coloniile germane din dobrogea

5/10/2018 Coloniile Germane Din Dobrogea

1/44

, ' m "


2/44

./.,I,1

.O?OOOOOOC~OOOOOoOQo~06boooonooooooOOaOOODQ~OOOOOODOOaOOOOOOOQOQOOOQOCOOOOOOOOOQQOODQOOOOOOOO~"


3/44

),.'

--18-preot evangelic din B raila , m al pe u rrna. in Bucu resti, H . Meyer .C}Die D iaspora der deutschen evang . K irche in Rurnanien, .Ser-bien und B u lgarien" , Potsdam. 1 '901) , precum i in anuare lesocietajii cu ltu rale germ ane d in Romania ("JahrbU cher- des deut-schen Volk sb ildu ngsvereines' in . R um anien '', B ucu resti, 1910,.191 1 i 1913 ) , asemenea i in lu crarea lu i Emi l Fischer asupracoloniilo r .germ ane din Rom ania , publicata in rev ista "Von derHeide" d in T i m isoara , V II, 1 -3 . - Bogat mater ia l inforrnativse m ai gaseste i in arhivele unora dintre bisericile germane,d in Dobrcgea, ca, de exernp lu , la cea din A trnagea , desi a fast.jafuiUi de rusi, ,In vara sau toamna 1 841i-au Iacu t aparijla in Dobrogeacei d in ta! [arani germani .E i au ven it din Berezina , Leipzig si alte co lonii din partileV arsov iei, asezandu -se m ai lntaiu la M acin , unde au sta t 0 Iarnaintreaga, Pe urrna s'au asezat in comuna Acpunar , situata maisp re rniazazi cu vreo 30 Krn . pe soseaua dela B abadag , Aceastaa fost cea d intaiu colon ie nemteasca din Dobrogea . .P eJa 1 840 au porn it a searna de colon isti germani dinRu sia sa-si cau te 0 alta patrie , E i au ratacit m u lta vreme prln,M oldova pe la B otosani, B aia, Vaslu i, -- localita ti ce se gasesc~i in unele acte de botez. AltH au stat un an intreg la Plcesti ,rnai apoi la Bordusani, 12 Km. sp re N ord de Fetestl, .Un nurnar m ai m are de eoloni~ti catolici din guberniaCherson a venit in an ii 1841-2 Ja Calaras] . $i iarai altii laS ilistra. R ela tiv la acestia d in u rm a se gasete 0 insem nare in. notele de drum prin O rient are profesoruJui Karl K och ("W an-deru ngen im Orient wahrend de? Jahre 1 843 und 1844" , Weimar '1846 tBd. l, p . 1 08 ) care, in drum sp re Constan ta, vazu la C er-navodafam ilii nerntesti in cara 'd in B asarabia . A cestia i-aupovestit eft vreo 300 de familii germ ane din Ru sia s'au adresatguvernuIu i ture s a le dea -voie sa se aseze in Dobrogea . T u rciiau refuzat, De aceea ratacesc bietii oameni , observa Koch,~itncearca sa-i castige painea p lina de amaraciune i necaz prin ,carauie i Iucru manual . Cei mai unuf]] se gaslau atu nci InMuntenia ~i numa i 1 1 fam ilii au izbutit sa se op losiasca inS ilistra , Unii dintre colonistii acestia s'au pripalt pana in Un-garia pen tru a se in toarce iara~ in T ara Romaneasca i, de aici,in Dobrogea. '.. La 6 Km. spre N ord de B raila , e i astaz i .S atu l nerntesc(jacobsonsthal), ln terneiat de colon istii gerrnani din B asarabia,p ribegi]i pe 1 a P loesti si B raila , E i s'au asezat In tr'o regiuneinundabila , ca sim pli chiriesi. Cu toate dezastreIe inu ndajiilordese , ei s'au intors ~i se in to rc inca la vatra cea veche. In ras-boi u l din 1916 ei au fost evacua]i i asezati Ia Chijcani, Aic1;i-a cercetat in vara 1 917 scrilto ru l P au l -T raeger, caru ia i-au I'[


4/44

- 19~declarat ca nu mal vor s a rarnana in Tara Rornaneasca. D upi\tra tatu l de pace dela B u ftea, insa~ eel rnai m ulti s'au tn tors acasa..iar ceilalti au plecat spre Curlanda in cau tarea unei nou i patrii.La 1840 au p lecat m u lti colon lstl nernti, a ta t din B asara-bia, cat ~i d in Cherson . -Care a fast cauza acestei prihegiri?D in b ogatele ~i nurneroasele lucrari re lative la coloniiIe dinRusia se stie ca aiel s'au desvo ltat foarte bine aceste colonll ,ajungand curand la 0 stare inflorltoare. Ce-i va f i determinat peoam enil acestia Sl1- i lase com unele lo r asa de tniloritoare i,lu and to iagu l pribegiei in mana, sa infrunte prirnejdia necunos-cutului ~i a n esig uran te i ? Sirnplul fapt c a nu Ie-a m ai p lacu tsil stea acolo, cum zice H . Meyer (1 . c. p. 36 ), nu e 0 expli-catie multumitoare; ", . ~ tiricind p rin tre colon istii ven i]l din B asarab ia ~i d in par-tile Odesei, aflarn ca adevarata cauza a pribegiei a fost nevolade pamant, Raspunsu l acesta se va parea ciudat celor ce cunoscd arn ic ia p ro ve rb la la fattl de colonistil de pe vrernu ri a .guver-nu lu i ru sesc. C olonistii din' B asarabia au obtinut foarte multpamant, N ici u nu l n 'a p rim it m al pujin de 57 desiatine ; cei dinTop litz chiar 78 , eei d in Krassna 80, . ia r cei d in Brienne 104.Cum se exp lica , deci, Ienornenul acesta ?

Legea de colon izare ru seasca inca din tim pu l Ecaterinei II,la 19 Martie 1764 , uvea' oarecari restric tiu ni. P arnantu l distribuitcolonistilor nu se pu tea n ici vinde, nici am aneta, n ici im parti ;el revenia de drep t, prin mostenire, copilului celu l m ai mic,Daca nu ramanea, dupa moartea colonistu lu l, decat ,0 vaduva~i0 fata, atuncl parnantul devenia prop rietatea celu i din taiu bar-bat care in tra in familie prln casatorie. La colonizari s'a p re-vazut 1/6 parte de teren destinat coloniei ca rezerva pentru in -rnu ljirea .popu latlei. Cu toata rezerva aceasta.T ata de inmultlreaatat de rap ida a locu ito rllo r, terenu l de rezerva era insu ilc ien t.D in tre colon istl u n ii au cum parat sau arendat p roprleta]l noua,ca In 1828 Neufreudenthal, sau in 1838 Helenenthal . In. 1841 hidistrictul Molocina, pe langa 1033 colonist! gospodari, erau 1700fam ilii de negospodari, adlca fara pam ant. In an ii u rrnatori,aceste Iamilii au eeru t guverriului ru sesc sa lernai dea parnant,fiindea n'au de unde sa tr~Hasca.In . a fara d e aceasta lipsa de ' parnant au.' mal fost ~i aItecau ze ca : recolta p roasta m ai multi ani . dearandul, stagnarea inindustrie ~ico rn er], b o1 i~ tile de vite in anii 1835 ~i' 1 836 , cium adin 1 837, cu trernu ru l de pamant din 1838 . a. .Aceste ~i alte cau ze au determ inat m igratiunea colon istllo rgerm ani din Rusla, 'D istingem trei perioade de m igratiu ne gerrnana in Do-brogea.


5/44

I I

rJ

-- 20 --

In ta ia . perioa,da de mlgratlune eermana in Dcbrogea p a n a It;rasboiul crlmeic-

D u p a t n t e m e i c r e a celei clin tcii colenii n e m t e ~ t i I n Dobro-gea, A cpunar, u nii co lonisti s 'au dus m ai departs la Dechclialanga Harsova, u nde au sta t m ai mult i ani. D e aici au ulccatspre Nord la Cataloi . Astaz! l1U se mai gasesc Nern] l nici inDechella , nici in I-H \r~o .V a. .In 1848 mica colonic germana din Acpunar primi noulclem ente d in S atu l nem tesc de Hlng{t B raila . A cestia all venit infruntc eu Adam Kiihn, dela care a -ramas 0 biblie cu tnsernnarlasupra nasteri i cop iilor sai, precum ~i asupra pribegiilo r lu i ia farniliilo r Ice [ineau de cI. .In toamna 1346 el e in .Acpunar i e eel' drntalu primar("Schu lze" ) al acestor co lon isti. D cla el a ram u s ~i 0 matriculaa botezatilo r d in acest sat, cu data de 8 Februarie 184 '1 .N'a ramas insa aid decat p, ina in toarnnu 1848. Dela 8Octornbrie 1848 gasim insetnnari Iacutc de 'el fa Atmagea, Co . . .lou lstii nern]i plecara din A cpunar, deoarece nu m ai' era detrait de raul Turcilor, prceunr li m al am lntcsc i astiizi ellgroaza unii biitran i.. Pe cand unii colonisti plecau spre S ud , altii veniau sp reEst, asezandu-se mai in taiu, intrc lsaccea ~i Tulcea, in satulCasla , unde s'au nascu t multi colon ist! de mal tarziu dinCatalo l. .

I- ~i in Tulcea s'a asezat atunci un conslderabil n u m a r decolonisti. In tre acestia a lost ~i un anu rne K onrad S tum pf, caru iaprimarla din Speyer , districtu I B eresina, i-a liberat la 27 April1 842 un 'certtficat de buna pu rtare. N em ti siu gu ratici vor fi fost~i ma! inaln tc in porturile dunarene, aduai probabil de comi-siunca europeana ca Industriasi i muncitori pe vapoare . C eidintai ~i ce i rnaim ulti co lon isti german! dln T u lcea au JostSvabi catoliei. In .Tulcea sunt, (Ie altlel, noua (9) coniesiuni reli-gioase , Aiel el au prosperat in toate privintele.. S trada M irceaVoda d e astaz! pe vrernuri se num ia strad a nemteasca. I n acostastrada se afla biserica ~isc oa la c ato lic a germana, cladite in 1872 .Vlsi tand Tu lcea la 1 856 , francezu l C . A llard ("S ou ven irs d'Orient ,L a B u lgarie orien tale" , Paris 1864 , p. 1 05) a gasit cam 100 defam ilii germ ane in eras i im preju rim e. In vara 1 858 W ilhelmI - l a m 1 1 1 ("SUdostliche S teppen und SH idte", Frankfu rt a . M . 1 862,p. 48) a fost gazduH chiar in ospataria gerrnana a unu i tirolezin su rat cu 0 sasoaica din A rdea l. C asele ~nemjilor din Tu lceaerau atunci num al niste bordee acoperite cu slut i cu ferestrem ici, dar incoloel erau bine Instariti. Parohia catolica cup rindea


6/44

-. 21In 19 16 in to tal 51 de familii eu 222 de suflete. Pe lang~ i nu rne- v e ch i .~i specilic germ ane ca : S chille r (S chu ler) , S trasser,' S tum pf,Flaltn'; . Fix , I< re il,vV~idemann~ . a. .s'a adaos in cu rsu ! f lmpulu i

.0 serie in treaga. d e n urn e strain e; ma i o ales slave. '- N erntii evan-!'geJici n 'au pu tu t fonda in Tu lcea 0 paroh!e, S 'a facut 0 incer-:, care la 1 3 S eptem brie 1857. dar in cu rand ei au Iost alipi]! la

1 parohia d in A tm agea, Pe 1~~$fflr~Hul s'eGolului trecuts'a des-~lijr.ta t filiafa evangelic~ l din Tulcea contopindn-se cu sectametodisra, Iondata de rnisionanul Flocken din O dessa , care a.cladit doua case bune s! ~coala nemtetHidi. , _ J '. . S p re Est ( t c Tulcea , la 0 distanta d e 6- 7 km., e coloniaM alccoi, asezata pe terasa calcaroasa de I fmg~t regiunea mla-~ tInoasti a bratului S f. G heQ rghe.ln , 1 843 .s'au a~ezat a id ceredint~ll ,20-2~ fam iiii g errn al1 ,~ , orji~inare tHo. comunele catolice(10 la num ar) ale guberniel Cherson. } t : , i trecu ra prin B asarabia~i lVloldova pevia Focsani spre .CaUlra~i, unde a t fi petreoutlimf) 'de 1 1/:1.ani ~j. d.e ucde a poi, p riti Galati ',~i Tulcea, s'au'ueurt uncle se ' gasesc ~i acu rn .. Local a test intaiu -paduros ~iei au fQst nevoitt s a . Wzujasd't padurea ~~isa-~ifac{t .teren deca~[ t 1 de cu rte . _$i paman tu l ~i lemnele erau ale lor. A proapetOIl etau. Svabi, S~ gaslan ln tre el ~i AI~,acjeni ,ceeace se vededin Iorm el,0 fnt l lCezc' ale num elor proprll : Georges, nu Georg;.

