe gospodării sau neocupată.
TIPURI DE LOCUIRE
Locuinţe
convenţionale
Alte unităţi de
locuit
Spaţii colective de
locuit
Persoane fără
adăpost fără nici o reşedinţă
Locuinţe convenţionale
ocupate
Locuinţe sezoniere sau
secundare
Alte locuinţe neocupate
30
LOCUINŢA CONVENTIONALĂ
(continuare)
O locuinţă:
este distinctă dacă este înconjurată de pereţi şi este prevăzută cu un
acoperiş astfel încât o persoană sau un grup de persoane să se poată
izola de alte persoane pentru a dormi, a pregăti şi lua masa sau pentru
a se proteja de intemperii şi de pericolele mediului înconjurător;
este independentă dacă dispune de acces direct din stradă sau printr-un
spaţiu public sau comun (o scară, un culoar, o galerie, un teren public).
Cu alte cuvinte, ocupanţii pot intra şi ieşi fără să treacă prin spaţiul altei
gospodării.
apartamentul alcătuit din una sau mai multe camere de locuit, prevăzut cu dependinţe
corespunzătoare;
locuinţa situată în casă individuală
locuinţa cu dependinţe izolate locuinţele ale căror dependinţe nu au legătură funcţională cu camerele
de locuit (de exemplu, situate în curte);
locuinţa fără dependinţe
camerele din clădirile de
locuit sau cu altă destinaţie folosite pentru locuit de gospodării diferite, fiecare având intrare
separată (chiar dacă nu au nicio dependinţă); chiliile din incinta
mânăstirilor (ocupate individual de călugări sau călugăriţe);
locuinţele situate în incinta
instituţiilor sau a societăţilor
comerciale
destinate unor lucrători care îndeplinesc activităţi care necesită prezenţa
lor permanentă (cantoane izolate de-a lungul liniilor de cale ferată sau a
drumurilor, clădirile izolate ale staţiilor meteorologice sau depozitelor
rezervelor de stat, cantoanele silvice, clădirile care deservesc instalaţiile/
reţelele de înaltă tensiune sau alte asemenea unităţi izolate);
camerele din spaţiile colective
de locuit
(de tip cămin sau hotel)
ocupate permanent de gospodăriile personalului de conducere,
administrativ sau de serviciu, respectiv de gospodăriile studenţilor
căsătoriţi sau de alte gospodării.
Nu veţi considera locuinţe
convenţionale:
încăperile din spaţiile colective de locuit (camerele din hoteluri,
dormitoarele din internate, căminele de copii, căminele studenţeşti sau
de bătrâni, saloanele din spitale etc.), care nu constituie locuinţe
permanente pentru una sau mai multe gospodării;
încăperile din construcţii gospodăreşti sau dependinţe izolate de locuinţa
obişnuită, ocupate de membrii aceleiaşi gospodării;
camerele de gardă, camerele folosite de personalul care lucrează în ture.
LOCUINŢA
NECONVENŢIONALĂ –
ALTĂ UNITĂTE DE LOCUIT
acele unităţi locative care nu se încadrează în definiţia locuinţei
convenţionale (fie pentru că sunt mobile, semi-permanente sau
improvizate, fie pentru că nu sunt concepute ca locuinţe), dar care sunt
totuşi utilizate ca reşedinţă obişnuită de una sau mai multe
persoane la momentul recensământului.
31
ATENŢIE!
Dacă într-o clădire există două sau mai multe locuinţe – veţi înregistra aceste locuinţe în formularele LC, în
ordinea numerelor atribuite fiecărui apartament (locuinţă), indiferent că sunt locuinţe sau alte unităţi de locuit.
Dacă locuinţele (apartamentele) nu sunt numerotate, veţi înregistra în felul următor:
- locuinţele situate în clădiri tip bloc - le veţi înregistra începând cu prima locuinţă situată în stânga intrării
sau scării de acces, de la primul nivel locuit şi apoi continuaţi cu celelalte locuinţe, până la ultimul nivel, în
sensul mersului acelor de ceasornic;
- locuinţele situate în clădiri cu două sau mai multe locuinţe înşiruite, cuplate etc. – le veţi înregistra
începând cu prima locuinţă din clădire, de la intrarea în curte (lot) spre fundul curţii sau de la stânga spre
dreapta, în cazul clădirilor amplasate pe latura din faţă sau pe latura din fundul curţii (lotului).
Dacă la o locuinţă nu găsiţi nici o persoană, veţi trece mai departe şi veţi înregistra următoarele locuinţe, dar vă
veţi nota numărul acelei locuinţe neînregistrate pentru a reveni pentru înregistrare. Veţi considera acea locuinţă ca
fiind neocupată abia la sfârşitul perioadei de înregistrare, după ce aţi încercat, fără să aveţi un rezultat,
înregistrarea de mai multe ori a acesteia (la ore diferite şi lăsând fluturaşi de revenire).
FURNIZAREA DE RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI
Începeţi prin a completa
ADRESA COMPLETĂ
o veţi înscrie pe fiecare
formular de înregistrare
veţi completa pentru fiecare locuinţă, înaintea începerii înscrierii datelor
privind locuinţa respectivă - adresa completă (judeţul, municipiul/oraşul,
comuna, satul, localitatea componentă, strada, numărul şi litera de ordine a
clădirii, scara, apartamentul);
denumirile unităţilor administrativ-teritoriale le veţi înscrie fără prescurtări,
potrivit împărţirii administrativ-teritoriale a ţării, conform actelor normative în
vigoare la data recensământului. Pentru comune, veţi indica şi satul, iar pentru
municipii şi oraşe – localitatea componentă (satul), dacă este prevăzută în
împărţirea administrativ-teritorială.
şi DATELE DE IDENTIFICARE – pe care le veţi înscrie pe măsură ce veţi face înregistrarea locuinţelor.
Numărul mapei
este acelaşi pentru toate
formularele de
recensământ
îl veţi prelua din borderoul BM al mapei;
în cazul în care într-o clădire există mai multe subsectoare de recensământ -
pentru aceeaşi clădire vor exista mai multe mape de recensământ; aceste
mape vor purta acelaşi „Număr al mapei”, iar în căsuţa colorată din dreapta va
fi înscrisă litera A pentru primul subsector (în care se află prima locuinţă din
clădire), litera B pentru al doilea subsector etc.
Numărul de ordine al
clădirii în cadrul mapei
în cazul în care clădirea nu se regăseşte pe harta sectorului de recensământ, o
veţi marca cu un X, pentru a putea identifica acea clădire;
veţi numerota consecutiv, pe măsura înregistrării clădirilor din mapă
toate locuinţele (formularele LC) dintr-o clădire vor avea înscris acelaşi
număr de ordine al clădirii în cadrul mapei;
32
Numărul de ordine al
locuinţei în cadrul
clădirii
veţi numerota consecutiv, pe măsura înregistrării locuinţelor din clădire, indiferent
dacă este vorba despre o locuinţă convenţională sau alte unităţi de locuit;
veţi avea grijă ca în cazul în care aveţi de recenzat mai mult de o clădire,
la fiecare dintre acestea numărul de ordine al locuinţei în cadrul clădirii
va începe de la 1;
Numărul formularului
LC în cadrul mapei
veţi numerota consecutiv, pe măsura completării formularelor LC şi SC;
dacă într-o clădire există şi locuinţe convenţionale (permanente, secundare sau
sezoniere – case de vacanţă) şi alte unităţi de locuit, atunci una dintre acestea
din urmă nu va putea avea niciodată numărul de ordine 001 (datorită faptului
că alte unităţi de locuit vor fi întotdeauna recenzate ultimele, indiferent de
poziţia lor în clădire).
Numărul formularului
SC în care s-a
înregistrat locuinţa
veţi transcrie numărul formularului SC al spaţiului de locuit în comun în care s-a
înregistrat locuinţa pe formularul LC;
acest număr se înscrie numai în cazul locuinţelor din incinta spaţiului
colectiv de locuit.
CARACTERISTICI PRIVIND LOCUINŢA
1. NUMĂRUL GOSPODĂRIILOR DIN LOCUINŢĂ
îl veţi completa la sfârşitul înregistrării tuturor formularelor G din locuinţă,
însumând toate formularele G în care aţi înregistrat cel puţin o persoană
prezentă şi/sau temporar absentă.
2. NUMĂRUL PERSOANELOR DIN LOCUINŢĂ
îl veţi completa la sfârşitul înregistrării tuturor persoanelor din P, din TP
şi PPI, prin însumarea persoanelor din locuinţa respectivă, pe categorii;
categoriile de persoane sunt prezentate la descrierea formularului G.
3. TIPUL LOCUINŢEI
Veţi răspunde la această întrebare dvs. înşivă, fără să întrebaţi respondentul, apelând la definiţiile locuinţei
convenţionale şi a altor unităţi de locuit, prezentate mai sus.
Această întrebare se referă la tipul de unitate locativă pe care îl veţi recenza: este o locuinţă convenţională sau o altă
unitate de locuit cu cel puţin un locatar?
În precizările din acest manual, atunci când nu se specifică, vom folosi în mod convenţional cuvântul „LOCUINŢĂ”
care va reprezenta atât locuinţele convenţionale, cât şi pe cele neconvenţionale (alte unităţi de locuit).
33
Locuinţa convenţională (cod 1)
Altă unitate de locuit
Unitate mobilă
(cod 2)
orice tip de ansamblu de locuit care a fost produs pentru a fi transportat
(exemplu, un cort) sau care este o unitate în mişcare (de exemplu, un vapor,
un iaht, o barcă, o şalupă sau o rulotă) şi care este destinată locuirii umane şi
este ocupată la momentul recensământului;
se includ în această categorie taberele nomazilor;
nu se includ: spaţiile rezervate pasagerilor din mijloace de transport (nave de
pasageri, vagoane de cale ferată şi aeronave), iar persoanele care călătoresc
în ele la momentul recensământului nu trebuie considerate ca locuind în
aceste vehicule, vase sau nave.
Unitate provizorie
(cod 3)
este o structură independentă (de exemplu, colibă, cabană) care a fost
construită cu materii prime disponibile pe plan local, cum ar fi scânduri de
lemn, cărămizi uscate la soare, paie sau orice material vegetal similar, ca să
reziste o perioadă scurtă de timp (chiar dacă uneori pot rezista şi perioade mai
lungi) pentru a fi locuită de o gospodărie şi care este folosită la momentul
recensământului ca reşedinţă de cel puţin o persoană;
se includ şi locuinţele ocupate situate în clădiri care, la momentul de referinţă
al recensământului, sunt în curs de demolare.
Altă unitate destinată
locuirii (cod 4)
adăposturi sau structuri provizorii independente, construite din deşeuri (de
exemplu, barăcile şi căsuţele), care la momentul recensământului reprezintă
reşedinţa obişnuită a cel puţin unei persoane.
Altă unitate nedestinată
locuirii (cod 5)
spaţii în clădiri permanente sau semipermanente (de exemplu, grajd, hambar,
moară, garaj, depozit, birou, uscătorie, spălătorie, pivniţă etc.) care nu au fost
concepute (construite, reconstruite, transformate sau aranjate) ca locuinţă
umană, dar care, totuşi, la momentul recensământului reprezintă reşedinţa
obişnuită a cel puţin unei persoane; se includ şi adăposturile naturale (peşterile), dacă la momentul
recensământului sunt utilizate ca reşedinţă obişnuită a cel puţin unei
persoane.
Urmaţi cu atenţie instrucţiunile „se trece la punctul 8”, pentru situaţiile corespunzătoare codurilor 2, 3, 4 sau 5.
34
PUNCTELE 4, 5, 6 ŞI 7 SE COMPLETEAZĂ NUMAI PENTRU LOCUINŢELE CONVENŢIONALE.
4. STATUTUL LOCUINŢEI
Întrebarea pe care o veţi adresa: „Locuinţa dvs. este permanentă, secundară sau casă de vacanţă?”
Permanentă
(principală)
(cod 1)
locuinţa în care persoanele din gospodărie locuiesc în mod obişnuit, care la
momentul recensământului poate fi ocupată sau neocupată (de exemplu, dacă
toate persoanele din gospodărie sunt plecate pentru o perioadă îndelungată);
gospodăriile cu mai multe locuinţe vor alege una dintre acestea ca locuinţă
principală, celelalte fiind considerate locuinţe secundare sau case de vacanţă.
Secundară
(cod 2)
reprezintă a doua locuinţă, care este neocupată sau este ocupată temporar de
către proprietar;
este locuinţa destinată pentru utilizare sezonieră sau secundară, care la
momentul recensământului este ocupată de persoane temporar prezente sau
este neocupată şi care aparţine unei/unor persoane care deţin(e) o locuinţă
permanentă, de regulă în altă localitate; în această categorie se includ şi casele
din vii, odăile, care corespund cerinţelor locuinţei convenţionale.
Casă de vacanţă
(cod 3)
este locuinţa destinată odihnei şi recreării, care la momentul recensământului
poate fi neocupată sau ocupată de persoane temporar prezente.
5. SITUAŢIA OCUPĂRII LOCUINŢEI
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Locuinţa este sau nu ocupată la momentul recensământului în mod
obişnuit de cel puţin o persoană şi care sunt motivele neocupării, dacă este cazul?”
În cazul în care nu sunteţi sigur dacă locuinţa este ocupată sau nu, înainte de a începe completarea formularului LC
trebuie să aflaţi acest lucru de la un vecin:
dacă locuinţa (convenţională sau altă unitate de locuit) este ocupată, dar nu este nimeni acolo în acel
moment, vă veţi întoarce ulterior şi veţi încerca din nou până când reuşiţi să găsiţi pe cineva acasă;
dacă locuinţa nu este ocupată (mai exact, nu locuieşte nimeni acolo permanent şi nici nu sunt persoane
temporar prezente), veţi răspunde la întrebarea 5, bifând unul dintre codurile corespunzătoare situaţiei de
„neocupată” (potrivit declaraţiilor pe care le puteţi obţine de la vecini).
Ocupată (cod 1) este locuinţa aflată în folosinţa a cel puţin unei gospodării şi care este locuită de
cel puţin o persoană prezentă sau temporar absentă.
Rezervată pentru uz
sezonier sau secundar
(cod 2)
locuinţă în care nu se află nicio persoană prezentă sau temporar absentă sau se
găsesc doar persoane temporar prezente.
Neocupată
reprezintă apartamentul sau casa care la momentul recensământului nu este
locuit(ă). Acestea pot fi într-una dintre următoarele situaţii de neocupare:
35
De vânzare (cod 3)
De închiriat (cod 4)
De demolat (cod 5)
veţi bifa unul din codurile corespunzătoare situaţiei în care se află locuinţa la
momentul recensământului;
Altă situaţie
(cod 6)
veţi înscrie locuinţele care au o situaţie necunoscută (în această situaţie sunt şi
locuinţele în care toate persoanele din gospodărie sunt plecate pentru o
perioadă îndelungată);
În locuinţă se află
numai cetăţeni străini
temporar prezenţi (cod 7)
veţi înscrie locuinţele în care se află doar cetăţeni străini aflaţi temporar în ţară
împreună cu familiile lor (lucrează temporar în ţară, sunt turişti etc.).
6. POZIŢIA LOCUINŢEI ÎN CLĂDIRE
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Care este nivelul la care se află intrarea principală a locuinţei
convenţionale?”
Veţi înregistra nivelul (subsol, demisol, parter, mezanin, numărul etajului sau mansarda) la care se află intrarea
principală a locuinţei convenţionale.
Subsol (cod 30) reprezintă nivelul care are peste jumătate din înălţimea liberă a încăperilor
sub nivelul terenului.
Demisol (cod 40) reprezintă nivelul care are cel mult jumătate din înălţimea liberă a încăperilor
sub nivelul terenului.
Parter (cod 50) reprezintă nivelul al cărui planşeu inferior se găseşte la nivelul solului sau
aproximativ la acest nivel; uneori, parterul este situat la o oarecare înălţime
faţă de sol (cca. 1,50 m); clădirile individuale cu o singură locuinţă au situată
locuinţa, de regulă, la parter.
Mezanin / (parter 2)
(cod 60)
este nivelul intercalat între parter şi primul etaj, care se deosebeşte de
celelalte etaje, fie prin înălţimea mai mică, fie prin lipsa balcoanelor sau prin
destinaţie (spaţii, accesorii pentru magazinele de la parter, depozite de
mărfuri, ateliere sau birouri).
Numărul etajului orice nivel având, în general, aceeaşi distribuţie în plan, fiind cuprins între parter
sau mezanin, pe de o parte, şi mansardă, pod sau terasă, pe de altă parte;
veţi completa cu cifre arabe (de exemplu: 01, 09, 10).
Mansarda (cod 70) se consideră nivelul construit sub învelitoarea acoperişului;
SITUAŢIE PARTICULARĂ
în cazul locuinţelor cu camere de locuit situate pe mai multe niveluri, inclusiv cele izolate de locuinţă
(având sau nu, intrare separată) – veţi considera că sunt situate la nivelul la care se face intrarea (principală)
în locuinţă.
36
7. CÂTE NIVELURI ARE LOCUINŢA?
DEFINIŢIE Nivelul este spaţiul dintr-o clădire cuprins între două planşee
succesive, cu înălţimea liberă de la pardoseală până la elementele
proeminente ale tavanului (grinzi, conducte etc.) de cel puţin 2 m.
se consideră „nivel” şi subsolul, demisolul, mezaninul sau mansarda, dacă
acestea sunt amenajate pentru locuit şi fac parte integrantă din locuinţă;
veţi înscrie cu cifre arabe.
locuinţă cu un singur nivel: apartamentul de bloc, indiferent la ce etaj se situează acesta;
locuinţa care nu are camere de locuit situate pe mai multe niveluri (de
exemplu: parter şi etajul 1 sau subsol locuit şi parter etc.).
locuinţă cu 2, 3 sau mai
multe niveluri:
apartamentul de bloc sistem duplex, situat pe două niveluri, indiferent unde
se află intrarea principală;
locuinţa care are camere de locuit situate pe mai multe niveluri (de exemplu:
subsol locuit şi parter – în acest caz se va înscrie cifra ”2”).
8. FORMA DE PROPRIETATE
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Care este forma de proprietate a locuinţei dvs.?”
Pentru locuinţele aflate în proprietate mixtă (proprietate particulară şi publică, proprietate publică şi a cultelor
religioase etc.) veţi avea în vedere preponderenţa capitalului.
Privată particulară
(cod 1)
locuinţe aflate în proprietatea personală a populaţiei (inclusiv cele aflate în
curs de achitare).
De stat
(cod 2)
locuinţe aflate în administrarea primăriilor, a ministerelor şi a altor organe
centrale din sectorul public, precum şi a unităţilor din subordinea acestora,
inclusiv locuinţele sociale, de serviciu, locuinţe declarate monument istoric;
locuinţele care au fost expropriate prin decret înainte de 1989, care nu au
fost demolate şi, în prezent, nu au deţinător legal, iar proprietarii au fost
despăgubiţi la momentul respectiv, primind alte locuinţe.
Privată de grup
(cod 3)
locuinţe aflate în proprietatea agenţilor economico-sociali cu capital privat, a
dezvoltatorilor imobiliari etc.
Cooperatistă
(cod 4)
locuinţele aflate în proprietatea cooperativelor de consum, meşteşugăreşti, a
cooperativelor şi asociaţiilor agricole netransformate, a cooperativelor de
credit etc.
Asociativă
(cod 5)
locuinţele aflate în proprietatea organizaţiilor şi a asociaţiilor fără scop
patrimonial (a asociaţiilor profesionale, a scriitorilor, compozitorilor, ale
partidelor politice, sindicatelor, organizaţiilor de caritate, fundaţiilor etc.);
nu se includ locuinţele care fac parte din asociaţiile de proprietari, respectiv
asociaţiile de locatari ale blocurilor.
A cultelor religioase
(cod 6)
locuinţele aflate în proprietatea cultelor religioase: aşezăminte, parohii,
comunităţi, mânăstiri etc.
37
9. CAMERE DE LOCUIT
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Câte camere de locuit sunt în locuinţa dvs.?”
Pentru a ajuta respondentul să declare corect numărul de camere, citiţi cu atenţie definiţia camerei de locuit şi
urmaţi instrucţiunile de mai jos.
Veţi considera cameră de locuit - încăperea dintr-o locuinţă care serveşte pentru
locuit, având suprafaţa de cel puţin 4 mp (spaţiul fiind suficient de mare pentru a
cuprinde un pat de adult), înălţimea de cel puţin 2 m pe cea mai mare parte a
suprafeţei sale şi care primeşte lumină naturală fie direct, prin ferestre şi/sau uşi
exterioare, fie indirect, prin verande, cu ajutorul ferestrelor şi/sau uşilor sau prin alte
camere de locuit, cu ajutorul glasvandurilor;
destinaţia camerelor de locuit o veţi stabili ţinând seama de construcţia iniţială a
acestora, dar şi de utilizarea principală a camerei respective.
Veţi considera
camere de locuit:
camerele de dormit, sufrageriile, camerele de oaspeţi, birourile (bibliotecile),
camerele mansardate, pivniţele locuibile, camerele de serviciu (camerele
personalului casnic), precum şi holurile care îndeplinesc condiţiile de suprafaţă,
înălţime şi lumină ale unei camere de locuit şi sunt utilizate pentru locuit, nefiind
folosite numai ca spaţii de trecere;
încăperile din cadrul locuinţelor destinate prin construcţie a fi locuite, dar care la
data înregistrării sunt folosite în scopuri profesionale de gospodăriile care le
ocupă, precum şi camerele de locuit puse la dispoziţia instituţiilor, firmelor,
societăţilor comerciale, de turism, de către titularul locuinţei;
încăperea cu dublă folosinţă (ca bucătărie şi cameră de locuit) dintr-o locuinţă,
alcătuită din mai multe încăperi, se consideră fie cameră de locuit, fie bucătărie,
în funcţie de destinaţia iniţială, şi nu după modul de folosinţă;
încăperea folosită atât pentru dormit, cât şi pentru pregătirea hranei, dintr-o
locuinţă cu o singură cameră, se consideră cameră de locuit (de exemplu:
apartamente/garsoniere confort III);
încăperea destinată pentru locuit, prevăzută cu nişă de gătit.
Nu veţi considera
camere de locuit:
bucătăriile a căror suprafaţă este de peste 4 mp;
coridoarele, verandele, încăperile utilitare (spălătorii, uscătorii) şi vestibulurile;
sălile de baie şi grupurile sanitare, chiar dacă suprafaţa lor este mai mare de 4 mp;
dependinţele şi alte spaţii din locuinţă (bucătăriile, băile, WC-urile, verandele,
vestibulurile, antreurile, marchizele, tindele, holurile nelocuibile - care nu
îndeplinesc condiţiile de suprafaţă, înălţime şi lumină ale unei camere de locuit,
culoarele, coridoarele, oficiile, cămările, debaralele, logiile, boxele etc.) şi, în
general, orice încăpere mai mică de 4 metri pătraţi şi care nu îndeplineşte
definiţia de cameră de locuit, chiar dacă este locuită.
9.1 Numărul veţi înscrie numărul de camere de locuit cu cifre arabe (de exemplu: 01, 09, 10,
etc.), ţinând seama de precizările de mai sus.
38
9.2 Suprafaţa
camerelor de locuit
este considerată suprafaţa locuibilă a locuinţei, care se calculează pe baza
dimensiunilor interioare ale încăperilor, măsurate la nivelul pardoselii;
veţi completa pe baza declaraţiilor respondenţilor, care la rândul lor vor
consulta documente de care dispun (contract de cumpărare, contract de
închiriere, repartiţie etc.) sau vor face măsurători în locuinţă, cu sau fără
sprijinul recenzorilor;
suprafaţa se înscrie în mp fără zecimale, aplicându-se regulile de rotunjire.
Amintiţi-vă că dacă există mai mult de o gospodărie în locuinţă trebuie să înregistraţi numărul total de camere
şi suprafaţa totală a acestora şi nu doar numărul de camere şi suprafaţa corespunzătoare părţii din ea folosite de
o singură gospodărie din cadrul locuinţei.
De exemplu, dacă două gospodării împart o casă cu cinci camere, numărul total de camere este „05”. Aceasta se
datorează faptului că veţi completa datele despre locuinţă o singură dată, pe formularul LC (informaţiile din formular
trebuie să se refere la locuinţă în ansamblu şi nu doar la partea din ea ocupată de gospodăria pe care o intervievaţi
prima).
10. CAMERE UTILIZATE NUMAI ÎN SCOPURI PROFESIONALE, COMERCIALE ETC.
Pentru a obţine această informaţie trebuie să adresaţi 2 întrebări:
„Utilizaţi vreo cameră în alte scopuri decât de locuit?” Dacă vi se răspunde DA, veţi adresa cea de-a doua
întrebare: „Câte dintre camerele din locuinţa dvs. sunt folosite în alte scopuri decât cele de locuit?”
veţi considera camere utilizate în scopuri profesionale, camerele din cadrul
locuinţelor destinate prin construcţie a fi locuite, dar care la data înregistrării
sunt folosite de gospodăriile care le ocupă sau de firme, societăţi comerciale,
de turism (pe baza unui contract încheiat cu titularul locuinţei), în alte scopuri
decât cele de locuit (de exemplu: camerele din locuinţe transformate de către
proprietarii acestora în cabinete medicale, birouri de avocatură, magazine,
case de amanet, frizerii etc.).
10.1 Numărul veţi înscrie cu cifre arabe numărul acestor camere (de exemplu: 01, 09, 10)
10.2 Suprafaţa veţi înscrie suprafaţa în mp fără zecimale, aplicându-se regulile de rotunjire.
Dacă în locuinţă nu există camere utilizate în scopuri comerciale sau profesionale, pentru „Numărul de camere”, şi
pentru „Suprafaţa” va trebui să baraţi.
SITUAŢII PARTICULARE:
în cazul unei camere folosite atât pentru locuit, cât şi în scopuri profesionale, comerciale etc., aceasta este
considerată cameră de locuit;
nu se vor înregistra în formularul LC locuinţele pe care proprietarii acestora le-au transformat în totalitate în
cabinete medicale, birouri de avocatură, magazine, case de amanet, frizerii etc. şi în care nu locuieşte
permanent nicio persoană.
39
11. BUCĂTĂRIE/CHICINETĂ
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Există o bucătărie/ chicinetă în locuinţă?”
Citiţi cu atenţie definiţiile pentru a putea face distincţia între o bucătărie şi o chicinetă.
Bucătărie - este încăperea sau o parte dintr-o încăpere (cu suprafaţa de cel
puţin 4 mp şi 2 m înălţime), destinată şi utilizată pentru pregătirea hranei,
situată în interiorul locuinţei sau în afara acesteia, dotată cu mijloacele
necesare pregătirii hranei.
Chicineta - este spaţiul destinat şi utilizat pentru pregătirea hranei, situată în
interiorul locuinţei sau în afara acesteia, dotată cu mijloacele necesare
pregătirii hranei, cu o suprafaţă mai mică de 4 mp.
pentru locuinţele cu mai multe bucătării se va înregistra numai una dintre
acestea şi anume cea mai dotată şi cu suprafaţa mai mare.
Dacă răspunsul este DA, se continuă cu detalierea de mai jos:
11.1 Are
bucătărie/chicinetă
în cazul în care locuinţa are bucătărie sau chicinetă veţi bifa unul dintre
codurile corespunzător situaţiei unde se află situată aceasta, respectiv:
în locuinţă (cod 1) veţi include în această categorie şi acele spaţii (de exemplu, balcoane) din
apartamentele de bloc transformate în bucătării;
în afara locuinţei, dar în
interiorul clădirii (cod 2)
veţi înregistra bucătăria cu intrare separată din clădire, dar în afara locuinţei,
la capătul unui culoar, de exemplu;
în afara locuinţei, în afara
clădirii (cod 3)
bucătăria situată în afara locuinţei, în afara clădirii, care nu are niciun perete
comun cu clădirea în care se află locuinţa şi este construită din materiale
rezistente, fiind folosită pentru prepararea hranei, pe tot parcursul anului (de
exemplu, aşa-numitele “bucătării de vară” – situate în afara locuinţei, izolate
de clădire care sunt construite din materiale rezistente – cărămidă, bârne etc.).
Nu are bucătărie/chicinetă
(cod 4)
dacă locuinţa are o singură cameră folosită atât pentru dormit, cât şi pentru
pregătirea hranei, aceasta este considerată cameră de locuit.
Dacă răspunsul este NU, veţi întreba: „Există instalaţii de gătit într-un alt tip de încăpere?”
Instalaţii de gătit într-un alt
tip de încăpere
(cod 5)
veţi considera că locuinţa nu are bucătărie/chicinetă, dar are instalaţii de gătit
într-o altă încăpere - dacă locuinţa are mai mult de o cameră, nu dispune de
nicio bucătărie, utilizând pentru prepararea hranei alte spaţii din locuinţă, care
nu întrunesc condiţiile necesare pentru a fi înregistrate drept camere de locuit.
11.2 Suprafaţa veţi înscrie suprafaţa bucătăriei, respectiv a chicinetei, în mp fără zecimale,
aplicându-se regulile de rotunjire;
dacă locuinţa nu are bucătărie (cod 4), veţi trage linie.
40
12. BAIE (CU CADĂ ŞI/SAU DUŞ)
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Există o instalaţie de baie cu cadă şi/sau duş în locuinţă?”
Pentru locuinţele cu mai multe băi veţi înregistra numai una dintre acestea, cea mai bine dotată.
baia este încăperea situată în interiorul sau în afara locuinţei, destinată
asigurării igienei corporale, având instalaţii specifice acestui scop:
cadă cu sau fără duş, sau numai duş şi chiuvetă;
veţi considera că are instalaţie de baie dacă există o instalaţie care are
conexiuni fixe cu o sursă de alimentare cu apă şi cu o conductă de scurgere
care iese din clădire.
