SINTEZE DREPT CIVIL PARTEA GENERALA

I. PRINCIPIILE DREPTULUI CIVIL

CLASIFICARE:

1. PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI ROMAN

2. PRINCIPII GENERALE ALE DREPTULUI CIVIL

A) PRINCIPIUL PROPRIETĂȚII – ART. 44, 136 CONSTITUTIE, 555 C. CIV

B) PRINCIPIUL EGALITATII IN FATA LEGII CIVILE C) PRINCIPIUL IMBINARII INTERESELOR INDIVIDUALE CU CELE GENERALE

D) PRINCIPIUL OCROTIRII DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE E) PRINCIPIUL BUNEI CREDINTE

3. PRINCIPII ALE INSTITUTIILOR DE DREPT CIVIL

II. NORMELE DE DREPT CIVIL

A. IZVOARELE

1. IZOARE MATERIALE – CONDITIILE MATERIALE DE EXISTENTA CARE GENEREAZA NORMELE

DR. CIVIL

2. IZVOARE FORMALE – NORMELE DE DREPT CIVIL

1. IZVOARELE MATERIALE

A) LEGEA

B) UZANTELE

C) PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI

D) INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

E) CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

F) JURISPRUDENTA CURTII DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE

G) JURISPRUDENTA CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

PRECIZARI:

1. JURISPRUDENTA NU ESTE IZVOR DE DREPT

2. DECIZIILE CURTII CONSTITUTIONALE SUNT GENERAL OBLIGATORII SI PRODUC EFECTE NUMAI

PENTRU VIITOR – ART. 147 (4) CONSTITUTIE, ART. 31 (1) L. 47/1992 PRIVIND ORGANIZAREA

SI FUNCTIONAREA CURTII CONSTITUTIONALE

III. CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE

1. DUPA CRITERIUL CONDUITEI PRESCRISE:

A) DISPOZITIVE

I. SUPLETIVE

II. PERMISIVE

B) IMPERATIVE

I. ONERATIVE

II. PROHIBITIVE

2. DUPA CRITERIUL FINALITATII TEXTULUI LEGAL ( AL INTERESULUI OCROTIT)

A) NORME DE ORDINE PUBLICA

B) NORME DE ORDINE PRIVATA

3. DUPA INTINDEREA CAMPULUI DE APLICARE:

A) NORME JURIDICE GENERALE – SE APLICA CAND O DISPOZTIE LEGALA NU PREVEDE

ALTFEL

B) NORME JURIDICE SPECIALE – SE APLICA NUMAI IN CAZURILE PREVAZUTE EXPRES DE

LEGE

PRINCIPII:

I. N ORMA SPECIALA DEROGA DE LA NORMA GENERALA ( SPECIALIA GENERALIBUS DEROGANT)

II. NORMA SPECIALA SE APLICA PRIORITAR NORMEI GENERALE SI ATUNCI CAND ACEASTA ESTE MAI

VECHE

III. MORMA SPECIALA NU POATE FI ABROGATA DECAT EXPRES SI DIRECT PRINTR-O NORMA GENERALA

(GENERALIA SPECIALIBUS NON DEROGANT)

IV. NORMA SPECIALA ESTE DE STRICTA APLICARE SI INTERPRETARE – ART. 10 C. CIV.

IV. INTERPRETAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL

INTERPRETAREA REPREZINTA OPERATIUNEA DE STABILIRE A CONTINUTULUI SI A SENSULUI NORMELOR JURIDICE.