Charies nu Karl; Louisnu Ludwig~.La l' Nov em br.e 1847'li serace intaia m atricu la b iserl ceasca de' botezati, rnindti,casatodti,.~i nI0rtr~..,.care ne perrnite e oehlre In viata tntericara a acestoreolonisri, AVlllHi preoti ptraini (HN,(i.(;ui' si fran.cezT ), nu rrreleaenittt~H sunt de ~ mu ltco r; fQarte schimonosite. De exernp lu :l{}(laen pentru Klein; Vaidaman pentru W eldem ann ; S crnit pen truSchtniH~. a. Ca Joe de origine se indica, aproape totdeauna,R ussia'" .; rar de tot vre (I I:n'ovincie gerrtHl.fl[~; rnai 'des Alsaciasan Fran ia. C e p rives:e cet{~ t~nia 'se araHl-. GeClotomana, ia r pro-tectoratu t Irancez (,;jllrisclic tio .gallica"), avand eel m ai multipasapoartc iranceze. 0 rafl1,ilic din B avaria avea pasaport aus-triac ~iS~ g{lsiq: sub ncela~ prqtectorat. U n regisrru al sufletetorcatolice (lin Makoei la I Ncvembre 1347 arata J 2 @ fftmilii, en1 34 su flete . P ,lna la 1 8 tH veniau rnereu tot alto ~i Rite f a t l 1 i H id e c olo nis ti, Fiind religiunea acestor colonisti- cu totul deosebira'de a .c~lorlalti Iccuitori, ei se d is ,;flJo ria u a pro ap e exelu $ iv. intreolalla; far 'aduceau JUicaH catolici de Hid cate 0 "luter(111l1~' denevasra d in Atinag '~a . Dupa 20 anl clela m tem eiere nu m al ve-H iatt c o lon is t! straini. C olonia S f! s po ria normal nunrai p rin na~-teri, 1,Ul ~i prin admigratltmL. In 1~m6 erau 135 iam tlri ell '784-suflete. U ltlrna sltu atie raatricalata ara1 a 1 82 tamilii C 1 : l 1 00,0 desuHete~ P ro sp erita te ['~.acestei comuae ' 0 .atesta ~i geografu l K arlPeters .c"Yrundiinictlzur Geographie". p. 54) in 1864, incredln-


7/44

- 22 ........,J,1 . ,

"tandu -ne to todata c a ea n 'a avu t nim ic de indu rat in rasboiu lcrimeic deatuncl. Dups trecerea D obrogei in stapanirea roma-neasca se facu o noua im partire a pamanturu], dandu-se fieea-ru i cap de fam ilie in etate de 30 'ani cate 1 0 ha. In 1 917 erauin com una 80 fam ilii farA parnant, E le traesc destu l de u sor, ellto ate acestea , ca palm asi sau arendasl de pamant, Unii, m alputini, au em igrat in Canada i Daeota; a ltH vor sa. se inapo ...reze in Gerrnania, In Malcoci , pe langa curjile v etera nilo r ro rn an ii ru s], sunt i 144 de curti germ ane. Casele sunt acoperite eustu f, dar sunt curate i bine ingrijite . E i un han ~i 0 catenea,D in 1 899 Iuncjioneaza scoala de S tat romaneasca,

Alta co lonie veche este Atmagea, tondata in vara 1848de .colo~itii d in A cpu nar;,. deja care e situata spre S ud-E st la1 0 km ' ~ 1 la 24 km spre W est de B abadag , pe pod isu l p adu rosdela S lava, la 0 ina1time de 250 m. Pozitia 'cornunel, pe spinareaunu i deal , i dealungu l unu i parau , e din ' cele rnai p itoresti. C andau venit Ne rn tii aiel, ei n'au gasit decat padu ri i un cioban :care sapase un put foarte adanc ,In c im itiru l de aici s 'a gasit un m are num ar de ' harbu ri de. oale. Cercetandu ...se m ai de aproape , s'a aflat cA Intreaga co-r n u n a e cladita pe ru inele u nei vechi aezari romane. Pau lT raeger a vazu t aici m onede din tim pu l lrnparajilor rom ani.I s 'au ararat i m onede bizantine, p recum i inele de argin t dedata mai tarzie, Iireste, aflate de tarani cu ocazia sapatu rilorIacute Ia 0 pivni ja , Dupa cat se pare, localitatea a fost para-sita num ai in cu rsu l evu Ju i m ed iu , pe tim pu l num eroaselor in-curs iuni barbare. Localita tea e pAn a acum necunoscu ta, N u stiede ea nici Iakob Weiss, care inira toate stajiunile ~i coloniilerom ane to lu crarea sa "Dobrogea in antichitater (Die Dobrudschaim .A ltertum , S ara jewo 1911 ).A rheologii nostrl, deci, au cuvantul ,

In aceasta localitate au venit 'mai intaiu, patru famili i ger-mane. Pe u rm a a venit,cA teva 'saptamanl .ma l ,tarziu, AdamKuhn, -fondatoru l acestei co1onii. .M atricu la scrisa de el arab)din S ep te rnb re 1 846 pana in Decembre 1 849 in to tal 27 farnilii.Colonistii erau aproape toti tinerl; nasc.u ti in Ru sia.: de eriginedin. Prusla occidentala i din Posen. Toti germ ani curaji, ~iev an ge licl (lu teran i) credlneiosl, Un TUS num ai asa s 'a pu tu tcasatorl i statornici lntre ei, daca i-a dat m ai in t~ iu asenti-rnentul, ca to ti cop ii lu i s a ' fie educaji in confesiunea evan-gelica. I ,e A.nii eel d ln ta! au 'fost ce i m ai grei. TfAiaq. in bordee , alcarer acoperis abia .se vedea d in pamant ,Pentru a obtine terenul agrlcol necesar, ei au starplt pa-. .

II


8/44

urile seculare ce erau aicl : Cale de 6-7 ceasuri ei duceaucarbunii pestedealla Pecineaga, In D unare, sau lernnele de con-strucjie la S u lina, K arl Peters" e adanc scandallzat , la 1864,.vazand salbatacia cu care colon lstii d istru g padu rlle (G rund-Iinien, p. 27 ~j 54). ~i, in adevar , astaz! abia a mai rarnas unipetec de padu re ,Ca ~iin Malcoci, Ilecare co lonist ob tlnea atata teren agricol ,ca t putea sa m unciasca, G uvernu l o tornan Ii elibera un bile t,. numi t ~ ,tapy". (" T apu sened l'' sau tapy era , con form , sistem u lu i-feu dal dom inant, recunosterea oficlala a drep tu lu i de p rop rie tate .Vezi Jules T heod ore Z enker, Diet. Turc-Arabe-Persan, t, I. Leipzig ,1866 ~iW. Radloff, Versuch eines Worterbuchs der TUrk. Dia-lekte, 3. Bd., Sf. Petersburg , lY05.G uvernu l rom an a recunoscu t aceste titluri de proprietate,eliberand , Ia tim pu l sau , in locul lor, cu venitele titlu rf rom anesti.Acest .gu vern acorda fiecarei famili i eel pu tin 1 0 ha, C ine,. inm om entu l tm proprietarlrei, nu avaa decat 1 'ha , m ai obtinea alte 9 .C ine avea rnai m uIte , Ie pastra pe to ate, o ricat ar fi fast denumeroase . F a r a paman t n'a ram as n im eni. ~i cei cad atj ven itm al tarziu inca pu teau inchiria , pen tru 25 lei, 1 ha. de parnantdela Stat. .Vieata de codru n'a salbatacit pe colonisti.In A tm agea, se sim te, dela tncepu t, u n adm irahil sp irit deordlne, de dIsC"iplina, de in teres pentru binele public. E spir i tuladu s de "tatal", ' cum li spuneau toti co lon istii, A d a m Kuhn. Untaran , ca toti taranii , dar talentat ~i 0 adevarata p ersonalita ted e con du cator, Ca baiat de sapte ani, el parasi satu l natal dinGnesen ~j veni cu pAril'1 tii in Basarab ia. C a barbat de 35 ani,pleca din Taru tino eu nevasta ~i cinci cop ii,m ai In taiu in TaraRornaneasca, pe u rm a in D obrogea. A sezandu -se in A tmagea,el devine primar, el boteaza ~itnmormanteaza, in caz de nevoie,E l condu ce ~i povaju este dou a generatiun i in cornuna sa. E I se, .gande~ te nu num ai 1 a nevoile rnaterla le, c i ~i la cele sp iritu aleale connajionalilor sal. El se tngrijeste de. scoala, sa nu tam alecopi] fara l umina invata.turei~i el adu ce prect in sat ~i face sa se-cJadias,ca biser ica. Din toate se vede omu l de energie, de actiune,E ra ~i un bun tat! de Iam llle . C u cata dragoste ~i scrupulosi tatenu noteaza el In b ib lia Iarn lllara toate nasterile i decesele in-tarnplate, Pe .lang~ cuno~tin te religioase , e l avea ~i frumoasecunostin tl de l ume .CAnd colonlstli, nem ultu mi]i eu noua localita te , vreau saplece mai departe ~i p reo tu l incerca sa-t im p ied ice , -.. KUhn iispunea : "Parinte, dadi N eam ju l a pribegit odata, nu rnai are starenicairi." (H err P astor, wenn ,"der deu tsche M ensch erst einrnalgewandert Ist, so bat er n irgends m ehr lange Ruhe.) A lta. dataspu nea: "N oi N ern jii su n tern asa.: daca avem paine, vrem c oz o ....

I I- 23 ... .. . ..

~I


9/44

,I

- - _ .24 -- ', ,u aci." (W ir D eu tschen sind so : W enn w ir B ro t .haben; dannwollen wir S emm el haben .) (Vez1 Bernhard 'Schwarz, Vom deu t-schen Exil, p. 88 .J . ,. C a un patriarh d in alte vrem u ri, el crcste. intre 1829 ~i,1856 , in total 11 copii , can se raspandesc nu riu rnai ln In treagaDobroge , dar unii se du c~i In : A m erica, sau revin in P ru sia debastina. " ' '. ' ''S e cuvine, in adevar, s a fie pOl11Gnit cit - -aceeas cinsteraranul fruntas, ca ~i ministrul care )sav~lrete lucrarile cele vna]de searna In resortul SRU. ,,' '

AU con du c ato r al n em tilo r dobrogeni, in particular al celord in A tm agea estc co lo ne lu i ca va le r, vo n ft,'fa lin ow sky din Tulcea ,Acesta a fost rnai Intfiiu instructor in armata turceasca dinAsia m ica i Rum elia , pe urrna cornisarul PortH otomane In co-rn isiu nea eu ro pea n a a Dunarel . Purtafes,ca toti dem nitarii tu rc.i,dar avea deoscbit interes pentru N erntii !:){li din aceasta provincie,pe cari ii representa ~i apara tnaintea autoritatilor turcesti ~iprusisne, . - , ' I . "EI scrie In , 1 857 Societatii G u stav Adolf rclativ la ' sJtuatinprecara ill care se aila atunci ~c'oala .din Acpunar ~i Atrhagea7,unde se prcda mai r n u l t n u m a i cetitul , dar n u ~i scrisul . InvaF~-toru l din A tm agea, un t~irn ,mai, idealist decat ceilaltt, primia

anua l tate dou a m asu r! de bucate ~i cate trei p iastrt de fiecarecopil de gospodar. Dela 40 gospodari avea c a , 1 1 1 1000 piastri,Mult timp a functionat en invat~ltor un anume August Kant.(VezL~Pfauerbericht vorn 18. Juni 1871.) ,1 1 , 1 873 are comuna A tm age'a rnai intaiu un invatatorpregatit 1 ' 1 1 Gerrnanla, de ie l din I~alJhNl Hause I n Horn ~bel'Han/ourg.Pastor luteran are COI11Ui1a din .M.aiu 1849. Intaiu, C 'l avenit din' colonia basarab eana Rohrbach, dar, c l u p a trei : ClI1';,~,;t!p:lrt'u'ldpe cnimacarnul din BabapCl[{, cl a fost nevoit sfl. plece.Atunci ivlalinowsky eerie la 8 Sep tembre 18~;7 societajil GustavAdolf sZ :{trjmiti ' l aceste i co loaii ' p a r a s i t E : 1 i P (~ pragu l de a St:!,in salbateci u n duhovni c . In aceasta scrisoare e' verba de 50 fa-milij~i 8 locuitori ell 250 su tlete, Se rn a i noteaz.i apoi c a , inim preju rirne se m ai gasesc Iam ilii evangeHce laC iu cu rova 6 , laJ.VHic' jn4 ! ? i ca la Ism ail.tnca s'a tondal de cirrand 0 cornunitateevangelica. In August 185~ veni pastoru l KUhn din B erlin ." Acum trebu ia au torizare pen tru constru irea unei b iserici.La 9 August 1860~ ambasadorul prusiac deja Constant inopol

: IJOlZ der Goltz anunta . ca s 'a iscalit fe rm anu l su ltanu lu i de au to-rizare , (V ezi acest ~ferrnan in fac~irnil ~i traducere gerl1~ana in ."B ild 'e r au s der Dobrudscna", Constan ta 1 91 8 ) R . 152.) '. > .Conform ferrnanului, biserica avea sa fie de 24 co]i de. .


10/44

r


11/44

"

I ., '

, ,.~~. .~ ". I, ,I. "

" '

'- , .26-,I,

)

.ideci , daca dupa asernenea intAmpl,A,ri,In raportul parohial din1872 cetirn ca dorul de pribcgie. a .cuprins .dinnou pe' colonisti,Unii vo iau s a se duca in A rnerlca.. ,a ltii p e ostrovu l dintre brajul, C hilia i S u lina, in cred inta ca. acolo vor fi m ai sigu ri. '- In timpul rasboiu lu i Jndependentel ei 'au 'avut mult de in-durat, In desperarea lor, colonistlt german! au , incercat s a . inter-vina direct la Regele Carol I., Au ' ales ~i 0, delegajle care avea.sa prezinte Regelui un memoriu cu doleanjele IQ r" :." , .. , D in nenorocire , Insa, delegatla n 'a ' g'asit ' pe Rege ',acasa.' ,Mai tarzfu s'a Iacu t 0 in te rv en jie ..la : .am basada '. germana. Fararezultat i aceasta. , '" , '" , "Da ca a u to rita jile germane, au' .fost . cam. ingrate ~ u co lo nistiilor d in D obrogea; acestia , in .schim b, -s'au ,dovedit :Nemj i i r ' eel.mai tntocati trr.anurnlte tmprejurari edtice." " 'Intre actele descoperite de Paul , Traeger: la ' blserlca . d inAtmagea se gasete, ~i scrisoare: de ,multumtre .a printuluirnostenitor al G erm aniei, Friedrich W ilhelm , datata din cartierul.general: Versailles. ,20 Noembre 1 870 pentru darul' de 25 napo-teondorl , trirnis! de acestl rAsletitifii' ai Germaniei, pentru aju-, to rarea fratilor lor. In registrele primariei d in , lu nie .1879 se m ai.gaseste u rm a daru rilor stranse de cornuna A tm agea pentru nuntade au r a l rnparatului W ilhelm , celebrata in acelas an. , ,, Comuna a ram as cu rat .nemteasca pfu . .a in:;zilele noastre.In ea nu erau la 1918 decat doi tigani" servitori comunali , i ' ,un,rus, insu rat eu 0 nemjoalca i 'trecu t la .lu teranism ~i el. '~

I,,

. 1 ' I .Satul e pltoresc ~Hrinteresant. .E l face im presia unei vee hi'a~ezari ,din Germania (nsA~i . A iel Ilp seste regu laritatea m estesu -, g i,ta a celorlalte eom une de colonisti. Casele sunt acoperite .cu :stuf. Pe varful acoperisu lu i easel or, unde alii crestini pun crucea,ei aseaza doua capete de cal ciop llte d in lernn, dupa obiceiul, d in M eck lenbu rg ~j Pom erania.' In m ljlocu l sa tu lu i e biserica cu. . acoperi s de lernn ~i (turn in patru coljuri. Scara larga inaintea intrarll prlncipale. Vechea biblie, aflatoare pe altarul acestei bi-serici, are 0 dedlcajie a teologu lu i E rnst Hengstenberg, dedicatain Du rnineca ",Exaudi" 1858. tn tirnpu l rasboiu lu i mondial, comunan 'a su ferlt ap roape nim ica. Ru sll au Iurat In ve lito are a ~ alta ru lu ii 5 sfesn lce eu Iumanari, ia r Romanii au internat cajiva bilrbatim ai su spectl, '. " '"Langa biserica e casa parohiala, prlmaria ~i ' ,coala ceaveche, A fost i' o ,car ciu rna ,'. .deschlsa. de un evreu, care, Insa,'a fast nevolt ,sa plece de aid, Ilindca Iocuitoni nu sunt bautori ,i cu atat mai pujin. betivi.. " '.... " "", "\ Colonlstil acestia sunt un neam de oam eni foarte sanatos],Intr'o lista a locuitorilor, gc1sita la p rim arie , la rubrica "D efectecorporate" , d in 338 persoane num ai.Ib au fost gasite ..eu asernenea

,


12/44

- 27-,'/,

" .