Veţi considera baie:
încăperea dotată cu instalaţii aferente (cadă cu sau fără duş sau numai duş
şi chiuvetă);
încăperea dotată cu instalaţii aferente (duş şi chiuvetă), chiar dacă este
folosită, în principal, pentru alte scopuri (spălătorie);
încăperea care are această destinaţie, fiind dotată cu instalaţie de apă şi
canalizare, dar care nu are montate încă obiectele sanitare specifice (cadă,
duş, chiuvetă etc.) şi nu este folosită în alte scopuri;
încăperea din cadrul locuinţei în care igiena corporală se efectuează cu mijloace
tradiţionale specifice unor anumite zone (băi de abur) şi care nu este folosită
permanent pentru alte scopuri (de exemplu, ca bucătărie, spălătorie etc.);
Nu veţi considera baie: încăperea care are numai chiuvetă şi este folosită, în principal, pentru alte
scopuri (cameră de dormit, bucătărie, spălătorie etc.).
Are baie situată: în locuinţă (cod 1);
în afara locuinţei, dar în interiorul clădirii (cod 2);
în afara locuinţei, în afara clădirii (cod 3).
Nu are baie (cod 4) locuinţa care nu are un spaţiu destinat pentru baie.
13. CLOSET CU APĂ (WC)
Pentru a obţine răspunsul corect trebuie să adresaţi mai mult de o întrebare: „Aveţi un closet cu apă în
locuinţă?” Dacă răspunsul este DA, veţi bifa unul dintre codurile 1, 2 sau 3.
Are closet cu apă se consideră că locuinţa are closet cu apă (WC), dacă are instalaţie
prevăzută cu rezervor de apă şi canal de evacuare, indiferent dacă este
situat în interiorul băii sau într-o încăpere separată din locuinţă sau din afara
locuinţei, fiind situat:
în locuinţă (cod 1);
în afara locuinţei, dar în interiorul clădirii (cod 2);
în afara locuinţei, în afara clădirii (cod 3).
41
Dacă răspunsul este NU, veţi întreba: „Aveţi acces la un alt tip de closet, în clădire sau în afara clădirii?” – veţi
bifa unul dintre codurile corespunzătoare situaţiei.
Nu are closet cu apă closetul de alt tip (“uscat” sau latrină, la care evacuarea se face fără apă, în
haznale) poate fi situat:
în locuinţă (cod 4);
în afara locuinţei, dar în interiorul clădirii (cod 5);
în afara locuinţei, în afara clădirii (cod 6);
Nu are nu are niciun fel de closet (cod 7).
14. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ
Întrebările pe care trebuie să le puneţi sunt: „Aveţi apă curentă în locuinţă?”
Dacă răspunsul este DA, urmează întrebarea „Din ce sursă provine apa?” – din reţea publică, din sistem propriu?
În cazul locuinţei care foloseşte două feluri de alimentare cu apă, veţi indica numai pe acela care asigură un
confort mai ridicat al locuinţei.
Are apă curentă în locuinţă
din reţea publică (cod 1)
din sistem propriu (cod 2)
în afara locuinţei
în interiorul clădirii
din reţea publică (cod 3)
din sistem propriu (cod 4)
în afara clădirii
din reţea publică (cod 5)
din sistem propriu (cod 6)
veţi considera că locuinţa are apă curentă
din:
reţea publică - dacă alimentarea se face
printr-un sistem de aducţiune de la
- instalaţie cu caracter local (a unei
întreprinderi, instituţii etc.),
- cişmele amplasate în stradă, de la
care apa este adusă în locuinţă.
din sistem propriu - dacă alimentarea se
face printr-un sistem de aducţiune direct
dintr-o sursă naturală: puţ, fântână, izvor etc.
Dacă răspunsul este NU,
Nu are apă curentă (cod 7) în cazul în care apa se aduce de la fântână.
42
15. INSTALAŢIE DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Aveţi instalaţie de alimentare cu apă caldă în locuinţă?”
Are instalaţie de
alimentare cu apă caldă
în locuinţă
din reţea publică (cod 1)
din sistem propriu (cod 2)
în afara locuinţei
în interiorul clădirii
din reţea publică (cod 3)
din sistem propriu (cod 4)
în afara clădirii (cod 5)
veţi considera că au instalaţie de
alimentare cu apă caldă atât locuinţele care
primesc prin conductă din reţea publică
apă caldă la baie, la bucătărie sau în alte
încăperi dotate cu instalaţii sanitare, cât şi
locuinţele care utilizează un sistem propriu;
veţi considera că au instalaţie de alimentare
cu apă caldă din sistem propriu dacă au
asigurată apa caldă prin utilizarea centralelor
termice, a panourilor solare termice cu
colectori (pentru încălzirea apei), a cazanelor
sub presiune, boiler electric etc., inclusiv
locuinţele care utilizează pentru baie şi
bucătărie apa geotermală;
locuinţele în care baia are cazan sau boiler
care serveşte exclusiv pentru cadă sau duş,
se consideră că au instalaţie de alimentare
cu apă caldă).
Nu are instalaţie
de apă caldă
(cod 6)
locuinţele care au fost debranşate;
locuinţele care au numai sistem de încălzire cu apă geotermală (dar nu şi
instalaţie de alimentare cu apă caldă);
locuinţele care au doar un sistem de încălzire prin panouri solare.
16. INSTALAŢIE DE CANALIZARE ÎN LOCUINŢĂ
Întrebările pe care trebuie să le puneţi sunt: „Locuinţa are instalaţie de canalizare?”
Dacă răspunsul este DA,urmează întrebarea: „La ce este racordată locuinţa ?” Veţi considera că sunt racordate
la reţea publică sau la un sistem propriu, locuinţele care sunt dotate cu conducte prin care se face deversarea
apelor menajere.
Are instalaţie de canalizare
în locuinţă
la reţea publică (cod 1) – apele menajere sunt evacuate în reţeaua publică
de canalizare;
la un sistem propriu (cod 2) – deversarea apei reziduale se face printr-un
sistem de evacuare propriu (construit pentru o singură locuinţă sau pentru
un grup restrâns de locuinţe);
altă situaţie (cod 3) – în cazul locuinţei dotate cu conducte de evacuare, dar
fără un punct colector (de exemplu, apele sunt evacuate printr-o conductă
direct în râu, grădină etc.).
Nu are sistem de
canalizare (cod 4)
utilizaţi acest cod pentru locuinţe care nu au sistem de canalizare.
43
17. INSTALAŢIE ELECTRICĂ ÎN LOCUINŢĂ
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Locuinţa are sau nu instalaţie electrică?”
Are instalaţie electrică (cod 1)
veţi considera că o locuinţă are instalaţie electrică dacă este dotată cu
cablaje interioare racordate la reţeaua publică sau la o sursă locală de
energie electrică (grup electrogen, microcentrală etc.);
ca sursă de energie electrică se consideră şi instalaţiile eoliene sau
microhidrocentralele locale.
Nu are instalaţie electrică (cod 2)
utilizaţi acest cod pentru locuinţe care nu au instalaţie electrică (de exemplu,
locuinţa este luminată cu lumânări, opaiţ, lampă alimentată cu petrol etc.).
18. INSTALAŢIE DE AER CONDIŢIONAT ÎN LOCUINŢĂ
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Locuinţa are sau nu instalaţie de aer condiţionat?”
Are instalaţie de aer
condiţionat (cod 1) veţi utiliza acest cod dacă în locuinţă este instalat cel puţin un aparat de aer
condiţionat;
Nu are instalaţie de aer condiţionat (cod 2)
veţi utiliza acest cod dacă în locuinţă nu este instalat niciun aparat de aer
condiţionat.
19. COMBUSTIBILUL FOLOSIT PENTRU GĂTIT
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Ce fel de combustibil folosiţi pentru gătit?”
Dacă gospodăria utilizează mai mult de un tip de combustibil pentru gătit - veţi indica persoanei care face
declaraţiile să aleagă combustibilul cel mai des folosit.
Gaze din reţeaua publică (cod 1)
veţi considera că au gaze la bucătărie din reţeaua publică şi locuinţele
prevăzute cu instalaţii de gaze la bucătărie, dar la care lucrările de
racordare la reţeaua de distribuţie a gazelor nu s-au încheiat încă;
Gaze lichefiate (butelie) (cod 2)
gaz lichefiat din butelia de aragaz;
Combustibil solid (cod 3)
lemnul, cărbunele etc.;
Energie electrică (cod 4)
plite electrice, reşouri, cuptoare cu microunde etc.;
Alt combustibil (cod 5) paie, coceni, resturi vegetale etc.
44
20. MODUL DE ÎNCĂLZIRE A LOCUINŢEI
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Ce tip de încălzire folosiţi în principal în locuinţă?”
Dacă există mai mult de un tip de încălzire, rugaţi persoana recenzată să-l menţioneze pe cel mai des folosit.
Are încălzire centrală Veţi considera că locuinţa are încălzire centrală, dacă are asigurată încălzire,
prin:
Termoficare (cod 1) încălzirea este asigurată prin intermediul punctelor termice care preiau
agentul termic de la centrale electrice, fabrici etc. şi o transmit în sistemul
de radiatoare (calorifere) de obicei unui număr mare de locuinţe;
la acest cod veţi include şi centralele termice de cartier (termoficare locală);
Centrală termică proprie
cu:
este instalaţia destinată încălzirii, construită în clădire sau în locuinţă,
indiferent de sursa de energie utilizată;
locuinţele care sunt încălzite prin intermediul centralelor termice proprii,
adică cele situate în clădiri cu sistem propriu de producere a agentului
termic (abur, apă caldă) şi sistem de distribuţie a acestuia în interiorul
locuinţei, se pot clasifica în funcţie de tipul sursei de energie utilizată:
gaze din reţeaua publică (cod 2 )
gaze lichefiate (cod 3) - butelie, rezervor GPL
combustibil solid (cod 4)
combustibil lichid (cod 5) - centralele termice proprii care folosesc drept agent
termic petrol, apa geotermală;
alt tip de energie folosit (cod 6) - instalaţiile care folosesc pentru încălzit
energia solară (panouri solare plane
cu/fără sticlă, cu tuburi vidate, panouri
solare fotovoltaice etc.), energia
eoliană, respectiv pompele de căldură
sol-apă, apă-apă, aer-apă.
Nu are încălzire centrală,
încălzirea se face cu:
Aragaz cu:
Sobă (şemineu), cu:
Energie electrică
(cod 13)
Alt mod de încălzire
(cod 14)
gaze din reţea publică (cod 7)
gaze lichefiate (butelie) (cod 8)
gaze din reţea publică (cod 9)
gaze lichefiate (butelie) (cod 10)
combustibil solid (cod 11)
combustibil lichid (cod 12)
reşou, calorifer electric, şemineu electric, aparat de aer condiţionat, convectoare
electrice etc.
convectoare pe gaz, pe apă caldă etc.
Nu există încălzire deloc
(cod 15)
locuinţele care sunt debranşate de la reţeaua de termoficare, nu au centrale
proprii şi nu folosesc niciunul din modurile de încălzire menţionate.
45
PUNCTELE 21, 22 ŞI 23 SE COMPLETEAZĂ NUMAI PENTRU LOCUINŢELE CONVENŢIONALE
21. FERESTRE CU TÂMPLĂRIE DIN:
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Din ce material este confecţionată tâmplăria ferestrelor?”
În cazul în care ferestrele sunt confecţionate din mai multe tipuri de material, veţi indica persoanelor recenzate să
aleagă un singur material, pe cel predominant.
Tâmplăria ferestrelor poate
fi confecţionată din:
lemn (cod 1)
termoizolantă (tip termopan din PVC, aluminiu, fibră de sticlă, mixte)-
(cod 2);
alt material (fier etc.) (cod 3)
22. REABILITAREA TERMICĂ
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Locuinţa este reabilitată termic?”
Reabilitarea termică reprezintă eliminarea pierderilor de căldură spre exterior şi presupune:
- izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului;
- înlocuirea ferestrelor întregului bloc şi a uşilor exterioare existente cu unele superioare calitativ, care
vor izola mai bine fiecare încăpere;
- termo-hidroizolarea acoperişurilor sau a terasei/termoizolarea planşeului de peste ultimul nivel, în cazul
existentei şarpantei;
- izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute
apartamente la parter;
- demontarea instalaţiilor şi echipamentelor aflate pe faţadele şi terasa blocului de locuinţe, precum şi
remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică.
veţi considera că locuinţa este reabilitată termic, indiferent dacă reabilitarea a fost realizată prin programul
naţional de reabilitare termică sau prin surse proprii.
Se alege unul dintre codurile corespunzătoare situaţiei în care se află locuinţa
respectivă, după cum urmează:
veţi înscrie codurile 1 - DA sau 2 - NU în funcţie de situaţia existentă – în
cazul locuinţelor din clădirile de locuit construite şi recepţionate până la
sfârşitul anului 2000;
veţi înscrie codul 3 – pentru locuinţele din clădirile noi, care prin
construcţie, au dotările necesare pentru a asigura izolarea termică a
locuinţei/clădirii.
46
PUNCTUL 23 SE COMPLETEAZĂ NUMAI PENTRU LOCUINŢELE REABILITATE TERMIC, adică dacă la punctul 22 s-a bifat codul 1 - DA.
PENTRU ACEASTĂ ÎNTREBARE SE POT ALEGE MAI MULTE VARIANTE DE RĂSPUNS.
23. REABILITAREA TERMICĂ A LOCUINŢEI
în funcţie de situaţia caracteristică fiecărei locuinţe, se pot bifa mai multe
coduri ca variante de răspuns, respectiv unul din următoarele coduri:
- izolarea termică a pereţilor exteriori a fost realizată prin placare cu
polistiren sau cu alt material termoizolant (cod 1);
- înlocuirea ferestrelor şi a uşilor de la balcoane cu tâmplărie de tip
termopan sau cu alt tip de material performant (cod 2);
- închiderea balconului cu ferestre de tip termopan sau un alt tip de
material performant (cod 3);
- termo-hidroizolarea acoperişului (locuinţe afle la ultimul nivel) (cod 4).
CARACTERISTICI PRIVIND CLĂDIREA
Această secţiune a formularului LC se completează numai pe formularul LC al primei locuinţe
convenţionale din clădire; pentru celelalte locuinţe din clădire, această secţiune se barează cu o linie oblică.
Nu se completează pentru clădirea în care NU se află locuinţe convenţionale (adică se află doar alte unităţi de
locuit), caz în care se înscrie numai „Numărul total de locuinţe din clădire”.
Se înregistrează caracteristicile clădirilor (rezidenţiale şi nerezidenţiale) în care se află cel puţin o locuinţă
convenţională.
Veţi completa pentru: clădirile de locuit nedate în folosinţă populaţiei, dar care prin gradul de finisare
pot fi ocupate în întregime de populaţie;
clădirile terminate şi date în folosinţă populaţiei pentru locuit;
clădirile de locuit în curs de construcţie, dacă la data recensământului sunt
ocupate parţial de populaţie;
clădirile evacuate în întregime, în vederea demolării, dacă demolarea
construcţiei nu a început;
clădirile devenite libere prin mutarea locatarilor şi neocupate la data
recensământului de alţi locatari;
clădirile cu altă destinaţie în care se află locuinţe;
clădirile cu spaţii colective de locuit (de tip cămin sau hotel) în care se află
locuinţe.
47
Nu veţi completa pentru: clădirile de locuit în curs de construcţie dacă sunt nelocuite (inclusiv clădirile în
curs de construcţie ocupate de constructori pentru cazarea muncitorilor sau
pentru birouri de şantier);
clădirea în care se nu se află nicio locuinţă convenţională, ci doar alte unităţi
de locuit;
pentru alte unităţi de locuit (unităţi mobile, construcţii provizorii, construcţii
gospodăreşti izolate de clădire sau spaţii cu altă destinaţie din clădire -
spălătorii, uscătorii etc., care la momentul recensământului sunt locuite;
clădirile de locuit care au început să fie demolate;
clădirile cu altă destinaţie sau clădirile cu spaţii colective de locuit (de tip cămin
şi de tip hotel) în care nu se află locuinţe.
DEFINIŢII
CLĂDIRE O clădire este definită ca fiind o structură independentă care conţine una sau
mai multe locuinţe, camere sau alte spaţii, care are un acoperiş şi este închisă
cu ziduri exterioare sau pereţi de compartimentare care ajung de la temelie
până la acoperiş, indiferent dacă este proiectată în scopuri rezidenţiale, agricole,
comerciale, industriale sau culturale, izolată (distanţată) spaţial sau
despărţită de altele;
clădiri pe care le veţi înregistra la recensământ: o casă izolată, un bloc de
apartamente, o fabrică, un depozit, un garaj (în care se află locuinţe).
Veţi considera clădiri
distincte:
clădirile izolate (distanţate) spaţial de celelalte clădiri amplasate pe acelaşi
lot de teren (curte), precum şi clădirile legate între ele prin pasarele, balcoane
de serviciu etc.;
în cazul clădirilor alipite, se va proceda la delimitarea lor după: criteriul
arhitectonic şi constructiv determinat de faţadă; materialul de construcţie al
pereţilor exteriori; independenţa de acces (intrare separată din curte, grădină,
stradă etc.); existenţa legăturilor interioare între ele, astfel:
- construcţiile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme
constructive şi arhitectonice diferite (faţade şi materiale de
construcţie pentru pereţi exteriori), intrări separate din stradă, curte,
grădină etc. care nu au legături interioare directe;
- construcţiile alipite, situate în cadrul aceluiaşi lot (curte) care au
sisteme constructive şi arhitectonice diferite, intrări separate, dar
care au legături interioare directe;
- construcţiile alipite, care au un sistem constructiv şi arhitectonic
unitar (aceleaşi faţade şi aceleaşi materiale de construcţie),
indiferent de anul când au fost construite, chiar dacă între ele nu
există legături interioare directe (cazul blocurilor cu mai multe
tronsoane).
48
Punctul 24 se aplică atât locuinţelor convenţionale ocupate, cât şi unităţilor locative ocupate. Acesta trebuie să fie
completat înainte de a părăsi clădirea întrucât este o informaţie de sinteză cu privire la locuinţele din clădirea
respectivă.
Prin urmare veţi completa mai întâi toate formularele LC pentru fiecare locuinţă şi altă unitate de locuit şi
apoi vă veţi întoarce la formularul LC al primei locuinţei din clădire pentru a completa şi acest punct.
24. NUMĂRUL LOCUINŢELOR DIN CLĂDIRE
Veţi completa acest punct la sfârşitul înregistrării tuturor locuinţelor din clădire, însumând toate locuinţele
convenţionale şi neconvenţionale (alte unităţi de locuit) din clădire.
pentru clădirile de locuit în construcţie ocupate parţial de populaţie, la
acest punct se trece numărul total de locuinţe, respectiv totalitatea apartamentelor
din această clădire (ocupate şi neocupate, care se află în curs de construcţie).
ATENŢIE!
Blocurile de locuinţe, cu mai multe scări, pentru care se fac mai multe subsectoare de recensământ se
înregistrează astfel:
- punctele 24-29 se completează numai de către recenzorul care are mapa cu litera A, iar pe formularul
primei locuinţe convenţionale din clădire la punctul 24 „Numărul locuinţelor din clădire” se va înregistra
totalul locuinţelor din toate sectoarele de recensământ care au acelaşi număr al mapei (indiferent de literă).
- recenzorii din celelalte subsectoare constituite în acelaşi bloc de locuinţe (cei care au mapa cu
litera B, C, etc.) vor bara cu o linie oblică punctele 24-29.
CORELAŢIE: numărul locuinţelor din cădire = numărul formularelor LC din clădirea respectivă.
25. TIPUL CLĂDIRII
Veţi răspunde la această întrebare dvs. înşivă, fără să întrebaţi respondentul, apelând la definiţiile clădirilor
rezidenţiale şi a celor nerezidenţiale.
Clădirea rezidenţială clădirea destinată prin construcţie să fie locuită de una sau mai multe
gospodării. În această categorie se includ atât clădirile individuale cu o
singură locuinţă, cât şi clădirile cu mai multe locuinţe.
Se consideră clădiri
rezidenţiale
clădirile folosite integral sau în cea mai mare parte pentru locuit;
clădirea individuală cu o locuinţă din care s-a dat în folosinţă numai o cameră
sau o parte din camerele de locuit;
clădirile cu mai multe locuinţe în care sunt ocupate numai unele apartamente.
49
Casă individuală
(cod 1)
reprezintă casa care nu este lipită de alte clădiri (de exemplu: clădirile cu o
locuinţă desfăşurată pe un singur nivel sau pe mai multe niveluri, clădirile cu
două locuinţe dacă acestea sunt suprapuse (parter şi un etaj);
Casă cuplată (duplex)
(cod 2)
reprezintă clădirea semiseparată, cu două locuinţe lipite (situate una în
continuarea celeilalte), fiecare având intrare separată în clădire;
Casă înşiruită (alipită)
(cod 3)
clădire cu cel puţin trei locuinţe lipite sau având legătură între ele, fiecare cu
acces separat spre exterior;
Blocuri de apartamente
(cod 4)
clădire de locuit care are cel puţin două etaje, cu 3 sau cu mai multe locuinţe
(apartamente), grupate în jurul unei scări comune de acces;
Destinată spaţiului
colectiv de locuit
(în care se află locuinţe)
(cod 5)
clădire cu spaţii colective de locuit de tip cămin (cămine studenţeşti, cămine
de bătrâni, mânăstiri etc.) sau de tip hotel (cabane turistice, spitale etc.), în
care se află locuinţe. În această categorie se includ şi clădirile cu spaţii
colective de locuit care sunt în curs de construcţie, în care se află locuinţe
deja ocupate de populaţie;
Clădire nerezidenţială
(cod 6)
sunt alte clădiri decât cele de locuit, destinate unor scopuri comerciale,
industriale, culturale etc., în care se pot afla una sau mai multe locuinţe.
de exemplu: clădirile de birouri, fabrici, depozite, centre de relaxare,
magazine etc. în care se află cel puţin o locuinţă; clădirile cu altă destinaţie
care sunt în curs de construcţie, în care se află locuinţe deja ocupate de
populaţie.
26. PERIOADA (ANUL) CONSTRUIRII CLĂDIRII
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Care este anul sau perioada în care s-a construit această
clădire?”
se consideră an al construirii, anul dării în folosinţă a clădirii, respectiv anul
în care s-a terminat complet construcţia (inclusiv toate instalaţiile şi finisajele
interioare).
în cazul în care nu se cunoaşte anul construirii, se va avea în vedere
perioada în care s-a construit clădirea;
aceasta se va stabili avându-se în vedere următoarele elemente:
– asemănarea cu alte clădiri din cuprinsul sectorului sau chiar din alte
sectoare de recensământ (al căror an al construirii este cunoscut);
– existenţa unor materiale de construcţie sau a unui anumit stil de
construcţie specifice anumitor ani sau perioade etc.
Astfel, se va bifa unul dintre codurile corespunzătoare perioadei în care s-a
construit clădirea (dacă s-a construit înainte de anul 1970) sau se va înscrie
efectiv anul construirii clădirii, dacă s-a construit după anul 1970.
50
SITUAŢIE PARTICULARĂ
Pentru clădirile care ulterior construirii au fost extinse prin adăugiri sau supraetajări, se va considera an al
construirii, anul când a fost terminată clădirea iniţială. Dacă aceste adăugiri de spaţii locuibile depăşesc
capacitatea construcţiei iniţiale (exprimată prin suprafaţa nou construită), se va lua în considerare anul când a
fost adăugată construcţia nouă (supraetajarea).
Pentru clădirile care au fost reconstruite (transformate) în proporţie de peste 50% din capacitatea construcţiei
iniţiale, se va considera an al construcţiei, anul când aceasta a fost reconstruită.
27. NUMĂRUL DE ETAJE ALE CLĂDIRII
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Câte etaje are clădirea?”
Numărul de etaje se calculează de la parter în sus; în cazul în care clădirea are doar parter se înscrie cifra 0.
28. MATERIALUL DE CONSTRUCŢIE AL PEREŢILOR EXTERIORI AI CLĂDIRII
Întrebarea pe care o adresaţi este: ”Care este materialul din care sunt construiţi pereţii exteriori ai clădirii?”
Veţi obţine această informaţie pe baza declaraţiilor proprietarilor, administratorilor sau ale locatarilor clădirii, iar în
cazul în care acest lucru nu este posibil, veţi bifa unul dintre coduri pe baza constatărilor dvs. personale privind
clădirea şi apelând la următoarele instrucţiuni.
Beton armat
(cod 1)
sau schelet din beton armat - pentru construcţiile executate prin cofraje
glisante, cât şi pentru cele cu pereţii construiţi în sistem AMVIC, cu cofraj din
polistiren extrudat şi beton turnat la faţa locului, blocuri, panouri etc.
Unităţi prefabricate
(prefabricate din beton)
(cod 2)
pentru construcţiile cu pereţi construiţi din panouri prefabricate din beton
armat construite în fabrică, aduse şi instalate la faţa locului ;
Zidărie din cărămidă,
piatră sau înlocuitori
(B.C.A.) cu planşee din:
include: pereţii construiţi din: cărămizi celulare (cu goluri), blocuri ceramice şi
din beton, blocuri de beton celular autoclavizat (B.C.A.) etc. Aceste clădiri se
înscriu, de asemenea, în funcţie de materialul din care sunt construite
planşeele despărţitoare dintre niveluri (sau dintre parter şi pod - în cazul
clădirilor cu un singur nivel).
beton armat
(grinzi metalice) (cod 3)
clădirile cu schelet din beton armat (stâlpi şi grinzi de beton) ai căror pereţi
exteriori sunt din cărămidă, piatră, B.C.A. sau înlocuitori, inclusiv planşeele
construite din boltişoare de cărămidă cu grinzi metalice care se asimilează cu
planşeele din beton armat
lemn (cod 4)
Lemn (bârne, scânduri
etc.) (cod 5)
pentru clădirile cu pereţi exteriori construiţi din bârne, scânduri etc.
Paiantă, chirpici
(cod 6)
în această categorie se includ şi clădirile cu pereţi exteriori construiţi din
pământ bătut, nuiele, stuf etc.
51
Alte materiale
(cod 7)
în această categorie intră pereţii construiţi din P.F.L., O.S.B., sticlă etc.
Materiale mixte
(cod 8)
se va înregistra acest cod pentru clădirile care au pereţii exteriori construiţi din
mai multe materiale (de exemplu: beton şi sticlă, piatră, lemn şi cărămidă),
dar nu se poate aproxima ponderea acestor materiale.
29. AMPLASAREA CLĂDIRII
Veţi răspunde la această întrebare dvs. înşivă, fără să întrebaţi respondentul, ţinând seama de următoarele
precizări.
Astfel, clădirea se poate afla:
Într-o zonă construită
continuă de-a lungul unei
străzi (cod 1)
în această categorie se regăsesc clădirile aflate într-o zonă construită
continuă, cu o formă de stradă care poate fi delimitată clar.
Într-un grup de clădiri
cărora le este acordat un
nume recunoscut pe plan
local (cod 2)
deşi nu sunt parte a unei zone construite continue cu formă de stradă,
această categorie cuprinde un grup de clădiri cărora le este acordat un
nume recunoscut pe plan local, de exemplu: complexul studenţesc
”Regie”, ”Căminele studenţeşti din Moxa”, Mânăstirea ”Pasărea” etc.;
în această categorie intră şi clădirile aflate în localităţi care nu au o tramă
stradală
Într-un grup de clădiri
învecinate (sub 200 m)
(cod 3)
în această categorie veţi include clădirile care, deşi nu se încadrează în
niciuna dintre cele două situaţii menţionate mai sus, constituie un grup de
clădiri din care niciuna nu este separată de clădirea vecină cea mai
apropiată, cu mai mult de 200 de metri;
nu se consideră că depăşesc criteriul de 200 de metri şi deci nu se
încalcă continuitatea zonei, în cazul în care între clădiri sunt amplasate:
terenuri de joacă şi grădini, terenuri de fotbal şi alte facilităţi pentru sport,
parcuri publice, râuri cu poduri, linii de cale ferată, canale, locuri de parcare şi
altă infrastructură de transport, curţi ale bisericilor, cimitire, clădiri industriale
sau comerciale, hipermarket-uri etc.
Într-o zonă cu clădiri izolate
(cod 4)
în această categorie veţi înregistra clădirea izolată aflate la distanţe mari
de următoarea clădire (de exemplu: cantoanele izolate de-a lungul liniilor de
cale ferată sau a drumurilor, clădirile izolate ale staţiilor meteorologice,
cantoanele zoopastorale sau silvice, clădirile izolate care deservesc
instalaţiile sau reţelele de înaltă tensiune, staţiile şi releele de televiziune şi
radio sau alte asemenea unităţi izolate, destinate unor lucrători care
îndeplinesc activităţi sau funcţii care necesită prezenţa permanentă în cadrul
unităţilor economice sau social-culturale şi gospodăriilor acestora etc.).
52
RECAPITULAŢIA PERSOANELOR ÎNREGISTRATE ÎN LOCUINŢĂ
După înregistrarea gospodăriilor şi a tuturor persoanelor dintr-o locuinţă (prin completarea tuturor formularelor G,
P, PPI, TP), veţi întocmi recapitulaţia datelor la nivel de locuinţă.
Pe fiecare rând din tabelul de recapitulaţie veţi înscrie date referitoare la fiecare gospodărie din locuinţă
(înregistrate în fiecare formular G):
numărul formularului G din locuinţă – pe primul rând veţi înscrie date din primul formular al primei
gospodării, pe al doilea rând – date din al doilea formular G din locuinţă ş.a.m.d.;
numărul persoanelor înregistrate reprezintă un total de control al numărului de înregistrări, adică suma
coloanelor 3, 7, 15, 23 (pentru masculin), respectiv suma coloanelor 4, 8, 16 şi 24 (pentru feminin);
numărul persoanelor prezente şi temporar absente (înregistrate în formularele P la punctul 10 codul 1 –
prezente, respectiv codul 2 – temporar absente), pe sexe;
numărul cetăţenilor străini (înregistraţi în formularul P – care la punctul 22.1 şi 22.2 - Cetăţenia – au
înscrisă ţara de cetăţenie diferită de România, adică au cod diferit de 642), pe sexe;
numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată, înregistrate în formularul PPI aparţinând
formularului G respectiv, pe sexe;
numărul cetăţenilor străini (înregistraţi în formularul PPI, la punctul 10 – cetăţenia - dacă ţara de
cetăţenie declarată este diferită de România), pe sexe;
numărul persoanelor temporar prezente, înregistrate în formularul TP aparţinând formularului G respectiv,
pe sexe;
numărul cetăţenilor străini (înregistraţi în formularele TP, la punctul 5 – cetăţenia au înscrisă ţara de
cetăţenie diferită de România), pe sexe;
populaţia stabilă, pe sexe (suma coloanelor 3 şi 7 pentru masculin, respectiv 4 şi 8 pentru feminin);
pe rândul de TOTAL – la numărul total de gospodării din locuinţă veţi însuma acele formulare G care au
persoane prezente şi/sau temporar absente, adică au înscrise cifre într-una din coloanele 3, 4 şi/sau 7, 8.