1. IN FUNCTIE DE ORGANUL SAU PERSOANA DE LA CARE PROVINE

A) OFICIALA – PROVINE DE LA ORGANUL CARE A EMIS NORMA – EFECTE EX TUNC

B) JURISDICTIONALA

PRODUCE FECTE RELATIVE – ART. 9 ALIN. (3), INSA POATE PRODUCE SI EFECTE GENERALE:

I. RECURSUL IN INTERESUL LEGII

II. DECIZIILE PRONUNTATE DE CURTEA CONSTITUTIONALA

III. HOTARARILE DE ANULARE A ACTELOR NORMATIVE IN BAZA LEGII 554/2004C) DOCTRINARA

2. IN FUNCTIE DE REZULTATU INTERPRETARII

A) INTERPRETARE EXTENSIVA

B) INTERPRETARE RESTRICTIVA

3. IN FUNCTIE DE PROCEDEUL FOLOSIT PENTRU STABILIREA SENSULUI NORMEI JURIDICE:

A) GRAMATICALA

B) SISTEMATICA

C) INSTORICO-TELEOLOGICA

D) INTERPRETAREA PRIN ANALOGIE

E) INTERPRETAREA LOGICA

E. INTEPRETAREA LOGICA:

I. ADAGII II. ARGUMENTE LOGICE

I. ADAGII : A) EXCEPTIO EST STRICTISSIMAE INTERPRETATIONIS ET APLICATIONIS B) UBI LEX NON DISTINGUIT NEC NOS DISTINGUERE DEBEMUS C) UBI CESSAT RATIO LEGIS, IBI CESSAT LEX

D) ACTUS INTERPRETANDUS EST POTIUS UT VALEAT QUAM UT PEREAT

II. ARGUMENTE : A) PER A CONTRARIO – QUI DICIT DE UNO, NEGAT DE ALTERO

B) A FORTIORI

C) REDUCTIO AD ABSURDUM

D) AD POPULUM – ACORDUL MAJORITATII

E) AD HOMINEM – CALITATILE PERSOANEI CARE A FORMULAT O OPINIE

F) AD INGRONANTIAM – IMPOSIBILITATAEA DE A DOVEDI CONTRARIUL

G) EX SILENTIO – DACA UN LUCRU NU A FOST NEGAT DE NIMENI EL ESTE AFIRMAT.

APLICAREA LEGII CIVILE IN TIMP

ART. 6. C. CIV.

PRINCIPII ALE APLICARII LEGII CIVILE IN TIMP:

1. NERETROACTIVITATEA LEGII CIVILE NOI

EX: RETROACTIVITATEA

2. PRINCIPIUL APLICARII IMEDIATE A LEGII CIVILE NOI

EX: ULTRAACTIVITATEA

1. PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII CIVILE. ART. 15. ALIN 2 CONSTITUTIE: LEGEA DISPUNE NUMAI PENTRU VIITOR CU EXCEPTIA LEGII PENALE SAU CONTRAVENTIONALE MAI FAVOARABILE. ART. 6 ALIN. (1) C. CIV. LEGEA CIVILA ESTE APLICABILA CAT TIMP EA ESTE IN VIGOARE. ACEASTA NU ARE PUTERE RETROACTIVA.

LEGE CIVILA SE APLICA NUMAI SITUATIILOR CARE SE IVESC IN PRACTICA DUPA INTREREA EI IN VIGOARE SI NU SITUATIILOR ANTERIOARE.

CRITERIUL NERETROACTIVITATII:

O LEGE AR FI RETROACTIVA DACA AR REGLEMENTA FAPTE CARE, INAINTE DE INTRAREA EI IN VIGOARE AU DAT NASTERE SAU AU MODIFICAT ORI STINS O SITUATIE JURIDICA, FIE EFECTE PE CARE ACEA SITUATIE JURIDICA LE-A PRODUS INAINTE DE ACEASI DATA.

1. FACTA PRAETERITA

FAPTELE CONSTITUTIVE, MODIFICATOARE SAU EXTICTIVE DE SITUATII JURIDICE, RELAIZATE IN INTREGIME INAINTE DE INTRAREA IN VIGOARE LA LEGII NOI, CAT SI EFECTELE PRODUSE DE ACEA SITUATIE INAINTE DE ACEST MOMENT. SE APLICA LEGEA NUMAI LEGEA VECHE IN VIGOARE LA DATA PRODUCERII FAPTELOR ORI EFECTELOR EI – IN SENS CONTRAR S-AR PRODUCE UN EFECT RETROACTIV