, . ,defecte c a :b ~trA n i cari aud greu , u n ii .p resb iop i, a ltii m iop i etc.In deosebi tineretu I e foarte sanatos.D e scarla tina pAna in 1916nu s'a Uu t. in ' partea locu lu i., A ltltu dinea 'geografica a ]oln flerttoarea stare m ateriala i t acestor colonisti se vededintr'o consemnare tacuta.Ia 25 ,i. 26 Iulie 1878, din' ordinu lau to~iH ltii ru se sti dela Babadag>, In aceasta llsta sunt 63' 'p ro -,prletarl. N um aru ! ogoarelor.; de ' marlme difefi~~, variaza tntre2 ~i48 'de fiecare gospodar, > Un colonist , in medie generals, are200 du lim -i. N u rnai 8 ini a u m ai pu tln de 100 dulim-i..4/ & din Iacest teren e pam ant arabil. 'C aracteristlcsl vrednic ,de rejinu te fap tu l ca 'eel .mal mu lti p ro prle tari n'au ' ,~tapyU, adH:a, titlu deproprietate 'in regula , Loenrile de curte '~i casa au cute 2-41/2dulirn-i. (Un du lim sau doniini e un 'patrat cu lungim e de ~O 'pik ,~ iar u n p ic este 0,68 m .) , ~ ,. Struguri nu cultivau atunCi, decat dol tarani. 'Vitic\1ltura s'aintrodus mar tarzitr, ~i aiel viileau avut .m ult s a ' sufere 'd in 'cau za filoxere l ..

In Atmagea se cultiva, mal ' ales grau, papusoiu, orz ~i,ovas,VHe inca. avern in m are .numar, . 'I , ', 'Inatnte de, rasboiu l mondial cendijitlede trai erau Ioartelesnicioase. R etinem ea o curiozltate a t impu lu i , cateva date ;2 Kg. paine costau 50 bani;' 10 oua 20" bani, 1 Kg. carnea ceamai buna 70 bani; 1 gaina ' gras~.80, bani-i vl porumb gras 20bani; 1 gdscA 1,60-:-2 lei; 1 rat~ 1,,20 lei; '1 oaie 20 lei; 1 pore .gras 50~80 'lei; 1 vaca 100-120 lel.. .

Numaru l deceselor ~ abia 6 .....,;8pe an. A l nasterilor e curnu lt m ai.m are.. CAslltoriihr'se ' ineheie, de obiceiu1intre "local . ..nici. Rar ts i aduce vre un barbat nevasta din C iu cu rova sau im ai ~ar din Catalo i sau Cogealac ':; Gele 35:-:~O fam ili.i d~ em i-,granti.s'au spent, pAn~ to, 1857, 'la 58 famllli, In 1863 ~,l 1868gasim 45 fam iHL In 1872 sunt 48' familii evangelice ~i II ' babtiste,In 1877 sunt 70; in, 1879 sun~,'74 ,fame eu 351 suilete.. In 1887sunt 382 suflete. Dela '1892 cifra 'e : statlonara: :389: In 1 '917 erau.73 Iarnllil ap roape exact ca.tn 1879J 'ell 451 su flete.: "", ' ' Cele -m ai interesante eolonli sunt,incontesta'bU, cele mal~ vechi :. M a1 coci ~} ,Atmagea, D e aceea am staruif mai m u ltasupra .

I,, "

. . ., '.

, I~~! . ! i b l i o t ~ c a ,, J uN Y . 1 m .

I, ,


13/44

,',

'. ..: .

, T ,'\,: .

\ "

I. Ii

. ',. " ' ' ' ' '

:~ :

. ,,~.

,I

,J. . ., , 2 '8 ';'- - - r .

- , , , ~.

~' "

"

re-s. 'I"" ;;.~~::. ':', .

, ,. \


14/44

-:;29-i .. ,I, ' , , ';:,.In J867: au'mal venit 7~8>familii: ;din Onlitia. Prin 1880 .a uvenit' m al itiulte farn llii d in ' W o lhlnla; dar' tot.' atunCiincep s aem lgreze in A m'erica.Iri1 9 1 8 erau 67jamiij"CLl :336sufJ~t(t :~in

50. casevdlntre care.,37sunJ, baptiste.' Aletra de 'acestea, ~i petlmpul acupajiunei gennanemai erau in , sa t 40 f.amiHi romanesti ,3 5 ,b u )g ~re ~H ~i.~5itanenefi, .colonizate alcr.odatacu cele ve-nite din Volhin ia ," . . '. '. ....\" '1 . " j' ,', . ,I " T02ite aceste neamurr.traesc deoseblt unele-de altele, Nu-m a i o c,ltlva rom anl '; aupatruri~ .j'n ' -cartieru l gerrnan.. D ei J , suntinstariti ~i gospodarii acestia, ' :tQ:tu~comuna nu prezin:ta' ordinea~i ,cunltenia din' Atmagea ..sat! 'M 'aleoci .... , " ,'.:,.":1 Cam jumatate 'Id in populatia: ge rmana n'are pa.manb Ea~$eoeupa eu- cresterea vitelor (porci~::ga~te,.galni), pecare .le vand

eu 'preturi bune la Tulcea,' u_nd~e targ/ de .doua pri pc s;apt~-m a n a . Un N eam ] are, alcl 'i moard etr m o tor, '.. ..; \ :. . l .! :.;I ', ;_ '. I, ~ 1 I ICiucu,:,ova e In valea S lava, In 7 Km. spre Suq~Es t deAtrnagea. Ale! erau R ll~i, apoi .Turcl '~i Lazi din sernln jia Cauca-zu lu i. J\ce ti Lazierau un popor .aspru;' de carese .terneau Nelnti i .In J860 se rna! g~siau ~i'Tat,arj~'Prlmi! coloni~' ti germatH .sesescin 1857. Pdna la,sfar~jtul acestui an ', . couiorm raportului lui Ma-Iinowsky , se 'a~ezar~ ,~asefamiHj,d,ar in anu l u tm a~or 24 familidin , S atu l nem tesc, relaglate alct. din",'!cauza inundatie i. ' Dunare],

UnH au venit. din' Basarabia 'od'at(l.l,cu' Adajn KUlll-1~,T oji, .sauaproapeto jl sunt: originarl din, provinciile . 'germani ,ce de .Nord(Plattdeutsche).' >,', , : ,', :',. ';I '". ,I " ' " . Pamantut'-c~'U,s'a' dat-a ..fq st ; p ' ~ d u r e . , $ i . , acum. J 1 1 . a i suntpacturi In tm preju rim i. E l au fast nevoiji s a ' se ocupe' de 'lemnArit~i dlrbunarit. La 29:Decembre 1858 au .adresat 6' plangere, con-sulului prusiaq B lu cher: 1 ), c,ii:'to ate., v itele . le-au m urit \~L 2) c a,P~fmant pentruagricultura nit: ':a~;,~:de'Joe; put1ttu1 teren arabll nau,Ru'~ii.. :"', , !.: " '," :,' ;,"'; .' ",", ' ', .' 'I' ::. , .Afara de' colonelul Malinow sky. i consu lu l B li.1 cher .s colo-o:itii. germ ani;'maiaveau: uriprotector. ht pre~edjntele enmistunii ;dunarene d tn rGalati, Orner Poa ./om, ; cu -eduea1ie ,nemteasca' dela-Viena, care 'spunea "di::l0c'. m a i , bun' ; c : a ' : Ciucurova nu 'g~sesG.I. ' .' SargJ;linta' i ;, sta ru i n ta ...erm~n~~~ tn : cele -din u rm~~ a , biruit ,In toamna J_, lS6~ :com,unf\.,:a.f?st;:.t~c~njurata',de u~' incendtu.dn, p adure. A fast dez-astruoasfl:,~l" veclna ta te a .Ce r chez llc r. Invdt:itora fast: tntAiu: un helvetian, In)ocul .modestei case de .rugaciuni.de lernn, s t,a :o llld if in , lS93! 0: bis'edca'mas,iv~,.in' care s'a . ,aczat, ;clopotulmigr~tor. ," din "Saful . nemjesc, In te rio ru l a ce ste i ,bisericia test 'ruinat fntAiu de rusi,' pe urma de turci., ':, ,~,,:. ,',pana' in','1864~au,fast '35: famlIU cu .1'46 suflete, O"lista dinDecernbre ,1872: arata' 46 butiilii evangelice 'C U 234 .suflete ,i ,3familii baptiste. In 1892 erau 107 .bapti~tj pe lfing~ 24.1 evange-

. /

I,

\, .\

" ."


15/44

,, J

, I

" ..'"

i : .

' _ - I.I '

, "

I ':, "

: " ,!

. "," . . , ,i ,. ,~:,

" ,

''t.Iici. ':In 1 918 , erau 76 fam ilii cu ' :401', suflete, ~ 'A fara, .de: Nem ji, \, Ia. aceasta 'd in urma .d ata , ; se. mal "ga sia u : , :55" famlli l , rusestl , '1 6, ta ta re ti,' 5 bulgaresti, ,!4,'{omaneti , . i : . ~1 '.evrelasca-.: "\ ',' , , ., D intre nem ]! cam 'a trela parte. au , .afara de ' .loc . de casa,~i I-Ph ha. pam ant. .Unii din' acestia (inehiriazit: 'p~mant deja ., " S ta t. A doua treim e au , tn tre 7 ~i 10 ha .,--':ia r a: treia: cate 25 .ha.- P am antu l e de call tate- m ijlocie. Se cu ltiva grau , . o rz, . ovascartofi. V iticu ltu ra . a regresat.iSa.culnva canepa , fiindcc1 aie l se 'tese m u l t o Tin,. Lmulte ,vite, mal.ales ol.. .Decand


16/44

, ,i

"l ,',, f:! '~\}.,

iII

, ,.I .......31,_c

. 'Coloniile germ anem al vechi am vazut, c,il s'au asezat: toatetn N ordu l Dobrogei .. Cele din a doua perioada se aeaza in centrul.~i in S udu l provlnclel.tn reglunea, altfeJ fertiJa i binecuvanta ta ;it stepelor, u nde, Ia incepu t, n 'aveau sf pUHiasca decat 0 zeclu-iala din reco lta lor i altcev a nim ica.D in aeeasta perloada . sunt ~ur01ato.arele .oclonil:

i ,C ogeata 'c -u J, situ at cam la , [umatate dlstanja Babadag- ,:. " C onstan ta , ~ Km. spre Vest' de. soseaua natio 'pala. E una / din,cele rnai frumoase colonHgermane din. Dobrogea, : In 1873/'sau, -poate in anu l u rrnator au venit aici cele dinta. i 1 5 fam ili! .,care ,ma l in ain te fusesera in Catalci. Inainte de aceea ei stationara incoloniile ,basarabene: M annsbu rg, K u lm , K atzbach, B erezina ~i'" A lte E lf. D upa p rlm ele 15 fam ilii au venit altele, m al rnu lte, dinI gubernia Cherson, C ativa ani m ai tarzlu, noua colonie avea 486.su flete ., , " I,

I In ce p rlv es te 'o rig in a lo r 'd in Germanla," ei 'erau , Ioartearn estecajl, 'M ajoritatea, erau Svabi.. Brau tnsa i din. Pelonia,Prusiasi Mek lenbu rg , ca ~i pa.rintii lo r din . colonla-mama. Be-i ' tezina, ',\ I ., ' '; -, Astazi. Cogea lacu l . conteaza drep t sat ~v~besc.' \ .', 'A ici se vede blne actiu nea de' unlflcare a elem entelor etnice-eterogene, C opiil Germanilor de' Nord 'Dumit i "Ca~ubi" ' (d ie 'Ka ...- sohubenk inde r) i n v a t A repede g raiu l~vab~ se .Fam U ii~vabe ' su n t :, ,B urgernelster, .H au ser, R au ser, S trau b, S tehr, F lx , Kafer, Stach ,Hoffmann, Romrnlsg, Su lzle .. Helm ,~ . a; " " , ' , ' 'Rasbo iu l ruse-tare d in ' 1 8 77 /8 ' a adus co lon ie i m u lt~ spairna >:~i .mizer te .: -Noroc ; t a ~ ' .dupA. rasboiut,guvernu) roman a acordat. ', scu tire de o rice irnpoaite ~i dari" timp de ' 't re l' 'ani.' O ric ine p utea.sa cu ltiv e parnant cat de m u lt, Hlra ca s a platia~CA vre 0 arendasau dare. Dupa trecerea celor trei ani; < ins~; fire te ,. - ca a trebuit. s a , se tncaseze toate im p o zite le ,f:lrti 'n ic i 1 0 ' , deoseb ire , N ic i .nu 'se p utea altfel, Cand. a , ' vlsitat Bernhard S chwarz acesti tarani, .tn . '. p rlm avara anu lu i 1 886:.. i~a gaslt Ioarte: desn~dajduiti.''Dar, fara\au vant, G u vernu l rornan a fostfoarte.generos cu ei. Aid i nra."pam ant de-stu l., ' A cest guvern a recunoscu t toate titlu rile de pro-.'p rietate tu rcestl. F iind p a m Ant .mult, aiel s'au dat 10' ha. de om ,:nu de' fam ille eel in A tm ag ea.: N lm en l, insa~ nu putea sa ' alba .m al rnult de 50' ha, D in, 'cele :10\ hill 8 erau ogor " ,~ i' 2 ', pa,une.,Fiecare 'mal prtmiaapoisl loc d'e .casa; la, tncepuf, 4000:,m", peurma numa i 2 0 0 0 rn 2. Cele c . l O , h a . " se .numesc .~i ' , '"pAmant de,.su flet" (S eelen lan d): i mul ta vreme