Sub tabel, veţi înscrie Numărul formularelor M din locuinţă – însumând toate formularele M completate pentru
persoanele de 15 ani şi peste plecate în străinătate.
În finalul formularului, veţi mulţumi pentru răspunsuri şi pentru timpul acordat şi veţi ruga capul gospodăriei,
respectiv persoana care a făcut declaraţiile, să semneze pentru conformitate cu cele declarate.
53
2. FORMULARUL G – GOSPODĂRIE
Formularul G se completează pentru fiecare gospodărie din locuinţă.
În acest formular veţi înscrie în Lista persoanelor din gospodărie toate persoanele prezente şi temporar
absente din gospodărie.
Pentru locuinţele în care se află doar persoane plecate pentru o perioadă îndelungată (care se înregistrează
pe formulare PPI) sau persoane temporar prezente (care se înregistrează pe formulare TP), veţi face totuşi un
formular G, fără a înscrie nici o persoană în Lista persoanelor din gospodărie (iar acest formular nu va fi inclus la
Total gospodării din locuinţă, de sub recapitulaţie).
În cazul în care într-o locuinţă se găsesc mai multe gospodării, fiecare dintre acestea le veţi înregistra pe câte
un formular G, începând cu gospodăriile cu persoane prezente sau temporar absente.
În vederea înregistrării corecte a tuturor persoanelor din locuinţă, înainte de a completa formularul G, revedeţi
etapele de urmat înaintea începerii înregistrării, recomandată la începutul descrierii formularului LC.
Conform recomandărilor de mai sus, deja aţi stabilit câte gospodării sunt în locuinţă, deci câte formulare G
veţi completa pentru acea locuinţă. Astfel, în cazul în care locuinţa nu este ocupată în exclusivitate de o
gospodărie, ci de mai multe gospodării, fiecare dintre aceste gospodării se înregistrează pe un formular G.
Pentru a putea încadra şi înregistra corect persoanele din gospodării şi gospodăriile din locuinţe, trebuie să
înţelegeţi câteva DEFINIŢII fundamentale:
Gospodărie grupul de două sau mai multe persoane care locuiesc împreună în mod
obişnuit, având, în general, legături de rudenie şi care se gospodăresc în
comun (contribuie împreună la aprovizionarea şi la consumul de alimente
şi de alte bunuri esenţiale traiului) şi participă integral sau parţial la
bugetul de venituri şi cheltuieli;
grupul de două sau mai multe persoane între care nu există legături de
rudenie, dar care declară că, prin înţelegere, locuiesc şi se gospodăresc în
comun şi participă integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli al
gospodăriei;
persoanele care declară că locuiesc şi se gospodăresc singure.
Capul gospodăriei este persoana declarată şi recunoscută ca atare de către ceilalţi membri
ai gospodăriei. Desemnarea capului gospodăriei este decizia exclusivă a
membrilor gospodăriei. Dacă situaţia o impune, veţi putea oferi câteva criterii
care să ajute în alegerea capului gospodăriei, şi anume: situaţia economică a
persoanei, venitul, autoritatea personală, deţinerea titlului de proprietate
asupra locuinţei, vârsta etc.;
capul gospodăriei va fi în mod obligatoriu una dintre persoanele prezente
sau temporar absente (înscrisă în formularul G – în Lista persoanelor din
gospodărie la numărul 1);
în mod excepţional, în cazul în care toţi membrii gospodăriei sunt plecaţi
pentru o perioadă îndelungată, capul gospodăriei va fi persoana înscrisă la
numărul 40 din formularul PPI.
54
Nucleu familial Formează nuclee familiale:
soţul/partenerul şi soţia/partenera fără copii;
soţul/partenerul şi soţia/partenera cu copii necăsătoriţi;
unul dintre părinţi cu copii.
În componenţa nucleului familial veţi lua în considerare toţi copiii care locuiesc
împreună cu părinţii, care nu au un soţ sau partener şi nu au, la rândul lor,
copii în cadrul aceleiaşi gospodării.
copiii aparţinând numai unuia dintre soţi/parteneri, precum şi copiii
adoptaţi vor fi consideraţi ca şi copiii naturali ai cuplului;
copiii aflaţi în plasament familial vor fi încadraţi la persoane neînrudite.
Se consideră că fac parte din nucleul familial şi copiii care au fost căsătoriţi,
dar la momentul de referinţă sunt divorţaţi sau văduvi şi care au revenit în
gospodăria părinţilor, cu condiţia să nu aibă la rândul lor copii sau parteneri în
cadrul gospodăriei.
Într-o gospodărie pot exista şi alte persoane care nu alcătuiesc un nucleu familial,
acestea putând fi înrudite sau neînrudite cu capul gospodăriei.
Uniunile consensuale se vor trata ca şi căsătoriile legale, considerându-se aceleaşi grade de
rudenie faţă de capul gospodăriei, ca şi în cazul acestora.
FURNIZAREA DE RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI
Începeţi prin a completa ADRESA – conform recomandărilor făcute pentru formularul LC şi DATELE DE
IDENTIFICARE – pe care le veţi înscrie pe măsură ce veţi face înregistrarea gospodăriilor.
Numărul mapei este acelaşi pentru toate formularele de recensământ; veţi urma aceleaşi
indicaţii ca cele de la formularul LC;
Numărul formularului
LC în cadrul mapei
se preia de pe formularul LC corespunzător locuinţei din care face parte;
Numărul formularului G
din locuinţă
veţi numerota consecutiv, pe măsura înregistrării gospodăriilor din locuinţă,
inclusiv cele completate doar pentru persoane plecate pentru o perioadă
îndelungată sau persoane temporar prezente.
55
De asemenea, pentru a avea control asupra numărului persoanelor din gospodărie, înregistrate pe diferite
formulare – P, PPI sau TP – veţi înscrie, la încheierea înregistrării în fiecare gospodărie, următoarele:
Numărul persoanelor
din gospodărie
veţi însuma persoanele prezente şi temporar absente - înregistrate pe
formulare P;
Numărul persoanelor
plecate pentru o
perioadă îndelungată
veţi însuma persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată (de cel puţin 12
luni) – care trebuie să fie aceleaşi cu cele înregistrate în formularele PPI,
aparţinând formularului G;
Numărul persoanelor
temporar prezente
veţi însuma persoanele temporar prezente (venite de mai puţin de 12 luni) –
care trebuie să fie aceleaşi cu cele înregistrate în formularele TP, aparţinând
formularului G;
Numărul formularelor
M din gospodărie
se vor însuma formularele M completate în fiecare gospodărie pentru
persoanele de 15 ani şi peste plecate în străinătate, înscrise în formularele P
sau PPI.
CARACTERISTICI PRIVIND GOSPODĂRIA
Titlul sub care
gospodăria ocupă
locuinţa
pentru fiecare gospodărie se înscrie situaţia corespunzătoare ocupării locuinţei
(proprietar, chiriaş, altă situaţie - cu titlu gratuit etc.).
LISTA PERSOANELOR DIN GOSPODĂRIE – PREZENTE ŞI TEMPORAR ABSENTE (plecate pentru o
perioadă mai mică de 12 luni)
Veţi completa această listă pentru toate persoanele (înrudite şi/sau neînrudite) care, în mod obişnuit, locuiesc
împreună la adresa de recenzare (indiferent dacă sunt prezente sau absente din gospodărie). Veţi înscrie şi
cetăţenii străini (adică persoanele fără cetăţenie română), care se află pe teritoriul României pentru cel puţin 12
luni – asemenea cetăţenilor români.
Veţi stabili care este capul gospodăriei şi apoi veţi înscrie celelalte persoane ţinând seama de ordinea
prezentată mai jos şi de gradele de rudenie ale fiecărei persoane în raport cu acesta.
Ordinea în care veţi
trece persoanele din
gospodărie
După înscrierea capului de gospodărie, ceilalţi membri ai gospodăriei se vor înscrie
în LISTA PERSOANELOR DIN GOSPODĂRIE – PREZENTE ŞI TEMPORAR
ABSENTE, după caz, respectându-se următoarea ordine:
a) în cazul unei gospodării formate dintr-un singur nucleu familial, veţi înscrie
persoanele din gospodărie începând cu capul gospodăriei şi veţi continua cu
soţul/soţia sau partenerul/partenera, urmând copiii necăsătoriţi, în ordinea
descrescătoare a vârstei;
56
Ordinea în care veţi
trece persoanele din
gospodărie (continuare)
b) dacă gospodăria este constituită din două sau mai multe nuclee familiale, veţi
înscrie mai întâi nucleul familial din care face parte capul gospodăriei (cu
persoanele în ordinea indicată anterior), apoi celelalte nuclee familiale în
aceeaşi ordine (începând cu soţul/soţia, partenerul/partenera), după care
urmează persoanele înrudite care nu formează nuclee familiale, persoanele
neînrudite care stau în gazdă sau sunt angajate pentru munci casnice etc., în
cazul în care acestea fac menaj comun cu ceilalţi membri ai gospodăriei;
c) dacă într-o gospodărie nu există niciun nucleu familial, ea fiind alcătuită din
persoane înrudite (de exemplu, unchi, nepot) sau nu (ex. colegi), veţi înscrie
mai întâi capul gospodăriei, recunoscut de celelalte persoane ca atare, apoi
celelalte persoane, fie în ordinea relaţiilor de rudenie (alianţă) cu capul
gospodăriei - acolo unde este cazul, fie în ordinea descrescătoare a vârstei.
Situaţia persoanei la recensământ
prezentă
↓
se înscrie în formularul
G (în Lista persoanelor
din gospodărie) şi în
formularul P
persoanele din gospodărie prezente la momentul de referinţă;
persoanele aflate la lucru (în schimbul de noapte, de gardă, personalul din
transporturi feroviare, aeriene, navale, rutiere, cu condiţia ca persoanele
respective să se întoarcă periodic acasă);
persoanele plecate în alte localităţi care, la momentul critic, se aflau în drum
spre casă;
copiii din creşe şi grădiniţe cu program săptămânal;
persoanele reţinute, arestate pentru cercetări, persoanele deţinute în
penitenciare pentru mai puţin de 12 luni.
temporar absentă din
gospodărie
↓
se înscrie în formularul
G (în Lista persoanelor
din gospodărie) şi în
formularul P
persoanele plecate în altă localitate din ţară sau în străinătate pentru mai
puţin de 12 luni, din diverse motive: în interes de serviciu (delegaţie, misiune),
concediu de odihnă, excursii etc.;
persoanele internate în unităţi sanitare (spitale, sanatorii, maternităţi etc.)
pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
elevii plecaţi la studiu departe de casă.
plecată pentru o
perioadă îndelungată
din gospodărie
↓
se înscrie în formularul
PPI
persoana plecată din diferite motive în altă localitate din ţară sau în
străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni;
persoana internată în unităţi sanitare (spitale, clinici, sanatorii), în cămine de
bătrâni, şcoli pentru handicapaţi, case de copii, cămine-spital, cămine şcoală
pentru cel puţin 12 luni, fiind recenzată ca „prezentă” în acea unitate;
persoana deţinută în penitenciare sau în şcoli speciale de reeducare pentru cel
puţin 12 luni (la penitenciar/şcoală de reeducare – fiind considerată prezentă);
studentul plecat să studieze în altă localitate din ţară sau în străinătate (la locul
de studiu fiind considerat prezent).
temporar prezentă
↓
se înscrie în formularul
TP
persoana care la momentul de referinţă era venită temporar în gospodărie
pentru o perioadă mai mică de 12 luni.
57
Nu se înregistrează persoanele plecate definitiv din gospodărie, indiferent dacă păstrează legături
cu gospodăria din care au plecat (primesc sau trimit ajutoare băneşti sau de
altă natură), şi anume:
– persoanele (fii sau fiice) plecate din gospodărie în altă localitate, fiind
angajate la lucru ca urmare a absolvirii unei forme de învăţământ;
– persoanele plecate prin căsătorie;
– persoanele internate definitiv în instituţii, precum: cămine de bătrâni,
copiii daţi în plasament sau încredinţaţi.
După ce aţi delimitat gospodăria (câte persoane o compun) şi aţi stabilit situaţia la recensământ a fiecărei
persoane, înscrieţi-le numele şi prenumele în formularele G, PPI, TP respective şi apoi, în ordinea precizată
mai sus, procedaţi la înregistrarea caracteristicilor cuprinse în fiecare formular pentru fiecare persoană în parte.
REGULA GENERALĂ DE ÎNREGISTRARE A PERSOANELOR
este timpul petrecut la o reşedinţă sau alta – locul unde îşi petrece cea mai mare parte din timp.
EXCEPŢII de la această regulă, pentru care trebuie să înregistraţi în mod unitar:
Persoanele care locuiesc în mod regulat în mai mult de o reşedinţă în timpul anului, acestea se înregistrează
la reşedinţa în care îşi petrec cea mai mare parte a anului.
Persoanele care lucrează departe de casă în timpul săptămânii, care revin în weekend - se vor înregistra în
gospodăria din care fac parte, chiar dacă la reşedinţa acestei gospodării stau doar 2-3 zile.
Soţul şi soţia
locuiesc la adrese diferite din aceeaşi localitate (din lipsă de spaţiu, de exemplu) - înregistrarea ambilor soţi
se face pe acelaşi formular, la adresa la care locuieşte soţul;
locuiesc împreună, dar au reşedinţa/domiciliul în localităţi diferite - înregistrarea ambilor soţi se va face pe
acelaşi formular, în localitatea în care locuiesc de fapt.
Copiii
care locuiesc alternativ în două gospodării (de exemplu, după ce părinţii lor au divorţat) sunt înregistraţi la
reşedinţa gospodăriei în care îşi petrec majoritatea timpului. Dacă aceştia petrec o perioadă de timp egală cu
ambii părinţi, sunt înregistraţi la reşedinţa părintelui la care sunt găsiţi la momentul de referinţă al
recensământului;
aflaţi în grija bunicilor (sau a altor rude) se înregistrează astfel:
- în cazul în care bunicii (rudele) se află în aceeaşi localitate cu părinţii copiilor - aceştia se
înregistrează ca prezenţi în gospodăria părinţilor, deci nu se înscriu în gospodăria bunicilor;
- în cazul în care bunicii (rudele) se află în altă localitate – copiii se înregistrează la reşedinţa
părinţilor ca persoane temporar absente (şi se înscriu în formularele G şi P), iar la bunici, ca
persoane temporar prezente (şi se înscriu pe formularul TP);
copiii din creşele şi grădiniţele săptămânale - se înregistrează prezenţi în gospodăria părinţilor.
Persoanele plecate la lucru sau pentru alte motive, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni (dar nu definitiv) -
se înregistrează în formularul PPI, fiind considerate plecate pentru o perioadă îndelungată.
58
Excepţii de la această regulă sunt elevii şi studenţii care sunt considerate, conform recomandărilor
internaţionale, cazuri speciale. “Tratamentul” convenţional este următorul:
Elevii
care studiază departe de casă trebuie să fie consideraţi temporar absenţi în gospodăriile din care fac
parte, indiferent dacă studiază în ţară sau străinătate (iar în internatele, la gazdă, în apartamentele închiriate
pentru a sta în timpul săptămânii vor fi înregistraţi ca temporar prezenţi;
care studiază în aceeaşi localitate în care are reşedinţa – se vor înregistra ca prezenţi în gospodărie,
indiferent dacă în timpul săptămânii ei locuiesc la internate, cămine etc. (iar la internate vor fi consideraţi
temporar prezenţi).
Studenţii
care studiază departe de casă – vor fi înregistraţi ca prezenţi în localitatea unde se află
universitatea/facultatea, la reşedinţa lor de acolo (indiferent că este o instituţie sau o reşedinţă privată), iar în
gospodăriile din care fac parte – plecaţi pentru o perioadă îndelungată;
care la momentul de referinţă al recensământului sunt plecaţi din localitatea în care învaţă se înregistrează
astfel:
ca temporar absent, un student va fi înregistrat în localitatea în care învaţă, astfel:
- dacă locuieşte la gazdă şi se gospodăreşte împreună cu aceasta - în formularul G al
acesteia şi pe un formular P individual;
- dacă locuieşte într-un cămin studenţesc, internat şcolar etc. - în formularul SC corespunzător
şi un formular P individual.
ca temporar prezent, un student va fi înregistrat în localitatea în care este venit (de exemplu, acasă la
părinţi, pe durata vacanţei) - în formularul G al gospodăriei părinţilor la „Numărul persoanelor temporar
prezente” şi în formularul TP.
Persoanele fără adăpost vor fi înregistrate ca prezente acolo unde vor fi găsite, fără a fi legate de vreo gospodărie,
indiferent dacă se găsesc împreună cu alţi membrii ai familiei lor.
Pentru fiecare persoană fără adăpost se va completa un formular P care:
va fi legat de un SC - dacă persoana respectivă este găsită într-un spaţiu colectiv de locuit (de tip centru de
urgenţă sau adăposturi de noapte, unde chiar dacă ei sunt temporar prezenţi vor fi consideraţi prezenţi),
nu va fi legat de nici o unitate de locuit (locuinţă sau spaţiu colectiv), fiind găsită pe stradă, în canale etc.
Persoane care fac obiectul înregistrării în sectoarele speciale vor fi înregistrate similar oricăror persoane, doar
că acestea vor fi instruite în unităţile în care lucrează şi vor furniza date în conformitate cu normele speciale
elaborate de aceste instituţii (cu colaborarea INS).
MODUL DE ÎNREGISTRARE A UNOR SITUAŢII PARTICULARE:
Cum se înregistrează
gospodăria care ocupă
două locuinţe
dacă o gospodărie ocupă două locuinţe situate în clădiri distincte, amplasate pe
acelaşi lot (curte), se completează câte un formular LC pentru fiecare
locuinţă/clădire, iar gospodăria se înregistrează pe un singur formular G,
aparţinând uneia dintre locuinţe.
59
Cum se înregistrează
persoanele din spaţiile
colective de locuit pe
formularul LC
persoanele ale căror gospodării ocupă permanent locuinţe situate în
spaţii colective de locuit (de exemplu: studenţii căsătoriţi care locuiesc cu
familia la cămin, familiile personalului administrativ, cuplurile din azilurile de
bătrâni care locuiesc într-o unitate de locuit în comun, dar care ocupă un spaţiu
separat etc.) se vor înregistra pe un formular LC (camera fiind considerată
locuinţa acestora), un formular G şi un formular individual P .
EXEMPLU : Într-o locuinţă se găsesc 3 gospodării.
Ordinea operaţiunilor pe care trebuie să le faceţi pentru înregistrarea corectă:
1. Veţi stabili componenţa gospodăriilor după categoriile de persoane care se găsesc în fiecare
gospodărie, începând cu gospodăriile în care se găsesc persoane prezente şi/sau temporar absente. Apoi
veţi ordona gospodăriile în vederea înregistrării, ţinând cont de titlul sub care gospodăria ocupă
locuinţa (prima gospodărie fiind cea care ocupă locuinţa în calitate de proprietar/locatar principal);
în gospodăria 1 sunt: 2 persoane prezente + 2 persoane temporar prezente;
în gospodăria 2 sunt: 2 persoane prezente + 2 persoane temporar absente + 1 persoană plecată
pentru o perioadă îndelungată în străinătate;
în gospodăria 3 sunt: 4 persoane plecate pentru o perioadă îndelungată.
2. O dată stabilită componenţa locuinţei (2 gospodării) şi a fiecărei gospodării, veţi extrage din mapă
formularele necesare în acea locuinţă:
un formular LC – pentru locuinţă;
2 formulare G - pentru cele 2 gospodării (cu persoane prezente şi temporar absente)
1 formular G - pentru cea de-a treia gospodărie în care se află doar persoane plecate pentru o
perioadă îndelungată (pe care veţi completa doar partea dreaptă sus, nu şi Lista persoanelor din
gospodărie ;
6 formulare P - pentru persoanele prezente şi temporar absente;
2 formulare PPI – (1 formular PPI pe care veţi înregistra 1 persoană plecată pentru o perioadă
îndelungată din gospodăria 2 plus 1 formular PPI pe care veţi înregistra 4 persoane plecate pentru o
perioadă îndelungată din gospodăria 3);
1 formular M (pentru persoana plecată pentru o perioadă îndelungată, dacă persoana este mai mare
de 15 ani);
1 formular TP – pentru cele 2 persoane temporar prezente din gospodăria 1.
3. Veţi începe înregistrarea:
gospodăria 1 - pentru aceasta veţi completa un formular G, 2 formulare P şi 1 formular TP pentru
cele 2 persoane temporar prezente;
gospodăria 2 - pentru aceasta veţi completa un G, 4 formulare P, 1 formular PPI şi 1 formular M
(pentru persoana plecată pentru o perioadă îndelungată în străinătate);
gospodăria 3 – pentru aceasta veţi completa un formular G doar cu datele de identificare şi titlul sub
care gospodăria ocupă locuinţa, fără a completa Lista persoanelor din gospodărie şi un formular PPI
pentru cele 4 persoane plecate pentru o perioadă îndelungată.
4. In final, veţi întocmi recapitulaţia persoanelor înregistrate în locuinţă.
60
CARACTERISTICI PRIVIND PERSOANELE
NUMELE ŞI PRENUMELE
veţi înscrie numele şi prenumele complete (aşa cum figurează în
actele de identitate), inclusiv iniţiala prenumelui tatălui (iar pentru copiii
cu tată necunoscut - iniţiala prenumelui mamei);
dacă tatăl/mama au mai mult de un prenume, veţi înscrie iniţiala primului
prenume al tatălui/mamei.
GRADUL DE RUDENIE FAŢĂ DE CAPUL GOSPODĂRIEI
După desemnarea capului gospodăriei, veţi adresa întrebarea: „Care este gradul de rudenie al persoanei cu
capul gospodăriei?” şi veţi bifa pentru fiecare persoană corespunzător situaţiei declarate.
01 Capul gospodăriei
veţi considera întotdeauna capul gospodăriei drept prima persoană
(pe care o veţi înscrie pe rândul 01 din Lista persoanelor din
gospodărie).
în cazul excepţional în care toţi membrii gospodăriei sunt plecaţi pentru
o perioadă îndelungată (mai mult de 12 luni), veţi înscrie capul
gospodăriei la numărul 40 din formularul PPI;
în cazul persoanelor singure, care nu aparţin de nicio gospodărie, veţi
înscrie la persoana 01 - capul gospodăriei, deoarece se consideră că
aceste persoane formează gospodării de o singură persoană;
02 Soţ/Soţie 03 Partener/Parteneră
persoane aflate în uniune consensuală cu capul gospodăriei (căsătorie
fără forme legale, concubinaj, uniune liberă);
04 Fiu/Fiică copil natural, vitreg sau adoptiv al capului de gospodărie;
05 Ginere/Noră 06 Nepot/Nepoată de fiu/fiică 07 Tată/Mamă natural(ă), vitreg(ă), adoptiv(ă);
08 Bunic/Bunică 09 Frate/Soră 10 Cumnat/cumnată de frate/soră 11 Nepot/nepoată de frate/soră 12 Socru/Soacră 13 Altă rudă de sânge sau prin alianţă;
14 Persoană neînrudită
veţi folosi acest cod pentru persoanele care sunt considerate parte din gospodărie deşi ele şi capul gospodăriei nu sunt rude de sânge sau prin alianţă (de exemplu, copiii aflaţi în plasament, îngrijitor, bonă etc.
MENŢIUNE!
Rudele partenerului/partenerei capului gospodăriei sunt rude cu acesta numai dacă partenerul/partenera este
persoană prezentă sau temporar absentă.
Aceeaşi situaţie este pentru oricare uniune consensuală – partenerul/partenera unei rude a capului gospodăriei
trebuie să fie prezent (ă) sau temporar absent (ă) pentru a se considera rude cu capul gospodăriei.
61
NUMĂRUL DE ORDINE AL PERSOANEI LA CARE SUNT ÎNREGISTRAŢI: SOŢUL/SOŢIA (PARTENERUL/
PARTENERA), TATĂL, MAMA
veţi înscrie numărul de ordine al persoanei din Lista persoanelor din
gospodărie (prima coloană) la care figurează soţul/soţia
(partenerul/partenera), respectiv tatăl, mama persoanei înregistrate;
dacă vreunul dintre aceştia este plecat pentru o perioadă îndelungată veţi
înscrie numărul de ordine la care este înregistrat în formularul PPI respectiv;
în cazul în care persoana recenzată nu are mamă/tată sau soţ/soţie sau are,
dar aceştia nu sunt înregistraţi în gospodărie, coloanele rezervate pentru
răspuns se trage o linie.
3. FORMULARUL P - PERSOANĂ
Acest formular este un formular individual, pe care veţi completa date individuale pentru fiecare persoană
prezentă sau temporar absentă din gospodărie sau din spaţiul colectiv de locuit.
Pentru persoanele din gospodărie, având în faţă formularul G, trebuie să începeţi să completaţi câte un formular
individual P pentru fiecare membru al gospodăriei, în aceeaşi ordine în care aţi trecut numele pe Lista persoanelor
din gospodărie din formularul G. Astfel, primul formular individual P trebuie să se refere la capul gospodăriei
(persoana cu numărul de ordine 01), al doilea la soţia/soţul capului gospodăriei (persoana cu numărul de ordine
02), şi aşa mai departe.
Persoanele din spaţiile colective de locuit vor fi numerotate în ordinea înregistrării lor.
Reţineţi: când completaţi formularul individual P este de preferat să adresaţi întrebările direct persoanelor
implicate. În absenţa lor, totuşi, persoana care vă va da răspunsurile trebuie să fie capul gospodăriei sau orice alt
membru adult al gospodăriei care îi cunoaşte cel mai bine pe ceilalţi membri ai gospodăriei.
ETAPELE PE CARE LE VEŢI PARCURGE ÎN COMPLETAREA FORMULARULUI P
veţi înscrie adresa şi datele de identificare ale formularului, numărul corespunzător persoanei, numele şi
prenumele persoanei (potrivit Listei persoanelor din gospodării din formularul G sau în ordinea înregistrării
pentru spaţiile colective) şi codul numeric personal (CNP). În cazul în care persoana nu-l cunoaşte sau nu
are atribuit un astfel de cod, spaţiul corespunzător se barează;
în cazul persoanelor fără adăpost, veţi bifa în dreptul acestei caracteristici, pentru a putea identifica ulterior
această categorie de persoane;
pentru fiecare persoană veţi înregistra caracteristici grupate, după cum urmează: demografice, migraţie
internă şi internaţională, etno-culturale, educaţionale, economice, dificultăţi în desfăşurarea activităţii curente.
62
Începeţi prin a completa ADRESA – conform recomandărilor făcute pentru formularul LC şi DATELE DE
IDENTIFICARE – pe care le veţi înscrie pe măsură ce veţi face înregistrarea persoanelor.
Numărul mapei este acelaşi pentru toate formularele de recensământ sin sectorul dvs. de
recensământ; veţi urma aceleaşi indicaţii ca cele de la formularul LC;
Numărul formularului
LC/SC în cadrul mapei
se preia de pe formularul LC corespunzător locuinţei din care face parte
sau din formularul SC;
Numărul formularului G
din locuinţă
se completează doar pentru persoanele din gospodării (din locuinţe sau din spaţii
colective de locuit), pentru care s-au completat un formular LC şi un formular G;
se preia de pe formularul G de care aparţine persoana respectivă.
FURNIZAREA DE RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI
1. NUMĂRUL DE ORDINE AL PERSOANEI
îl veţi prelua din formularul G – Lista persoanelor din gospodărie (prezente şi
temporar absente), iar persoanele din spaţiile colective de locuit le veţi numerota
consecutiv (de la 01, 02 ...n).
NUMELE ŞI PRENUMELE PERSOANEI
conform indicaţiilor de la formularul G.
ATENŢIE!
Trebuie să preluaţi corect aceste două caracteristici din formularul G pentru că sunt singurele care permit
identificarea persoanelor în formularele P.
2. CODUL NUMERIC PERSONAL (CNP)
veţi înscrie cele 13 cifre ale codului numeric personal, conform actului de
identitate (CI/BI, CI provizorie, paşaport, respectiv certificatul de naştere);
pentru cetăţenii străini veţi prelua codul din permisul de şedere, documentele
de trecere a frontierei etc. şi le veţi înscrie în casetele aferente CNP-ului.
CARACTERISTICI DEMOGRAFICE
3. SEXUL
veţi bifa, după caz, unul dintre codurile corespunzătoare sexului persoanei
recenzate (masculin – 1 / feminin – 2).
4. DATA NAŞTERII
veţi completa anul, luna, respectiv ziua naşterii persoanei recenzate.
Pentru persoanele care nu îşi amintesc exact anul, luna, ziua de naştere şi
nici nu au acte de identitate, veţi adresa întrebări suplimentare, care să le
ajute să-şi stabilească indirect data naşterii sau, cel puţin, anul naşterii (veţi
încerca să le ajutaţi să stabilească unele repere temporale, cum ar fi:
evenimente istorice, sociale importante şi raportul lor cu vârsta persoanei -
vârsta avută în timpul acestor evenimente).
63
5. STAREA CIVILĂ LEGALĂ
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Care este starea dumneavoastră civilă?”
Aceasta se referă la starea civilă legală, care se va înregistra pentru toate persoanele, indiferent de sex şi vârstă.
Va trebui să selectaţi unul din cele cinci răspunsuri prestabilite. Citiţi-le cu voce tare şi înregistraţi răspunsul primit.