2. FACTA PENDENTIA

SITUATII JURIDICE IN CURS DE FORMARE, MODIFICARE SAU STINGERE LA DATA INTRAII EI IN VIGOARE

SE POATE APLICA LEGEA NOUA, SAU SE POATE OPTA PENTRU ULTRAACTIVITATEA LEGII VECHI

3. FACTA FUTURA SITUATII CARE SE VOR NASTE, MODIFICA SAU STINGE DUPA INTRAREA IN VIGOARE LA LEGII NOI PRECUM SI EFECTELE VIITOARE ALE SITUATIILOR JURIDICE TRECUTE IN PRIVINTA ACESTORA SE VA APLICA LEGEA NOUA, IN AFARA DE CAZUL IN CARE SE OPTEAZA PENTRU SUPRAVIETUIREA LEGII VECHI.

APLICAREA IMEDIATA LEGII CIVILE NOI SI ULTRAACTIVITATEA LEGII VECHI

DE INDATA CE AFOST ADOPTATA, LEGEA CIVILA NOUA SE APLICA TUTUROR SITUATIILOR IVITE DUPA INTRAREA EI IN VIGOARE, EXLUZAND APLICARE LEGII CIVLE VECHI.

ART. 6 ALIN (5) C. CIV.

DISPOZITIILE LEGII NOI SE APLICA TUTUROR ACTELOR SI FAPTELOR INCHEIATE SAU DUPA CAZ PRODUSE ORI SAVARSITE DUPA INTRAREA SA IN VIGOARE PRECUM SI SITUATIILOR JURIDICE NASCUTE DUPA INTRAREA SA IN VIGOARE.

ART. 6 ALIN (6)

DISPOZITIILE LEGII NOI SUNT DE ASEMNEA APLICABILE SI EFECTELOR VIITOARE ALE SITUATIILOR JURIDICE NASCUTE ANTERIOR INTRARII IN VIGOARE A ACESTEIA, DERIVATE DIN STAREA SI CAPACITATEA PERSOANELOR, CASATORIE, FILIATIE, ADPOTIE, OBLIGATIA LEGALA DE INTRETINERE, RAPORUTRILE DE PROPRIETATE, INCLUSIV REGIMUL GENERAL AL BUNURILOR, SI DIN RAPORTURILE DE VECINATATE, DACA ACESTE SITUATII JURIDICE SUBZISTA DUPA INTRAREA IN VIGOARE A LEGII NOI.

ULTRAACTIVITATEA LEGII VECHI

APLICAREA LA UNELE SITUATII JURIDICE DETERMINATE A LEGII CIVILE VECHI DESI A INTRAT IN VIGOARE O LEGE NOUA

ESTE JUSTIFICATA DE CELE MAI MULTE ORI DE NECESITATEA CA ANUMITE SITUATII JURIDICE PENDENTE SA RAMANA GUVERNATE DE LEGEA SUB INPERIUL CAREIA AU INCEPUT SA SE CONSTITUIE, SA SE MODIFICE ORI SA SE STINGA.

ART. 6 ALIN (2)

ACTELE SI FAPTELE INCHEIATE ORI DUPA CAZ SAVARSITE SAU PRODUSE INAINTE DE INTRAREA IN VIGOARE A LEGII NOI NU POT GENERA ALTE EFECTE JURIDICE DECAT CELE PREVAZUTE DE LEGEA IN VIGOARE LA DATA INCHEIERII SAU DUPA CAZ A SAVARSIRII LOR.

ESTE O APLICATIE A PRINCIPIULUI NERETROACTIVITATII, DAR SI O APLICATIE A PRINCIPIULUI ULTRAACTIVITATII PENTRU EFECTELE JURIDICE CE SE PRODUC DUPA INTRAREA IN VIGOARE LA LEGII NOI.

ART. 6 ALIN (3)

ACTELE JURIDICE NULE, ANULABILE SAU AFECTATE DE ALTE CAZUE DE INEFICACITATE LA DATA INTRARII IN VIGOARE A LEGII NOI SUNT SUPUSE DISPOZITIILOR LEGII VECHI, NEPUTAND FI CONSIDERATE VALABILE SAU EFICACE POTRIVIT DISPOZITIILOR LEGII NOI.