17/44

" ", .-:32.-:: '.', . .'" .. ra sbo iu l .n ea ta rnarli, Cei .~l~~.~uti.. ~ p a J , . 1 8 8 6 .-uu. . .~mai , .objlneaugama.nt."~Totus' se .pu tea ; .,c .u r.npara destul derieftin~' :Conditiile de . .p rcp rletate su nt mal ,avantagjo~,se.~tnCogealac. decatIn, .alte .co-, Ionil, . Unii" tarani '.au . chlar. , 1 9 b . .J J .a . : ' ,~ , ~ i ~ ~ ' n . u m a r u L : c e I . o r . ; farfl . de '.. p a m a n t e d lsparent, '::E ra .~ .i .: v U t . : d 8 : j \ : ' . : f i . l q ~ e r a l\e :r as tr icat- ... '.:', ' . '.Cogealacul trece d r e p . t , : ~ e : a' , .~{ :( j , / bQgat~~~~Q.1o,n~enemtenscadin Dobrogea. E l are gara , posta , te legraf ~i -telefon, Plata cea .1 1 1 arc, unde se aduna Ia targ ,; In .fie ca re , ..M~r.ti." .comunele din:'ap r.o pic re, c.u 'primarla . ~ i ~ "ude,c,a.t~ri~,ii.dau:":4P; aspect. de-orasel. ' .E frumoasa:strada' .Toxd.f;.plantat~ ..p~'de !.i1Jal'gin~:;.cu-arborifru-m osi, In m ijlocu l pietei straluceste.blserica a lb ,a 'In . bataia soare lu i, .contrastand 'p~ternie. cu verdeaja . in. ' care.. su nt tm bracate celelaltecurti sl case ju r Ir np re ju r. ~a:,,~"a,':,fO&t.:s.onstrui)ta S_p:"'1~q&,,.4uPl~i.'n plan fa'cut in'Gennanja~':"' . , ':1.:',',":-": , r . , , ~ . : - : I:' .: .:' ;,-,{l - ! ? i b ap tistii .au -o casa de,..ru gac lune ..",~coal~, g ermana., In aln te,Q'e-cladirea celei romanesti , se.jinea ln lo ca lu l. p rlrn arle l ~ i, totaici s'a tin"ut Ji In''ltimpul'" 'o~.~patj}e.t 'ger.~~.n,e. dirl:.~urm~ (1917_._1918. ): ', Un In vat~ to r.'n eam ,t, :flutalacestel. comune.javea. sub . con-. Iducereasa 190 copii.. ':~i ' luainte .de. rasboiu .qi ,cj ' ,, ;~ei,iPf.E:dau.zilnic'trei ore' de 'nenltete. E r a : i 0 ' . .blhlioteca .sateascacu peste: 200 '.de volum e: ", " ' .. :.. , -:-:;:.:.... \" fl':' '. ',. ,La, 31 M aiu , in , tlecare an , .colonlstll de....a ic i; au . ca. i ceidin Tariverde, .sarbatoare p ,~ .n tru" :ploaie ..,'1.>"; " ", ",; " !....' ,


18/44

, ,. ,

' 3 3 " , "' ~, . . . . . _

b ln ea lc l, fiin de d era u;stap a.n l."P rin iaru l ' e r a Neam] , i foti:erau'resp ectaji. C u rjile,' casele s l 'tn tre aga lo t" 'gospodArie vorbeste 'tn. : m o d u l o .cel. ma i o convlngator despre Infloritoarea lor 'bunastare,'m aterial~.', " '" ',' ,B lserlca nem teasca d~ ':aici~ , 0 si'mplA: casa t!rineasca, aJa-tu ri de, care, se 'afl~ clo po tn lta.: :e. pe [um atateacoperita de ver-deata pom ilor ....E ' verba sa, se construlasca 0, blserlca. nou~L 'Inseopu l ,s} ioririi tondu riler de- eonstru ctle , flecare ftat-an , cultlva1 ha, .mat multi din venitu l ,cA rilla, se 'strang,' aeeste fo ndu ri "rnc~d in 19 1 0 . (V ez i : B erlcht -des: Lehrers Fischer Im J a hrb tlc li ' 'd esd eu ts ch en Vo lk sb lld u rrg sv ere in es '< Irr 'Rumani"en, Bukarest 1 9 1 1 ~'pag. 1 71 .) , ,:, ,; , , ', " .. " '" " _ , ' . ', ' ". ,'U n ',A rm ean "a,d eschisalct " u l r " h a n . C o r r i u n a f- a 'jnch'ls pentrua preven i pericolul: 'alcoolismulQt"'"", ." ;' , ,", ,, ,In', marginea de 'W esf"a = com une! 'eu rge un -parau, '2 ' c A r u i:ap~ ' nu seaca nicl f vara. . Sunt . i':dou fVm orr cu ' m otor, , . ", '" lnvatam antu l rem anesc a"devenieobligatoriu din 1890":.P~na,tn 1902 ' ins t ruct ia setacea [ uma ta te 'n em t este ; ju 'tn a~ ate romanes te ;de atunci tncoace, illS li,; S 'a redu s cea nem teasca Ia doua ore 'peai, S coala a fost construita .de. ' comuna , . O u v e r n u l a f~gaduit4000 le i, .da r nu - l- a "d a t.'lr t'19 li~ ' scoala , . c e r c e t a t a de 1 60 elev i, .era pur, germana.. Uri. batran ' lnvlilator


19/44

~ ", !,

~ ,I: I ":: ~ l

",

I ,

/."....:.\'l4 _ '

i ,~ ,

, J "

, .

"f. . i . . in~U t ime~,:ce' inchide_Ja No~d,regiu~,e~, : :~ 'ocidelor , C a r a s u . : :. In ' 1918erau :67 f~milg. germane , CU, 330 su flete; ~5 d e Iam illl. a u , em ig rat 'in C anada. S pre oeaua' p rin c ip ,a la , s e gasesc 60 .d e cur]! .mari,frum oase, eu case sp olte alb sau vanAt ~i tm pcdob lte la creasta ,acopertsului eu dO.,4~: ,capete de cal , f lumos cioplite. . ,De~i in ,.otal nu poseda pam an,t 'decat 28: famHii, totus co- ,loni~tii traiesc,' aiel destu l "de .bme, '(oli .au ,curti L,ca~e marri se ocupa eu Hlptaria. Produ sele lor, sunt .mult.eautate i.noraele~Megidia ~i Cernavoda : ' In : fle ca re casa s e .au devu ru itu l ,: une]masini. de batu tu l ~i inchegatu l Iap telu i.,: ~ ,.. " .', '. " In anil dlnain tea rasboiu lu l m ondial cornuna avea invatAtoige rman . care preda l imbagermana in ora din ta iu de invatllmantdimineaja $1 i n aceeasi ora i,' dupa am iaza. Acest- . rasboiu ap ric inu it m ad pagube: com unel.i ,0 .parte d in bar.bati -au fost:inter~at!. Vitele ~i p~~tea cea nl~i, ins~m~a~a a' avu tu lu i, jef~ ite deTurc i 1 de Hulgan. N'afost crutata, nici casa 'de rugaclune ,a:acestor sa ten i, O rga , adu sa de fdeparte d in Germania, a Iost Itaiata ..cu . toporu l .i a rsa, S fe sn icele i crucif ixele prejloase, as-cunse i~ "pamAnt, au fo st d esc op erlte ",i rap ite . ' " - , ._ . ", ,'1 " .".. .' ' , ,', ,: "',,- ', ' .De qata mai -recenta, , : , d a r .toarte im portan~a este .colonia; 'ge rmans Caramurat , E a se afla: pe .un-ses 'lntins, la 8,"km.' spre .!W est de 'lacu ,l Tasau l, la ,18 -km , .d ela gara Megidi~ i 25 km. :din Constanta . I ,:' '"


20/44

-,35-

.~.

gasesc i In Malcoci i ."sunt de origlne sud...germanica: din,A Isacia, . Bad_en sau Rheinpfalz . .::Suntin-sa im u lti. Poloni, A~a 'e Christian Fenrlch, a caru l bunlca a fast Pcloneza , B unicii fa . ..m iliel MU ller, inca .vorbiau.poloneste, .Nume c a ;: P olitschkk Ru-scheinski, B ogoslowski, W isoslnski, P loski, Rolowski arata e b ar-,,~ ia lor cu rat. polona , Lirnba polona n'a dlspdrut ell to tu l n ic]\asH izi.' , , . " "C aram n ratu l e , p oate, cearnai frurnoasa colonie dobrogeana ," I'ab lou l ce nl se .'trifati~eaza a ie l tn tr 'o D um lneca de. p rim avara frumoasa e de un Iarm ec neu ltat. 0 .strada, Jarga de 25'.de. m .,dreapta ' i tntinsa ca rnasa, c u rii'titii d e orl-ce murdar ie ' ~i.buru -iane l, s tra lu ceste de cUf(ltenie. Ziduri tnalte de 1 1 1 2 m ., spo ite a lb ):lnchid curjlle d in sp re strada l io rme a za d o'U a lin il lu n gi, lum in oa se ,deasu pra carora i~leaca crengiIe saleam ll tnverzlti, - Por]! cu ar . ..cu rl de dimensiun l monumenta le i lu .n g i ~ iru ri de mlirete colonade conduc in in terioru l caselor i gospodariilor acestortarani fru ntasi,') -C asele lum inoase ~i stralucitoare. de cu ratenie 'au .frontu l spre ',strada rou," vanatsau 'vio let 'i 'geamurile .verzi sau albastre,Acoperisu l caselor inca e din .olane " de dlferite cu lori, In '. cu rteau i bucatar ie de vara; apoimagazii si beciurl (pivnite), Dlntrera rnu rlle po rn ilo r fru ctitert rasar co liv iile porumbare lor , Trainicei'~bH I'e lntretinu te su nt "i .grajdiurlle i. foate celelalte .acareturle cono rn lc e . P r etu t indenio rd in ey cu r a je n ie i 'c,tilori tncantatoare.P iind asa .de.bine lnstarita~ nu e, m lrare cii aceasta com una .e m ai tnain tata decat altele din . D cbrogea-si in . p rivinta cu ltu rala, .In 1885. a colonizat guvernu l rom an 'intre , C ararnu ratu l t~ta....rescat eel nemtesc ~i Romani dill ,rtansilvania .(Mocani); Cinevine dela Constanta la .Caramurat, . traverseaza 'a~ezarile celortrei neamuri. care, in m ulte prlvinje, reprezlnta trel Ium i .deo-sebite. i" '. .. , ;, . '.' I." ,.1'.1,');\' " ,'. '.. ' " "" .. ' .'

,- . .In partea .. fatareasca ' ~ 6 " e a u a e " c a ' 'tn stepa . " 'N i ci 'u n porn,nici '0 )ngradi_tu ra " nu arata marginele .u nei ,turti de c ee la lte . ~In 'dreapta "i . in stanga 'oelei; rlslp lte-neregu lat,' S f vad. bordeesaraeaeioase eu perejl d e Iu t i acoperis de stuh. T otu l pate rulnA,sterp '~i sec, , f a r a verdeaja i fA ra ,v fa ta ., Inain tea bordeelo r, p erogojini sau pe pajistea u scata, sed tu rceste Iernei s! copli, ,~ . D upa aceea tab lou l se schlm ba ..C ase resp ec tab ile se alin iaza. s t rans langa oea, ell cerdace, pridvoare i p rlsp e, ing rijite Irum osn uma i la tata, dosu l i ;unelepar j l .d ln , lau ntru ram anand mai 'pujln tngrijite. La mijloc 0' cladire m oderna ,:' banca . rornaneasca ~i 0biserica. pom po.asa, cu rn. oblsnu esc ';.Rornanlt s a zidiasca ~i. incatunele .cele m ai m lci, Inalntea caselor, dupa. bunul .obiceiurornanesc, se gasesc gr~dinite]e ' de flori sau .llvezile .de pom ifructiferi. E "insa ~i multa murdarie .i balarii u rate.. D in tr'o da ta strada se I.a .rgete i e ireprosabil ingrijita.S untem in Caramuratul nem jesc, O rl unde te uii.' vezi 3 o e . z a r i


21/44

\il'"I ',: .

I '

, '. . . . ~. .',' I " I I" ') om enestl tra ln lce de, gospodari+vrednici, .cari ~ tiu ' ce e ordinea

i cura1enia>' In: 'par tea germana a ," ;'lo ca litlltii, p ara le l e u ~ o eau aprip~ipal,~, m ai sun t de, 0 .parte ~L~ e ,al ta . ca te 'trei straz! paralele,In ."partea de N ord ;" evlavlosii ,taran i .de aiel au .ridlcat 0 crucep e 'ca re Man tu ito ru l ra stig nit e Iacu t din me ta l a rg in ta tMonumentu la indu rat cateva bru tale lov itu ri de sab ie .In l u ltlrnu l rasboiu ;tncolo n 'a avu t n im ic de su ferit. ', '. In tre toate colonille 'germ ane, Caram uratu l .are cea m ai'.", . frumoasa. :biserica,' construlta: tn 1897/8~"tn . locul unei modes tecase de'rugaciune, infiintata. ceva ma! tnainte, la1881. 'Pe langapiatra i zilele de .lucru gratulte, acordate de comunitateacatolica,.s 'aucheltuit in acest scop 85 .0QO lei. E o cladire .m onum entala . Idin p iatra galbena, d in care se desp rind liniile" Ium lnoase ' alem~chi lor i ~rcuri1or .dela f~r es tr ~;'ln te rio r~~ , boga t impodob.it aretrei .a ltare . cu 'podoabe p rejloase , execu tate de .scu lp toru ] .tlro lez I, , F erd in an d S tu llesser d in ' S t. .Ulrich; Langa 'biserlca e casa .paro-hiala i vechea scoa la . ge r~ana., .Cop j ii invata rom aneste .. Limbagermana 0 p reda in ~oua ore 'pe zi p arohu l.catolicd in Io calitate .\ '''In ' tim pu l din:urma unii .ba,~eti au : facu fstu d ii i.la B u . .'curest l i astte l au incepu t. s a se iVlasdi ' Intelectuali i din m ij-locu l .acestor taran i. 'Un astlel de .irite le ctu al .a r fi EmanuelKreis,care a' facut "studli superioare 'i in~vjter~ e ' ..'. ... l , \ . , ',', In 1918 cornuna avea tS5-, Iamllii: germ ane ' e ll &67 ' su lle te ; .1 1Ofamilii, rom anestl cu '54,0 su fle tei 70 Iamili i . t~ tareti eu 400su tle te , .V re-o -~~ fam ilii germ ane au. em igrat parteIa D acota;'p arte In- A rgentina (Am erica de' S ud),, 'anum e in colonia ColonelSuarez , unde m ai su nt i, alti N , e m t i ' din valea Volgai, , .

, IMai's 'araca e Coillia, colon ie cato lica i ea, .sltu ata 28 km,sp re N ord de Caram u rat., In ,1 880.,au venit m al tn talu aiel op t (famil i i .gerrnane, din tre care sase d in 'M annhelm , guhern ia Cherson .:(Rusia); altH din Caralbil ~i "Malcoci . Tatarii, refugia]l 10' timpul, ra sb oiu lu i. in depend en te l, n'au mal revenit, " .:

'". hi tim pu l. ocupajie l germ ane, la 1.,91.7, erau in loca lita tenuma i17 fam ilii rom anesti. .' '.," , " ,.' '. '" ., \i" ~~. ' , . ,.' .. Regiunea e cam deluroasa ;~( s.teEupa.' 'Un parau ce nuseaca nici vara , m ana odata treirnorl. In 1 91 1 ' fu nctiona num ai ,u na. F iind departata de: cen trele de, seams a le re giu n ii, Io cu ito riiacestel com une nu~i' pu teau valorifica . p rodu sele asa de bine ca .altil, T eren arabil au relativ m u lt (1 0-40 ha.) , Un Vi(an are'chiar 129 ha, ~i de aici, tnsa, au p lecat 1 5 fam ilii jnArgentina.Curjile i casele su n t cu rate i b ine intrejrnute.Tmpresia de saraciei mizerie t i . .o Iasa mar c ura nd . a ez arile ,rolpan.eti decat cele. nemtes tl. (Vezi i Raym und N etzhamm er, au s .Rumanien . 2 . Auf ...lage. E insiedeln o . d . page 389 .) .