Necăsătorit (ă) (cod 1)
persoanele care nu au fost niciodată căsătorite (inclusiv copiii sub 14 ani);
Căsătorit (ă)
(cod 2)
persoanele care sunt căsătorite cu forme legale. În România vârsta minimă
legală pentru căsătorie este de 18 ani, atât pentru persoanele de sex feminin,
cât şi pentru persoanele de sex masculin (excepţional 16 ani).
Situaţii particulare:
în cazul unei căsătorii anulate, starea civilă va fi cea avută înaintea căsătoriei
anulate (a nu se confunda cu persoana care a divorţat şi pentru care starea
civilă va fi cea de divorţată şi nu cea avută înaintea divorţului, adică
necăsătorită);
în cazul în care o persoană se află în divorţ, aceasta va fi considerată
căsătorită dacă nu există o sentinţă de divorţ definitivă.
Excepţii:
persoanele sub 18 ani căsătorite, ca excepţie, pentru motive temeinice;
persoanele căsătorite cu dispensă, respectiv căsătorite în altă ţară. În acest
caz, pot apărea diferenţe în ceea ce priveşte vârsta minimă legală pentru
căsătorie precizată în legislaţia acelei ţării, caz în care recenzorul va înscrie
starea civilă declarată de persoana respectivă.
Văduv (ă) (cod 3) persoanele cărora le-a decedat soţia/soţul şi sunt nerecăsătorite.
Divorţat (ă) (cod ) persoanele divorţate şi nerecăsătorite.
PUNCTUL 6 SE COMPLETEAZĂ NUMAI PENTRU FEMEILE CĂSĂTORITE.
6. ANUL CĂSĂTORIEI
veţi completa anul căsătoriei numai pentru femeile căsătorite, nu şi pentru
femeile necăsătorite, văduve sau divorţate;
nu veţi completa pentru persoanele de sex masculin.
În cazul cetăţenilor (străini sau români) căsătoriţi în afara ţării, pot apărea diferenţe
în ceea ce priveşte vârsta minimă legală pentru căsătorie, datorate legislaţiei în
vigoare în ţara respectivă. În acest caz, veţi înscrie anul căsătoriei, conform
declaraţiei persoanei recenzate.
6.1 prima căsătorie veţi completa data primei căsătorii doar pentru femeile aflate la prima
căsătorie;
în cazul în care prima/actuala căsătorie a unei persoane a fost anulată, starea
civilă a acesteia va fi aceea avută înainte de căsătoria anulată.
6.2 căsătoria actuală veţi completa data căsătoriei actuale pentru femeile recăsătorite.
64
PUNCTELE 7 ŞI 8 NU SE COMPLETEAZĂ PENTRU PERSOANELE DIN SPAŢIILE COLECTIVE DE LOCUIT (pentru care nu s-au completat formulare G)
7. STAREA CIVILĂ DE FAPT
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Locuiţi în această gospodărie cu un partener/o parteneră, cu care nu
sunteţi căsătoriţi legal?”
Veţi completa această întrebare pentru toate persoanele, indiferent de
starea lor civilă legală.
veţi considera că persoana trăieşte în uniune consensuală (concubinaj)
dacă locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un/o partener/ă, au o relaţie de
tip căsătorie, dar fără forme legale, indiferent de starea civilă legală a
fiecăruia;
aceste cupluri vor fi tratate la recensământ în mod similar cu cele
căsătorite legal;
veţi alege varianta de răspuns corespunzătoare situaţiei în care se află
persoana recenzată: dacă trăieşte sau nu în uniune consensuală?
8. ANUL CONSTITUIRII UNIUNII CONSENSUALE
veţi completa pentru toate persoanele care au declarat că trăiesc într-o
uniune consensuală (care la punctul 7 au înscris codul 1);
se ia în considerare actuala uniune consensuală a persoanei.
PUNCTUL 9 SE COMPLETEAZĂ NUMAI PENTRU PERSOANELE DE SEX FEMININ, DE 15 ANI ŞI PESTE
9. NUMĂRUL COPIILOR NĂSCUŢI-VII
veţi completa numai pentru persoanele de sex feminin, de 15 ani şi peste
(născute înainte de 20 octombrie 1996), indiferent de starea civilă,
inclusiv pentru cele care nu au născut (pentru care veţi înscrie codul 00);
pentru fetele mai mici de 15 ani şi pentru persoanele de sex masculin, treceţi
direct la punctul 10;
pentru persoanele de sex feminin, care din diferite motive nu au declarat
numărul de copii născuţi-vii, recenzorul va înscrie codul 99.
veţi include toţi copiii născuţi vii, indiferent dacă la momentul recensământului se
află sau nu în viaţă, dacă locuiesc sau nu în gospodăria mamei, aceia care
provin din căsătorii actuale, anterioare sau din afara căsătoriei mamei lor,
aceia plecaţi din gospodărie la studii, la lucru, în străinătate.
nu veţi include copiii născuţi morţi; copiii soţului proveniţi din căsătorii anterioare; copiii înfiaţi
(adoptivi) şi copiii aflaţi în plasament familial.
65
CARACTERISTICI PRIVIND MIGRAŢIA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ
Înregistrarea persoanei la recensământ se face, de regulă, la reşedinţa acesteia (în anumite cazuri, reşedinţa
coincide cu domiciliul).
DEFINIŢII
Domiciliul este adresa înscrisă în actul de identitate de către organele de evidenţă a
populaţiei;
pentru copiii sub 14 ani, care nu au încă act de identitate – veţi considera
domiciliul cel al părinţilor (părintelui) / întreţinătorilor (întreţinătorului) în
îngrijirea căruia/cărora se află.
O persoană poate locui o anumită perioadă de timp la o altă adresă decât cea înscrisă în actul de identitate.
În acest caz, această adresă se va numi reşedinţa persoanei, nu domiciliul ei (reşedinţa unei persoane
poate coincide sau nu cu domiciliul).
Reşedinţa este adresa la care persoana îşi petrece cea mai mare parte din timp,
indiferent dacă aceasta are înscrisă, în actul de identitate, viza de reşedinţă
la această adresă.
ATENŢIE!
Veţi înregistra într-o gospodărie atât persoanele care au domiciliul la adresa acelei gospodării, cât şi persoanele
care declară că au numai reşedinţa la adresa respectivă.
10. SITUAŢIA PERSOANEI LA RECENSĂMÂNT
Având în vedere că încă de la intrarea în locuinţă aţi parcurs o serie de etape, una dintre acestea fiind de a
completa formularul G pe baza situaţiei persoanei la recensământ, deja cunoaşteţi noţiunile de persoană
prezentă şi temporar absentă, deci veţi completa acest punct cu uşurinţă.
Pentru fiecare persoană pentru care veţi completa un formular P veţi înregistra situaţia în care se află la momentul
de referinţă al recensământului, situaţie apreciată în raport cu reşedinţa, respectiv cu domiciliul său, prin
caracteristica situaţia la recensământ:
Prezentă
(cod 1)
veţi considera că persoana este prezentă - dacă la ora “0” din ziua de 20
octombrie 2011 se afla la domiciliul/reşedinţa acesteia de cel puţin 12 luni,
perioadă continuă, sau care se aflau aici de mai puţin de 12 luni, cu intenţia
de a rămâne mai mult de 12 luni;
Temporar absentă
(cod 2)
veţi considera că persoana este temporar absentă – dacă la ora “0” din ziua
de 20 octombrie 2011 era plecată din localitatea de domiciliu/reşedinţă, în altă
localitate din ţară sau străinătate, pentru o perioadă mai mică de 12 luni.
66
PUNCTELE 11, 12 ŞI 13 SE COMPLETEAZĂ NUMAI PENTRU PERSOANELE TEMPORAR ABSENTE,
plecate pentru o perioadă de sub 12 luni
11. PENTRU CÂTE LUNI A PLECAT PERSOANA DIN LOCALITATEA DE RECENZARE?
veţi înscrie numărul de luni corespunzător absenţei persoanei de la
reşedinţă/domiciliu;
pentru persoanele plecate pentru o perioadă mai mică de o lună sau pentru o
perioadă cuprinsă între o lună şi 2 luni, între 2 luni şi 3 luni, veţi rotunji la limita
superioară.
12. UNDE LOCUIEŞTE PERSOANA ÎN PREZENT?
O persoană temporar absentă poate fi plecată în:
altă localitate din ţară – pentru acest caz, veţi înscrie, citeţ şi fără prescurtări,
localitatea (comună/sat), respectiv judeţul unde a plecat persoana;
înscrierea judeţului, a municipiului/oraşului sau comunei se face conform
împărţirii administrativ-teritoriale în vigoare;
altă ţară – veţi înscrie în clar ţara respectivă.
13. MOTIVUL ABSENŢEI DIN LOCALITATEA DE RECENZARE
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Care este motivul absenţei persoanei din localitate?”
Veţi înscrie un singur răspuns, corespunzător motivului principal al plecării persoanei din localitatea de
recenzare, după cum urmează:
La lucru (cod 1)
persoane angajate la lucru în întreprinderi, instituţii, pe şantiere, la persoane
particulare, precum şi persoanele detaşate în interes de serviciu;
În căutarea unui loc de muncă (cod 2)
La studii (cod 3)
În interes de afaceri (cod 4)
Motive familiale (cod 5) căsătorie, întregirea familiei, moştenire etc.;
Vizită, turism (cod 6)
Alte motive (cod 7)
persoane absente pentru o perioadă de sub 12 luni fiind internate în unităţi
sanitare - spitale, clinici, sanatorii, în cămine de bătrâni, instituţii pentru
persoane cu dizabilităţi, case de copii orfani, centre de plasament, cămine-
spital, cămine-şcoală, persoanele deţinute în şcoli speciale de reeducare etc.
67
14. LOCUL NAŞTERII (Reşedinţa mamei la momentul naşterii persoanei recenzate)
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Unde a fost reşedinţa mamei dvs. la momentul naşterii
dumneavoastră?”
reprezintă localitatea în care mama persoanei recenzate îşi avea
domiciliul/reşedinţa la data când s-a născut persoana respectivă şi nu
localitatea în care persoana s-a născut;
dacă localitatea nu este cunoscută, veţi completa, ca loc al naşterii, cel
înscris în actul de identitate (CI/BI, în cartea de identitate provizorie, respectiv
în certificatul de naştere al persoanei);
pentru persoanele a căror mamă, când s-au născut, avea reşedinţa în
altă localitate decât cea de recenzare - veţi înscrie, citeţ şi fără prescurtări,
localitatea (comună/sat), respectiv judeţul reşedinţei acesteia. Înscrierea
judeţului, a municipiului, oraşului sau a comunei se face conform împărţirii
administrativ-teritoriale actuale, nu a celei de la data naşterii persoanei
recenzate;
similar, cazul în care mama avea reşedinţa în altă ţară – veţi înscrie în clar
ţara respectivă (conform frontierelor existente la momentul recensământului).
In cazul în care pot apărea confuzii în legătură cu ţara de naştere (teritorii cu
statut incert, ţara de naştere nu mai există), trebuie să se înregistreze
localitatea/regiunea în care s-a produs naşterea şi nu doar ţara de naştere.
(se mai poate înregistra numele ţării care a existat la momentul naşterii).
Nu se consideră loc al
naşterii: altă localitate decât cea de recenzare – pentru persoanele născute în alt
sat al aceleiaşi comune în care sunt recenzate sau în altă localitate
componentă a aceluiaşi municipiu (oraş) în care sunt recenzate.
15. DOMICILIUL
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Care este adresa dvs. înscrisă în actul de identitate?”
Se consideră domiciliu
adresa înscrisă pe actul de identitate (CI/BI);
veţi înscrie denumirea localităţii (a municipiului/oraşului/comunei) şi a
judeţului, citeţ şi fără prescurtări, pe baza declaraţiilor persoanelor recenzate
şi a consultării actelor de identitate (în conformitate cu împărţirea
administrativ-teritorială actuală);
pentru persoanele cu domiciliul în altă ţară - veţi înscrie denumirea ţării
respective (conform frontierelor existente la momentul recensământului).
Nu se consideră domiciliu: adresa înregistrată de organul de poliţie ca reşedinţă (viza de flotant).
68
15. DOMICILIUL (continuare)
Situaţii particulare copiii încredinţaţi sau primiţi în plasament familial - veţi considera că au
domiciliu pe cel al familiei în îngrijirea căreia se află, şi nu domiciliul familiei
din care provin;
persoanele cu domiciliul în Bucureşti, dar recenzate în alte localităţi -
veţi înscrie în spaţiul prevăzut pentru denumirea judeţului, Bucureşti, iar în
cel prevăzut pentru denumirea localităţii – veţi înscrie sectorul din Bucureşti
în care se află domiciliul;
în cazul persoanelor care nu au acte de identitate şi nu au un domiciliu
(de exemplu, persoanele fără adăpost) – veţi considera că au domiciliul
localitatea de recenzare.
16. PERSOANA A AVUT VREODATĂ O ALTĂ REŞEDINŢĂ DECÂT CEA DE RECENZARE?
Veţi adresa această întrebare tuturor persoanelor, indiferent dacă au avut sau nu vreodată o altă reşedinţă decât
cea de recenzare.
pentru persoanele care au declarat că au avut vreodată o altă reşedinţă
(DA – cod 1), veţi completa în continuare punctele 17 – 21;
pentru persoanele care declară că NU (cod 2) au avut vreodată o altă
reşedinţă decât cea de recenzare, veţi trece direct la punctul 22 – Cetăţenia.
17. REŞEDINŢA ANTERIOARĂ
În mod automat, dacă persoana a avut un loc al naşterii diferit de localitatea de recenzare, va trebui să aibă
completată o reşedinţă anterioară.
Veţi avea în vedere ultima localitate în care a locuit o persoană pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni
(în cazul în care a locuit de-a lungul vieţii în mai multe localităţi).
veţi completa numai pentru persoanele care au avut vreodată o altă
reşedinţă în altă localitate din ţară sau străinătate, alta decât cea de
recenzare, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, neîntrerupt;
Nu se consideră că şi-au
schimbat reşedinţa
persoanele care au avut reşedinţa anterioară la o altă adresă în cadrul
aceleiaşi localităţi, în alt sat al aceleiaşi comune sau în altă localitate
componentă a aceluiaşi municipiu (oraş). Se va lua în considerare numai
schimbarea reşedinţei dintr-un municipiu/ oraş/comună în alt
municipiu/oraş/comună.
17.1 În ţară, în
localitatea din judeţul
dacă persoana a avut o reşedinţă anterioară în altă localitate din ţară -
veţi înscrie, citeţ şi fără prescurtări, localitatea (comună/sat), respectiv
judeţul unde persoana a avut o altă reşedinţă (ultima). Înscrierea judeţului, a
municipiului, oraşului sau a comunei se face conform împărţirii
administrativ-teritoriale actuale.
17.2 În altă ţară dacă persoana a avut o reşedinţă anterioară în altă ţară veţi înscrie în clar
ţara respectivă (conform frontierelor existente la momentul recensământului).
69
Persoanele care au răspuns la punctul 17.2 nu vor mai răspunde la punctele 18 şi 19 din formular. În acest
caz, data stabilirii ultimei reşedinţe în România coincide cu data stabilirii reşedinţei actuale, respectiv de când
locuieşte persoana în localitatea de recenzare.
18. PERSOANA A AVUT VREODATĂ REŞEDINŢA ÎN ALTĂ ŢARĂ?
(înainte de a se stabili în localitatea de recenzare)
Veţi avea în vedere ultima ţară în care persoana a avut reşedinţa, înainte de a veni pentru prima oară în
România sau de a reveni în România.
veţi înscrie codul de ţară numai pentru persoanele care au avut vreodată o
altă reşedinţă în altă ţară, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni,
neîntrerupt, adică pentru persoanele pentru care aţi bifat codul 1 – DA;
în cazul persoanelor care nu au avut vreodată reşedinţa în altă ţară, pentru
care aţi bifat codul 2 – NU, veţi trece la punctul 20;
PUNCTUL 19 SE COMPLETEAZĂ NUMAI PENTRU PERSOANELE CARE AU AVUT VREODATĂ O ALTĂ
REŞEDINŢĂ ÎN ALTĂ ŢARĂ, pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni.
19. DATA STABILIRII ULTIMEI REŞEDINŢE ÎN ROMÂNIA
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Care este data (anul şi luna) stabilirii ultimei dvs. reşedinţe în
România?”
veţi înscrie anul corespunzător stabilirii de către persoana recenzată a
ultimei reşedinţe în România;
pentru persoanele care nu-şi amintesc exact anul, se vor pune întrebări
suplimentare, care pot stabili, indirect, anul stabilirii ultimei reşedinţe în ţară (de
exemplu: evenimente istorice, sociale, familiale importante petrecute în acel
timp etc.);
pentru persoanele care şi-au stabilit ultima reşedinţă în România în ultimul
an calendaristic (adică după luna septembrie 2010) – veţi înscrie şi luna.
Nu se completează pentru persoanele care au locuit neîntrerupt de la naştere în localitatea de
recenzare;
pentru persoanele care au completat punctul 17.2 - reşedinţa anterioară în
altă ţară;
pentru persoanele care nu au avut niciodată o reşedinţă în altă ţară înainte
de a se stabili în localitatea de recenzare.
70
20. DATA STABILIRII ÎN LOCALITATEA DE RECENZARE
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Care este data (anul şi luna) stabilirii dvs. în localitatea de recenzare?”
veţi înscrie anul corespunzător stabilirii persoanei în localitatea de
recenzare;
pentru persoanele care nu-şi amintesc exact anul, se vor pune întrebări
suplimentare, din care pot deduce, indirect, anul stabilirii în localitatea de
recenzare (de exemplu: evenimente istorice, sociale, familiale importante
petrecute în acel timp etc.);
pentru persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în localitatea de recenzare
în ultimul an calendaristic (adică după luna septembrie 2010) – veţi
înscrie şi luna.
persoanele născute în localitatea în care au reşedinţa actuală, dar care în
trecut au locuit pentru o perioadă de timp în altă localitate, revenind ulterior în
localitatea în care s-au născut - se consideră că s-au stabilit în localitate în
anul revenirii lor în localitatea de recenzare.
Nu se completează pentru persoanele care au locuit neîntrerupt de la naştere în localitatea
reşedinţei actuale.
21. MOTIVUL STABILIRII ÎN LOCALITATEA DE RECENZARE
Prin acest punct ne propunem să aflăm principalul motiv care l-a determinat pe respondent să-şi stabilească
reşedinţa la actualul loc de reşedinţă obişnuit.
Întrebarea pe care o veţi adresa este: „Care a fost principalul motiv al stabilirii (mutării) dumneavoastră la
actualul loc de reşedinţă?”
Veţi avea în vedere ultima mutare/schimbare a reşedinţei şi veţi înregistra un singur motiv (cel principal).
La lucru (cod 1)
veţi bifa codul 1 pentru persoanele angajate la lucru în întreprinderi, instituţii,
pe şantiere, la persoane particulare, precum şi persoanele detaşate în interes
de serviciu;
În căutarea unui loc de
muncă (cod 2)
veţi bifa codul 2 pentru persoanele care au şi-au stabilit reşedinţa în
localitatea de recenzare ca urmare a căutării unui loc de muncă;
La studii (cod 3)
veţi bifa codul 3 pentru persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în localitatea
de recenzare datorită venirii lor la studii;
În interes de afaceri (cod 4)
Motive familiale (cod 5)
veţi bifa codul 5 pentru persoanele care au şi-au stabilit reşedinţa în
localitatea de recenzare ca urmare a căsătoriei, pentru întregirea familiei,
primirii unei moşteniri etc.;
Vizită/turism (cod 6)
71
Persoanele care intră în următoarele 3 categorii (solicitant de azil – cod 7, refugiat – cod 8 şi persoană cu
protecţie subsidiară – cod 9) cunosc definiţiile respective şi ştiu în care anume categorie se încadrează (prin
actele pe care le posedă de la autorităţile statului). Totuşi, pentru înţelegerea corectă a acestor categorii, citiţi
definiţiile lor de câte ori este nevoie.
Solicitant de azil (cod 7)
veţi bifa codul 7 în cazul străinului (persoana care nu are cetăţenia română)
sau apatridului (vezi definiţia la punctul 22 – Cetăţenie) care şi-a
manifestat voinţa de a obţine o formă de protecţie în România, atât timp
cât cererea sa nu a fost soluţionată printr-o hotărâre irevocabilă;
Refugiat (cod 8)
veţi bifa codul 8 în cazul persoanelor care “în urma unor temeri justificate
de a fi persecutate datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un
anumit grup social sau opiniilor politice, se află în afara ţării a cărei
cetăţenie o au şi care nu pot sau, datorită acestei temeri, nu doresc
protecţia acestei ţări sau care, neavând nici o cetăţenie şi găsindu-se în
afara ţării în care aveau reşedinţa obişnuită, ca urmare a unor astfel de
evenimente nu pot sau, datorită respectivei temeri, nu doresc să se
reîntoarcă”.
Persoană cu protecţie
subsidiară (cod 9)
veţi bifa codul 9 în cazul străinului care nu îndeplinește condiţiile pentru
recunoașterea statutului de refugiat, dar cu privire la care există motive
temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, va fi supus
unui risc serios şi care, nu poate sau datorită acestui risc, nu doreşte
protecţia acestei ţări.
Alte motive (cod 10) veţi bifa codul 10 în cazul persoanelor care şi-au stabilit reşedinţa în
localitatea de recenzare fiind internate în unităţi sanitare - spitale, clinici,
sanatorii, în cămine de bătrâni, instituţii pentru persoane cu disabilităţi, case
de copii orfani, centre de plasament, cămine-spital, cămine-şcoală, lipsă
spaţiu de locuit etc.
22. CETĂŢENIA
Întrebarea pe care trebuie să o adresaţi este: „Care este ţara dumneavoastră de cetăţenie?”
Veţi ţine seama de următoarea definiţie: cetăţenia reprezintă legătura particulară legală dintre o persoană
(cetăţean) şi statul său, dobândită prin naştere, naturalizare, căsătorie etc.
22.1 Română
Altă cetăţenie
în cazul în care persoana declară că ţara lui de cetăţenie este România, veţi
bifa codul corespunzător;
în cazul în care o persoană declară că are altă cetăţenie decât cea română–
veţi înscrie în clar numele ţării de cetăţenie pe care o declară persoana
recenzată.
72
continuare pentru persoanele fără cetăţenie (apatrid) – veţi înscrie ca atare „fără
cetăţenie” sau „apatrid”;
Persoana fără cetăţenie (apatridul) este persoana care nu are
cetăţenia niciunui stat – apatrizii sunt în general persoane originare din
alte state, însă pot fi şi apatrizi de origine română (persoane care au
avut cetăţenia română, însă au renunţat la aceasta, fără a dobândi în
acelaşi timp cetăţenia altui stat).
pentru persoanele care nu doresc să-şi declare cetăţenia – veţi înscrie
explicit „nedeclarat” sau „nu doreşte să declare”.
pentru o persoană care a avut anterior cetăţenia unei ţări care nu mai
există la momentul recensământului şi persoana nu ştie care este cetăţenia
sa, se înregistrează ţară pe care persoana a avut-o înainte ca graniţele să se
schimbe.
22.2 A doua cetăţenie veţi completa în cazul persoanelor care au mai mult decât o cetăţenie,
înscriind ţara celei de-a doua cetăţenii a persoanei.
CARACTERISTICI ETNO – CULTURALE
În acest capitol veţi înscrie caracteristicile etno-culturale (etnia, limba maternă şi religia) întocmai cum le
declară persoana recenzată,. Veţi respecta astfel, dreptul fundamental al fiecărei persoane de a-şi declara liber şi
după propria opinie, fără niciun fel de constrângere aceste caracteristici.
Reţineţi!
Aceste întrebări sunt extrem de delicate. Nu trebuie, în niciun moment şi în niciun fel, să influenţaţi răspunsul
respondentului sau să-i cereţi să-şi declare etnia, limba maternă sau religia împotriva voinţei sale.
Persoanele au libertatea de a alege dacă doresc să răspundă sau nu la aceste caracteristici (etnie, limbă
maternă şi religie). Amintiţi-vă că trebuie să informaţi respondenţii în prealabil că nu sunt obligaţi să răspundă la
aceste întrebări.
Înregistrarea acestor caracteristici pentru situaţiile particulare:
pentru copiii sub 14 ani veţi înregistra etnia, limba maternă şi religia pe care le declară pentru ei părinţii;
pentru persoanele surdo-mute sau persoanele bolnave mintal veţi înregistra, de asemenea, cele declarate
pentru ele de către persoanele cu care acestea convieţuiesc;
pentru copiii din orfelinate cărora nu li se cunoaşte cetăţenia, etnia, limba maternă şi religia părinţilor, acestea
le veţi înregistra pe baza declaraţiei Consiliului de Administraţie al Orfelinatului;
pentru persoanele temporar absente veţi înscrie etnia pe care o declară persoanele prezente din gospodăria
persoanei în cauză;
pentru persoanele absente din gospodărie care nu sunt de găsit pe întreaga perioadă de înregistrare şi pentru
care se vor culege date de la administrator, vecin etc. – caracteristicile etno-culturale nu se completează.
73
DEFINIŢII
ETNIA este definită ca fiind opţiunea unei persoane de a aparţine unui grup uman cu
trăsături comune de civilizaţie şi cultură, prin una sau mai multe dintre
caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiţii şi obiceiuri comune, stil de viaţă
şi alte caracteristici specifice. LIMBA MATERNĂ reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familia persoanei recenzate, în
prima sa copilărie.
RELIGIA reprezintă credinţa sau opţiunea religioasă sau spirituală, indiferent dacă această
credinţă se manifestă sau nu prin aderarea la o comunitate religioasă
permanentă.
23. CĂREI ETNII CONSIDERĂ PERSOANA CĂ ÎI APARŢINE?
Etnia nu trebuie confundată cu cetăţenia sau cu limba maternă. Poate să coincidă sau
nu cu una dintre aceste caracteristici (sau cu amândouă).
veţi înregistra etnia pe care fiecare persoană o declară – liber şi după propria
opţiune;
etnia se va înscrie întocmai cum o declară persoana, inclusiv denumiri ca:
istroromân, vlah, meglenoromân, cici, ungur, neamţ, huţul, malorus, velicorus,
izraelit, toth, respectiv alte etnii ale populaţiilor europene din Uniunea Europeană şi
din celelalte ţări ale Europei sau din alte continente (de exemplu: albanez,
austriac, belgian, francez, italian, spaniol, cubanez, argentinian, egiptean, algerian,
sirian, libanez, japonez, chinez, vietnamez, coreean etc.);
dacă persoana alege să nu-şi declare etnia - veţi scrie în clar “nedeclarat” sau
„nu doreşte să răspundă”.
24. CARE ESTE LIMBA MATERNĂ A PERSOANEI?
veţi înscrie limba maternă, ca şi etnia, potrivit liberei declaraţii a persoanei;
în cazul în care persoana vorbeşte două limbi, aceasta va alege limba mai des folosită;
pentru persoana care nu doreşte să-şi declare limba maternă, recenzorul va scrie
în clar “nedeclarat” sau „nu doreşte să răspundă”.
25. CĂREI RELIGII CONSIDERĂ PERSOANA CĂ ÎI APARŢINE?
veţi înregistra religia, respectând cu stricteţe declaraţia fiecărei persoane recenzate
şi asigurând toate condiţiile pentru ca persoanele recenzate să-şi poată declara
liber opţiunea religioasă;
pentru persoanele care nu doresc să-şi declare religia, veţi scrie în clar
“nedeclarat” sau „nu doreşte să răspundă”;
pentru persoanele care declară că nu au o anumită confesiune religioasă sau
credinţă - se va înscrie “fără religie”;
se va înscrie “ateu” pentru persoanele care se declară ca atare.
74
CARACTERISTICI EDUCAŢIONALE
PUNCTELE 26 şi 27 se completează numai pentru persoanele născute înainte de ianuarie 2002.
26. INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ABSOLVITĂ DE CEL MAI ÎNALT NIVEL
veţi înregistra cel mai înalt nivel al instituţiei de învăţământ pe care persoana
recenzată a absolvit-o (atestată printr-un certificat sau diplomă);
specificarea „atestată printr-un certificat sau diplomă” nu se aplică pentru ciclul
primar.
26.1 DENUMIREA ŞI PROFILUL INSTITUŢIEI ABSOLVITE
veţi înscrie denumirea completă a instituţiei de învăţământ (la data când a fost
absolvită, fără actualizări sau echivalări cu instituţii de învăţământ similare
existente la data recensământului), cu precizarea profilului instituţiei de
învăţământ absolvite.
nu veţi include la acest punct masteratul şi doctoratul;
pentru persoanele născute după ianuarie 2002 şi pentru preşcolari se barează;
pentru persoanele născute înainte de ianuarie 2002 care nu au absolvit şi nu
urmează o instituţie de învăţământ, veţi înscrie, pe baza declaraţiei acestor
persoane, după caz: “citeşte şi scrie”, “citeşte numai”, “nu ştie să scrie şi să
citească”;
pentru persoanele vârstnice care au absolvit numai cursuri de alfabetizare
veţi înscrie “curs de alfabetizare”.
Mod de înregistrare:
Veţi înscrie la:
denumirea instituţiei
de învăţământ
absolvite
Şcoala primară de 4 clase, Şcoala primară specială, Şcoala elementară de 7 (8)
ani, Şcoala generală de 10 ani, Şcoală generală de surzi;
Liceul industrial de chimie, Liceul comercial, Şcoala medie de cultură generală,
Gimnaziul industrial, Liceul teoretic - cursul inferior, Şcoala medie tehnică sanitară,
Şcoala normală, Liceul pedagogic;
Şcoala profesională de metalurgie, Şcoala inferioară de viticultură, Şcoala de arte
şi meserii, Şcoala de brigadieri silvici, Şcoala profesională a Grupului şcolar de
alimentaţie publică, Şcoala profesională economică;
Institutul de Construcţii - Facultatea de construcţii civile, Institutul Politehnic -
Facultatea de automatică, ASE - Facultatea de planificare, Facultatea de medicină
veterinară, Institutul Politehnic - Facultatea de tehnologia construcţiilor de maşini -
secţia - subingineri etc.
profilul instituţiei de
învăţământ absolvite
veţi înscrie “Institutul Politehnic - Facultatea de electrotehnică”, nu doar “Institutul
Politehnic”, “liceu de construcţii” nu “liceu de specialitate”, “şcoala profesională de
industrie alimentară“, nu “şcoala profesională”;
în cazul persoanelor care au absolvit (sau urmează) o clasă cu profil diferit de cel
al unităţii de învăţământ din care face parte clasa respectivă, veţi înscrie şi
profilul acesteia.