ART. 6 ALIN (4) PRESCIRPTIILE, DECADERILE, UZUCAPIUNILE INCEPUTE SI NEIMPLINITE LA DATA INTRARII IN VIGOARE A LEGII NOI SUNT IN INTREGIME SUPUSE DISPOZITIILOR LEGALE CARE LE-AU INSTITUIT.

APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU:

1. ASPECT INTERN

A. ACTELE NORMATIVE ADOPTATE DE AUTORITATILE SI INSTITUTIILE PUBLICE CENTRALE SE APLICA PE INTREG TERITORIUL TARII

B. ACTELE NORMATIVE ADOPTATE DE AUTORITATILE SI INSTITUTIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE SE APLICA NUMAI IN RAZA LOR DE COMPETENTA

2. ASPECT INTERNATIONAL

APLICAREA LEGII CIVILE ASUPRA PERSOANELOR:

DESTINATARII LEGII SUNT SUBIECTELE DE DREPT CIVIL.

1. NORME CU APLICABILITATE GENERALA 2. NORME CARE SE APLICA DOAR POERSOANELOR FIZICE

3. NORME CARE SE APLICA NUMAI PERSOANELOR JURIDICE.

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

DEFINITE :

RELATIA SOCIALA PATRIMONIALA SAU NEPATRIMONIALA, REGLEMENTATA DE NORMA DE DREPT CIVIL.

CARACTERE

1. SOCIAL

SE ADRESEAZA NUMAI CONDUITEI OAMENILOR CHIAR SI ATUNCI CAND ACEASTA CONDUITA ESTE IN LEGATURA CU UN BUN.

2. VOLITIONAL (IN ACTELE JURIDICE RAPORTUL ESTE DUBLU VOLITIONAL)I. PRIN VOINTA STATULUI – EDICTAREA NORMEI

II. PRIN VOINTA AUTORULUI ACTULUI JURIDIC

3. PARTILE AU POZITIA DE EGALITATE

STRUCTURA

1. CONTINUT – TOTALITATEA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR PARTILOR

2. OBIECT - CONDUITA PARTILOR – ACTIUNEA SAU INACTIUNEA LA CARE SUNT INDREPTATITE

3. PARTI – PERSOANE FIZICE SI JURIDICE

CLASIFICARE:

1. RAPORT JURIDIC ABSTRACT

A) SUBIECTE B) NORMA REGLEMENTATOARE

2. RAPORT JURIDIC CONCRET

A) SUBIECTE

B) NORMA REGLEMENTATOARE C) ACT SAU FAPT DE CARE LEGEA STABILESTE NASTEREA UNUI RAPORT JURIDIC CIVIL

IZVOARELE RAPORTURILOR JUDIRICE

1. ACTE JURIDICE – MANIFESTARE DE VOINTA FACUTA CU INTENTIA DE A CONSTITUI, MODIFICA SAU STINGE UN RAPORT JURIDIC CONCRET

2. FAPTE JURIDICE A) FAPTE OMENESTI

I. COMISIVE

II. OMISIVE

B) FAPTE NATURALE – EVENIMENTE

2.1 FAPTE JURIDICE A) STRICTO SENSU – FARA INTENTIA DE A PRODUCE EFECTE JURIDICE

B) LATO SENSU – FAPTE OMENESTI SI EVENIMENTE

CLASIFICARE DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE

DEFINITIE :

DREPTUL SUBIECTIV CIVIL ESTE POSIBILITATEA SUBIECTULUI ACTIV, IN LIMITA NORMELOR JURIDICE CIVILE, DE A AVEA O ANUMITA CONDUITA, DE A PRETINDE SUBIECTULUI PASIV O CONDUITA CORESPUNZATOARE IAR IN CAZ DE NEVOIE DE A SOLICITA CONCURSUL FORTEI COERCITIVE A STATULUI

CLASIFICARE:

1. IN FUNCTIE DE MODUL CUM VA EXERCITA DREPTUL SAU

A. ABSOLUT – FARA CONCURSUL ALTEI PERSOANE

B. RELATIV – CU CONCURSUL ALTEI PERSOANE

2. IN FUNCITE DE NATURA CONTINUTULUI DREPTURILOR

A. PATRIMONIALE – EVALUABILE IN BANI

B. NEPATRIMONIALE – NEEVALUABILE IN BANI

A.1 DREPTURI DE CREANTA – (IUS AD PERSONAM)

DREPTUL IN TEMEIUL CARUIA SUBIECTUL ACTIV NUMIT CREDITOR POATE SA CEARA SUBIECTULUI PASIV NUMIT DEBITOR SA DEA SA FACA SAU SA NU FACA CEVA SUB SACNCTIUNEA CONSTRANGERII DE CATRE STAT.

A.2 DREPTURI REALE (IUS IN RE)

3. IN FUNCTIE DE CORELATIA DINTRE DREPTURI

A. PRINCIPALE I. REALE

II. DE CREANTA

B. ACCESORII

I. REALE

II. DE CREANTA

-ACCESORIUM SEGUITUR PRINCIPALE-

4. DREPTURILE REALE PRINCIPALE

A. DREPTUL DE PROPRIETATE

I. PUBLICA

II. PRIVATA

B. DEZMEMBRAMINTELE DREPTURILOR DE PROPRIETATE

I. SUPERFICIE

II. UZUFRUCT

III. UZ

IV. ABITATIE

V. SERVITUTE

C. DREPTUL DE ADMINISTRARE

D. DREPTUL DE CONCESIUNE

5. DREPTURI REALE ACCESORII: A. IPOTECA

B. GAJ

C. PRIVILEGII

D. RETENTIE

TOATE DREPTURILE REALE ACCESORII PRESUPUN UN DREPT DE CREANTA

6. DREPTURI DRE CREANTA ACCESORII: - DREPTUL DE A PRETINDE ARVUNA

- DREPTUL DE A PRETINDE DOBANDA AFERENTA CREANTEI PRINCIPALE

- CLAUZA PENALA

- FIDEJUSIUNEA

7. IN RAPORT DE GRADUL DE CERTITUDINE

A. DREPTURI CIVILE PURE SI SIMPLE

B. DREPTURI CIVILE AFECTATE DE MODALITATI

ABUZUL DE DREPT:

CONDITII:

ELEMENT SUBIECTIV

1. EXERCITAREA DREPTURILOR CU REA CREDINTA

ELEMENT OBIECTIV:

2. EXERCITAREA DREPTULUI IN LIMITELE SALE EXTERNE

3. DETURNAREA DE LA SCOPUL PENTRU CARE A FOST RECUNOSCUT DE LEGE, IN SCOPUL DE VATAMA SAU PAGUBI PE ALTUL SAU INTR-UN MOD EXCESIV SI NEREZONABIL.

CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

DEFINITIE: LEGATURA DE DREPT IN VIRTUTEA CAREIA DEBITORUL ESTE TINUT SA PROCURE O

PRESTATIE CREDITORULUI IAR ACESTA ARE DREPTUL SA OBTINA PRESTATIA DATORATA.

CLASIFICARE:

1. DUPA FELUL LOR

A. A DA B. A FACE

C. A NU FACE

2. POZITIVE

3. NEGATIVE

1. A DE REZULTAT

2. DE MIJLOACE

1. OBLIGATII OBISNUITE – INCUBA DEBITORULUI FATA DE CARE S-A NASCUT

2. OBLIGATII SCRIPTAE IN REM – OPOZABILA TERTILOR (LOCATIUNE) 3. OBLIGATII PROPTER REM (REALE) – SE TRANSMIT ODATA CU BUNUL