22/44

, '

"",,

f'"I ,I; ,' : . ,

-:37~, I'" In rabolu l.din . u rm a comunaaavut.mult . s a . sufere.mudelaarmata, romana, cl..dela aliatl! ,Geimanilor:, {Turci i -Bulgari)cari audevastat i, siIuit.:;;,":, ':.., ,," '''',',', ":',::1, ' ,

I ; . , ' t I' 'IJ I' I . " " ~ . .. ~," ",In 1881 au venit' cateva "fam ilii evangelice d in ' A tmage asi, Ciucu rova in cornuna Anadolchlo], situata 2, k m . : spre N ord de-C onstanta, care', 'p recum arata' i' numele Iei, este' 0 asezare mal 'veche "de ' Iocu ito ri d in , A nato lla ." C olon lstit getm ani deatunc1erau nep ojil. ~i nepoatele lu~ 'A dam KUhn, despre care ' a m ' vorbltm aiinainte. Popu latla - e destu l : .d e am estecata din punctde 've-dere etn lc .: " f " " , " ': ' ' ' ' \ ' " " \ ',.' E lem erituI "germ an erepresintatprtn 33 farnilil cu "134stlflete .. 'Din A nadolchioi u nii .au reem lgrat in , t a r a de . obars ie ; Oerman ia .Mul t i .au .p lecat ins~ laAmer ica . f " , , ' ' , ' " , ,'In toam na 1 887 au p lecat (ie Iaiel 1 4 Iam llii 'la B ru ssa :in 'Asia midi , de unde, I d u p a . tre i ,:ah ' i ; cu ' amare 'decep jlf au ' revenit,

" i .',,' t I I. ,,. ':; 1 ., '\ 1 , . " , ', In 1 883 evangelicii, d in .A nado lchio l i eel din Constantaau format '0iiSingura 'conlu nitate religioasa, In , C onstanta" erau. num erosl m eseriasi, .ingineri, tunctionari d e .cale terata ~" un, c ap elm a istru : in " to tal.' v re ,0 '" ,1 5 Iam ilii, MerHe deoseb lte ' in 'ce . ) Ipriveste organizatia -com unltajlt evangelice au ' avu t H., ;W, . ,Pastor,sefu l de .. depou .al C .' F> R . " ~ i , Franz Pleuss, dlrectorul hote lului-Carol .care, 'de alttel, a fast \constru lt de, Englezi., , ', -, ,:S erv ic iu ld iv in . evangelic" se tinea .In taiu in spalatoria aces- ,, 'tu i 'ho te l. 'In 1 892 se constru i .actu ala .biserica. evangelica, dupaplanu I inglneru lu l din Pom erania , M ax, W egener. Pe .crestinli ' dealta, contes iune if, impresioneaza ' c iudat nu atat versurile pline ' 'de exaltare ,ale a u toru lu i reforrnei., :Martin, "Luther: , , ,Eine 'IfesteBurg .ist unser Gott", gravate pe- frontlspiciul acestei blserici,cat m ai ales fap tu l. ca. . parterul aceste i . ccnstrucjti " e 'r es er va t' locuintei pastorului , ia r adevarata b iserica e , su s Ia etaj. Nouabiserica se inaugura in 1895,. contribuind pentru constructia .e i~i Regele Carol Lprecum ~i Regina Elisabeta. . ", S coala: 'gerrnana din! Coti"stanta 'dateaza 'din 1892 . "In 1901s'a Iacu t 0 ., frumoasa donatiune. , Sofia ..E . Lu ther, vaduva m are-lu i fabrlcant de, bere 'd in B u cu resti, 'a ,' im ortallzat 'num ele Iarnl-liei ;dAruind , ' 'Casa ei cea. mare, 'din, strada Tache i lonescu, I,cutoate dependenjele el; '~coalelgermane, din I oc allta te '.. ' 'f ", :", ," In 19 ,17"erau '260 N em ]! 'in: aceste doua com une. " , , ..., Dupa ma rele rasb olu , :coala : 'gernian~ nu num al. c! :'s'ament inut in cadrele i cu caracteru l e i vech iu , 'd ar, a ' ,~i' evoluat-dandu -l . ..e 'poslb lltta tea de', a. infiinta'; ' i 'un ' c u r s " I gimnazialde4 clase .., ' " ,." I '" " " " " '" ! ."",',) , : I~" 1 8 8 ~ / " a ~ ' : v e ' n i t :a " '~ C , ~ i e ~ l i '~ > ~ o '~ ~ n a 'S i t \ u ~ t t i15 krn.spreNord de, Constanta; cei dintai colonisti germani din gubernla, " '!

r,'"

, ..

"I ,.r ~

'" L'" '

,I, ' -

, ' 'I,, \' .'

"


23/44

"" .

,'.

, (

',-'38-, !~

- ,

. ICherson, La' 'acestla 's'au at~~at;'i\::alti'cqloni~tf,din:i-nordt.il Do-brogei.v ln ' 1 91 8 'e rau in : Joca lita te ;.;60;: f.ami,Ur ,Igermane cu 306su fle te , pe langa 30 fam iIii de, veterani ' romanl i alte 60 fam iliide tatari, ~i aiel sa poate constata deoseblrea tntre .cele treineamu ri conlocu itoare; ca ~i'la'- Caram urat,' .', ,' ,i ' ,~ _ . + . . ~ . . 1 ~ . , J ' , , I r '.- ",' ,I , i " . ,C. t .Astazi, .cotonta germa~~f.~;u' easele : i c u r i n e ' : " ,e i' gospoda-re ti cu ra te i, bine ingr,ijite, cu pe~d~ .~etnf lorl te .. la .Ierestre, faceo Im presie. inc.an~a.tqare. Dar n 'a fest : totdeauna "asa .. Cand, tntoamna 1883,' pastorul 'evangelic Teutschlanderdin Bucurestii-acercetat, l-a aflatin cea mai neagra m izerie , IncA nu obtlnusera 'p.itm~ntul fagaduit .Nlcl casele .cel or .m ai m ulti, colonlstl ,tnea: nuerau gata.' Unii .zaceau ~i de, febra tUoida. D up lt v lslta :...duhov-

i niceasca ce a 'H I cut , pastorul Teutschlander a pUblicat I'un in i . . ..m os apel catre toata lumea de, b itife '.s~ a]u te ~eu ce " poate pe. acesti nenorocitl . Apelul 'a aparu t 'in "B ukar~ster 'Zeitung"'i a. fostreprodus lmedia t ~J d e' '"D e!Jtsche ' Kolonialzettungv din,Frankfu rt a .. M . I, 2. Apelu l ~i...a.atlns. s c o p u l . Colonit i i au prl ...mi t ,a ju to ~ re i dinGe~~~ni~ . ~rintul.::!:,de Neuw l ed a, donat300 marcl. . 'J' ':, '':: ,', .. ,: 1',", '. ,'. ." !:':,,'. .. : .' . : 1~anul urmator (1 88 4), 'in sfArlit,' 'li',: s'a;t\at; pamlntu l ' f~ga-, duittnIoturlrnarl ~i mlci, ' pentnr care mal itarziu, ,Ii: s'au ellberatsl cuvenite le . tltlu rl de p rop rie ta te .: D eatu nci co lon ia prospera,Pamantu l e Ioarte .bun. FUnd: 'aproape' de' portu l ..Constantalocultor l i ii. po t b lne valortfica toate p rodu sele lor.' Intre co lo . ..nitii germani sunt ~ i a s U t z i m u l t i carl-au 3 0 - - _ : _ 6 0 ha. Numai 10famllii nu 'au parnant, Dar i' acestea traesc u o r . D i n aproapenicl.o casa nu lip seste mas lna necesara pentru fabrtcarea pro-du se lo r la p te lu i.B i se ric a c':'din'l'891/'dar:.e renovata .i maritain 1903 . Acestei biseric i Ii dona rreglna , R o m a n i e i , ; 'Elisabeta, 0biblie eu rem arcabila dedlcajie : IIDu~neze,~ e aproape de micaeomunl t a t e" "I ,. "",:,1 ::.' ,,'. ".',;' ".''. : '-,: - . I ' '. " .' ,,", I~ . " ~. .'

~ . ; ' " r I ,,. '. . ; "" i ~I.:"! .. . i : I ; I j ~ .< + 1 __ ~,,;A ,.treia perioadi a ,:migr~tiunilor~ le~O-,18j~1..

. . t . " ' . ,"lii ...r: . . ' " I .La 1 890 incepe.; u n nou cu ren t' 'de .' .emigrare din ', ' co lon il lenem jesti a le Ruslei m erid ionale , S tatu l.ru sesc la l .~,rO a desflin ja t 'privilegiile i d e atuncl 'a tneepu j 0 .po,Utica din ce in ce mainajionallsta. 0 lege din '1890.)nterzic~a ' tuturor c~tatenilOf straini\ nu .nu rnai sa , cumpere pama.nt,:~i.pr.9pr~et~th, darchtar s,a are is a .samene pe pamant rusesc . M ,qi -d~pa~te:'er~J.t ,Q priti de a ..ic on stru i b ise rlc i.. In anul unnator '(l8 9 1 ), 1 ~ 1 1 1 p au se asc ~ .. deveniobligatoare' 'in toate coalele" lm perlu lu i, ., ' , . " , " " '), ' ,M ii de nem ti se indreptara' atunci 'spre S tatele-Unite 'aleAm erlce isau sp re C anada. U nii- au ' .v en lt ~i tn Do bro ge a.: tncu-n ija ti', d e p rom islu n lle mlnistrului roman Petre. 'CarP. , 'Aa se tn -, .," !


24/44

-39-. 'fem eiara .tn 1890 ~ i .1891' opt colonilnoua, a' cAr6r lstorle e. pUna de peripejii dureroase.: ',,' ,., . . .: C onditllle 'de: co lon lzare acu m nu m al erau cele din 1 88 3.Pam ant nu m ai era ..' S e tmpartise tot. $ i .de altfeJ, conform legi-Ior in v igoare, 'nimeni nu putea ' o b . t i n e pa.mAntdacA nu era-ce ta tean roman; Cetajenia.nu se objinea decat dupa' un tralu de'eel putln zeceanl in t a r a ' : ' : PAna .atu nc i Ii J se fAcea altainles-nire :' J i se da parnant in arendA. . . .," .. , . .: ~ " " '. N e fiind indestulator nici acesta , m u l t i luau q in arendapamant dela proprietarl, Ace~thi erau de m u lte ori Iacorni ~i,rndata ce vedeau ca' co lon lstf p rosp era.fngreu lau conditille dearendare, facandu -le traiu l imposibil sau silindu-i chlar sa ialumea tn c ap ,' d uc an du -se tn alta parte a Dobrogel, in .Cadrila-ter sau dep arte p este ocean, tn:Am erica. .. . . . ,C oloniile gerrnanev taremeiate' dupa 1890 , sunt aproapetoate sp re S ud dela Iinla f.erata Ce rn avod a ...Constan ta . '. ~

, , ,. D in tre coloniile acestea .. .cea m al .p rospera e C'obadi~-uj;,sltuat la 20 km . spre S ud de M egid ia , . IA ngA . linia .ferata M e-gldia-Dobrlci, .M a jo rita te a lo cu ito rilo r erau Tatarl; cand in pd-

1 rnavara anu lu l 1891,. s'au asezat aiel 16 'farnilil germ ane , din. -co loniile basarabene : T aru tlno i M inciu n a. Aces tia s'au asezatIntaiu Ja.ngA Buzau , unde au . statvreo 'opt ani. Pe u rm a,' .pribe-. glnd din nou prin Ru sla , 'in sfarit se .oplosesc Ia Cobadin. .~i.aici, datorlta calitatilor sale.' organlsatoare, a' blru it elernentu lsvabesc asupra celorlalte elernente din, provincille germane de'Nord. In 1918 colonia numara 71 famiIi igermane CU, 397 sutlete:t20' familii tttttire~ti i " . 30 famiIii rornanestl, Desi aiel, nu .s'auU 1cu tim prop rietariri, . totus colonlstii .puteau sa cumpere parnant-eftin dela Tatarli cari rp lecau tnap ot, tn .stepele Asiei lor .de,obArie . Tre i Nern] l au peste 300 ha, . a l t i .trei 100-,200 ha ;' 1 1au 30 - 8 5 ';'1 .2 " au (jntre 2 Y 2~15 ba, Cellal]l pot saIa tn arenda ,S e culttva orz i. oyas , apoi grau i porumb.: S unt ~ 24"ha~ ' vie.Prospera . i : " c r e ' t t ~ r e a :vitelor: Comuna are armasar l de. ' prasila.Sunt.si mult i oieri cu"1000-2000' a i. In scoala ' de aiei se predalim ba germ ans ziln ic in ' patru ore . Buna stare m ateriala a. aces-tot' 'co lon isti a permis sa-sl t r lmeatd odraslele (8-10 ' biieti i Itete): ta~nvatAtur~ In W eim ar sau in aIte centre culturale .aleG erm aniei. '" ., '" .'. ', , '" . . . :.

. '. '"~',:.' . ..:\, . i:: :. .~, '" '. ...." I, . I. '" I . .... -, 'SarighJo.~ul e sltuarpe- ovale . ingusta, Inchisa tntre 'dea-luri;"la ,1 3 km, .spre .W est : de.' Mangal ia . Pamantu l de .alcr i 'S f

-spune ca: e -ce] -rnai ' nerodltor .din tntreaga Dobroge .. To'tui oa-m enilv redn lc i 'p o t trlU destu l de ' b ine ~i aie l.' In -.1 894 .catorvacolonlstlIl s'au dat cate '1 0 ha; In 1904 s'a dar ~. m ai 'putln,numai 5 ha, .Aic i se aezaraj~i. 'colonlst! din' Caucaz, In, ' vara

:

.'.

. , ," ,

, " . . . .

iI '


25/44

,I. ,I ,~40~

/. ,'1891 erau aici in tota l 204, Iocuitori. ,In ":.-191-7rerau " 61. . fam ilii, 'ger~ane , . ' .30 '!a~il,ii tatare~ti . : : ~ ! 10 "rom ~. l iet t , :' .: .~ 1 " , ' , : j < : ' , ' , . 1:"',', ' M al putlnl, S au asezat, disparand. aproape cu totu l e lemen-tu l german, in comunele i 'MangaIia,~:,Caracicula, Osmancea, . Os-,.manfaca ~i Viile, n ou i Ia C onstan ta , , unde "co loni~ ti.i. . nemt l s'au, aez~t deavalm a ell Romanii, nudeoseb l t .ca in alte p l:irii. A i cifunctioneaza 0 tnvatatoare eu studii r din G erm anla, E de .notatc a . ~ parte considerabila a acestor 'col~ni~ti .apartine secteireligioase a Sabatanilor, ., .. : ,. j < , ' . : " , : ' ; ~ . : ". " e u aceasta d in , u rrna colonie,' se , lncheie perloada ' emlgra -rilor germane din Rusia , perloada ee .a du ral' 50 de,' ani. .', ." ~ " .Numarul. sporlrea, ;casatoriile, starea s~nitara ~i :reemigrarea.~,, , ' " ,'., Nemli1or, din" D.obrogea., ' , . ' -.