De exemplu: Liceul teoretic în care există o clasă cu profil mecanic, în acest
caz trebuie precizat atât liceul, cât şi profilul clasei; Grup Şcolar de
Transporturi şi Telecomunicaţii – clasa de informatică.
75
Nu veţi înregistra ca
instituţie de învăţământ
absolvită, respectiv
instituţie de învăţământ
pe care o urmează
persoana:
cursurile de calificare urmate la locul de muncă;
cursurile de calificare şi recalificare ale şomerilor, privind reintegrarea
profesională;
ucenicia la locul de muncă (excepţie: ucenicia la locul de muncă cu durata de 1-3 ani,
asimilată cu şcoala profesională, pentru care se înscrie ”ucenicie la locul de muncă”);
cursurile de specializare (formare) sau de perfecţionare;
universităţile populare;
şcolile sindicale, respectiv acele forme de comunicare proiectate în scopuri
educaţionale, de învăţare, deliberate, sistematice, dar organizate în afara şcolilor
şi universităţilor.
26.1.1 Sistem Bologna
Începând din anul universitar 2005/2006 s-a schimbat sistemul de învăţământ superior, trecându-se la un nou
sistem - sistemul Bologna (excepţie fac universităţile de arhitectură, facultăţile de medicină generală, medicină
veterinară, medicina dentară), adică un sistem organizat în 3 cicluri: studii universitare de licenţă (3 - 4 ani), de
masterat (1 - 2 ani) şi de doctorat (3 ani).
Primii absolvenţi în sistem Bologna au fost în anul universitar 2007/2008. Pe lângă aceştia au existat şi absolvenţii
care au finalizat pe sistemul vechi (urmând ca aceştia să termine facultatea în funcţie de duratele vechi (4, 5, 6 ani).
Aceasta nu înseamnă că toţi absolvenţii din 2008 până la momentul recensământului, au absolvit în sistem
Bologna.
veţi completa numai pentru persoanele cu studii superioare care au absolvit
învăţământul în cadrul acestui sistem. Toate persoanele care au absolvit o
instituţie de învăţământ în acest sistem cunosc acest lucru şi vor declara ca atare.
26.2 MASTERAT (INCLUSIV STUDII POSTUNIVERSITARE)
Veţi înscrie denumirea şi profilul instituţiei de învăţământ în cadrul căruia s-a obţinut diploma de master.
veţi completa în cazul persoanelor care au absolvit o instituţie de învăţământ
superior şi au o diplomă de master;
veţi bara pentru persoanele care nu se găsesc în situaţia precizată la acest punct.
26.3 DOCTORAT
Veţi înscrie denumirea şi profilul instituţiei de învăţământ în cadrul căruia s-a obţinut diploma/titlul ştiinţific de
doctor.
veţi completa în cazul persoanelor care au absolvit o instituţie de învăţământ
superior şi au o diplomă de “doctor” într-un anumit domeniu;
veţi bara pentru persoanele care nu se găsesc în situaţia precizată la acest punct.
27. FORMA DE PROPRIETATE A INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ABSOLVITĂ
veţi înscrie forma de proprietate a instituţiei de învăţământ absolvite: de stat (cod
1) sau particulară (cod 2).
76
SITUAŢII PARTICULARE:
pentru persoanele care au absolvit mai multe facultăţi/masterate/doctorate veţi înscrie unul dintre acestea,
cel ales de persoana respectivă.
pentru persoanele care au absolvit instituţii de învăţământ în străinătate veţi înscrie denumirea şi profilul
instituţiei respective, aşa cum au fost declarate (de exemplu: Universitatea din Cracovia - Facultatea de istorie,
Institutul economico-statistic din Moscova, Universitatea Sorbona din Paris - Facultatea de chimie); în cazul în care o persoană urmează o şcoală sau o instituţie de învăţământ sau a întrerupt cursurile unei
instituţii de învăţământ - se înscrie denumirea şi felul ultimei instituţii de învăţământ, respectiv ciclul de
şcolarizare pe care l-a absolvit. De exemplu, pentru persoanele care urmează sau au întrerupt cursurile unei facultăţi, veţi înscrie ca şcoală
absolvită - liceul sau şcoala medie absolvită;
pentru persoanele care au întrerupt treapta a II-a (clasele a XI-a şi a XII-a) a unui liceu, veţi
înscrie ca instituţie de învăţământ absolvită, treapta I de liceu;
pentru persoanele care au întrerupt prima treaptă de liceu, veţi considera absolvente ale şcolii
generale de 8 ani;
pentru persoanele care urmează sau au întrerupt ciclul gimnazial (clasele V – VII sau V - VIII)
veţi înscrie - şcoala primară absolvită (4 clase).
PUNCTELE 28 şi 29 se completează numai pentru persoanele născute înainte de ianuarie 2006.
28. INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE CARE O URMEAZĂ
28.1 DENUMIREA ŞI PROFILUL INSTITUŢIEI PE CARE O URMEAZĂ
veţi înscrie denumirea completă a instituţiei de învăţământ cu precizarea profilului instituţiei de învăţământ pe care o urmează persoana (de exemplu: Liceul Teoretic; Liceul Grupului Şcolar de Transporturi şi Telecomunicaţii; Universitatea Bucureşti - Facultatea de Filologie etc.
în cazul în care persoana urmează în acelaşi timp două sau mai multe instituţii de învăţământ, se va înregistra cea aleasă de persoana recenzată;
nu se include masteratul şi doctoratul.
28.2 MASTERAT (INCLUSIV STUDII POSTUNIVERSITARE)
Veţi înscrie denumirea şi profilul instituţiei de învăţământ în cadrul căruia urmează cursurile unui masterat.
veţi înscrie doar pentru persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ
superior şi urmează cursurile unui masterat;
veţi bara pentru persoanele care nu se găsesc în situaţia precizată la acest punct.
28.3 DOCTORAT
Veţi înscrie denumirea şi profilul instituţiei de învăţământ în cadrul căreia se realizează doctoratul.
veţi completa în cazul persoanelor care au absolvit o instituţie de învăţământ
superior şi s-au înscris la doctorat într-un anumit domeniu, urmând să-şi
pregătească şi să-şi susţină teza de doctorat;
veţi bara pentru persoanele care nu se găsesc în situaţia precizată la acest punct.
29. PERSOANA FOLOSEŞTE INTERNETUL?
veţi bifa codul 1 - DA pentru persoanele care utilizează toate sau oricare dintre:
formele de navigare (documentare, informare), e-mail, site-uri de socializare.
77
CARACTERISTICI ECONOMICE
Pentru a caracteriza statutul economic al unei persoane, veţi avea în vedere o perioadă de referinţă de o
săptămână anterioară recensământului – prin care se defineşte activitatea curentă a unei persoane.
30. STATUTUL ACTIVITĂŢII CURENTE (în săptămâna 13-19 octombrie 2011)
Statutul activităţii curente se referă la raportul în care persoana se află faţă de activitatea economică şi
socială, precum şi la modul în care aceasta îşi asigură sursa de existenţă necesară traiului în săptămâna de
referinţă (13 – 19 octombrie 2011).
În cazul persoanelor care se găsesc în mai multe situaţii economice, veţi completa un singur cod, primul întâlnit
între variantele de răspuns.
OCUPAT (cod 1)
Se consideră ocupate toate persoanele în vârstă de 15 ani şi peste care, în cursul
săptămânii de referinţă (13 – 19 octombrie 2011), s-au aflat într-una din
următoarele situaţii:
a. erau încadrate într-o activitate economică sau socială plătită în bani sau în
natură şi au lucrat în săptămâna de referinţă cel puţin o oră (adică, desfăşurau
în mod curent o activitate economică sau socială).
De exemplu:
- salariaţii6 unei unităţi economice sau sociale, publice sau private (inclusiv angajaţii
permanenţi ai persoanelor fizice) şi persoanele încadrate în muncă pe baza unei
convenţii civile de prestări de servicii;
- persoanele care lucrează în întreprinderea (societatea comercială) proprie;
- persoanele, autorizate sau nu, care lucrează independent - meseriaşi (zugravi,
croitori etc.), liber profesionişti (avocaţi, notari, contabili, medici, artişti plastici
etc.), comercianţi sau prestatori de servicii independenţi (vânzători ambulanţi,
taximetrişti, cărăuşi, muzicanţi etc.);
- agricultorii individuali care lucrează (cel puţin 15 ore în săptămâna de referinţă) în
gospodăria agricolă proprie, indiferent dacă produsele obţinute sunt destinate
vânzării, schimbului sau consumului propriu;
- persoanele care ajută un membru al gospodăriei (fie că acesta lucrează în
unitatea proprie, fie că lucrează pe cont propriu într-o ramură neagricolă), chiar
dacă nu sunt remunerate pentru această activitate;
- persoanele care ajută un membru al gospodăriei care lucrează în activităţi
agricole, chiar dacă nu sunt remunerate, sunt considerate ocupate numai dacă au
lucrat cel puţin 15 ore în săptămâna de referinţă;
- persoanele care lucrează în asociaţii familiale care desfăşoară activităţi neagricole;
- membrii unei societăţi agricole, cooperative meşteşugăreşti, de consum sau de
credit care lucrează efectiv pentru aceste unităţi;
- lucrătorii plătiţi prin compensaţie, adică persoanele care lucrează pentru prieteni,
vecini etc., ca parte a unui schimb reciproc de activităţi (plata primită reprezintă
furnizare de servicii de muncă de către altcineva);
6 Încadrarea în muncă a salariaţilor poate fi făcută în baza unui contract de muncă. Contractul poate fi încheiat pe durată nedeterminată sau determinată sau pentru o perioadă de probă.
78
OCUPAT (continuare)
De exemplu:
b. lipseau temporar de la locul de muncă, dar păstrau o legătură formală cu
acesta.
Legătura formală cu locul de muncă se determină pe baza următoarelor criterii:
- asigurarea întoarcerii la locul de muncă la încheierea evenimentului
neprevăzut sau înţelegerea asupra acestei date;
- continuarea primirii unor drepturi (băneşti sau în natură);
- persoanele absente de la locul de muncă din motive de boală, vacanţă,
recuperări, compensări, concedii (de odihnă, de studii, fără plată, de maternitate
etc.), reduceri de activitate economică, suspendarea temporară a muncii (datorată
vremii, întreruperilor electrice sau mecanice, lipsei de materii prime, lipsei
clienţilor), greve sau conflicte de muncă, extrasezon, cursuri de perfecţionare,
convocare militară;
c. persoanele care nu erau încadrate permanent într-o activitate economică sau
socială (conform celor de la pct. a), dar în săptămâna 13 – 19 octombrie 2011 au
lucrat, excepţional sau ocazional, cel puţin o oră, pentru obţinerea unui venit
sau au ajutat un membru al gospodăriei sau o rudă în activitatea pe care aceasta o
desfăşoară în întreprinderea proprie, în practicarea unei meserii, profesii sau
prestarea unui serviciu în mod independent, chiar dacă nu au fost remunerate
pentru aceasta;
d. angajaţii sezonieri neimplicaţi în nici un fel de activitate în afara sezonului şi
persoanele care desfăşoară activităţi independente, dacă absenţa lor de la lucru
este temporară şi întreprinderea lor continuă să existe între timp;
e. persoanele care în săptămâna 13 – 19 octombrie 2011 au lucrat, în mod
excepţional sau ocazional, în activităţi agricole cel puţin 15 ore;
f. membrii forţelor armate (persoanele înrolate în armată, inclusiv în serviciile
auxiliare);
g. cetăţenii români care lucrează în străinătate pentru unităţi economice sau
sociale străine (inclusiv persoanele care trec zilnic frontiera pentru lucru).
Nu se consideră
ocupate:
- persoanele care desfăşoară numai activităţi caritabile sau benevole;
- persoanele care desfăşoară numai activităţi casnice în propria gospodărie;
- persoanele aflate în detenţie, chiar dacă au prestat unele activităţi la locul de
detenţie.
79
ŞOMER (codurile 2 şi 3)
şomerii sunt persoanele în vârstă de 15 - 74 ani, care în ultimele 4 săptămâni nu
au avut de lucru (nu aveau un contract de angajare sau nu efectuau activităţi ca
lucrători pe cont propriu), au căutat în mod activ de lucru (indiferent dacă sunt
înscrise sau nu la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă - primesc sau nu o
formă de protecţie socială) şi erau disponibile să înceapă lucrul imediat (în
următoarele 2 săptămâni).
A căuta activ de
lucru
presupune utilizarea unor metode pentru a găsi de lucru, precum:
înscrierea la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă;
înscrierea la agenţii particulare de plasare;
susţinerea unor teste, interviuri sau examinări;
demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu;
publicare de anunţuri sau răspuns la anunţuri publicate.
Şomer în căutarea
unui alt loc de muncă
(cod 2)
veţi considera şomeri în căutarea unui alt loc de muncă persoanele în vârstă de
15-74 ani care au avut anterior un loc de muncă (pe care l-au pierdut sau l-au
părăsit) şi îndeplinesc condiţiile de a fi şomer.
Şomer în căutarea
primului loc de
muncă
(cod 3)
veţi înregistra şomerii care nu au avut niciodată un loc de muncă (nu au mai fost
încadrate până la momentul critic al recensământului într-o activitate economico-
socială plătită în bani sau în natură), dar se află efectiv în căutarea primului loc de
muncă, la data efectuării recensământului.
De exemplu: absolvenţii de şcoli generale, profesionale, licee, instituţii de învăţământ
superior; persoane casnice care nu au lucrat niciodată etc.
ELEV/STUDENT (cod 4)
sunt persoanele care nu desfăşoară o activitate economică sau socială şi
care urmează o instituţie de învăţământ (publică sau privată), indiferent de nivel,
în vederea instruirii sau dobândirii unei profesii.
Veţi include:
elevii/studenţii care se întreţin numai din pensia de urmaş sau din bursă;
persoanele care urmează o instituţie de învăţământ militar, aparţinând Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor;
elevii şi studenţii care desfăşoară activităţi casnice în propria gospodărie
(neconsiderându-se persoane ocupate).
Nu veţi include:
persoanele în vârstă de 15 ani şi peste care urmează cursurile unei instituţii de
învăţământ şi, în acelaşi timp, desfăşoară o activitate economică sau socială din
care obţin un venit (acestea fiind considerate persoane ocupate).
PENSIONAR (cod 5)
veţi include la acest cod, persoanele care beneficiază de orice fel de pensie, de
tipul: pensie pentru limită de vârstă (cu stagiu complet/incomplet de cotizare);
- pensie anticipată sau pensie anticipată parţială;
- ajutor social – tip pensie;
- pensie IOVR;
- pensie de urmaş etc. (nu se includ elevii, studenţii, preşcolarii cu pensie).
80
CASNICĂ (cod 6)
sunt persoanele în vârstă de 15 ani şi peste, indiferent de sex, care desfăşoară,
în mod obişnuit, numai activităţi casnice în propria gospodărie (prepararea
hranei, menţinerea curăţeniei, îngrijirea şi educarea copiilor) sau în cea a unei
rude (de exemplu: părintele care face menajul în gospodăria copiilor şi îngrijeşte
nepoţii) şi care nu au o sursă proprie de venit.
Nu veţi include:
persoanele care desfăşoară munci casnice în schimbul unei remuneraţii sau
beneficiu (sub formă bănească sau în natură, asigurarea unei locuinţe etc.) -
acestea se vor considera ocupate;
agricultorii individuali (cresc animale, cultivă pământul etc.) care au lucrat în
gospodăria agricolă proprie cel puţin 15 ore în săptămâna de referinţă, indiferent
dacă produsele obţinute sunt destinate vânzării, schimbului sau consumului
propriu - aceste persoane se consideră ocupate;
elevii şi studenţii, respectiv pensionarii, chiar dacă desfăşoară activităţi casnice.
Elevii, studenţii, persoanele casnice, precum şi pensionarii care în săptămâna de referinţă 13 – 19 octombrie 2011 au
desfăşurat o activitate economico-socială în mod regulat, ocazional sau excepţional, se consideră persoane ocupate.
ÎNTREŢINUT DE ALTĂ PERSOANĂ (cod 7)
este persoana care nu are surse proprii de venit şi se află în întreţinerea
părinţilor, a rudelor sau a altor persoane şi care nu se încadrează în categoria
persoanelor casnice sau nu urmează o instituţie de învăţământ.
Veţi include:
copiii preşcolari, chiar dacă beneficiază de pensie de urmaş;
bătrânii, persoanele handicapate şi invalizii care nu au o activitate aducătoare de
venit sau nu desfăşoară activităţi casnice şi nu beneficiază de pensie sau de altă
sursă de venit, fiind în întreţinerea unor persoane fizice;
persoanele sub 15 ani, care nu urmează o instituţie de învăţământ, dar care
desfăşoară activităţi casnice.
ÎNTREŢINUT DE STAT SAU DE ORGANIZAŢII PRIVATE (cod 8)
sunt persoanele care sunt aflate în întreţinerea unor instituţii publice (cămine
de bătrâni, cămine - spital, case de copii etc.) sau a unor organizaţii private
(organizaţii neguvernamentale).
Veţi include: persoanele a căror unică sursă de existenţă este ajutorul social (de exemplu,
persoanele handicapate întreţinute de rude sau de alte persoane şi pentru care
statul plăteşte o alocaţie sau un salariu persoanelor care le întreţin).
Nu veţi include:
copiii şcolari din casele de copii (aceştia se înscriu la codul 4 - elev/student);
persoanele din cămine care beneficiază de o pensie (aceştia incluzându-se la
codul 5 - pensionar) sau au o altă sursă de venit;
elevii/studenţii care au ca unică sursă de existenţă bursa de stat (aceştia se înscriu
la codul 4).
ÎNTREŢINUT DIN ALTE SURSE (cod 9)
persoanele care au ca unică sursă de existenţă venituri din chirii, dobânzi,
arendă, drepturi de autor etc.
81
ALTĂ SITUAŢIE ECONOMICĂ (cod 10)
persoanele care nu se încadrează în niciuna din categoriile de mai sus
(persoane fără venituri, muncitori sezonieri în extrasezon care nu păstrează o
legătură formală cu locul de muncă etc.);
persoanele aflate în detenţie şi persoanele reţinute pentru cercetări.
31. TIMPUL DE LUCRU (în săptămâna de referinţă)
veţi înregistra la punctul 31.1 - numărul total de ore efectuate de către persoana
recenzată în toate activităţile desfăşurate în săptămâna de referinţă 13 – 19
octombrie 2011, în scopul obţinerii de venituri în bani sau în natură, din care veţi
înscrie separat orele lucrate în activitatea principală (punctul 31.2);
veţi include şi orele suplimentare, indiferent dacă au fost plătite sau nu.
activitatea principală este activitatea exercitată în săptămâna de referinţă 13 – 19 octombrie 2011 în
cea mai mare parte a timpului (în cazul în care o persoană desfăşoară mai multe
activităţi, dacă au aceeaşi durată, o veţi considera cea de la care persoana obţine
venitul cel mai mare);
SITUAŢII SPECIALE veţi înscrie:
00 - în cazul persoanelor care nu au desfăşurat în săptămâna de referinţă nicio
activitate economico-socială;
97 - în cazul persoanelor care absentau de la locul de muncă, dar care păstrau o
legătură formală cu acesta. (persoanele care se aflau în concediu de odihnă, de
maternitate, medical, fără plată, de studii, reduceri de activitate economică, greve etc.).
98 – în cazul persoanelor care în săptămâna de referinţă se aflau reţinuţi pentru
cercetări sau erau deţinuţi.
Nu veţi înregistra: timpul afectat transportului de la/către locul de muncă, dacă acesta nu este
inclus în programul obişnuit de lucru (în cazul persoanelor care în timpul
programului trebuie să facă diferite deplasări în interes de serviciu, atunci timpul
necesar acestor deplasări de la /către locul de muncă este inclus în timpul de lucru
al activităţii desfăşurate);
timpul afectat activităţilor casnice, serviciilor voluntare etc.;
pauzele de prânz care nu sunt incluse în programul de lucru.
SITUAŢII PARTICULARE:
pentru persoanele care declară că au lucrat “24 de ore din 24” - de exemplu, marinari în misiune, cadre
militare consemnate în alarmă la domiciliu, muncitori pe platforme de foraj marin etc. - se va considera ca timp
de lucru, în perioada de referinţă, un număr maxim de 72 ore;
pentru cadrele didactice, se vor lua în considerare, nu doar orele de predare, ci şi orele dedicate pregătirii
acestora, având în vedere că norma de lucru este de 40 h;
pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în mai multe locuri de muncă - numărul de ore lucrate va
fi reprezentat de orele lucrate de persoana respectivă în toate activităţile, din care se înscrie şi numărul de ore
lucrate în activitatea principală.
82
PUNCTELE 32 - 36 SE REFERĂ LA ACTIVITATEA PRINCIPALĂ şi SE COMPLETEAZĂ NUMAI PENTRU:
persoanele care la întrebarea 31.1 - Numărul de ore efectiv lucrate au înscris un număr diferit de 00 şi 98;
persoanele care la întrebarea 30 - Statutul activităţii curente s-au declarat şomer în căutarea unui alt loc de
muncă (cod 2). Pentru aceştia din urmă, se vor completa caracteristicile referitoare la ultimul lor loc de muncă.
32. OCUPAŢIA
DEFINIŢIE Ocupaţia este activitatea economico - socială utilă, aducătoare de venit (în bani sau în
natură), desfăşurată de o persoană în săptămâna de referinţă şi care constituie, pentru
aceasta, principala sursă de existenţă.
Veţi înscrie ocupaţia principală efectiv exercitată la locul de muncă şi nu profesia obţinută prin studii, după
cum urmează:
a) pentru personalul cu funcţii de conducere din:
- unităţi economice şi sociale (instituţii ale administraţiei publice, regii
autonome, societăţi comerciale cu capital de stat sau privat, organizaţii politice,
profesionale, patronale, sindicale etc.) veţi înregistra, ca ocupaţie, funcţia
exercitată (de exemplu: ministru, ambasador, senator, secretar de stat, prefect,
director general, şef secţie, şef serviciu, şef birou, inginer şef, şef sector, şef
atelier etc.);
- compartimentele funcţionale se va înscrie la ocupaţie atât funcţia exercitată,
cât şi activitatea concretă a compartimentelor pe care le conduc (de
exemplu: şef serviciu - personal, şef serviciu - aprovizionare, şef serviciu -
financiar - contabilitate, şef serviciu - comercial, şef birou - reclamă şi relaţii
publice, şef birou – administrativ).
b) pentru personalul de execuţie se înregistrează:
- funcţia de încadrare - dacă aceasta coincide cu specialitatea: fizician, economist;
- funcţia de încadrare şi specialitatea - dacă acestea nu coincid: inginer
constructor, medic stomatolog, consilier statistician.
c) pentru meseriaşi, muncitori calificaţi, lucrători operativi în servicii şi comerţ - veţi înregistra ca ocupaţie
meseria pe care o practică efectiv (de exemplu: zidar betonist, ipsosar, dulgher, cazangiu) - deci nu veţi
înscrie ca ocupaţie doar “muncitor”, ci meseria efectiv exercitată;
d) pentru muncitori necalificaţi se va înscrie tipul de activitate pe care o desfăşoară: încărcător - descărcător,
vânzător ambulant, femeie de serviciu, portar etc.;
e) pentru muncitori agricoli angajaţi ai unităţilor agricole, membrii societăţilor agricole, precum şi pentru
agricultori în propria gospodărie care efectuează munci agricole specializate veţi înregistra, la ocupaţie,
meseria sau tipul de activitate pe care o desfăşoară: agricultor în culturi de câmp, legumicultor, pomicultor,
viticultor, floricultor, apicultor, cioban;
pentru persoanele care desfăşoară activităţi atât în cultura plantelor, cât şi în creşterea
animalelor, veţi înscrie cu ocupaţia ”agricultor în culturi vegetale şi crescător de animale”.
83
SITUAŢII PARTICULARE:
muncitorii, funcţionarii, meseriaşii şi comercianţii particulari sau asociaţi etc., care au şi gospodării
agricole personale unde lucrează în timpul lor liber, îi veţi înregistra cu ocupaţia principală, şi nu cu cea
agricolă;
persoanele absente temporar de la lucru (de exemplu, cele care participă la cursuri de calificare şi de
specializare cu scoatere din producţie, cele aflate în concediu etc.) – le veţi înscrie cu ocupaţia avută înainte
de a se afla în această situaţie.
EXEMPLE de înregistrare corectă şi incorectă a ocupaţiei:
INCORECT CORECT INCORECT CORECT
gravor
gravor pe sticlă
gravor de imprimerie
fotogravor
consilier
consilier juridic
consilier fizician
consilier financiar
medic
medic pediatru
medic şef oficiu
medic director
medic veterinar
asistent
asistent tehnician agronom
asistent universitar
asistent social
asistent medical
inginer inginer constructor
inginer şef în unităţi de transport maistru
maistru minier
maistru în prelucrarea lemnului
electrician electrician de întreţinere
electrician auto vânzător
vânzător în magazin
vânzător de ziare
profesor
profesor universitar
profesor de liceu
profesor de gimnaziu
învăţător
profesor învăţământ profesional
referent
referent de specialitate
economist
referent de specialitate
învăţământ
referent merceologie
operator
operator extracţie ţiţei
operator chimist
operator instalaţii electrice
proiectant
proiectant inginer (subinginer)
proiectant arhitect
inspector
inspector de specialitate economist
(sau în învăţământ, în protecţie
socială, protecţia şi igiena muncii etc.)
inspector de vamă şi frontieră
inspector de taxe şi impozite
inspector general în justiţie
cercetător
cercetător geograf
cercetător chimist
cercetător inginer industrie
uşoară (textile)
cercetător inginer mecanic
ofiţer ofiţer mecanic de navă
ofiţer - pilot de avioane
84
33. STATUTUL PROFESIONAL
DEFINIŢIE Statutul profesional reprezintă poziţia unei persoane în raport cu activitatea
socio-economică desfăşurată şi cu modul de obţinere a veniturilor pe baza
ocupaţiei exercitate la locul de muncă.
Veţi bifa unul dintre codurile aferente situaţiei în care se află persoana, ţinând seama de următoarele indicaţii:
Salariat/Angajat
(cod 1)
persoana care îşi exercită activitatea într-o unitate economică sau
socială (indiferent de forma ei de proprietate) pe baza unui contract de
muncă, scris sau verbal, în schimbul unei remuneraţii sub formă de
salariu plătit în bani sau în natură, sub formă de comision etc.;
veţi considera că sunt salariaţi şi:
- patronii care sunt şi salariaţi;
- medicii din cabinetele medicale (inclusiv medicii de familie), precum şi
personalul angajat plătiţi de Casele de Asigurări de Sănătate;
- persoanele angajate permanent de către persoane particulare la munci
casnice (pentru îngrijirea unui copil sau a unui bătrân, pentru menaj etc.);
- angajaţii de probă remuneraţi;
- ucenicii;
- pastorii, preoţii.
Patron/Angajator
(cod 2)
persoana care îşi exercită activitatea în unitatea proprie şi care are cel
puţin un salariat în mod continuu şi nu este, la rândul ei, salariată;
veţi considera că sunt patroni şi titularii de contracte de locaţie de gestiune
sau concesiune care folosesc salariaţi.
Lucrător pe cont propriu
(cod 3)
persoana care îşi desfăşoară activitatea pe cont propriu şi nu are
angajaţi în mod continuu;
veţi considera că sunt lucrători pe cont propriu:
- meseriaşii cu atelier propriu (croitorii, cizmarii, fierarii, tâmplarii, zugravii etc.);
- meseriaşii, liber profesioniştii, comercianţii sau prestatorii de servicii
independenţi;
- persoanele care desfăşoară activităţi comerciale în mod independent
într-o unitate proprie (magazin, chioşc etc.) sau ca vânzători ambulanţi
(în târguri, pieţe, oboare, pe stradă);
- prestatorii de servicii independenţi (taximetriştii, cărăuşii independenţi);
- liber profesioniştii (medicii cu cabinet propriu, avocaţii, muzicanţii, artiştii
plastici, contabilii independenţi, traducătorii) – plătiţi direct de populaţie;
- agricultorii individuali (numai capi de gospodărie dacă aceştia lucrează în
gospodăria agricolă proprie);
- persoanele titulare de contracte de locaţie de gestiune sau de
concesiune care nu folosesc salariaţi;
- persoanele care prestează servicii la domiciliul clienţilor (curăţenie, tăiat lemne,
îngrijirea copiilor, a bătrânilor etc.), fără a avea un contract de angajare.
85
Membru al unei societăţi
agricole/cooperative
(cod 4)
persoana care este membru al unei societăţi agricole, al unei
cooperative meşteşugăreşti, de consum sau de credit şi care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul acesteia, realizând venituri nesalariale.
Lucrător familial
(neremunerat)
(cod 5)
persoana care, în mod obişnuit, ajută un membru al gospodăriei sau o
rudă (care lucrează în societatea comercială proprie sau lucrează pe cont
propriu) şi care nu primeşte remuneraţie pentru activitatea desfăşurată
(ajutor familial neremunerat);
veţi include în această categorie şi membrii familiei unui agricultor
individual care lucrează în gospodăria agricolă proprie.
Altă situaţie
(cod 6)
persoane care nu pot fi încadrate în situaţiile de mai sus (zilieri ocazionali etc.).
34. LOCUL DE MUNCĂ
DEFINIŢIE Locul de muncă este locul în care o persoană ocupată îşi desfăşoară activitatea
economică sau socială.