1. PERFECTE – SE BUCURA DE SANCTIUNE CIVILA

2. IMPERFECTE (NATURALE) – NU SE BUCURA DE CONSTRANGEREA STATULUI

DUPA IZVORUL LOR

1. NASCUTE DIN ACTE JURIDICE UNILATERALE

2. NASCUTE DIN CONTRACTE

3. NASCUTE DIN FAPTE ILICITE CAUZATOARE DE PREJUDICII

4. NASCUTE DIN GESTIUNEA DE AFACERI

5. NASCUTE DIN PLATA NEDATORATA

6. NASCUTE DIN IMBOGATIREA FARA JUSTA CAUZA

1. OBLIGATII SIMPLE 2. OBLIGATII COMPLEXE

I. AFECTATE DE MODALITATI ( CU TERMEN, CONDITIONALE) II. CU PLURALITATE DE PARTI (DIVIZIBILE, SOLIDARE, IDIVIZIBILE)

III. CU PLURALITATE DE OBIECTE (ALTERNATIVE, FACULTATIVE)

DUPA CUM POT FI SAU NU EXPRIMATE IN BANI

1. PATRIMONIALE (PECUNIARE)2. NEPATRIMONIALE

OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC

PRIN OBIECT AL RAPORTULUI JURIDIC VIL INTELEGEM COINDUITA PARTILOR ADICA ACTIUNEA SAU INACTIUNEA LA CARE ESTE INDRITUIT SUBIECTUL ACTIV SI DE CARE ESTE TINUT SUBIECTUL PASIV.

IN RELATIILE PATRIMONIALE CODUITA PARTILOR SE REFERA ADESEA LA LUCRURI. ELE NU POT INTRA IN STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC CVIL TINAND CONT DE CARACTERUL SOCIAL AL ACTESTUIA.

BUNURILE SUN CONSIDERATE OBIECT DERIVAT AL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

ART. 535 C. CIV – SUNT BUNURI LUCRIRILE CORPORALE SAU NECORPORALE CARE CONSTITUIE OBIECTUL UNUI DREPT PATRIMONIAL

CLASIFICAREA BUNURILOR

IN FUNCTIE DE NATURA BUNURILOR SI CALIFICAREA DATA DE LEGE

1. IMOBILE

A. PRIN MATURA LOR

537 C. CIV – TERENURILE IZVOARELE SI CURSURILE DE APA, PLANTATIILE PRINSE IN RADACINI, CONSTRUCTIILE SI ALTE LUCRARI FIXATE IN PAMANT CU CARACTER PERMANENT, PLATFORME SI ALTE INSTALATII DE EXPLOATARE A RESURSELOR SUBMARINE SITUATE PE PLATOUL CONTINENTAL, PRECUM SI TOT CEEA CE, IN MOD NATURAL SAU ARTIFICIAL ESTE INCORPORAT IN ACESTEA CU CARACTER PERMANENT.

B. PRIN DESTINATIE

538 (1) C. CIV – RAMAN BUNURI IMOBILE MATERIALEL SEPARATE IN MOD PROVIZORIU DE UN IMOBIL, PENTRU A FI DIN NOU INTREBUINTATE ATATA TIMP CAT SUNT PATRASTE IN ACCEASI FORMA, PRECUT SI PARITLE INTEGRATE ALE UNUI IMOBIL CARE SUNT TEMPORAR DETASATE DE ACESTA, DACA SUNT DESTINA SPRE A FI REINTEGRATE.

MATERIALELE ADUSE IN LOCUL CELOR VECHI DEVIN BUNURI IMOBILE DIN MOMENTUL IN CARE AU DOBANDIT ACEASTA DESTINATIE.

C. PRIN DETERMINAREA LEGII

DREPTURILE REALE IMOBILIARE PRECUM SI ACTIUNILE IN JUSTITIE CARE AU CA SCOP VALORIFICAREA UNUI DREPT REAL ASUPRA UNUI LUCRU.

DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI LUCRU IMOBIL NU ESTE UN BUN IMOBIL PRIN DETERMINAREA LEGII CI UN BUN IMOBIL PRIN NATURA LUI DEOARECE DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE INCORPORAT SI MATERIALIZAT IN OBIECTUL SAU DECI SE CONFUNDA CU LUCRUL DE IL FORMEAZA.