", . ~. . . 'Relativ Ja Nemtif din ' Dobrogea sunt diterite statistlcl, Cand;au venit tntaiu acestl N e m t i , au fost aproxirnativ 800 Iam ilii..'. B ine in te les ca n'au Iost totdeau na .atatea Iamilil, ci num ai Ia.1891 , a4ic~ dupa perioada a tre ia a' ,} 1 !igratiu niiger~nane., . . iRichard Lesser, edito ru l p .u bHca tie i,:" ",W e~ tpo st" , Leipzig"1883, No. 11 page 188, spune ca sun t 6Q O famili i -cu , :3000 suflete,Ceva m al tarziu A. E. Lux (p ie B alk anhalb inse l. 'Physikal, u ndethnographische Schilderungen. Freiburg i. Br.: 1887, page ,47)aflrm a ca in D obrogea , in to ta l su n t 3024 N em ji. In .sfArit an-tro po lo gu l e lv ejia n Eugene Pittard (Dans la D obrod ja , N o tes devoy age ', G enev e 1902~ ' page 47),: p e baza Informaji i lor revizoruluiscolar loan B anescu , B oeotia numarul Ne rnjilor d obro geru Ia8779 . - C am acelas num dr i1 arata i statistlca fa~utA de dom- 'nu l Paul 1 raeger ,(S chriften des deu tschen A u slands ' Instituts,S tu ttgart. B and 6 . D ie D eu tschen in , der Dobrudscha. ,.stuttga~t1922 , pag, ,124) pe t impul ocupaj iuni l germane{din , rasboluldin. 'urr rra, anum e : 8534 su flete .: '" '.. " .' . " ,.'. '. I.I, N a ta lita te a .. a ce ste i populat i i e considerabila, N u . se poatevorbi de familii . CU, 10-15 copil , cum SPUIJ .unll caUitor i~ ,super -ficiali. .D,omnul P. T raeger constata, tnsa, ca ' tntre ~ 6 Q , 'familii. 'ablaIb I sun t f a r a cop ii, deci ab ia 4 0 / 0 , ~ pe cand .tn . ...Ber l in ,in .medie generals;' su n t 27 % famili i ,fard, coptl. .Despre oIimi-tare ..Intenjionata a num aru lu i nasterilor ca "la Sa~ii ' din, Ardealsau la ~vabi i din, B anat, a ic i nu poate fi vo rbar.O cauza a nata-litatii norm ale a acestei popu lati) poate f~ ' i faptuLca aici oa-menii .... e c asa to re sc latim p ; .fetele chiar [a .16 ani" rr~iferturidin .aceasta popu lajie are celputin trei cop ii.ceeace ~9 stare. inflo-ritoare f a t a de. a celor m ai m u lte populajii europene, (InFranja~i in .u nele parti ,a le Germanr e i e tocmai i~vers).'. A dam KAhn aavut 8 cop ii.: 49 .nepo ji .i. 250 stranepojl.. "-:':', ':....

I. - " !.J'


26/44

J'-41~ ".,Natalitatea e numa iu n 'd ac to r, ~i,nu eel m a l important, alsporirii popu latlei, :Mai,:impQrtant~:, e .mortalltatea. Conditiilehiglenice ale, celor m al jnu lte ,colonU .su nt . foarte .bu ne. Apa,

hrana, aer, totu l colaboreaza .Ja .m enjlnerea unei s a . n a t a t i aproapeideale. A iel nu sun t boli ered itare ': tuberculosa, 'bo ll m in tale , 'nervoase ~ . a . In A tm agea, de, exem p lu , pana in ' 1 91 6 , nu se. s tia de scarla tina .. A le! ap roape nu e nevoie de doctor. Abia Ia. 4000. oarneni 'daca 'e nevoie ..d.e ' u nu l.: T oti' mer d e b atran ete.: D indatele matriculare blsericesti, 'publicate de ~B ukarester, H au ska-, lender" tn 1 91 1 sunt vrednlce de retinut u rm atoare le:... ,A tm agea : 2043 sullete, 1 1 2 bote zu rl, 33 lnrnormantar l , IS ~ c ~ s a t o t i ' i ,Constanta: 1273 ',_ .: '97 '" '" 16 ,. 1 2 .. " .'Cararnurat: 742 '44',' . , ,22 4 n.Colilla : . . 237." 10',, , '4 \'" . 3 ' " :M alcoci ; 710 40:" '}6 " .-6 ,." . .,nTariverde :. 61 0" ".,32 " 2 ,: '1" ,;

In total 5615 :', ',,'.335 . ":. n . : ,:.93 . ,," ': 41." "t o n t r a ~ ~nof' parerl med~ic~le 'c~ ' f am l l i i l e consari~~i'n~ ' arI i" sterile ~i nenoroclte , a le-co lon istllo r dobrogerii, desi aproapetoate tnrudlte, sunt sanatoase ~i". tecunde. Cauza Inrud irii estenum aru l reduaal.Iam illilor.. N um ai . t n patru coJonii sun t '. peste

80 familii.' Pretutindenl auzi._: "Noi ,toti .su ntem .veri ~i verisoare"sa u '.'"o t satul nostru este neam , -. Cu .toate acestea barbatil suntvoinicl, cu .umeril i pieptu l latf:c"U oase vartoase, iar.' femeilebine tnvalite, eu bazln. Iarg ~L:fete ovale (Caramurat)~ AltH' aufa ta lung~re ata (Atrnagea), Irtrudirea.acestor .colonlsti .0: .arata .inum ele lor .de -Iam flie; In coloniile .evangelice la ,2 1 5, fam ilii-re ...vin73 .num e ; in.cele catollce la,344 familii 77 num e, Aceastaprobeaza c a dela tnceput a fost un nu rnar red u s de. fam illi care,date Hind condljiunile-Iesnicioase devtraiu; a sporit atat decon-siderabil. < Astfel nu m ele Ehret" reprezintal ' in M alcoci p rin 17fam ilii, se m al afla -num al.Incarn . 1 . c olo nie ...A ici .n u poate.vfverba, deci, de Q. intensa circulajte: de oarnenl 'i 'de, familii. Tot,asanum eleT ernes tl' poartaIs- familii,': lar Ru sc he ln sk i . ..t3 ' fam i1 iidin 'Caram' u rat :.':, ," '. '. .' ".:, .:'.f - _ 'I.:' 'I " ~" i L" I,' .j., 0 ' , .' I. Uneorl num arul .familillor .ramane stationar .. In.' .Atmageasunt .astazi tot atatea famHiii.,ca::,$i la 18r19~ ,M u lti colonisti auplecat in anli '1883 ~i 1884...din. cauza anlloreecetosl: ~ 'a .. s er-. -v lc lu lu i militar care, in acest.dinurma .an.. devenlse ,obligatorpentru tntreaga populajle dobrogeana. t : " ' 'I,' :, , ..': ", .,.,'}:,...'., . ' In . .g en eralse poate spune cit nem tll e van gelici em lg rau .tn. p aco ta , Iar eel ~atolici,in;.Argentina~:..;,:CAnd.:guvernul p ru siac . 'a. inceputsa colonizeze-Prusla de Est, " m ' u l t L coloniti germ an i s'aureinters in . patrie .', ' :. ', ' " ,' . , - I . . . ' . ' . . ' : , : . : . : " ' . . . ., ' .1 . . . . . , . f ,' ", '

. ,.; .

I,; ' \

\. ~.I

"

,I .

\ .

, '.. . .. ... ' .'I, I


27/44

, . ,'" ,: '~, I. ",10 I ',. .

. "it, ," : 'l. :r'

" 'f

"

"..'-"42"-', -, ,, , . ' .-

~!

,' .. ' :;',,, ':,; , .'.Fie' pAi~ea,~.t:d~ re al :::~ ." '" :'I:~;.1.':,' ", : 1/: ,; ".:' ',,) .' ,; " ::, .:. ,,' ~'Tot~mallblne'n! tar~..mea, ". : ',< .. . ' . '.spu ne L un ..cantec populargermanr>" ,',.... "'~.', .. ,'.....':" .,! .:I: ...' :.J':, ~Schijri ' ,j ~ t " e s 'Im frem den 'L and e," ';. . ..' . '.' , 'O och z u r ' 'Heimat wlrd es nie,-:;' i.,, " . . 'r ' ~.. : '. ' . ' .ll,.1 i .: '\: . ' . " '.. ' \. ' ~ " ~.". . ~ . " '- .'.~,e,~a~~..setu lu l, ,,? 'a~~ ,cur~e~..go~pod~ri~.'a~tc;l~a~.nica,.'.

'.il, "coslu~ul. ~I ~dm~nt,$t~~tUloo.m~nJa~a.,'\': ~ '.;,Guvernu l tu rcesc n 'avea nici un p lan in , opera sa de ', ' co-lonizare. E I' chem a 'coloni~ tii, Ie . arata locu l unde se pot- aseza,m ai departe , tnsa, nu-sl batea capul cu ei. Efput ,eau 'sa' '~ibaatata pam ant, cat pu teau sa c u ltiv e, p o triv it i cu . articolul 4" 'd inRegu lam entu l de colonizare al T urciei.D ln partea .acestu i guvern ,a~ezarile .noilor colonist! p uteau ' s a fie to t .a tat de. .netngrijite ~rneregu late ca i c ele tata re~ ti ~i cele b uIg areti .. ',.1, ." ..M ai rational p roceda in :ppera sa, de colonizare guvernu lru se T erenu l dest inat unei -cclontt era-b lu e delim tta t j asemeneamarirnea i intinderea curtilor, strazilor; i terenurilor libere . a.'C ara cteru l,a cesta a 1 c olo nillo r ru sesti a junge . dominant ~rin Do-brogea , Chlar in com une, unde nernjii locuesc tm preuna .cu alteneam u ri, ca in Palazul m are ', sau in ' A lacap , cartieru l sau stradagerrnana se cunoaste im ediat d in toate parjlle, E ,' tipica strada

m are, larga, p lantata cu arbori pede , m argini, dealungu l carelasu nt alin iate curtile ~i casele ' toate 'lafe~ ... M ulte colonii au : 0singu ra strada, -A stlel sunt : Cogealia, Cobadin , T ariverde. In M al~coci.: Sa righio l ~i Caramurat sunt i strazi paraleIe cu "stradaprincipaia.Piata n'au: aceste colonii. E scep jie e Cogealacu l,' .u ntargusor considerabil, pe p lata caru ia se tin' targu ri 'in fiecaresaptamana.' In .Atmagea e 0 piata tnaintea blsericil, ;:..de .undep orn esc ' cin ci strazi in to t atatea direct iL, Ingraditu rile 'd in sp re, stradavariaza. Ele sunt sau de zid, sau 'de lati i scanduri, .sau. gard viu . Larglrnea strazti trr.ccm unete m ari e de 23-25 -m.,. avand de fiecare parte ~j care .un . caldaram . (trotoar) . Inainteaporjilor 'care, dadi n'au intotdeauna arcurl mareje.vau 'eel pujin. stalp l inalji. ~i 'puternici , se afla .bancl, 'pe care in> Dum ineci " i. in serbatori s tau saten ii de vorba , L arg lm ea curtilor variaza d insat, in" sat. In acelas sat , ' insa, e c am : ace ea s, dela 30 "pana Ia40 m .:Lung im ea;e de '80 m . A proapetoate casele-au -gradinitaInainte catre str;ad~ j sunt . .cu f rontu l c~itre strada. .: .' :_ .. .~_ .,::; . Form a casei .e ap roape pretu tindeni aceeas, 0 -c la dire lu ng a,tngu sta, eu acoperis inalt in care, rrncepand.delacdaia .de fru nte ,rezervata m usafirllor, .se .inira .la :ra.nd .tq, atencaperile:::nec .esaregospodariei . Sun t case lungi.de:,6p-. 70'm .;' i'la te ' a b ia de . 6--8,m.Ata.! fo rm a case l.: ca.t ' i a ' satului,:~ -tip ic -ru seasca ;"n 'are ,n im ic .nem tesc in .ea, La, fel sunt ~i ca~eleL ipqvenilor;" orlg inari d in

. ."I "

"

,o / \"


28/44

. .,. ." ,.' \ .Rasia i' ~ei.l. 'Sunt;.i~insa;(~l:.:n.timer'OaSEn:bordee, maf ales ii1~satele" ' .. .t~ tareti. :Casele \"lJulgAre~ti ' i:. .cele-: rOI#An~~ti-).i i'(au : tip ul' '..lor'arhalc. F ro ntu l easel. se ' term'fna. inti,'d .; 'dec'6ratie 'CU" ,dona capeted e. c al ca i tit!atAtea prcvlnci i -germane ' i "Meck le nbu rg~':S chl~ swrg , , '

. ~ ra u ns ~hwe ig .; I~ .a ~sa u ;.~~a.u~:r!r?V"e': ']~~~~'.i cea,: este~ti~a,' ace~sta. d ec ora jle .are 1' o -sem n ltlca jle su p erstiflo asa . Poporuncrede ca '". :a c es te capet e+de .t cah. au ipu terea .mlraculoasa ' . d e ' ' ' a .alung'a) duhu -.rile necuratei 'Superstl j lai existA:'i'~]a;Bu)g~ri~ .carl c a$ eaza :e ap i1 ta t1 a .de "cal pe:parulunul 'g ar d .. .Fo rt~ i ' easel ' e " : ' zitgrihrif; ' Ctf,"culoi 'i"" I.v ii .:. ro su , albastru, 'v'erdej v i o l e t i. are :u neorl minunate 'i rts 'c 'r ip tii .'din.blblie sau.din poeti.: Un.proprletar din Tarfvetde-si-a gravatp e fro ntis pic iu l -caset 'ni~t~versurrgermarie, .care:. in' t raducereromaneasca ar fi cam astfel: ., . '. I . .: ' ;, I,' . ~ ~, r. I.Or}, ', ~,I" l~~'f"')~~'I' ~" ~,!' .(r. '1,,,,".,.,,1. 'I; 1~",lt . . "~ '~ I~ ', ~t(~ ,; . ; L.',~ i~ \ .."Casa-J ameasl nu... a' mea: ~. . ' , ; , . , . ' ~ . ' I " . Y I" ,; ...~ I,.. . , . t . . . i.: U' 'It 1- ..I ; t ' ' \ ) t' '. .. ,I, I . " . ' n!a ul va; n ra n ea. .', : '. .. 1 ~ " If,. r ., i " ~~) , " .. ~ '( i 1 .,.. f' i ..~~~, 1 I