34.1 Denumirea completă a unităţii, respectiv a subunităţii în care lucrează persoana
veţi înscrie, fără prescurtări, denumirea unităţii: societatea, regia,
întreprinderea, instituţia, cooperativa, organizaţia, asociaţia etc., precum şi
denumirea subunităţii: fabrica, secţia, atelierul, magazinul, oficiul de calcul,
baza de transport, cantina etc.
34.2 Activitatea principală a unităţii/subunităţii
Veţi înregistra activitatea principală a locului de muncă şi NU activitatea concretă a persoanei recenzate, astfel:
De exemplu:
- activitatea unităţii - dacă persoana recenzată îşi exercită ocupaţia într-o unitate
economică sau socială fără subunităţi sau în activitatea de conducere a acesteia;
- activitatea subunităţii - dacă persoana declară că lucrează într-o subunitate
(distinct organizată);
- activitatea principală a unităţii şi nu activitatea auxiliară respectivă - dacă
persoana lucrează în serviciile auxiliare ale unităţilor (contabilitate, marketing,
consultanţă, aprovizionare, desfacere etc.);
- la fel se va proceda şi cu activităţile de transport auto, reparaţii ale utilajelor,
cercetare-dezvoltare, proiectare, informatică - în situaţia în care aceste
activităţi nu se desfăşoară în secţii distinct organizate;
- activitatea subunităţii - dacă persoana lucrează în subunităţi anexe (creşă,
cantină, grădiniţă, club, cămin de nefamilişti, bază sportivă, dispensar sau
cabinet medical).
pentru o persoană care lucrează ca pontator la Societatea comercială X -
Secţia strungărie, veţi înscrie, ca activitate a locului de muncă, “strunjire piese
metalice” (activitatea unităţii) şi nu “pontaj” (activitatea persoanei);
pentru personalul de serviciu angajat prin intermediul unei agenţii veţi înscrie
unitatea de la care îşi primeşte salariul.
86
MODUL DE ÎNREGISTRARE A UNOR SITUAŢII PARTICULARE:
Situaţia în care se află persoana Denumirea unităţii şi a subunităţii Activitatea principală a
locului de muncă
ţăran cu gospodărie individuală gospodărie agricolă individuală
desfăşoară o activitate comercială sau
de prestări – servicii în mod
independent (taximetrist, cărăuş,
vânzător ambulant, zugrav, lăutar etc.)
lucrează pe cont propriu
meseriaş particular, care îşi
desfăşoară activitatea într-un atelier
propriu (ceasornicar, cizmar etc.)
liber profesionişti cu cabinet propriu
(medici, avocaţi, contabili, notari etc.)
comercianţi particulari care îşi
desfăşoară activitatea într-o incintă
proprie
atelier propriu
cabinet (birou) propriu
magazin propriu
activitatea efectiv
desfăşurată
(creşterea animalelor,
comerţ, croitorie,
medicină etc.)
persoanele din conducere şi cele care
lucrează în serviciile funcţionale şi
administrative ale regiilor autonome,
societăţilor comerciale sau ale altor
unităţi, care au în subordine subunităţi
denumirea unităţii
(de exemplu, pentru director, contabil
şef, şef serviciu financiar-contabil,
consultant financiar la regia autonomă
de electricitate „Electrica”, se va
înscrie numai denumirea acestei
unităţi – Regia Autonomă Electrica)
activitatea unităţii
(de exemplu,
distribuţia energiei
electrice)
angajat la persoane particulare (pentru
îngrijirea copiilor sau a bătrânilor,
menajere etc.)
angajat la persoane particulare servicii casnice
lucrător familial neremunerat unitatea în care lucrează persoana pe
care o ajută sau denumirea care ar
trebui înscrisă pentru această
persoană (gospodărie agricolă
individuală, lucrează pe cont propriu,
atelier propriu, cabinet propriu)
activitatea unităţii în
care lucrează
persoana ajutată sau
activitatea care ar
trebui înscrisă pentru
această persoană
lucrează la domiciliu pentru unităţi de
stat sau private, pe baza unui contract
denumirea unităţii (subunităţii) pentru
care lucrează
activitatea unităţii
pentru care lucrează
angajaţii permanenţi ai asociaţiilor de
locatari /proprietari (mecanici, fochişti,
femei de serviciu etc.)
asociaţie de locatari/ proprietari întreţinerea clădirilor
de locuit
87
35. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A LOCULUI DE MUNCĂ
veţi lua în considerare localitatea în care se află unitatea economică sau
subunitatea (dacă aceasta se află la o adresă diferită de cea a unităţii de
care aparţine) în care persoana îşi exercită ocupaţia:
- în ţară – în localitatea de recenzare – veţi bifa codul 900 sau în
altă localitate – caz în care veţi înscrie judeţul şi apoi municipiul/
oraşul/ comuna;
- în altă ţară - dacă locul de muncă se află în altă ţară – veţi înscrie în
clar denumirea ţării respective.
SITUAŢII PARTICULARE:
în cazul unei persoane care lucrează într-un magazin al unei întreprinderi comerciale (care deţine mai
multe magazine), se va considera localitatea locului de muncă, aceea în care se află magazinul respectiv;
pentru persoanele care lucrează pe cont propriu şi care nu au un loc fix la care să îşi desfăşoare
activitatea (lucrează la adresa clienţilor, vânzători în târguri etc.) veţi lua în considerare adresa de acasă;
pentru persoanele salariate care nu au un loc fix de muncă (şoferi, personal navigant din transporturi,
comis-voiajori etc.) se va considera localitatea locului de muncă aceea a unităţii sau a subunităţii la care
sunt salariaţi.
36. TIPUL SECTORULUI ÎN CARE LUCREAZĂ PERSOANA
Tipul sectorului în care lucrează persoana se referă la organizarea juridică şi la funcţiile principale, la
atitudinea şi la obiectivele întreprinderii de care este asociat serviciul respectiv.
Sectorul instituţional este ansamblul unităţilor instituţionale care au un comportament economic asemănător. Veţi
face distincţie între următoarele sectoare instituţionale:
Societăţi nefinanciare şi
financiare
(cod 1)
unităţi instituţionale cu resurse proprii: regii autonome, societăţi
comerciale, bănci (inclusiv BNR, CEC), CAR, case de schimb valutar,
cooperative, fonduri private de pensii, bursa de valori etc.;
Administraţie publică
(cod 2)
unităţi ale administraţiei centrale de stat (parlament, ministere,
departamente) şi locale (prefecturi, primării, şcoli, spitale, unităţi culturale),
împreună cu fondurile de asigurări sociale impuse sau controlate de aceste
unităţi – care se finanţează de la bugetul de stat;
Instituţii non-profit în
serviciul populaţiei
(cod 3)
unităţi instituţionale ale căror resurse provin în cea mai mare parte din
contribuţii voluntare, venituri din proprietate etc.- organizaţii religioase,
sindicate, partide politice, uniuni, instituţii caritabile, fundaţii, asociaţii culturale
şi sportive etc.;
Gospodăriile populaţiei
(cod 4)
pentru persoanele care lucrează în gospodăria agricolă proprie (nu se
includ cele care desfăşoară activităţi casnice);
pentru persoanele care sunt angajate la persoane particulare (personal
casnic).
88
PUNCTELE 37 ŞI 38 SE COMPLETEAZĂ MUMAI PENTRU PERSOANELE CARE S-AU DECLARAT “ŞOMER”
(punctul 30 - Statutul activităţii curente - codurile 02 şi 03 - şomer în căutarea unui alt loc de muncă, respectiv
şomer în căutarea primului loc de muncă).
37. PERSOANA CAUTĂ LOC DE MUNCĂ DIN: ANUL ŞI LUNA
veţi avea în vedere data de la care şomerul a început să caute în mod
activ un loc de muncă (perioadă continuă, fără întreruperi semnificative),
deci nu se iau în calcul perioadele în care persoana a fost împiedicată să
lucreze din diverse motive (boală, obligaţii familiale etc.);
veţi înregistra anul şi luna (pentru a putea determina durata şomajului).
38. FORMA DE PROTECŢIE SOCIALĂ A ŞOMERILOR
Veţi completa pentru toate persoanele care s-au declarat şomeri (la punctul 30 cod 2 sau 3).
Indemnizaţie de şomaj (cod 1)
Indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ (cod 2)
Plăţi compensatorii (cod 3)
plăţi efectuate în cadrul programelor de restructurare, privatizare şi lichidare a
unităţilor economice.
Alte forme de compensaţii (cod 4)
acestea pot fi - venituri lunare de completare.
Nu mai beneficiază de niciun ajutor (cod 5)
se completează în cazul persoanelor care nu mai primesc niciuna dintre
formele de ajutor bănesc enunţate mai sus, datorită depăşirii termenelor
maxime de acordare a ajutoarelor băneşti pentru şomeri.
Nu a beneficiat niciodată de niciun ajutor (cod 6)
în cazul persoanelor care nu au primit niciodată o formă de ajutor bănesc.
89
DIFICULTĂŢI ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII CURENTE
Acest capitol se completează numai pentru persoanele născute înainte de ianuarie 2006 şi vor răspunde
persoanele din gospodărie, fiecare în parte sau este ales un respondent împuternicit pentru a da răspunsuri în
numele membrului de familie care are dificultăţi în desfăşurarea activităţii curente (ca şi în cazul tuturor întrebărilor
din formular).
Când ajungeţi la acest capitol şi începeţi să adresaţi întrebările veţi face menţiunea că dificultăţile la care fac
referire întrebările din acest capitol afectează, pe termen lung, activităţile curente ale persoanelor.
- pentru copiii care nu ştiu să vorbească şi pentru cei sub 14 ani vor răspunde, ca la toate întrebările din
formulare, părinţii acestora, iar pentru persoanele surdo-mute sau bolnave mintal vor răspunde
persoanele cu care acestea convieţuiesc.
Pentru a cunoaşte în ce măsură o persoană participă la activitatea sa curentă (fie că este vorba despre o
activitate educativă, fie o activitate economică (de exemplu: la muncă, la şcoală, în viaţa de familie etc.), dacă este
limitată7 sau nu în îndeplinirea activităţii pe care o desfăşoară, fiecare persoană va răspunde la setul de 6 întrebări
din formular, pe tipuri de dificultăţi.
Setul de întrebări se referă la tipurile de dificultăţi pe care le poate întâlni o persoană în activitatea de bază
(vedere, auz, mers, cunoaştere, grija de sine, comunicare), datorită unei probleme de sănătate.
Pentru fiecare dintre cele 6 tipuri de dificultăţi se va înregistra nivelul de dificultate şi cauzele dificultăţii.
I. PERSOANA ARE VREO DIFICULTATE ÎN DESFĂŞURAREA ZILNICĂ A ACTIVITĂŢII SALE CURENTE
(la şcoală, la lucru, acasă etc.)?
Înainte de a răspunde la această întrebare (DA– cod 1 sau NU – cod 2), va trebui să informaţi persoana despre ce
dificultăţi este vorba,citiţi-le din formular împreună cu definiţiile acestora.
Continuaţi interviul pentru persoanele care au răspuns DA.
7 Conform Clasificării internaţionale a funcţionării, invalidităţii şi a sănătăţii, participarea unei persoane la o activitate reprezintă implicarea într-
o situaţie de viaţă; activitate înseamnă executarea unei sarcini sau a unei acţiuni de către o persoană, iar limitarea presupune dificultatea pe
care poate să o aibă o persoană în executarea activităţilor.
90
TIPURI DE DIFICULTĂŢI
Pentru fiecare persoană veţi bifa, potrivit tipului de dificultate, codul corespunzător situaţiei în care se află.
39. DIFICULTĂŢI DE VEDERE, chiar dacă persoana poartă ochelari (lentile de contact)
definiţie
o persoană are dificultăţi de vedere şi auz dacă are limitări în desfăşurarea
activităţii sale zilnice chiar şi cu ajutorul unor dispozitive tehnice medicale
corespunzătoare (dispozitive de asistare - ochelari, lentile de contact, aparat
auditiv);
Veţi menţiona că dificultăţile de vedere nu au nicio legătură cu condiţiile de iluminare (de exemplu, persoana
are dificultăţi de vedere din pricina slabei iluminări etc.).
40. DIFICULTĂŢI DE AUZ, chiar dacă persoana poartă aparat auditiv
Veţi menţiona că dificultăţile de auz nu au nicio legătură cu condiţiile de zgomot de fundal (de exemplu,
persoana are dificultăţi de auz din pricina zgomotului prea mare sau a sunetului de tonalitate foarte scăzută).
41. DIFICULTĂŢI DE A MERGE, A URCA SCĂRILE
Veţi menţiona că dificultatea la mersul/urcatul scărilor se referă doar la limitarea actului fizic de a merge/urca
scările şi nu la dificultatea de a merge datorită altor probleme (de exemplu, o persoană nu poate merge fără
însoţitor pentru că este oarbă etc.).
42. DIFICULTĂŢI DE MEMORARE SAU DE CONCENTRARE
Veţi menţiona că dificultatea de memorare sau de concentrare nu are legătură cu mediul ambiant, cu zgomotul,
cu situaţia financiară etc.
43. DIFICULTĂŢI DE ÎNGRIJIRE PROPRIE (de a se spăla sau de a se îmbrăca singură)
Veţi menţiona că dificultăţile în a se spăla sau în a se îmbrăca persoana singură nu au nicio legătură cu motivele
financiare sau cu alte motive.
44. DIFICULTĂŢI DE COMUNICARE
Veţi menţiona că dificultăţile persoanelor în a comunica nu au nicio legătură cu echipamentele tehnice (de
exemplu, telefoane etc.) sau cu distanţa dintre persoane etc.
Comunicarea reprezintă modalitatea prin care o persoană se poate face înţeleasă (comunicarea verbală, cu
ajutorul semnelor sau prin metoda Braille).
91
a) NIVELUL DE DIFICULTATE
pentru fiecare dintre cele 6 tipuri de dificultate se va înscrie nivelul de
dificultate corespunzător fiecărei persoane, conform aprecierii personale,
după cum urmează:
- fără dificultate (pentru persoanele care nu au niciun fel de
dificultate) – cod 1;
- nu prea mare dificultate – cod 2;
- mare – cod 3;
- incapacitate completă – cod 4.
b) CAUZELE DIFICULTĂŢII
pentru fiecare persoană care a declarat că are un anumit tip de dificultate sau
mai multe, se vor înregistra cauzele acestor dificultăţi:
- ereditară – cod 1;
- la naştere – cod 2;
- urmare a unei boli – cod 3;
- accident de muncă – cod 4;
- accident rutier – cod 5;
- altele (accident casnic, bătrâneţe etc.) – cod 6.
Pentru toate persoanele care au oricare dintre dificultăţile de mai sus se va înregistra răspunsul la punctul II - dacă
beneficiază de ajutorul altei persoane/însoţitor, indiferent dacă este un însoţitor remunerat sau nu.
Ajungând la sfârşitul formularului individual P, rugaţi să semneze şi mulţumiţi declarantului, apoi treceţi la
completarea formularului individual P pentru fiecare dintre ceilalţi membri ai gospodăriei, dacă există.
PERSOANE FĂRĂ ADĂPOST
Această categorie de persoane se înregistrează pe formulare individuale P, indiferent că sunt găsite intr-un spaţiu
colectiv de locuit sau pe stradă.
Datele de identificare:
la numărul formularului LC/SC în cadrul mapei – veţi înscrie 999;
la numărul gospodăriei din locuinţă – veţi bara;
Numărul de ordine al persoanei – pe toate formularele P completate pentru astfel de persoane – veţi înscrie
numărul de ordine al persoanei în ordine consecutivă la sfârşitul înregistrării întregului sector de recensământ.
Toate caracteristicile privind persoana respectivă vor fi înregistrate conform precizărilor de completare a
formularului P.
Toate formularele completate pentru persoane fără adăpost se aşează la sfârşitul tuturor formularelor de
înregistrare.
92
4. FORMULAR PPI - PERSOANE PLECATE PENTRU O PERIOADĂ ÎNDELUNGATĂ
În acest formular veţi înscrie acele persoane din gospodărie care, la momentul critic al recensământului, erau
plecate din localitatea de domiciliu/reşedinţă într-o altă localitate din ţară sau străinătate, pentru o perioadă de
cel puţin 12 luni.
La înscrierea răspunsurilor în acest formular veţi avea în vedere indicaţiile metodologice din manual, privind
completarea formularelor P şi G.
Pe fiecare formular PPI veţi putea înscrie 5 persoane.
dacă într-o gospodărie veţi găsi doar o persoană plecată pentru o perioadă îndelungată – veţi completa
formularul PPI doar pe coloana aferentă numărului de ordine a primei persoane plecate pentru o perioadă
îndelungată – 40;
dacă într-o gospodărie veţi găsi mai multe persoane plecate pentru o perioadă îndelungată decât cele 5,
prevăzute în formularul PPI – veţi mai completa atâtea formulare PPI corespunzătoare numărului de
persoane plecate pentru o perioadă îndelungată, câte mai sunt necesare.
- în acest caz, pe cel de al doilea formular PPI veţi înscrie în capul fiecărei coloane corespunzătoare
numărului de ordine al persoanelor cifrele 45, 46, ..., 49, în locul cifrelor pretipărite 40, 41, ..., 44 etc.
- la numărul formularului LC în cadrul mapei veţi înscrie acelaşi număr pe toate formularele PPI
completate în acea locuinţă;
- la numărul formularului G din locuinţă veţi înscrie acelaşi număr. pe toate formularele PPI
completate în gospodăria respectivă
Numărul mapei este acelaşi pentru toate formularele din sectorul dvs. de recensământ.
Pentru fiecare persoană se vor înregistra pe fiecare coloană o serie de caracteristici. Acestea reunesc:
caracteristicile descrise la formularul G:
- gradul de rudenie cu capul gospodăriei;
- numărul de ordine (din formularul G sau PPI) la care sunt înregistraţi soţul/soţia, tatăl, mama;
o parte dintre cele descrise pentru formularul P:
- nume şi prenume
- codul numeric personal (CNP), sexul şi data naşterii
- unde locuieşte persoana în prezent
- motivul absenţei din localitatea de recenzare
- starea civilă legală
- cetăţenia (ţara de cetăţenie)
- cărei etnii consideră persoana că îi aparţine? Doar o caracteristică este în plus (data plecării din localitatea de recenzare) şi una este structurată în mod
diferit faţă de formularul P (nivelul de educaţie).
7. DATA PLECĂRII DIN LOCALITATEA DE RECENZARE
se referă la ultima plecare din localitatea de recenzare
veţi înscrie în casetele deschise anul, respectiv luna plecării persoanei respective
din localitatea de recenzare.
93
12. NIVELUL DE EDUCAŢIE (cel mai înalt nivel absolvit)
Veţi bifa unul dintre codurile corespunzătoare nivelului de instruire cel mai înalt absolvit de persoana recenzată,
atestat printr-un certificat sau diplomă (pentru învătământ primar – nu se aplică).
- Fără şcoală absolvită – cod 1
- Primar – cod 2
- Gimnazial – cod 3
- Liceal, profesional şi de ucenici – cod 4
- Postliceal şi de maiştri – cod 5
- Superior (inclusiv postuniversitar, masterat, doctorat) – cod 6
5. FORMULARUL TP – PERSOANE TEMPORAR PREZENTE
În acest formular veţi înregistra toate persoanele (români şi străini) care, la momentul de referinţă al
recensământului, sunt persoane temporar prezente în localitate (venite pentru o perioadă mai mică de 12 luni) în
delegaţie, concediu de odihnă, vizită la rude sau prieteni etc.
Veţi completa acest tip de formular în:
gospodărie – în cazul în care sunt persoane temporar prezente venite într-o gospodărie din care nu fac parte
în mod obişnuit pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
spaţiul colectiv de locuit – în cazul persoanelor temporar prezente venite pentru o perioadă mai mică de 12
luni în spaţii colective de locuit de tip hotel (de exemplu: unităţi turistice, spitale, centre de urgenţă etc.).
Veţi înregistra fiecare persoană temporar prezentă pe câte un rând al formularului TP. Pentru fiecare
persoană se vor înregistra o serie de caracteristici :
- numele şi prenumele
- codul numeric personal (CNP)
- sexul
- data naşterii
- reşedinţa
- cetăţenia (ţara de cetăţenie)
- data şi motivul sosirii în localitatea de recenzare.
La înscrierea răspunsurilor în acest formular veţi avea în vedere indicaţiile metodologice din manual, privind
completarea formularelor P.
Datele de identificare:
adresa completă
numărul mapei – este acelaşi pentru toate formularele din sectorul dvs. de recensământ;
numărul formularului LC/SC în cadrul mapei – se preia de pe formularul LC corespunzător locuinţei din care
face parte sau din formularul SC;
numărul formularului G din locuinţă – se completează doar în cazul persoanelor temporar prezente din
locuinţe, nu şi din spaţiile colective de locuit.
94
6. FORMULARUL M – PERSOANE DE 15 ANI ŞI PESTE PLECATE ÎN STRĂINĂTATE
Veţi completa formularul M pentru toate persoanele de 15 ani şi peste (născute înainte de 20 octombrie 1996)
absente din gospodării (temporar absente şi/sau plecate pentru o perioadă îndelungată), plecate în străinătate.
De asemenea, veţi completa acest tip de formular şi în spaţiul colectiv de locuit dacă există gospodării pentru
care aţi completat formulare LC, G şi P.
Datele de identificare se completează în mod similar cu cele descrise la formularele LC, G, P:
adresa completă
numărul mapei
numărul formularului LC în cadrul mapei – se preia de pe formularul LC corespunzător locuinţei din care
face parte persoana
numărul de ordine al persoanei din formularul G sau PPI.
Pentru fiecare persoană se vor înregistra o serie de caracteristici :
- numele şi prenumele
- codul numeric personal (CNP)
- ţara în care persoana este plecată
- de cât timp a plecat persoana din localitatea de recenzare, în străinătate
- persoana lucrează în străinătate?
- domeniul în care lucrează persoana
- persoana trimite sume de bani către membrii gospodăriei?
- periodicitatea transmiterii din străinătate a sumelor de bani către membrii gospodăriei.
Veţi completa întrebările din formularul M, ţinând seama de indicaţiile de la formularul P şi de cele de mai jos.
Pentru fiecare persoană de 15 ani şi peste plecată în străinătate veţi alege pentru fiecare întrebare o singură
variantă, corespunzătoare situaţiei în care se află persoana (conform declaraţiilor date de persoanele din
gospodăria din care fac parte).
3. DE CÂT TIMP A PLECAT PERSOANA DIN LOCALITATEA DE RECENZARE, ÎN STRĂINĂTATE?
Veţi completa o singură variantă, bifând unul dintre intervalele de timp, corespunzătoare situaţiei în care se află
persoana:
mai puţin de 6 luni (cod 1)
6 luni până la 1 an (cod 2)
→ persoanele temporar absente (plecate pentru mai
puţin 12 luni), înregistrate pe formulare P;
1 an până la 2 ani (cod 3)
2 ani până la 3 ani (cod 4)
3 ani şi peste (cod 5)
→ persoane plecate pentru o perioadă îndelungată
(pentru cel puţin 12 luni), înregistrate pe formulare
PPI.
Trebuie să verificaţi următoarea CORELAŢIE între formulare:
Numărul formularelor M din locuinţă (înscris pe ultima pagină a formularului LC) = Numărul
persoanelor de 15 ani şi peste plecate în străinătate (care pot fi înregistrate fie în formularul P – la
punctul 10 cod 2 şi la punctul 12 - în altă ţară sau în formularul PPI – punctul 6 – în altă ţară).
95
Pentru a fi sigur că aţi completat un formularului individual P pentru fiecare membru al gospodăriei, verificaţi că
aveţi formularul individual corespunzător pentru fiecare persoană înscrisă în formularul G (confruntaţi
numele şi prenumele şi numărul de ordine al persoanei din LISTA PERSOANELOR DIN GOSPODĂRIE din
formularul G cu numele şi prenumele şi numărul de ordine al persoanei din formularele individuale P, completate
pentru fiecare dintre membrii gospodăriei).
CORELAŢII:
Numărul de formularelor individuale P = Numărul ultimei persoane înscrise în Lista persoanelor
din gospodărie din formularul G = Numărul persoanelor din gospodărie (din formularul G) = suma
numărului de persoane prezente şi temporar absente (formularul LC, punctul 2, cod 1 şi cod 2).
7. FORMULARUL SC
Veţi completa acest tip de formular pentru spaţiile colective de locuit, în care se află cel puţin o persoană
prezentă, temporar absentă sau temporar prezentă.
Pe fiecare formular SC veţi înscrie date privind:
spaţiul colectiv de locuit (chiar dacă respectivele spaţii colective ocupă numai o parte dintr-o clădire, restul
fiind ocupat de locuinţe, instituţii, societăţi comerciale etc.);
recapitulaţia persoanelor înregistrate în spaţiul colectiv de locuit - pentru care s-au completat formulare P
(în cazul persoanelor prezente şi temporar absente) sau formulare TP (în cazul persoanelor temporar
absente). Nu veţi include în recapitulaţie persoanele pentru care s-au completat formulare LC (care vor fi
cuprinse în fiecare LC din care fac parte).
Veţi completa datele de identificare în mod similar cu descrierea acestora la formularele anterioare, LC, G, P:
denumirea spaţiului colectiv de locuit – veţi completa în clar şi fără prescurtări, pentru fiecare spaţiu de
locuit, denumirea acestuia (de exemplu: Internatul Liceului de chimie industrială, Căminul studenţesc ”Moxa”,
Hotel “Intercontinental”, Pensiunea Miruna etc.);
adresa completă;
numărul mapei;
numărul formularului SC în cadrul mapei.
Dacă într-un spaţiu colectiv de locuit aţi găsit o gospodărie pentru care aţi completat formulare LC, G, P, pe
formularul LC la datele de identificare trebuie înscris numărul formularului SC din care a venit locuinţa (numărul
formularului SC în care s-a înregistrat locuinţa).
96
DEFINIŢII
SPAŢIUL COLECTIV
DE LOCUIT
una sau mai multe clădiri distincte, aflate la aceeaşi adresă, destinate a fi
locuite, pe perioade diferite de timp, de către grupuri relativ mari de
persoane, în general nelegate între ele prin legături de rudenie, care sunt
reunite, în general, în scopuri şi interese comune şi care folosesc în
comun unele spaţii şi instalaţii (băi, bucătării, săli de mese etc.) ;
spaţiul colectiv de locuit poate fi:
a) de tip cămin (instituţie);
b) de tip hotel;
c) de tip tabără.
SPAŢIUL COLECTIV
DE LOCUIT DE TIP
CĂMIN (INSTITUŢIE)
ansamblu de spaţii separate şi independente care cuprinde una sau mai multe
clădiri permanente - aflate sub o administraţie unică, la aceeaşi adresă - care,
prin felul în care au fost construite, reconstruite sau transformate, sunt
destinate a fi locuite pe diferite perioade de timp, de mai multe persoane
prezente sau temporar absente, în general, nelegate între ele prin rudenie, dar
care sunt reunite în scopuri sau interese comune şi care folosesc în comun unele
spaţii şi instalaţii (băi, bucătării, săli de mese, WC-uri etc.) (exemple: cămine
studenţeşti, cămine pentru muncitori, instituţii pentru protecţia copilului etc.)
SPAŢIUL COLECTIV
DE LOCUIT DE TIP
HOTEL
ansamblu de spaţii separate şi independente care cuprinde una sau mai multe
clădiri permanente - aflate sub o administraţie unică, la aceeaşi adresă - care,
prin felul în care a fost construit, reconstruit sau transformat, sunt destinate să
ofere cazare, pe baza unei taxe (exemple: hoteluri, hanuri, spitale etc.)
SPAŢIUL COLECTIV
DE LOCUIT DE TIP
TABĂRĂ
ansamblu de spaţii separate şi independente care cuprinde o structură sau
mai multe structuri semi-permanente sau temporare - care, prin felul în care a
fost construit, reconstruit sau transformat, este destinat cazării temporare a
unor grupuri de persoane care au activităţi şi interese comune (exemple:
centre de refugiaţi, tabere pentru cazarea muncitorilor etc.)
SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT DE TIP CĂMIN (INSTITUŢIE)
exemple cămine studenţeşti;
dormitoare comune;
instituţii de protecţie a copilului;
instituţii religioase;
sanatorii şi aziluri de convalescenţă;
pensiuni organizate în unele gospodării ale populaţiei, prin care se asigură
cazare şi masă unui număr de 5 persoane şi peste, venite în localitate pentru o
perioadă îndelungată (la lucru, la studii sau pentru alte motive) ;
închisori şi şcoli de corecţie;
cazărmi militare şi de poliţie.
nu veţi considera
spaţiu colectiv de
locuit de tip cămin
creşele şi grădiniţele de copii, indiferent dacă au un regim de funcţionare zilnic
sau săptămânal;
căminele în care muncitorii, personalul tehnic, economic sau de altă specialitate
locuiesc împreună cu familiile lor (pentru aceştia veţi completa formulare LC, G,
respectiv P.
97
SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT DE TIP HOTEL
exemple hoteluri, moteluri, hanuri, pensiuni, cabane turistice, popasuri turistice;
case de oaspeţi, camere de oaspeţi, vile turistice;
internate şcolare, cămine şcoală;
spitale, sanatorii;
centre de urgenţă sau adăposturi de noapte;
dormitoare folosite de personalul din transporturi (SNCFR, TAROM etc.) aflat în
tranzit, precum şi navele folosite ca spaţii colective de locuit de tip hotel.
SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT DE TIP TABĂRĂ
astfel de spaţii colective de locuit au anumite instalaţii comune, precum cele pentru gătit, closetul, băile,
camerele de primire sau dormitoarele comune.
exemple taberele de sinistraţi
centre pentru refugiaţi;
tabere militare;
taberele pentru cazarea muncitorilor angajaţi în agricultură, exploatări forestiere,
minerit, construcţii şi alte întreprinderi etc.