. ";;, .,11."" ,/:f $i"dupA!etda s e r r ie n e a l ' ~ : : ' . ;~ ." " _ " . . , . . .I";"~" ',~ , .~. '~,l' ,I " ' i >t ~', t" ,~ '.. ." \', 1;-" ~ t ( I ~~, . i II:..~It ". I,~ I~~ :4,. ; l i ' ~ ' " . } . . . . . f;" , It. . ,1'\ ~ _. I 1 .... 1 . 1 /A I t ~ t - s c r t e . i,:~mal"ell talC!~1f;: "1'1: < , r~> , i ' : ,- "1" : '., '.. ' , < ~ ~I ' .L.:;~:H'.,

'r . > 'r," I, '~"'.Aicea,tralniciconstruim".T I'(:(J" ' i< \ '~ , ' ' ; ' / " . : ' : , . ' ., I I,' .1t , " t : " ~ , I ",. , ....~..... ~ \'1 I '.' ." . . ~'" ~

J .,.i , ,\S ,'! ~ " .'nH ; , ; ' . r vN : U , l . .J}e .gandtm- c'o.lsa' murlm; i , ' . ! . " . " , . , , . , . . " ' . ( " ' , J ' :, '1 " .._ ~.; . :" .:' " . 1~';,i';:Iar ~~nde~i. ' :ve~ni~.A,\trAh~f.'". j. :, > . , ' : . .' ,

. , . . . . , . - : : ' l ~ , . , . ~ . (t"l,.'IAproape;nici nftne':gAndhn. . , ' . J . / . ~r'\! .", > 1 ' . ' . .. I _"~ , ;."1 r.. . ( ~I 1 i 1" I ~ .. t ~ ... I 'r . ':" 'II' , t....,:,,::,'.Pere'tii:~ casei,' 'ca ~-~i " a r ' ~ c u t t i i i : l : s ~ ( ( d . n g ' ~ J f t t a : r i J i . u.,1tit:.'apoi, t u : , . ' . ' . . . . .' . ; . ; : 'nalega; -; de ,' vadi~(:pe. ' :urma "'se')':spd'e'sc'),c'u, var, vlntrarea in : c-aSa' -se ' "::,, ', face tn: sectia ' longitudina]~i~;imediati( tup!: odala dina'inte. Aceasta ... " . ' < ..odaie a r e . m obflieru l' 'ee l rnai Y'Tfrtimos"::. ma sa , sc au ne ; -dulapuri , .,J '. i\ ,Hlii :sau~:sipettiti;H:oI-orate.~"f:!Dnu illeaua :~itJca'~~'e:;,".impodo.Jjita.La ' '.: > .. .g eamu r] su nt ;Iper.tlelei)t I!>e~pe'retil.)ata.rita stablourl f i :fo tografii;~ :z i.:... '. f-cator i : iinfelepteV.lfrum os :.irtcadrate;~certificattil 'de. contirm are=tn. .

< legea: ere~ti;neas 'c 'a~!~~tla;~:Pat~l~~e'?cilrat;:~'a'!b:;~ca'zapada ~ 'ir tfa eu la t~ , .:p e , ! .c a r e ' s e . ; g A r s ~ s ' c :cllnci'!;pern.e~,ma'rhiJ;:rnbPde peneP. cu -tnvalito ri " ,totatat: de curate:~'Sooele" ; ' c ) a d i t e : , " d i r i "carAm ida, .se ,tnealzest~ ,d in \alarardln. biltcat~rje;~.IDi.ht'016"de:~bth:atarie;(:e -u nu l .sau m ai inu ltedorrnitoarep Hii a lt~Hpat te } . :SI.irit:' grajdlurile ,'~i )lceleIAltel' acareturi-economice . ; 'P re tu1 inden i: 'o rd ii le ~ '(~F~,eur1 i ten ie .'!:..~ '. ';,:,"" :~'< i l : ; ' ; < ~ '. ' : I Fata:~tnr:.fatA;rc~u\casa.ljdespattif~n.numai1: prin ';gradinitar (s egaseste bucataria' de vara, ..apol beeiril~ .foarte: curat ~i.: tngtijU' 'i'e l, ' In ~mu1 te '~ c tit ti' e 'i fa.rtta.6~t-cti'Ughiabul:,~pentru .adapattil-vltelor ..~: MaL' e:"ap0'it 'Fha'mbarul ' .pentru j~tihetea'. i . u scarea ' . papu oiu luL . ,N em jll U ' consfruesc .de ","obi~v~Htit;,in'...lati. .:Ro~ tH iiik B u 1g arii .~i . __,. Tatarlf i1'~fat'.dii tnluele}i: ,s~atnana cu-un cos: mare: /Nu -lip sesc .:. : ~ : . 'c o t e t e l e .p'entru~pot:,dj'~f.'g~itiht"Mai l I a : o':lparte'!e. arrnariui; ;:UIl fell,

~~!..:: ,.derrlSUbHbpt'on~).f~rA!Ap'a:reti,\avandrnuma! \a'Coperi.~~t:-undet-stau ,1'~ : . > - '~ a~*vite l'e '( i .;unde .. s'e~"ptegAte,teJtizicul~. adica ,~~legaru l';tlscat ,.,'. '-i ~ : ' ; : ' . ~t~butt.e- tnca lz it. ta rna ; ..n~fandul:jturtii .set.face .tm blatUul;ki .1 ~ ; i ~ ; .' :trieratul cer~alelot: '~c.uj~un'"tavalugrniare\de"piatrii ' rtras'~de cat. peste - .j , , I 'I f I . , r ~.'. ~ i.,' '" ;, . 1

/,:~;'''.:'~':'''';:'./~,'':'-:' '.i"~ ", l","'~" " ".:;". . - ..~~~ ..~. '\ .",~.~ ...~; ...I,'.,~' r " " ~ J. '. r 'i. (',I I: . . I. '. ,.~,~_ i.J'7lt . ~'l 'w ::1 . ~I. ~If . . . .

/ '" I.' '.-, . ! j;A'3" .,I"--.t. -'I . ~

.'"" I ..... 1


29/44

I- /"1- t".. pIV ~ ! , t \ ; , I ~i:... I ~~ .. '~ ~ 11" " " !. . J.~ - ' l t 1 . . r t'l r. I 1 ,.;..t It" I~I o J . . . r I.~~ . I,. . I , \I

" . ,~:;:/" '.. . ,t~ ate:Spi~~l~~J~m~lt~r c~ rti. 'e~t~fI p o . l " ' i . t , ~ > P J U ~ , . ,'e~~t:'~:Un,eorioarte;,L. t , p lto~eS9Jnt~e'c r~9g~le l.~r-qor tlp f. t,~~:de :~re.~~rca ,t ;~ ,~ l" f1 r .u t ,~e ., sArmai~~I~.~n capat, ,a~".:~ltr.tl1,:,pa~aLilaellal~,.~.~C\lungul :~~r~la(alearg~in ,A(agaV0r.1.e, ,calne.le,.' p~zl~onJl" ~re .d lnClQS" .al,.;cur{ul ~ al ~casei ,

0. po~o~ba; a acestor. .~,i.ezart.e' ",~{J;,1,u.marul::c,el. ,~.~;r~\e" -arborl~ ~ , p , Q l 1 1 , i, :)fructiferi C,tt~'etef;ppsedlt.:'~f;,De),~ .et lade';J' ele '. ;au a s p e c t u t) .u no r o ,a ze .'b~mijlocul; ',step~i"i~Aceasta'5l~e\k~~p1ic~,inu,Jnumai \ -prlnIublrea. d,e_;,natura"i,a":colg,I:1~,tilq;r,:"cj 'Lpdn: ':I."::5' ,1~'~din:):II\Instr~ctiu-'nlle.pentru jnf~intC}rea ,~~,adm.inistrarea:l.cJoloniilot~'r..u~e~~i~ I .undes e . spune : " , B e : n t , r u , ' apararea ' d e v i ] elil t.incepdii, ~ : t r e b u e . I ' tneon-[u ra te c ase le, : urile . .~i".curtUe,,;cu. to t -Ielul d~: -arbori: ' C e : - : i J cresc, fep ~d~ ",_ ! E ra de, datcria. .pr imarilor sit : ,~Negheze:'Ja~~xecutarea. d .' ' . . - f .. . l' , I,acestui or .In.' '.'. ,: / .,', ' ,'"1,,, "' '~"" "P ;),,:i . ',.," '::: ;. '. .Relativ .la proprietatea tunclara .a acestel .provineil , s'a _ le -gifer~t 'jnaiintai.~ la 3 .~p,r~ne":l,&8~,~~\,~po~,la 10 'Mflrtie '1884.Rom ania .a desfiintat dijma.:.pblnu1ta tl~ ;~~u rc l., e era nd plata inb an i, p en tru cei d in ta i 5 'a ni' 'c a.te '" .2.le l de' 1 ha., lar pentru u r-matoril 15 ani cate 3 let Piecare famllle' a fosflrnproprietAritli,dandu -i-se ~el pu tln lO: ,ha ';" 'Unii j>t l te 'a 'u ' ;': lua ' - tn arenda pana Ia,100 ha, Dupa 25 sau 30 .ani devenia r p rcp rie taru l .~o,iei,. Cutimpul spcrindu-se popula t ia , conditiile"de,j'viata s'au' tnasprlt..Az~ cu ltu rae m al m u lt extensiv4."Tarahii ' : ' a u p lugu ri de fier dar, nu araadanc, nu.ing~~a pamantu! i r , nucunosc~ slstem u l schim -. bului plantelor de,," 'c~.ltqra, -ceeace e-foarteaim portaat tn agricul-tur'ti..',S~ cultiva: aproa ,pe . .exclusiv. : !graU',{~:porurt;lb,'~'~orzi,~ 'ovas,uneorl . ~i , fapitlL.,: . in .. .i: 'canepa~; 'mai r,ar'cartofL~~i .secara." .: ,,,\/ ...-Cresterea animalelore .mai tf1gdjita~'\Sertin icai::multi i fru-, n loi. :N ,u su nt rare.m ici . turmele-de' -cate , . 1 0 0 Q , . . , ; 2 0 Q O ' de-oi, Ase~menea vltei,. ramatori . 'i,' pasen, ' . Industria I,Iaptelui", ~f;fest. m u ltt lmp-inapoiata. Autorul~r.om'an;('Zaharia)Zeciu . tn t r'o . .lu crare n~m -"1e~sca .asupra.economlei. rurale din Dobrogeatn- secolulal . i,19;le~.\ ,it'incepu tu l celui de al 20 . ..ea , ' tJpad1a 'la - ,te ip z ig ,.;1 9 09" ,.p ag . 49l .-spune c . a . tn ;1905, inca .nusexlsta: dn, tDQbro'gea',, 'nici r,OI .,P1aina, .pentn; industrlalizarea laptelui-si abia. era.u~l17; putineluri , :iAstlzi, " "sunt ~u sutele i cu .mine. , Meri tu l fce ltmare~ l in .lac leas f4 .; ,p r iv in tl ,. rev lne .fe rne ilo r, ..care-austlut .face d i , n ( I , l a p t e . ~ , u J J . . , ,~zvorigesecat. dett . ., J \ . ~ I ..venl urI ' -l, r ~,I,i";.,.\ '.~ .;. JI"r' J'.) ~li'5 '.;~ ,.~:~'''' -I, .f- ;':~ , _ _ " .. ~ ~, .... 0' .' ;,,\ I .I~. ", . I ,~ j ',"

, , f:.;) ilndnstrlile nu ,s~n ,t,imbditlate -decat ,tn m asu ra .ce .sunt.tre-buincioase agricultutei': faurarie, pantofArie, pielarie ~r.dulghertein stil- mic . . Odlnloara. fem ela .tm b raca- p e ;~ .oti,i..at easel. ~staziapoape toil. se tm braca .cu haine.dela .ora;"Pretutindeni tnvingeIabrica. Hainele, .mai .ales pantalonii., barbatllor, ~se ;fac; din ,IAn!,: de .casa , -toarsa .i 'colorata-albastru , '.C aracteristlc '"ep tru .N em -toai c e e -s cu te cu l pe; care tl tree- de j p.~~:m~r 'pe, .su bsu oara, .in a.dandu~l ' blneIa capete, pentru. a1putea i p'urta 1 maL uo r. c op llu l.tn .brate, 0 fata, c.and -se marlta , trebue . ~ a \ .aiba).,,6-10 bucati,I " - I I . f'" I. ..,

, I

, .L '

;''.


30/44

, iI ' , .

.-45--,~ I

," ~\ "). Id e, 'acestea.. E le: ;sunVtnvarg~te,4i"I;inflo~ite~~i\astaz! '} ri1 .satele~ :D (jbrofJ'ene:\ T urcii ..nu -si 'b ale at.f de'lee: c:ap'~I~'li':adn1ihistraiia' l ~i viaja i n t e r i q a r a . a' \)" t 10' I,. " I' \',-.,.. '... " " i . . , . ' . , . .'S3'e r.~I~.>."~~I\~';'IJfl ~f:'.'J'd,tt'l/.i~r ,!~':':'. I~ .,' ~\,"'. ,,' .. .t.,1'. .; C u 'trecerea D obrogei in s H i } j A d J r ' e a 'rornaneasca ';'se'schrrtiba~'insa; ':~i:acfmjriistratia," c o n f o ' T t n regulamentului -pentru adminlstratia'interioara .a-comunelor ~ r i . t r a r e , .'in trodu s "i n i, 1884~'-Regulameritul '.contine dispozlji!" telativ-la; siguranlal. 'publica' ~i tndatorlrea ' ce-. .': " ,... ~ " ,)' " . , '..~ ., I , .',! '\;

., ~ \

t : : \ t " t. .. , .

" .:

~ . .

'.' f.' " ' \ ;" ., ' '\ , ,.1 ,


31/44

- 46-tatenilor de a straju i pe rand, relatlv la tnfrum usejarea com une-lor, dand in acest seop primariei dreptul de a fixa locul . i felulcladirilor, m ai departe relativ la transportu ri i angarale in in-teres public, Odata cu primaruI roman a disparut -sau eel P)J-tin s'a u redusesential drepturile i prerogativele prlmarulul german.Totus in unele com une d~U nuete inca insHtutia prirnarufufger-man (der Schulze) deosebit de eel rom an, recunoscu t oflcial,Dovada e i Procesu l verbal al com unitajl! cato lice din. Cara-m u rat dela 1 91 0, intitu la t "lm pu tern icire" i publicat in tntregim ede d. P. Traeger 1 . cit.pag. 157 i urm, Comuni tatea arata unpu ternic sim ] de solidarita te cand prevede nu num ai eJim inareadin sanu l ei a m em brilo r recalcitran tl, cii alte pedepse m ai. r. ve de .. em i x . . . i- de ._ _.o _.. _ .. . - b .' '.g _ a _._ ex. p ru , sa nu . se . ea unUl asem enea m em .ru nle). asune n lei ' p x - ant ". a rc in d o X . , .P't - , . . 1.1 . _ " m a . . In .e a . a.!?coala. biserica, v i ' a 1 a sufleteasca, moravuri !li, cblceluri-

Canelau p lecat colonistii germ ani in Rusia, e i aveau coalebine organizate din tim pu l lui Frederic eel M are. D ragostea de'scoala i de iu v ftta .tu ra au dus-o cu ei i in Rusia, Nicl 0 colo-nie nu S6 tntemeia fart!' ca sa aiha i 0 'coala."Dragostea aceasta de invatatu ra 'au ad u s-o eu ei i inDobrogea, D in tnsem narea lu i M alincowsky dela 1863 tim cainvfttatorul evangelic din Atmagea era plaUt ell cate : 2 rnasuri(1 rnasura = 10 ocale) de grau i ell eate 3 piastri de fiecarecop il ; cam to t asa era p latit icel d in Cataloi. Cand coloniileprosperau, ele i~i aduceau invatatori din Rusia, din A rdeal, din~vitera,. sau chiar din G erm ania. $ i acestia erau phltiti eupro-duse natu rale . A stfel Lou is Horn din A tm agea p rirn ia , pe langao Ieafa in numerar de 200 lei, ,i2 masu ri de, grau, 2 de car-tofi, 7 1 2 oca de unt, % oca de slan ina ~i pam a nt .p en tru samanatura.de5 masuri ~i3 earafuri . De altfel nefacandu-se regulat coala,'ce seinvaia iarna, se nita vara.In 1884 incepe tnvatamantul rom anesc, E l nu s'a introduspretu tlndenl la aceeas daHL In u rm a nouel legl, com unele niei numai puteau Intrejlne ~i 0 scoala nemteasca -deosebita, p e e Iangacea romaneasea de stat. C hiar cornune mari i. bogate, cum eCaramurat, au ram as ani intregi f a r a invatam ant germ an. In pa ..rohiile catolice preo tu l face f 1 f pe tnv~i1 a.tor. In cele protestantesunt invatatori speciali , Parohiile evangelice nu dau certificatde eonfirm are n im anu i, daca nu cerceteaza eel putin 2 anicoalanernteasca.Scoala ee se face e destul de primttiva, Nuse tnvatadecat pu tin cetit (scris i ortografia aproape de 1 0c), Isto rioared in biblie i ceva catehism . Din aceasta c,auza, cand vor sa scrieceva, ei contunda i Hterele,incat e greu sa descifrezi scrisulacestor tarani, aproape analfabeji. S ingu ra scoala , bine organi-


32/44

-47 -zata, datorita intre altele Iondatiei Sofia Luther.ve cea d in Con-stanta. A ici s'a dat i se dA atentla cuvenita studiu lu i lim beigerm ane. D in 246 ore pe s a p t a m a n a , 175 erau reservate stu d iu lu iacestei lim bi. In 1915/6 erau in total 207 elevi, dintre cari 7 dinGermania , 24 din Austro-Ungaria , 8 din Tu'rcia, < 4 din Bulgaria,1 Olandez, 1 2 din G recia, 124 din Romania i 27 Ulra cetatenierecunoscu ta, A ceasta scoala era subventlonata -i de "Reichschul-fonds" cu cate 4000 m arci, la r din. 1912 cu care 4200marci pe an .L ibertatea relig icasa a fost respectata ~i In tim pu l Tu rc ilo ri dupa aceea, 0 recunoaste ~i art.. 3 din Regularnentul de co-lonizare aI Turciei. Cornunitatlle evangelice depind de Consiliulb isericesc superior din B erlin . A cest consiliu a trlm is m ai Inta iuu n p reo t 1 a ] 858 in Atmagea ~i in filialele ei: Ciucurova, Ca-ta lo i, C ogealac, T ariverde ~i O rtachioi. Constanta atarna Jntalude G alati, pe urrna de Atmagea, P astor . evangelic propr iu arenum ai d in 1 892. D e Constan ta dep lnd : Cobad in , C ogeala, Fac-ria , M am uzlu l ? i Sarighiol; apo i statiuniJe,:' A lacap , H oroslar,V ille nou i i S ofu Iar. C on form Regulamentulul b isericesc din 1908,su nt parohii sau com unita ti b isericesti dep lin organizate ~i b i . . .serlci sau case de ru gaciu n i p rop ril ~i sim p le sta jlu ni de predica.Adm in istratia b lserice asca 0 are uncom ite t, in care su nt ca te 2reprezentantl d in fiecare localitate. T oate aceste organizatii suntsu bordonate Consillu lu i b isericesc su perior d in B erlin , care aredreptul s a revoce- pe pastor. Pilnd mul te si foarte risip ite acesteco lon ii, e le su n t g reu de 'adm lnistrat. Din aceasta p ricina seH itesc secte le , S vab ii erau p redispu si sp re sectarisrn tnca de.acasa , d in G erm ania . A ceasta p red ispozijie au pastra t-o ~i InDobrogea . D e aceea sun t aid ata t de frecvente confraternitatllerelig loase (B ruderschaften) al carer scop e aflarea adevaru lu ire lig los, M a i periculosi pen tru paceasi ord inea publica au fost~i sunt baptistii.: Cuibul lor e .Catalo i, unde astaz! su nt vreo200, pe langa alti 56 ev an gelic! ~i 60 aconfesionali sau "salbatici",cari 11U apartin nici unei contesiunl relig io ase , ,A dv en ti~ ti sa uSabatani sun t la Vine nou i tn Constanta i in S arlghiol, E i nu 'respecta nici sarbatorile m arl ca Pastile i Rusali l le .C olon iile cato lice au fost to tdeau na m al de ' timpuriu ~im ai bine tngrljite decat cele la lte . T u lcea ~i M alcoci aveau preotinca d in 1 847. Caramurat si C olilia tnca au p rirn it curand, S ubr eg imu l tu rcesc aceste parohii atarnau de ep iscopu l catolic d inN icopo le , D in . 1883 ele depind de arhlep lscop ia de . B ucu resti,B ise rici frumo ase ~i trainice sunt in Tu lcea; M alcoci, Cararnura t ,Coli l ia ~i Mangeapunar . 0 capela e i tn T echirghio l. La cato -lici sun t foarte active i congregati i le Mariane.

. lRelfgiosi cum sunt acesti coloni~tigermani, ei cltesc cum are aten jiu ne cuvantu l lu i D um nezeu care e Sfanta Scr iptura .I '


33/44

!'.:~.1 .A '

"'\, )I!

)'

",

,'I

-- 48 ~Lectu ra bib liei a irnprim at un earacter de seriozitate grava, derlgiditate chiar, credlnciosllor evangelici' mai cu seam a, .la carise constata i un spirit zelo tic . E i opresc dansu J, d isp retu esccantecele populate lurnesti pe care Ie num esc~trengare~ti saude strada (S chelm en- oder Gassenlieder), [ocu l inoeent de-a m in-gea tl considera necrestinesc, Nu admit nici ciocnirea de paharecu v in : "S a ai noroe I" N ici carcium e nu deschid. L ipsesc ~iso cie ta tile d istra ctiv e ~i cele sportive. In asem enea conditiu nlcrim inalitatea e disparenta , fireste.La cato1 ici e 0 concepjle m ai senlna si, ca u rm are, se ga~sese i m oravu ri m ai omenes t i , E i adm it dansu l care se face perand Ia casa. Iiecarei fete. Placaii inca vin pe rand cu arm onica~i canta, 'In u rm a civilizatiei. lnaintate, m ulte obiceiu ri popu lare .a udisparut ell to tu l din ' G errnania , dar se pastreaza inca fidel lata ran ii d in D obrogea. D e aceea ele merita toata atenjiu nea, caun patrim oniu popu lar vechlu . La C raciun , de exernp lu , in co-m uneIe germ ane catolice , fete tmbracate in alb Ies cu S f. Iosifi cu un rnagar (40i ba,e!i trav estiti astte l), i, in trand din casain casa, .aduc daruri copiilor. Cu ele vine i un B eelzebu t pentrua speria pe copiii rai. Acest obiceiu de a colinda Cll un m agare de orig ine din A lsacia . (Vezi : B runo S tehle, Volkstum lichePeste, S itten und G ebrau che im E lsass in Jahrbuch fur Geschichte,S prache und L iteratu r E lsass-Lothringens, 1 0, 21 8). In M angea-punar p runcu l Isu s, 1a Crac iun , e pu rtat de 0 feHta. insotfta dealta, care poarta un cap de bou ~i de unele care aduc coroanai sable -ln m ana '. ~ ,';ra nd in casa ele canta :

A lle Jahre w iederKommt das ChrtstusklndAuf d ie Erde nieder,Wo w ir K inder sind .

K ehrt m it seinem S egenEin in jedes Haus,Geht aid allen W egenMit u ns eln und aus.

In to tl an ii vinepruncul lsus[os pe parnant,unde suntem noi, coplii.Intr~ in fiecare casacu blnecu van tarea sa ,merge pe toate calle .~i n e tn so te ste ,In tra , tn tra ,evlaviosule crestlnDum nezeu p lln de m iH is a ne m an tu le de rau ,

Dela prea iubi tu l l sussteaua se va ridicahi tine , p reacu ra ta Iec loara ,

Tret' rein, tret' reinDu frommer ChristG ott vo lle r G nadeVon dern Obel sage.Von dem llebsten [esuletnDer S tern w ird sich hebenZu dir Ju ng fra u. re in .

Dupa cantare In treaba pruncu l Isu s, daca cop iii d in casaascu lta de parin ti, apoi le da daru ri. La esirea din casa se canta :t


34/44

Jetzt legen wir aile die Handeaufs Blatt-Und sagen euch alle eine schon'gute Nacht.0 Jesu tein su ss, [esu teln su ss-Gelobt sei Jesus Chrlstus, .

~49 --.Acum punem totl mantle pe foaie$i v a u ram tu tu rora 0 f rumoasanoapte buna0, dulce Isuse, 0, dulce lsuse,Laudat fie Isus Hristos.

Anu l nou e sarbatorit de fUicai cu un colind ~i u rarl debine, apoi cu tm puscatu ri i su nete de treascu rl. F iind oprite Intim pu l din u rrna tm pu scatu rile , se pocneste din biciu , In Alsacia~inca se colinda i se ureaza la tel. Prin aceste pocnete i trn-.puscaturl se crede ca e alu ngat necu ratu l din sat.In parohiile catolice din Joia ~i pana in Sarnbata mareinainte de Pasti am utesc toate clopotele:.N ach M itten der heiligen W oche.Zlehen alle Glocken nach Rom ,Vom G lock le in der W aldkapelle.Bls zur Rlesenglocke lm Dom.

La mij locul sapt~mAni i sfintePteaca toate clopotele la Roma ,Dela clopotelu l capelel d in padu re. P an ii Ia clopotu l uria~ a l c ate dra le l.In acest ti mp sacru , signaIu J se d a ell 0 scftrtaitoare. InVinerla mare , in aceleasl parohii catolice doi flAcal tnarmajl,tnsoti]! de un conducator, tin paza rnorm antu lu i .D om nu lu i, iar.la R u sa lii planteaza arm indeni (M albau rn) ~i danseaza veseli,La cununie, p rie tenii m irelu i cAnta . in C aram urat ~i_ Man-.geapunar aceasta oratle de nunta:

Schenes Schatzleln, schenes. S chatz le in ,.E i, w as hort m an von dir?lc h hab gehort, du willst helraten,.Ach wie schwer fallt das m lr, .Helraten, helraten,Ist gar ein hartes Band.Kein M ensch ist au f E rda"Der es auflosen kann,

,Au flo se n, a u fle se n,.Kann es G ott nu r alleln ,. D en nehm en w lr zum Zeugen ,.Dass er Helfer soli sein.Rate Apfe l sind sauer ,G elbe B eeren sind su ss, .Und lch hab' dich geliebet,Das weisst du gewtss,

'Oeliebet, geltebet,'Was hab' -ich davon?.Mein Herz lst betrUbet.Das hab' ich zum LohnAnalele Dobrogel.

Frumoasa cony J ' r a , frumoasa w, com oara,Ce se aude despre tine?Am auzlt, etl vrei s a te c~sAtore~tiJ0, ce greu iml cade ..Ca sa to rta , c as ato rlaE 0 legatura aspra,Nu e nicl unom p am a ntea nS! 0 poata desfaee.. .. sa 0 destaca, s~ 0 desfacaN u poate decat singu r D u rnnezeu ,Pe care tl luam de -m~rturleCa s a ' ne fie ajutor.M erele rosll su nt acre,Boabele galbene sunt dulclS i e~.te-a~ iublt, .0, ~tll tu bine,

Iu blre, iu bire ,Ce-am profitat ?Inima mi-e turbure,Aceas ta mt-e rasplata,4


35/44

- 50-'Wenn ich und m ein S cha tzele inVon einandergehen m ussen ,S o m ussen zw ei bart.e Stein 'W asser lassen Illesen .

.D ort steht er am Berge ,S chau t trau rig zu ru ck ,E l, was hat er gelassenD as lrd lsche G lU ck

Daca eu , i comoara meaTrebue s a ne despar t im,Atune! doua pietre asp reTrebue s a tzvorasca ap ii ..A co lo stc l pe m unteSe ulta trist In ap ol,EI, ~J-a parasitFeric irea sa p am anteasca ..

Dupa aceasta oratie de nunta u rm eaza cateva detunaturfde pucii, in toc.m ai ca la anal nou ,In parohiile evangelice inv itatia la nunta 0 face un conacar(Hochzei tsbi t ter) , trnpodobit cu panglici pestrite ~i eu un batin frum usetat to t asa. E l lncepe asa : -Ic h k omme hereingeschrltten,Hatt ' Ich ein P ferd , k am ich geritten . Eu vin mergand pe jos,De . .a~ avea cal, a~ veni calare,

- r. Domnisoare le de onoare (die Brau tmade l s ) poarta coroane-de, flo ri p e cap , iar p e spate num eroase pangllc l. C avalerii de ..onoare (die B rau tju ngen ) au fieri i pang lic i la palarie,M om entu l eel m ai d ram atic aI cu nu n iei este cand marnasau nanasa m iresei ii ia coroana de flo ri de pe cap , sirnbolul.virginitatii. Atunci in treag a a sisten ta canta u rm ato ru l can tec de-desparjire de parinjl i de fetie:S 'ist m ir au f der W elt n ichts lieberA ls m eln S tlibchen w o Ich bin .Denn es wohnt ihm gegenuberE lne 50 schon e N a chbarln ,-Spielet auf , ihr Musikan ten ,Splelet au f ein L ied so 1aut,Denn ieh seh ' vo r A u gen stehenEine 50 schone , zarte B rau t.U nd der Brautigam steht d anebenUnd ist m it go ldenem B and geziertU nd dem V ater w ar's e ln L ebenW eU er so schon war ausstolzlert.Und die Mut t e r tut slch kranken,Kranken tut sie sich so sehr,W eil sle das K ind so schwer erzogen ,Z art an ihrer H erzensbru st.Und

coloniile germane din dobrogea

Documents

e i astaz i

tniloritoare i

vaslu i

e i au ven

e i au ratacit

e i sau asezat

t ara romaneasca i

n esig uran te i