MOD DE INREGISTRARE A UNOR SITUATII PARTICULARE
chiliile şi clădirile din
mânăstiri
încăperile (chiliile) din mânăstiri ocupate individual de călugări sau călugăriţe,
care mănâncă în comun şi folosesc în comun diferite spaţii şi instalaţii, se
înregistrează pe formularul SC, iar persoanele din aceste încăperi se vor
înregistra pe formulare P;
încăperile (chiliile) din mânăstiri ocupate individual de călugări sau călugăriţe,
care nu mănâncă în comun şi nu folosesc în comun unele spaţii şi instalaţii, se
înregistrează ca locuinţe, pe formulare LC, iar persoanele din aceste încăperi se
vor înregistra pe formulare G, respectiv P;
clădirile separate de spaţiile de locuit în comun, ocupate individual de călugări
sau călugăriţe care se gospodăresc separat, se înregistrează pe fomulare LC, iar
persoanele respective pe formulare G şi P.
pensiunile organizate
în gospodării
veţi înregistra pensiunile organizate în unele gospodării ale populaţiei, prin
care se asigură cazare şi masă unui număr de 5 persoane şi peste venite în
localitatea de recenzare pentru o perioadă îndelungată (la lucru, la studii sau
pentru alte motive) – ca spaţii colective de locuit şi veţi completa formulare SC
pentru fiecare dintre acestea;
nu veţi considera spaţii colective de locuit - pensiunile organizate în unele
gospodării ale populaţiei, prin care se asigură cazare şi masă la mai puţin
de 5 persoane venite în localitatea de recenzare pentru o perioadă îndelungată;
în acest caz, se completează formularul LC, respectiv G şi P;
ATENŢIE! să nu faceţi confuzie între aceste tipuri de pensiuni şi pensiunile
turistice care sunt destinate, de regulă, cazării unor persoane temporar prezente.
98
CARACTERISTICI PRIVIND SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT
1. TIPUL SPAŢIULUI COLECTIV DE LOCUIT
Pentru fiecare dintre spaţiile colective de locuit veţi înscrie codul corespunzător tipului în care se încadrează acesta,
după cum urmează:
Cămin studenţesc (cod 1)
Dormitoare comune
pentru muncitori, cămin
de nefamilişti (cod 2)
cămin muncitoresc, cămin de nefamilişti, dormitor pentru muncitori, inclusiv
cele din blocuri neterminate;
pensiunile organizate în unele gospodării ale populaţiei unui număr de cel
puţin 5 persoane venite în localitate pentru o perioadă îndelungată;
Cămin pentru bătrâni, azil,
cămin spital, sanatoriu de
boli incurabile,
preventoriu (cod 3)
cămin spital, aziluri pentru persoane cu handicap, aziluri psihiatrice, aziluri de
bătrâni, sanatorii şi aziluri de convalescenţă, sanatorii de boli incurabile (de
exemplu: alienaţi mintal etc.)
Instituţii de protecţie a
copiilor (cod 4)
case de copii şcolari şi preşcolari (orfelinate); în cadrul instituţiilor de protecţie a
copiilor sunt cuprinse: centre de plasament (inclusiv cele de tip familial şi cele
pentru copii cu handicap sever), centre maternale, centre de primire a copilului
în urgenţă, centre de recuperare şi reabilitare pentru minori/tineri cu handicap,
centre de integrare prin terapie ocupaţională, internate - grădiniţe, şcoli, şcoli
profesionale, licee şi centre şcolare speciale, unităţi sanitare/secţii de spital.
Instituţii religioase (cod 5) mânăstiri, aşezăminte, parohii, comunităţi etc.
Hotel, motel, han, cabană
turistică, popas turistic
(cod 6)
inclusiv camping şi unităţi tip căsuţe turistice, sat de vacanţă, hosteluri,
popasuri turistice etc.
Casă de oaspeţi, cameră
de oaspeţi, vilă turistică
(cod 7)
inclusiv bungalow-ul, pensiunea turistică rurală (agroturistică) etc.
Internat şcolar, cămin
şcoală (cod 8)
Spital (cod 9) staţionar, preventoriu, dispensarele cu paturi, casele de naşteri etc.
Centru de urgenţă sau
adăposturi de noapte
(cod 10)
centre de primire în regim de urgenţă sau de recuperare a persoanelor -
victime ale violenţei în familie, centre pentru persoanele fără adăpost etc.
Alt spaţiu colectiv de
locuit (cod 11)
pentru persoanele aflate în detenţie sau în arest preventiv, penitenciare, şcoli
de corecţie etc.
Tabără (cod 12) centre de refugiaţi, tabere pentru cazarea muncitorilor angajaţi în agricultură,
exploatări forestiere, minerit, construcţii şi alte întreprinderi etc.
99
2. AMPLASAREA SPAŢIULUI DE LOCUIT
în cazul în care spaţiul colectiv de locuit este format din mai multe feluri de
clădiri, construcţii etc. se înregistrează acea clădire care are capacitatea cea
mai mare (exprimată în număr de locuri);
se va înscrie codul corespunzător destinaţiei clădirilor în care este situat
spaţiul colectiv de locuit, respectiv:
În clădire:
destinată spaţiului
colectiv de locuit (cod 1)
spaţii colective de locuit (de tip cămin sau hotel) în care se pot afla sau nu şi
locuinţe.
rezidenţială (cod 2) casă individuală, cuplată (duplex), înşiruită (alipită), blocuri etc.
cu altă destinaţie decât
cea de locuit (cod 3)
clădire nedestinată locuirii, dar în care se află un spaţiu colectiv de locuit.
În construcţii provizorii
(cod 4)
barăci şi vagoane sau alte unităţi mobile folosite pentru locuit în comun
(dormitoarele comune ocupate de muncitori etc.).
3. NUMĂRUL DE CLĂDIRI ALE SPAŢIULUI COLECTIV DE LOCUIT
TOTAL se înscrie numărul total al clădirilor (corpuri de casă, pavilioane), care se
află situate la aceeaşi adresă şi care formează spaţiul colectiv de locuit;
exemple dacă sunt două blocuri şi o clădire cu altă destinaţie decât cea de locuit în
care se află un spaţiu colectiv de locuit – numărul total al clădirilor spaţiului
colectiv de locuit este 3;
pentru popasurile turistice – la numărul clădirilor spaţiul colectiv de locuit se va
trage linie, acestea nefiind considerate clădiri.
din care: cu locuinţe se înscrie numărul clădirilor spaţiului colectiv de locuit în care se află şi
locuinţe (din numărul total al clădirilor care compun spaţiul colectiv de locuit);
numărul total de locuinţe
din spaţiul colectiv de
locuit;
veţi însuma toate locuinţele din spaţiul colectiv de locuit (adică locuinţele
pentru care aţi completat formulare LC, G, P (eventual TP, PPI);
4. FORMA DE PROPRIETATE A SPAŢIULUI COLECTIV DE LOCUIT
Veţi înscrie forma de proprietate cu ponderea cea mai mare (în cazul spaţiului colectiv de locuit aparţinând mai
multor proprietari), ţinând seama de indicaţiile date la formularul LC, privind forma de proprietate.
În funcţie de situaţia spaţiului colectiv de locuit, veţi bifa unul dintre următoarele coduri:
privată particulară – cod 1
de stat – cod 2
privată de grup – cod 3
cooperatistă – cod 4
asociativă – cod 5
a cultelor religioase – cod 6.
100
5. NUMĂRUL ÎNCĂPERILOR DIN SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT
Veţi înscrie numărul încăperilor folosite în scopul pentru care este destinat spaţiul colectiv de locuit
(camere de cămin, camere de hotel, dormitoare comune, saloane de spital etc.).
nu veţi include:
camerele de serviciu, birourile, magaziile, sălile de mese, sălile de lectură,
cabinetele din spaţiile colective de locuit;
camerele din locuinţele personalului de conducere sau administrativ sau
camerele ocupate permanent de gospodăriile studenţilor căsătoriţi sau de alte
gospodării (acestea vor fi înregistrate pe formulare LC, G, respectiv P).
6. CAPACITATEA ÎN NUMĂR DE LOCURI
veţi înscrie numărul total de locuri din spaţiul colectiv de locuit, respectiv
capacitatea de cazare a spaţiului la data recensământului, şi nu numărul
persoanelor cazate în aceste spaţii.
De exemplu: în cazul unui internat cu o capacitate de 100 paturi, se va înscrie
cifra 100, chiar dacă la data recenzării erau ocupate numai 50 de locuri;
nu veţi lua în considerare
numărul de locuri din încăperile care la momentul critic al recensământului
reprezintă locuinţa unei persoane (din personalului de conducere sau
administrativ);
camerele ocupate permanent de gospodăriile studenţilor căsătoriţi sau de alte
gospodării (care sunt înregistrate în formulare LC, G, respectiv P).
7. LOCALIZAREA CLĂDIRII
În funcţie de locul în care este situat spaţiul colectiv de locuit, veţi bifa unul dintre codurile următoare, ţinând seama
de următoarele precizări:
într-o zonă construită continuă de-a lungul unei străzi – cod 1;
într-un grup de clădirii cărora le este acordat un nume recunoscut pe
plan local - deşi nu sunt parte a unei zone construite continue, cu o formă de
stradă, la acest cod veţi include grupul de clădiri cărora le este acordat un
nume recunoscut pe plan local (de exemplu : complexul studenţesc ”Regie”,
”Căminele studenţeşti din Moxa”, Mânăstirea ”Pasărea” – cod 2);
într-un grup de clădiri învecinate (sub 200 m) – veţi include clădirile care
sunt situate la mai puţin de 200 m de alte clădiri învecinate – cod 3;
Nu se consideră ca depăşesc criteriul de 200 de metri şi deci nu se
încalcă continuitatea zonei în cazul în care între clădiri sunt amplasate:
terenuri de joacă şi grădini, terenuri de fotbal şi alte facilităţi pentru
sport, parcuri publice, râuri cu poduri, linii de cale ferată, canale, locuri
de parcare şi altă infrastructură de transport, curţi ale bisericilor,
cimitire, clădiri industriale sau comerciale, hipermarket-uri etc.
clădire izolată – cod 4
101
RECAPITULAŢIA PERSOANELOR ÎNREGISTRATE ÎN SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT (fără persoanele
pentru care s-a completat formular LC)
După înregistrarea datelor privind spaţiul colectiv de locuit va trebui să faceţi recapitulaţia persoanelor înregistrate
în acest spaţiu colectiv de locuit.
Veţi avea în vedere faptul că în această recapitulaţie va trebui să includeţi doar persoanele care
trăiesc/locuiesc în spaţiul colectiv de locuit, nu şi cele care locuiesc acolo împreună cu gospodăria lor (pentru
care aţi completat formulare LC, G, respectiv P).
Astfel, veţi înscrie:
persoane înregistrate – total – reprezintă un total de control al numărului de înregistrări, adică veţi însuma
coloanele 3, 7 şi 15 (pentru masculin), respectiv coloanele 4, 8 şi 16 (pentru feminin);
persoane prezente – total – numărul persoanelor pentru care aţi completat formulare P şi care la punctul 10
au codul 1 – prezentă, pe sexe;
din care: cetăţeni străini – numărul persoanelor prezente pentru care la punctul 22.1 şi 22.2 din
formularul P aţi înscris o altă ţară de cetăţenie decât România, pe sexe;
persoane temporar absente (înregistrate în formularul P la punctul 10 – codul 2 – temporar absente), pe
sexe;
din care: cetăţeni străini – numărul persoanelor temporar absente pentru care la punctul 22.1 aţi
înscris o altă ţară de cetăţenie decât România, pe sexe;
persoane temporar absente, plecate în ţară - înregistrate în formularul P la punctul 10 – codul 2 –
temporar absente, care la punctul 12 – unde locuieşte persoana în prezent – au înscrisă o altă localitate
(municipiul/oraşul/comuna din judeţul), pe sexe;
persoane temporar absente, plecate în străinătate înregistrate în formularul P la punctul 10 – codul 2 –
temporar absente, care la punctul 12 – unde locuieşte persoana în prezent – au înscris în altă ţară, pe sexe;
persoanelor temporar prezente - înregistrate în formularul TP persoane temporar prezente, pe sexe;
din care: cetăţeni străini – numărul persoanelor temporar prezente pentru care la punctul 4 aţi înscris o
altă ţară de cetăţenie decât România, pe sexe;
populaţia stabilă, pe sexe – veţi însuma coloanele 3 şi 7, respectiv 4 şi 8.
102
B. FORMULARELE DE CENTRALIZARE
Formularele de centralizare întocmite de către recenzor pentru sectorul de recensământ care i-a fost
încredinţat cuprind:
- date referitoare la clădirile, locuinţele, gospodăriile şi persoanele înregistrate în formulare (toate
acestea se preiau din formularele LC, P, M, SC;
- date referitoare la caracteristicile etno-culturale ale persoanelor (etnie, limbă maternă şi religie), care
se preiau din formularele P;
- date despre persoanele de 15 ani şi peste plecate în străinătate, care se preiau din formularele LC şi M.
La încheierea întregului sector de recensământ, veţi completa următoarele formulare de centralizare: CL,
CP, CELR, CM. Acestea se întocmesc, într-un singur exemplar, pentru fiecare mapă.
Datele de identificare se completează prin înscrierea următoarelor informaţii:
Numărul mapei însoţit de litera mapei (în cazul blocurilor cu peste 120 de locuinţe, în care
s-au constituit mai multe sectoare de recensământ – pentru care numărul de
mapă este acelaşi, dar se adaugă litera corespunzătoare fiecărui sector: A, B,
C etc.) – se înscrie pe prima pagină a centralizatoarelor (dreapta, sus).
Adresa judeţul, municipiul/oraşul, respectiv comuna şi satul sau localitatea
componentă, care se preiau de pe eticheta mapei.
1. FORMULARUL CL – CENTRALIZATOR CLĂDIRI - LOCUINŢE
În formularul CL veţi înscrie toate clădirile, locuinţele convenţionale, alte unităţi de locuit şi spaţiile colective de
locuit, înregistrate în formularele de recensământ LC şi SC cuprinse în mapa aferentă fiecărui sector.
Veţi înscrie fiecare locuinţă (convenţională sau neconvenţională) pe câte un rând separat, în ordinea
formularelor LC în cadrul mapei, după cum urmează:
locuinţele permanente, secundare şi cele sezoniere/case de vacanţă din clădirile rezidenţiale şi din clădirile cu
altă destinaţie şi
alte unităţi de locuit.
La completarea coloanelor formularului CL, se ţine seama de următoarele indicaţii:
Coloana A - Numărul
de ordine al clădirii în
cadrul mapei
veţi completa numai pentru formularele LC care au în datele de identificare
numărul de ordine al locuinţei în cadrul clădirii egal cu 001. Pentru celelalte
locuinţe din cadrul clădirii (în cazul clădirilor cu mai multe locuinţe), în coloana
A veţi trage o linie.
La mapele din blocurile cu mai multe scări în care s-au constituit mai multe
sectoare de recensământ, coloana A - numărul de ordine al clădirii în cadrul
mapei se completează numai pe centralizatorul CL al mapei cu litera A.
103
Coloana B - Numărul
formularului LC în
cadrul mapei
veţi înscrie numărul formularului LC în cadrul mapei, care se preia din caseta
corespunzătoare din dreapta sus, de pe prima pagină a formularului LC.
Completarea coloanelor de la 1 la 17 se face conform răspunsurilor înscrise de către recenzor în formularul LC.
Coloanele 1 – 17 ale formularului CL se completează, pentru fiecare rând, cu datele preluate din formularele LC
completate. În coloanele 1 – 8 şi 12 – 17 se notează răspunsul pozitiv cu “X”, iar cel negativ cu o linie (–).
Coloanele 3 – 17 se completează numai pentru locuinţele convenţionale, iar pentru alte unităţi de locuit - în
coloanele respective se trage o linie.
în coloana 1 – locuinţă convenţională se înscrie un X pentru formularele LC care la punctul 3, au bifat codul 1;
în coloana 2 – altă unitate de locuit se înscrie un X pentru formularele LC care la punctul 3 au bifat codul 2,
3, 4 sau 5;
în coloanele 3 - 8 – se înscrie un X în coloana care corespunde formei de proprietate a locuinţei (care are
bifat în formularul LC la punctul 8, unul din codurile de la 1 – 6);
în coloana 9 - se trece numărul de camere înscris în formularul LC, la capitolul Locuinţă, punctul 9.1;
în coloana 10 - se trece suprafaţa (în mp, fără zecimale) înscrisă în formularul LC, la capitolul Locuinţă,
punctul 9.2;
în coloana 11 - se trece numărul camerelor utilizate în scopuri profesionale, comerciale etc. înscris în
formularul LC la punctul 10.1;
în coloana 12 – bucătărie/chicinetă în locuinţă - se înscrie un X pentru formularele LC care, la capitolul
Locuinţă, punctul 11, au bifat codul 1;
în coloana 13 – baie în locuinţă se înscrie un X pentru formularele LC care la punctul 12, au bifat codul 1,
în coloana 14 – apă curentă în locuinţă se înscrie un X pentru formularele LC care, la capitolul Locuinţă,
punctul 14, au bifat codul 1 sau 2;
în coloana 15 – instalaţie de canalizare în locuinţă se înscrie un X pentru formularele LC care, la capitolul
Locuinţă, punctul 16, au bifat codul 1, 2 sau 3;
în coloana 16 – instalaţie electrică se înscrie semnul X pentru formularele LC care, la capitolul Locuinţă,
punctul 17, au bifat codul 1;
în coloana 18 – încălzire centrală a locuinţei se înscrie semnul X pentru formularele LC care, la capitolul
Locuinţă, punctul 20, au bifat codul 1, 2, 3, 4, 5 sau 6.
După verificarea minuţioasă a datelor înscrise în formularul CL, se trece la completarea rândului de TOTAL de pe
ultima pagină a formularului, după cum urmează:
în coloana A se înscrie numărul total de clădiri cu locuinţe, care este egal cu numărul rândurilor în care s-a
înscris un număr de ordine al clădirii, excluzând acele rânduri pe care s-au înscris alte unităţi de locuit (cu
număr de ordine al clădirii în coloana A, coloana 2 completată şi linie în coloanele 3 -17);
în coloana B se înscrie numărul total al locuinţelor convenţionale şi al altor unităţi de locuit care este
egal cu numărul de formularelor LC în cadrul mapei;
în coloanele 1 - 8, 12 – 17 - totalul care trebuie înscris este egal cu numărul rândurilor completate cu semnul
X, în fiecare din aceste coloane;
în coloanele 9 – 11 - totalul se realizează prin însumarea cifrelor înscrise pe fiecare rând din coloanele
respective.
104
ATENŢIE!
În cazul în care se completează mai mult de 1 formular CL pe un sector de recensământ - rândul de TOTAL
se va completa doar pe ultimul formular CL, cu date însumate din toate formularele CL..
Datele înscrise pe rândul TOTAL al formularului CL, se vor controla pe baza următoarelor CORELAŢII:
Coloana B = col. 1 + col. 2
Coloana 1 = col. 3 + col. 4 + col. 5 + col. 6 + col. 7 + col. 8
Coloana 1 decât oricare din coloanele 12 la 17
Coloana 9 > decât coloana 11. Caseta de la sfârşitul formularului CL (stânga, jos) se va completa prin preluarea datelor din formularele SC, pentru
fiecare spaţiu colectiv de locuit din cadrul sectorului de recensământ, înscriindu-se numărul formularului SC în
cadrul mapei care se preia din identificarea formularului SC, caseta din dreapta sus.
La înscrierea datelor în caseta din formularul CL, se va proceda astfel:
se completează mai întâi rândul 1- Numărul de clădiri ale spaţiului colectiv de locuit şi apoi rândul 2 - din
care: clădiri destinate spaţiului colectiv de locuit în care se află locuinţe, trecându-se datele înscrise la
punctul 3 din formularul SC pentru fiecare spaţiu colectiv de locuit.
în coloana TOTAL, pentru rândurile 1 şi 2, se însumează cifrele înscrise în coloanele 1, 2, 3, 4,
corespunzătoare numerelor formularul SC în cadrul mapei.
în caseta de TOTAL, pentru Numărul total al clădirilor - se înscrie rezultatul însumării cifrei înscrise pe
rândul TOTAL din coloana A, cu diferenţa dintre numărul clădirilor destinate spaţiului colectiv de locuit (rândul
1) şi numărul clădirilor destinate spaţiului colectiv de locuit în care se află locuinţe (rândul 2).
Rândul 3 = Total coloana A + rândul 1 - rândul 2
unde:
Total coloana A = totalul din coloana A de pe ultima pagină a formularului CL
Rândul 1 = numărul de clădiri ale spaţiului colectiv de locuit
Rândul 2 = numărul de clădiri destinate spaţiului colectiv de locuit în care se află locuinţe
Rândul 3 = numărul total al clădirilor.
La mapele din blocurile cu mai multe scări în care s-au constituit mai multe sectoare de recensământ, caseta
CLĂDIRI se va completa numai pe centralizatorul CL al mapei cu litera A, altfel numărul clădirilor s-ar dubla, tripla etc.
105
2. FORMULARUL CP - CENTRALIZATOR PERSOANE
În formularul CP se înscriu datele privind gospodăriile şi persoanele înregistrate în formularele cuprinse în
mapa recenzorului.
Înscrierea datelor în formularul CP se face în ordinea numerotării formularelor LC / SC în mapă, fiecare
formular înscriindu-se pe câte un rând separat.
La completarea coloanelor formularului CP se ţine seama de următoarele indicaţii:
Coloana A - Numărul
formularului LC în
cadrul mapei
pe fiecare rând, se înscrie numărul formularului LC în cadrul mapei în care s-a
înregistrat o gospodărie cu persoane, care pot fi înscrise fie doar într-unul din
formularele G, P, sau TP, fie în două, fie in toate trei formularele sau numărul
formularului LC în cadrul mapei, completat pentru o locuinţă neocupată;
pe fiecare rând, se înscrie numărul formularului LC în cadrul mapei, care se
completează pentru locuinţele convenţionale, respectiv pentru alte unităţi de
locuit;
numărul se preia din caseta din dreapta sus a formularului LC;
în cazul în care, în coloana A, apare un număr de formular, în coloana B se
trage o linie.
Coloana B - Numărul
formularului SC în
cadrul mapei
se înscrie numărul formularului spaţiului colectiv de locuit în cadrul mapei,
reprezentând numărul de ordine al formularului SC din sectorul de
recensământ completat pentru spaţiul colectiv de locuit;
în cazul în care, în coloana B, apare un număr de formular, în coloana A se
trage o linie.
ATENŢIE!
pentru locuinţele din spaţiile colective de locuit se înscrie numai numărul formularului LC în coloana A , nu şi
numărul formularului SC din care provine acesta. În acest fel, totalul coloanei A reprezintă numărul total al
locuinţelor, iar totalul coloanei B, numărul spaţiilor de locuit (indiferent dacă sunt sau nu şi locuinţe în ele).
Coloana C - Numele şi
prenumele capului
primei gospodării din
locuinţă sau
Denumirea spaţiului
colectiv de locuit
în coloana C se înscrie numele şi prenumele capului gospodăriei (persoana 1
din formularul G cu numărul 1). În cazul spaţiilor colective de locuit, în aceasta
coloană se înscrie “Denumirea spaţiului colectiv de locuit” din formularul SC.
în cazul locuinţelor permanente neocupate, secundare sau sezoniere, în
coloana C se înscrie “locuinţă neocupată”.
Coloana D - Numărul
gospodăriilor din
locuinţă
în coloana D se înscrie numărul gospodăriilor din locuinţă preluat din formularul
LC, Recapitulaţia persoanelor înregistrate în locuinţă, rândul de TOTAL.
106
Coloanele 1 - 28 ale formularului CP se completează, pentru fiecare rând, cu datele preluate din Recapitulaţia
persoanelor înregistrate în gospodărie, respectiv în spaţiul colectiv de locuit, din formularele LC şi SC, după
verificarea acestora.
în coloanele 1 şi 2 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor înregistrate în coloanele 1 şi 2 din
formularele LC şi SC, astfel: în coloana 1 se vor înscrie persoanele de sex masculin, iar în coloana 2,
persoanele de sex feminin;
în coloanele 3 şi 4 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor prezente, înregistrate în coloanele 3 şi 4 ale
formularelor LC şi SC;
în coloanele 5 şi 6 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor prezente, cetăţeni străini, înregistrate în
coloanele 5 şi 6 ale formularelor LC şi SC;
în coloanele 7 şi 8 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor temporar absente, înregistrate în coloanele
7 şi 8 ale formularelor LC şi SC;
în coloanele 9 şi 10 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor temporar absente, plecate în ţară,
înregistrate în coloanele 9 şi 10 ale formularelor LC şi SC;
în coloanele 11 şi 12 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor temporar absente, plecate în străinătate,
înregistrate în coloanele 11 şi 12 ale formularelor LC şi SC. ;
în coloanele 13 şi 14 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor temporar absente, cetăţeni străini,
înregistrate în coloanele 13 şi 14 ale formularelor LC şi SC;
în coloanele 15 şi 16 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată,
înregistrate în coloanele 15 şi 16 ale formularului LC;
în coloanele 17 şi 18 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată în
ţară, înregistrate în coloanele 17 şi 18 ale formularului LC;
în coloanele 19 şi 20 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată în
străinătate, înregistrate în coloanele 19 şi 20 ale formularului LC;
în coloanele 21 şi 22 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată,
cetăţeni străini, înregistrate în coloanele 21 şi 22 ale formularului LC;
în coloanele 23 şi 24 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor temporar prezente, înregistrate în
coloanele 23 şi 24 ale formularului LC, respectiv în coloanele 15 şi 16 ale formularului SC;
în coloanele 25 şi 26 se înscrie - pe sexe - Numărul persoanelor temporar prezente, cetăţeni străini,
înregistrate în coloanele 25 şi 26 ale formularului LC, respectiv în coloanele 17 şi 18 ale formularului SC;
în coloanele 27 şi 28 se înscrie - pe sexe - Numărul populaţiei stabile (coloana 27 pentru masculin şi
coloana 28 pentru feminin), care se obţine, prin calcul, astfel:
Masculin = coloana 3 + coloana 7 = col 27 din formularul LC, respectiv col 19 din formularul SC;
Feminin = coloana 4 + coloana 8 = col 28 din formularul LC, respectiv col. 20 din SC.
După înscrierea datelor pe rândurile formularului CP, se trece la completarea rândului de TOTAL de pe a doua
pagină a formularului.
În cazul în care s-au completat două sau mai multe formulare CP, pentru acelaşi sector de recensământ,
totalul se înscrie, pentru toate formularele, pe ultima pagină a ultimului formular.
107
Completarea rândului
de TOTAL
înaintea completării rândului de total (de la sfârşitul centralizatorului) se face
verificarea datelor înscrise în centralizator, în coloanele A, B, C, D, respectiv a
coloanelor 1-28.
TOTAL coloana A este suma rândurilor completate în coloana A
TOTAL coloana B este suma rândurilor completate în coloana B
TOTAL coloana D este suma numărului gospodăriilor din locuinţă, înscris în coloana D
TOTAL coloanele 1 -28 se va aduna, de pe fiecare rând, numărul persoanelor înscrise în coloana
corespunzătoare.
CORELAŢII:
coloana 1 = coloanele 3 + 7 + 15 + 23
coloana 2 = coloanele 4 + 8 + 16 + 24
La sfârşitul formularului CP, sub rândul de TOTAL, se completează Total persoane în gospodăriile populaţiei
(pentru care există un număr în coloana D) cu 6 coloane, în care se înscriu datele, după cum urmează:
în coloanele 3 şi 4 se înscrie numărul persoanelor prezente de sex masculin, respectiv feminin din
gopodăriile populaţiei, obţinut prin însumarea coloanei 3, respectiv însumarea coloanei 4, de la rândurile care
au completată coloana D;
în coloanele 7 şi 8 se înscrie numărul persoanelor temporar absente de sex masculin, respectiv feminin
din gopodăriile populaţiei, obţinut prin însumarea coloanei 7, respectiv însumarea coloanei 8 de la rândurile
care au completată coloana D;
în coloanele 27 şi 28 se înscrie numărul populaţiei stabile de sex masculin, respectiv feminin din
gospodăriile populaţiei, obţinut prin însumarea coloanei 27, respectiv a coloanei 28 de la rândurile care au
completată coloana D.
CORELAŢII:
coloana 27 = coloana 3 + coloana 7
coloana 28 = coloana 4 + coloana 8
108
3. FORMULARUL CELR - CENTRALIZATOR POPULAŢIE
DUPĂ ETNIE, LIMBĂ MATERNĂ ŞI RELIGIE
Formularul CELR - Centralizatorul populaţiei după etnie, limbă maternă şi religie din sectorul de recensământ se
completează, de către recenzor, pe baza datelor înregistrate în formularele P (punctele 23, 24 şi 25) şi
codificate conform nomenclatorului.
Acest centralizator se referă doar la populaţia stabilă din sectorul de recensământ. La completarea acestuia nu
se vor lua în calcul persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată (pentru cel puţin 12 luni) şi persoanele temporar
prezente.
ETNIA
Pentru completarea corectă a centralizatorului veţi face agregări la nivel 1, conform nomenclatorului NELM (vezi
capitolul de codificare), adică toate etniile al căror cod de nivel 2 au primele două cifre aceleaşi. De exemplu:
codul 1000 – română veţi include toate persoanele care au primele două cifre 10: 1001 – român, 1002 –
aromân, 1003 – cic, 1004 – istroromân, 1005 – macedoromân, 1006 –
meglenoromân, 1007 - vlah;
codul 1100 – maghiar veţi include toate persoanele care au primele două cifre 11
codul 1200 – rom veţi include toate persoanele care au primele două cifre 12
……..
……..
……...
codul 3200 – alte etnii veţi include toate persoanele care au primele două cifre 32
NOMENCLATORUL ETNIILOR NU a fost definitivat pentru nivelul 2 la data imprimării acestui manual.
Până la data recensământului se va transmite nomenclatorul complet şi instrucţiuni suplimentare privind
codificarea
109
Coloanele A şi B
coloana A cuprinde codurile pretipărite pentru fiecare etnie;
pentru persoanele care au declarat alte etnii decât cele prevăzute în Centralizatorul
CELR – veţi însuma şi înscrie pe rândul 3200 – Alte etnii (iar pe rândurile libere veţi
specifica denumirea fiecăreia dintre aceste “alte etnii” în coloana B) şi numărul
total al persoanelor care au declarat că aparţin etniilor respective (coloana 1);
coloana A, destinată înscrierii codului, va rămâne necompletată (urmând ca ulterior
aceste alte etnii să fie codificate);
Coloana 1 pe fiecare rând, veţi însuma numărul persoanelor care s-au declarat de o anumită
etnie (română, maghiară etc.) - în formularele P (punctul 23);
Rândul de TOTAL în coloana 1, veţi însuma numărul persoanelor înscrise în dreptul fiecărei etnii
(inclusiv de pe rândul alte etnii (cod 3200) şi de pe rândul nedeclarat (cod 9999) şi
veţi obţine totalul populaţiei stabile din sectorul de recensământ.
LIMBA MATERNĂ
Veţi face agregări la nivel 1, conform nomenclatorului NELM, în mod similar cu precizările de la etnie.
Coloanele C şi D coloana C cuprinde codurile pentru fiecare limbă maternă, număr care este pretipărit;
pentru persoanele care au declarat alte limbi materne decât cele prevăzute în
Centralizatorul CELR – veţi însuma şi înscrie pe rândul 3200 – Alte limbi
materne, iar pe rândurile libere veţi specifica denumirea fiecăreia dintre aceste
“alte limbi materne” (în coloana D) şi numărul total al persoanelor care au
declarat limbile materne respective (în coloana 2);
coloana C, destinată înscrierii codului, va rămâne necompletată (urmând ca ulterior
aceste alte etnii să fie codificate);
Coloana 2 pe fiecare rând, veţi însuma numărul persoanelor care au declarat că au o anumită
limbă maternă (română, maghiară etc.) – în formularele P (punctul 24);
Rândul de TOTAL în coloana 2, veţi însuma numărul persoanelor înscrise în dreptul fiecărei limbi
materne cu totalul de la alte limbi materne (cod 3200) şi limba maternă nedeclarată
(cod 9999) obţinând astfel totalul populaţiei stabile din sectorul de recensământ.
RELIGIA
Coloanele E şi F coloana E cuprinde codurile pentru fiecare religie, număr pretipărit;
pentru persoanele care şi-au declarat alte religii decât cele prevăzute în
Centralizatorul CELR – veţi însuma şi înscrie pe rândul 28 - Alte religii. Pe
rândurile libere din formular – veţi specifica denumirea fiecăreia dintre aceste
“alte religii” (în coloana F) şi numărul persoanelor care au declarat că aparţin
religiilor respective (în coloana 3), coloana E, destinată înscrierii codului,
rămânând necompletată;
Coloana 3 pe fiecare rând, veţi însuma numărul persoanelor care s-au declarat de o anumită
religie (ortodoxă, romano-catolică etc.) – în formularul P (punctul 25);
Rândul de TOTAL în coloana 3, veţi însuma numărul persoanelor înscrise în dreptul fiecărui cod, inclusiv
rândul Alte religii (cod 28) şi Nedeclarat (cod 99) şi veţi obţine totalul populaţiei stabile
din sectorul de recensământ.
CORELAŢIE:
Total coloana 1 = total coloana 2 = total coloana 3
110
4. FORMULARUL CM - CENTRALIZATOR PERSOANE PLECATE ÎN STRĂINĂTATE
În formularul CM se înscriu datele privind persoanele de 15 ani şi peste, plecate în străinătate (temporar
absente sau pentru o perioadă îndelungată), înregistrate în gospodăriile sectorului de recensământ (pe
formulare G, P sau PPI).
Înscrierea datelor în formularul CM se face la nivelul formularului LC în ordinea numărului formularului LC în cadrul
mapei înscriindu-se pe câte un rând, separat date conform formularului M.
La completarea coloanelor formularului CM, se ţine seama de următoarele precizări:
Coloana A - Numărul
formularului LC în
cadrul mapei
pe fiecare rând, se înscrie numărul formularului LC în cadrul mapei, în care se
află formulare M completate pentru persoanele de 15 ani şi peste, plecate în
străinătate (temporar sau pentru o perioadă îndelungată);
numărul se preia din caseta cu datele de identificare a formularului M;
Coloana B - Numărul
formularelor M din
locuinţă
se preia din recapitulaţia formularului LC înscris în coloana A;
Coloanele 1 - 8 - Ţara
de destinaţie
în coloanele 1-8 se înscriu, pe câte un rând, formularele M din locuinţă, în
funcţie de ţara în care este plecată persoana (punctul 2);
în cazul în care recenzorul a înregistrat persoane plecate în alte ţări decât cele
specificate în coloanele 1 – 7 ale centralizatorului CM, acestea vor fi
înregistrate în coloana 8 – altă ţară (tot la acest cod veţi înscrie şi nedeclarat);
Exemplu:
Într-un anumit LC sunt 3 formulare M. În primul formular M la punctul 2 - Indicaţi
ţara în care persoana este plecată - este înscris Italia, la al doilea formular M -
Spania, iar la al 3-lea formular - Italia.
În acest caz în coloana 1, din formularul CM, se înscrie 2 şi în coloana 2 se înscrie 1.
În coloanele 3 - 8 se înscrie (–).
Coloanele 9-13 - De cât
timp a plecat persoana
din localitatea de
recenzare în
străinătate
în coloanele 9 -13 se înscriu pentru fiecare locuinţă numărul formularelor M din
locuinţă, în funcţie de perioada de timp de când este plecată persoana în
străinătate (punctul 3 din formularul M);
Coloanele 14-16 -
Persoana lucrează
în coloanele 14-16 se defalcă numărul de formulare M înscris în coloana B,
conform răspunsurilor de la punctul 4 din formularele M care au numărul de
formular LC în cadrul mapei egal cu cel înscris în coloana A a formularului CM;
111
Coloanele 17-26 -
Domeniul în care
lucrează persoana
numărul de formulare M din coloana 14 reprezentând numărul de persoane
care lucrează în străinătate se defalcă în coloanele 17-26, conform punctului 5
din formularele M care au numărul de formular LC în cadrul mapei egal cu cel
înscris în coloana A a formularului CM şi care la punctul 4 au răspuns DA –
lucrează;
la alt domeniu – se include şi nedeclarat;
Coloanele 27 şi 28 -
Numărul persoana din
locuinţă care trimit sau
nu trimit bani
în coloanele 27 şi 28 se defalcă numărul de formulare M înscris în coloana B,
conform răspunsurilor la punctul 6 din formularele M care au numărul de
formular LC în cadrul mapei egal cu cel înscris în coloana A a formularului CM;
Coloanele 29-34 -
Periodicitatea
transmiterii din
străinătate a sumelor
de bani către membrii
gospodăriei
numărul de formulare M din coloana 27 a formularului CM, reprezentând
numărul de persoane din locuinţă care trimit bani către membrii gospodăriei,
se defalcă conform punctului 7 din formularul M care au numărul de formular
LC în cadrul mapei egal cu cel înscris în coloana A a formularului CM;
Completarea rândului
de TOTAL
se verifica corectitudinea datelor înscrise în coloanele A, B, 1-34;
se totalizează numărul rândurilor completate în coloana A şi se înscrie
valoarea rezultată - TOTAL;
se totalizează valorile înscrise în coloanele 1-34 pentru toate rândurile şi
rezultatul se înscrie în rândul de total, coloanele 1-34;
Veţi verifica următoarele CORELATII pentru rândul de total:
coloana B = suma coloanelor 1 - 8 = suma coloanelor 9 - 13 = suma coloanelor 14 - 16 = suma
coloanelor 27 şi 28
coloana 14 = suma coloanelor 17 - 26
coloana 27 = suma coloanelor 29 - 34
112
C. FORMULARE AUXILIARE
FORMULARUL PR – PERSONALUL DE RECENSĂMÂNT
Formularul PR al personalului de recensământ – va fi completat pentru tot personalul de recensământ
(recenzori, recenzori şefi, responsabili de circumscripţie, coordonator), ţinând seama de indicaţiile prevăzute în
instrucţiunile de completare pentru fiecare formular – la fiecare caracteristică, în parte.
Acest formular conţine:
date de identificare a fiecărui sector de recensământ;
un set de întrebări privind experienţa personalului de recensământ la recensăminte anterioare;
un set de întrebări (adresate doar recenzorilor) despre munca desfăşurată, în vederea evaluării şi eficientizării
activităţii de înregistrare.
Veţi completa, după cum urmează:
Datele de identificare veţi înscrie numărul de mapă ale fiecărui sector de recensământ.
recenzorii → vor înscrie chiar numărul mapei (şi litera de ordine a
acesteia, dacă este cazul), corespunzătoare sectorului
de recensământ;
recenzorii şefi → vor înscrie, în caseta cu numărul mapei, următoarele
cifre: codul judeţului, urmat de cifra 9000;
Numărul mapei
responsabilii de →
circumscripţie/
coordonatorii
vor înscrie, în caseta cu numărul mapei, următoarele
cifre: codul judeţului, urmat de cifra 9900.
Caracteristici personale
se completează conform
precizărilor de la
formularul P
numele şi prenumele persoanei, codul numeric personal, reşedinţa/domiciliul,
nivelul de educaţie, etnia, statutul activităţii curente, ocupaţia, locul de muncă,
tipul sectorului în care lucrează persoana.
Experienţa anterioară se referă la participarea persoanei la efectuarea recensămintelor precedente
(este permisă înscrierea mai multor răspunsuri, dacă este cazul);
calitatea în care a participat la recensământul din 2011 – ca recenzor, recenzor
şef, responsabil de circumscripţie.
Activitatea desfăşurată
în perioada de
înregistrare
se adresează doar recenzorilor (punctele 11 -13). Veţi completa: numărul
unităţilor înregistrate, numărul zilelor folosite efectiv pentru înregistrare,
numărul mediu zilnic de ore folosite pentru înregistrare.
SITUAŢIA PARTICULARĂ:
În cazul în care aveţi un sector compus din mai multe mape, veţi întocmi un singur formular PR, având înscris:
la numărul mapei – numărul primei mape (numărul mai mic);
la punctul 11 – numărul total de unităţi înregistrate – persoane, locuinţe, clădiri (cumulat pentru toate mapele);
la punctul 12 – numărul total de zile folosite efectiv pentru operaţia de înregistrare;
la punctul 13 – numărul mediu zilnic de ore folosite pentru operaţia de înregistrare, ţinând seama de
timpul şi volumul de muncă total alocat operaţiei de înregistrare, pentru toate mapele.
113
CAPITOLUL IV - CODIFICAREA CARACTERISTICILOR POPULAŢIEI
Codificarea caracteristicilor populaţiei se realizează în două etape:
recenzorul va codifica: etnia, limba maternă, religia, ţara
codificatorii vor codifica celelalte caracteristici ale populaţiei: localitatea, instituţia de învăţământ, ocupaţia şi
activitatea locului de muncă.
Pentru codificarea unor caracteristici din formularele de recensământ, veţi asigura codificarea caracteristicilor
persoanelor din formularele de înregistrare, referitoare la: etnie, limbă maternă, religie, ţinând seama de
următoarele precizări:
1. ETNIA
1. La întrebarea “Cărei etnii consideră persoana că îi aparţine” (punctul 23, din formularul P), aţi înscris, în
spaţiul rezervat, etnia declarată de persoana recenzată, fără a face niciun fel de interpretări sau asimilări
de denumire.
Ulterior, după terminarea înregistrărilor, în caseta rezervată înscrierii numărului de cod, veţi înscrie unul dintre
codurile de nivel 2 înscrise în NOMENCLATORUL ETNIEI ŞI AL LIMBII MATERNE - NELM (vezi ANEXA 1), în
funcţie de etnia declarată de fiecare persoană.
pentru etniile pentru care nu veţi găsi un cod distinct, veţi încadra etnia respectivă la codul 3200 – altă
etnie, conform situaţiei în care aceasta se găseşte, urmând ca în centralizatorul CELR să înscrieţi etnia
respectivă în clar, aşa cum a fost declarată.
pentru persoanele care nu au dorit să-şi declare etnia şi pentru care aţi înscris “nedeclarat” veţi codifica cu
9999;
Veţi avea în vedere strânsa corelaţie dintre cetăţenie şi etnie.
pentru cetăţenii străini (care nu au cetăţenia română şi nici cea de-a doua cetăţenie, dacă are, nu este cea
română) - codul pe care îl veţi înscrie va fi 3200 – altă etnie, indiferent de ceea ce aţi înscris în formularul P;
etnia persoanelor de altă cetăţenie decât cea română, dar care au ca a doua cetăţenie pe cea română – va fi
codificată asemeni cetăţenilor români, utilizând NELM.
2. LIMBA MATERNĂ
2. La întrebarea “Care este limba maternă a persoanei” (punctul 24, din formularul P), aţi înscris, în spaţiul
rezervat, limba maternă declarată de persoana recenzată, fără a face niciun fel de interpretări sau
asimilări de denumire.
După încheierea înregistrărilor, în caseta rezervată înscrierii numărului de cod, veţi înscrie unul dintre codurile de
nivel 2 înscrise în nomenclatorul mai sus amintit. Pentru limbile materne pentru care nu veţi găsi un cod distinct,
veţi încadra aceste limbi materne la codul 3200, conform situaţiei în care aceasta se găseşte.
pentru persoanele care nu au dorit să-şi declare limba maternă şi pentru care aţi înscris “nedeclarat” veţi
codifica cu 9999.
114
3. RELIGIA
3. La întrebarea “Cărei religii consideră persoana că îi aparţine” (punctul 25, din formularul P), aţi înscris, în
spaţiul rezervat, religia declarată de persoana recenzată, fără a face niciun fel de interpretări sau asimilări
de denumire.
Codificarea religiei o veţi face pe baza NOMENCLATORULUI RELIGIILOR (vezi ANEXA 2).
La înscrierea codului corespunzător fiecărei religii, veţi avea în vedere şi unele denumiri ale diferitelor religii
(confesiuni) utilizate în vorbirea uzuală din diferite zone ale ţării şi veţi atribui codurile corespunzătoare religiilor
declarate, după cum urmează:
codul 13 - pentru persoanele care s-au declarat “uniţi”;
codul 14 - pentru persoanele care au declarat că sunt de religie “calvină”;
codul 15 sau 16 - pentru persoanele care se declară de religie “evanghelică” sau “evanghelică-luterană” sau
“luterană”, în funcţie de apartenenţa persoanei la religia “evanghelică de confesiune augustană” sau la religia
“evanghelică luterană sinodo-prezbiteriană”;
codul 18 - pentru persoanele care s-au declarat de religie “armeano-gregoriană” sau “armeano-catolică”;
codul 19 - pentru persoanele care s-au declarat de religie “lipoveană”;
codul 25 - pentru persoanele care s-au declarat de religie “musulmană-sumită”, “musulmană-şiită”,
“mahomedană” sau “islamică”;
codul 26 - pentru persoanele care s-au declarat de religie “izraelită” sau “iudaică”.
Pentru alte religii care nu se regăsesc în nomenclator, veţi înscrie codul 28 – alte religii, urmând ca în
centralizatorul CELR să înscrieţi religia respectivă în clar, aşa cum a fost declarată.
4. ŢARA DE CETĂŢENIE
4. Cetăţenia
Pentru persoanele pentru care aţi înregistrat o altă cetăţenie decât cea română şi pentru acelea care au dublă
cetăţenie, aţi înscris, în spaţiul rezervat în acest scop, ţara de cetăţenie (respectiv ţările de cetăţenie pentru
persoanele care au mai mult de o cetăţenie) declarate de persoana recenzată.
Codificarea ţării de cetăţenie o veţi face pe baza Nomenclatorului ţărilor - NT (vezi ANEXA 3), în funcţie de ţara a
cărei cetăţenie a declarat-o persoana recenzată.
115
CAPITOLUL V - VERIFICAREA, NUMEROTAREA ŞI AŞEZAREA
FORMULARELOR ÎN MAPA DE RECENSĂMÂNT
VERIFICAREA FORMULARELOR DIN MAPA DE RECENSĂMÂNT
RECENZORUL asigură codificarea caracteristicilor persoanelor din formularele de înregistrare referitoare la
etnie, limbă maternă, religie, ţară.
După încheierea operaţiunilor de codificare şi centralizare, veţi verifica o serie de CORELAŢII care trebuie să
existe între formulare.
Având setul de formulare care aparţin unei gospodarii din locuinţa în care aţi respectat numărătoarea
formularelor, verificaţi dacă toate formularele (G, P, PPI, TP, M) au acelaşi:
- număr al mapei;
- număr al formularului LC în cadrul mapei;
- număr al formularului G din locuinţă.
Numărul formularelor M din locuinţă (din recapitulaţia formularului LC) = Numărul persoanelor de 15 ani şi
peste plecate în străinătate;
Numărul gospodăriilor din locuinţă (din formularul LC – punctul 1`) = suma formularelor G în care s-a
completat Lista persoanelor din gospodărie = Total gospodării din locuinţă (din recapitulaţia formularului LC);
Numărul persoanelor prezente din locuinţă (din formularul LC – punctul 2) = suma formularelor P pentru
care la punctul 10 s-a bifat cod 1 = (col.3 + col.4) din recapitulaţia formularului LC;
Numărul persoanelor temporar absente din locuinţă (din formularul LC – punctul 2) = suma formularelor P
pentru care la punctul 10 s-a bifat cod 2 = (col.7 + col.8) din recapitulaţia formularului LC;
Numărul persoanelor prezente şi temporar absente din locuinţă (din formularul LC – punctul 2) = suma
formularelor P = numărul persoanelor din gospodărie (din formularul G) = ultimul număr de ordine al persoanei
din Lista persoanelor din gospodărie din formularul G = (col.3 + col.4 + col.7 + col.8) din recapitulaţia
formularului LC;
Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată din locuinţă (din formularul G) = suma
persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată înregistrate pe câte o coloană în formularul PPI = (col.15 +
col.16) din recapitulaţia formularului LC;
Numărul persoanelor temporar prezente din locuinţă (din formularul G) = suma persoanelor temporar
prezente înregistrate pe câte un rând în formularul TP = (col.23 + col.24) din recapitulaţia formularului LC.
În vederea asigurării volumului complet al materialului din mapa fiecărui sector de recensământ şi a corectitudinii
înregistrărilor pentru fiecare caracteristică din formulare, RECENZORUL ŞEF:
verifică cu atenţie:
- modul de numerotare şi de completare a tuturor formularelor de recensământ (de înregistrare,
centralizare şi auxiliar);
116
- modul de codificare a caracteristicilor respective de către recenzori şi ia măsuri de soluţionare
a eventualelor nepotriviri şi de corectare a erorilor.
Pentru verificarea materialelor întocmite de recenzori, recenzorul şef efectuează următoarele operaţiuni:
controlează dacă în mapa fiecărui sector de recensământ există toate formularele de înregistrare (LC, G,
P, PPI, TP, M, SC), formularele de centralizare (CP, CL, CELR, CM), formularele auxiliare (PR), formularele
ghid (LC, G, P, PPI, TP, M, SC);
controlează dacă numărul mapei de pe formulare coincide cu cel de pe eticheta acesteia şi dacă adresa
de pe toate formularele înregistrate într-o locuinţă este aceeaşi;
verifică numerotarea formularelor şi aşezarea lor în mapă, în conformitate cu precizările de mai jos; ia
măsuri de soluţionare a nepotrivirilor, respectiv de renumerotare a formularelor, în cazul numerotării greşite a
acestora;
verifică modul de completare a fiecărei caracteristici de recensământ şi efectuează eventualele corecturi în
formularele de înregistrare ale recensământului;
controlează modul de codificare a caracteristicilor de populaţie (etnia, limba maternă, religia, ţara) de către
recenzor;
verifică modul de completare a recapitulaţiei persoanelor înregistrate în gospodărie, pe baza
răspunsurilor înscrise pentru fiecare persoană;
verifică modul de centralizare a datelor în formularele de centralizare (CP, CL, CELR, CM) şi confruntă
datele din acestea cu cele similare din formularele de înregistrare;
verifică corelaţiile dintre formulare.
RESPONSABILUL DE CIRCUMSCRIPŢIE are sarcina de a verifica modul în care materialele de recensământ
au fost completate, numerotate, codificate şi verificate de către recenzori şi de recenzorii şefi din
subordine. Se va avea în vedere, în special, dacă:
în mapele de recensământ există toate formularele de înregistrare (menţionate în capitolul II al borderoului de
pe coperta interioară a mapei);
formularele de recensământ au fost numerotate şi aşezate în ordine, conform precizărilor din capitolul
numerotarea formularelor şi aşezarea lor în mapa de recensământ;
formularele de înregistrare LC, G, P, PPI, TP, M, SC sunt completate corect şi la toate caracteristicile,
respectiv dacă răspunsurile prevăzute sunt codificate corect;
formularele centralizatoare CP, CL, CPL, CELR, CM sunt completate şi centralizate corect.
La încheierea acestor activităţi, responsabilul de circumscripţie va preda întregul material de recensământ la
comisia locală de recensământ.
117
NUMEROTAREA FORMULARELOR DE ÎNREGISTRARE
Numerotarea formularelor LC şi SC în cadrul mapei s-a făcut pe măsura înregistrării datelor, indiferent de
numărul locuinţelor (apartament/casă).
În principiu, s-au înregistrat şi numerotat în ordine crescătoare.
Dacă recenzorul nu a găsit la o locuinţă (apartament/casă) nicio persoană pe care să o intervieveze, a trecut la
următoarea locuinţă, numerotând formularul LC în continuare, fără să ţină seama că a sărit peste o locuinţă. Când
a înregistrat locuinţa peste care a sărit, a numerotat în continuarea ultimei locuinţe înregistrate.
AŞEZAREA FORMULARELOR ÎN MAPA DE RECENSĂMÂNT
După încheierea operaţiunii de centralizare a datelor recensământului, veţi aşeza întregul material de
recensământ în cadrul mapei, astfel încât, deschizând mapa, formularele să se găsească în următoarea ordine:
Fişa personalului de recensământ – formularul PR;
Centralizatorul clădirilor şi al locuinţelor din sectorul de recensământ – CL;
Centralizatorul populaţiei din sectorul de recensământ –CP;
Centralizatorul populaţiei după etnie, limbă maternă şi religie din sectorul de recensământ – CELR;
Centralizatorul populaţiei stabile plecate în străinătate din sectorul de recensământ – CM;
Formularele de înregistrare completate: LC şi SC în ordinea numerotării lor la înregistrare. În fiecare
formular LC vor fi introduse, după caz, formularele G, P, PPI, TP, M completate pentru fiecare locuinţă, iar
după fiecare formular SC se vor aşeza toate formularele P şi TP, completate în acel spaţiu colectiv de
locuit;
Formularele anulate, rămase necompletate, plicul cu materialele de instructaj.
La terminarea acestei operaţiuni şi a completării formularului BM – borderoul mapei (capitolul II – Conţinutul
mapei), veţi preda, sub semnătură, întregul material de recensământ, recenzorului şef.
118
ANEXA 1
NOMENCLATORUL ETNIILOR ŞI LIMBILOR MATERNE – NELM
Acest nomenclator este provizoriu urmând alocarea codurilor de nivel 2
Cod
nivel 1
Cod
nivel 2 ETNIE LIMBA MATERNĂ
1000 Român Română
1100 Maghiar Maghiară
1200 Rom Romani
1300 German Germană
1400 Ucrainean Ucraineană
1500 Sârb Sârbă
1900 Evreu Idiş
2000 Rus- Lipovean Rusă
2100 Bulgar Bulgară
2200 Ceh Cehă
2300 Croat Croată
2400 Grec Greacă
2500 Polonez Poloneză
2600 Armean Armeană
2800 Rutean Ruteană
2900 Italian Italiană
3000 Albanez Albaneză
3100 Macedonean Macedoneană
3200 Alte etnii Alte limbi materne
9999 Etnie nedeclarată Limbă maternă nedeclarată
119
ANEXA 2
NOMENCLATORUL RELIGIILOR - NR
COD NUMERIC RELIGIA
10 Ortodoxă
11 Ortodoxă sârbă
12 Romano-catolică
13 Greco-catolică (Biserica Română Unită cu Roma)
14 Reformată
15 Evanghelică de confesiune augustană
16 Evanghelică luterană sinodo-prezbiteriană
17 Unitariană
18 Armeană
19 Creştină de rit vechi
20 Baptistă
21 Penticostală (Biserica lui Dumnezeu Apostolică)
22 Adventistă de ziua a şaptea
23 Creştină după Evanghelie
24 Evanghelică (Biserica Evanghelică Română)
25 Musulmană
26 Mozaică
27 Martorii lui Iehova
28 Alte religii
29 Fără religie
30 Ateu
99 Nedeclarată
120
ANEXA 3
NOMENCLATORUL ŢĂRILOR – NT Cod
numeric Denumire
ţară/teritoriu Cod
numeric Denumire
ţară/teritoriu Cod
numeric Denumire
ţară/teritoriu 004 Afganistan 384 Coasta de Fildeş 340 Honduras 710 Africa de Sud 191 Croaţia 344 Hong Kong 008 Albania 192 Cuba 356 India 012 Algeria 531 Curaçao 360 Indonezia 020 Andora 196 Cipru 833 Insula Man 024 Angola 408 Coreea de Nord 248 Insulele Åland 660 Anguilla 410 Coreea de Sud 060 Insulele Bermude 028 Antigua şi Barbuda 208 Danemarca 136 Insulele Cayman 682 Arabia Saudită 262 Djibouti 830 Insulele Channel 032 Argentina 212 Dominica 234 Insulele Feroe
051 Armenia 218 Ecuador 238 Insulele Falkland
(Malvine) 533 Aruba 818 Egipt 174 Insulele Comore 036 Australia 222 El Salvador 184 Insulele Cook 040 Austria 756 Elveţia 574 Insulele Norfolk
031 Azerbaidjan 784 Emiratele Arabe
Unite 580 Insulele Mariane de
Nord 044 Bahamas 232 Eritreea 584 Insulele Marshall 048 Bahrain 233 Estonia 690 Insulele Seychelles 050 Bangladesh 231 Etiopia 090 Insulele Solomon
052 Barbados 643 Federaţia Rusă 744 Insulele Svalbard şi
Jan Mayen
112 Belarus 242 Fiji 796 Insulele Turks şi
Caicos 056 Belgia 608 Filipine 850 Insulele Virgine
084 Belize 246 Finlanda 876 Insulele Wallis şi
Futuna
204 Benin 807
Fosta Republică Iugoslavă
Macedonia 092 Insulele Virgine
Britanice 064 Bhutan 250 Franţa 400 Iordania 068 Bolivia 266 Gabon 364 Iran
535 Bonaire, Saint
Eustatius şi Saba 270 Gambia 368 Irak 070 Bosnia şi Herzegovina 268 Georgia 372 Irlanda 072 Botswana 276 Germania 352 Islanda 076 Brazilia 288 Ghana 376 Israel 096 Brunei Darussalam 292 Gibraltar 380 Italia 100 Bulgaria 300 Grecia 388 Jamaica 854 Burkina Faso 304 Groenlanda 392 Japonia 108 Burundi 308 Grenada 832 Jersey 116 Cambogia 312 Guadeloupa 398 Kazahstan 120 Camerun 316 Guam 404 Kenya 124 Canada 320 Guatemala 296 Kiribati 132 Capul Verde 831 Guernsey 414 Kuweit 148 Ciad 254 Guyana Franceză 417 Kârgâzstan 152 Chile 324 Guineea 418 Laos 156 China 624 Guineea-Bissau 428 Letonia 170 Columbia 226 Guineea Ecuatorială 426 Lesotho 178 Congo 328 Guyana 422 Liban 188 Costa Rica 332 Haiti 430 Liberia
121
Cod numeric
Denumire ţară/teritoriu
Cod numeric
Denumire ţară/teritoriu
Cod numeric
Denumire ţară/teritoriu
434 Libia 258 Polinezia Franceză 762 Tadjikistan 438 Liechtenstein 616 Polonia 764 Thailanda 440 Lituania 620 Portugalia 626 Timorul de Est 442 Luxemburg 630 Puerto Rico 768 Togo 446 Macao 634 Qatar 772 Tokelau
450 Madagascar 826
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord 776 Tonga 454 Malawi 203 Republica Cehă 780 Trinidad şiTobago 458 Malaezia 498 Republica Moldova 788 Tunisia
462 Maldives 140 Republica Centrala
Africană 792 Turcia
466 Mali 180 Republica
Democratică Congo 795 Turkmenistan
470 Malta 214 Republica
Dominicană 798 Tuvalu 474 Martinica 834 Republica Tanzania 804 Ucraina 504 Maroc 638 Réunion 800 Uganda 478 Mauritania 642 România 348 Ungaria 480 Mauritius 646 Rwanda 858 Uruguay 175 Mayotte 732 Sahara de Vest 860 Uzbekistan 484 Mexic 652 Saint-Barthélemy 336 Vatican 583 Micronezia 654 Saint Helena 548 Vanuatu 492 Monaco 659 Saint Kitts şi Nevis 862 Venezuela 496 Mongolia 662 Saint Lucia 704 Vietnam 499 Muntenegru 663 Saint-Martin 887 Yemen
500 Montserrat 666 Saint Pierre şi
Miquelon 894 Zambia
508 Mozambic 670 Saint Vincent şi
Grenadines 716 Zimbabwe 104 Myanmar 882 Samoa 516 Namibia 016 Samoa Americană 520 Nauru 674 San Marino
524 Nepal 678 Sao Tome şi
Principe 540 Noua Caledonie 680 Sark 554 Noua Zeelandă 686 Senegal 558 Nicaragua 688 Serbia 562 Niger 694 Sierra Leone 566 Nigeria 702 Singapore 570 Niue 534 Sint Maarten 578 Norvegia 703 Slovacia 528 Olanda 705 Slovenia 512 Oman 706 Somalia 585 Palau 724 Spania 275 Palestina 144 Sri Lanka
586 Pakistan 840 Statele Unite ale
Americii 591 Panama 736 Sudan 598 Papua Noua Guinee 740 Surinam 600 Paraguay 748 Swaziland 604 Peru 752 Suedia 612 Pitcairn 760 Siria
122
NOTIŢE
123
NOTIŢE
124
NOTIŢE