2. BUNURI MOBILE

A) PRIN NATURA LOR

ART. 539 C. CIV

(1) SUNT BUNURI PRIN NATURA LOR ACELE BUNURI PE CARE LEGEA NU LE CONSIDERA IMOBILE

(2) SUNT BUNURI MOBILE SI UNDELE ELECTROMAGNETICE SAU ASIMILATE ACESTORA PRECUM SI ORICE FEL DE PRODUSE CAPTATE SI TRANSMISE IN CONDITIILE LEGII, DE ORICE PERSOANA SI PUSE IN SERVICIUL SAU INDIFERENT DE NATURA IMOBILIARA SAU MOBILIARA A SURSEI ACESTORA.

B) PRIN ANTICIPATIE

ART. 540 C. CIV.

(1) BOGATIILE DE ORICE NATURA ALE SOLULUI SI SUBSOLULUI, FRUCTELE NECULESE INCA, PLANTATIILE SI CONSTRUCTIILE INCORPORATE IN SOL DEVIN BUNURI MOBILE PRIN ANTICIPATIE ATUNCI CAND PRIN VOINTA PARTILOR SUNT PRIVITE IN NATURA LOR INDIVIDULA IN VEDEREA DETASARII LOR.

(2) PENTRU OPOZABILITATE ESTE NECESARA NOTAREA IN CARTEA FUNCIARA.

C) BUNURI MOBILE PRIN DETERMINAREA LEGII

DREPTURILE REALE ASUPRA UNUI LUCRU MOBIL, TOATE DREPTURILE DE CREANTA, DREPTURILE INTELECTUALE, ACTIUNILE IN JUSTITIE REFERITOARE LA UN DREPT MOBILIAR.

”MOBILIS ESTE ACTIO QUE TENDIT AD QUID MOBILE, IMMOBILE QUE TENDIT A QUID IMMOBILE„

DUPA REGIMUL CIRCULATIEI LOR JURIDICE

1. BUNURI AFLATE IN CIRCUITUL CIVIL – REGULA 2. BUNURI SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL – EXCEPTIA

BUNURILE SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL NU POT FORMA OBIECTUL PRESTATIEI UNUI ACT JURIDIC.

EX: LUCRURI COMUNE –RES COMMUNIS – AERUL, RAZELE SOARELUI, APA MARII. = ELE NU APARTIN NIMANUI SI AL CAROR UZ ESTE COMUN TUTUROR, IN CONDITIILE SI LIMITELE PREVAZUTE DE LEGE.

DUPA CUM POT FI INLOCUITE UNELE CU ALTELE IN EXECUTAREA OBLIGATIILOR CIVILE

1. BUNURI FUNGIBILE

DETERMINABILE DUPA NUMAR, MASURA SAU GREUTATE SI POT FI INLOCUITE UNELE PRIN ALTELE IN EXECUTAREA OBLIGATIILOR

2. BUNURI NEFUNGIBILE

NU POT FI INLOCUITE CU ALTELE IN EXECUTAREA OBLIGATIILOR ASTFEL CA DEBITORUL NU ESTE ELIBERAT DECAT PRIN PREDAREA BUNURI DATORAT.

CARACTERUL FUNGIBIL ESTE DAT DE :

1. NATURA BUNULUI

2. VOINTA PARTILOR

DUPA CRITERIUL INDIVIDUALIZARII LOR

1. BUNURI INDIVIDUAL DETERMINATE – RES CERTA

SUNT DETERMINATE PRIN INSUSIRI PROPRII

2. BUNURI DETERMINATE GENERIC – RES GENERA

SE INDIVIDUALIZEAZA PRIN INSUSIRILE SPECIEI SAU CATEGORIEI DIN CARE FAC PARTE, INDIVIDUALIZAREA LOR SE REALIZAEAZA CU INDICAREA NUMARULUI GREUTATII, MASURII ETC.

BUNURILE DETERMINATE GENERIC SUN BUNURI FUNGIBILE

BUNURILE INDIVIDUAL DETERMINATE SUNT BUNURI NEFUNGIBILE.

IN CAZUL BUNURILOR INDIVIDUAL DETERMINATE PROPRIETATEA SE TRANSFERA (SE CONSTITUIE DREPTUL REAL) IN MOMENTUL ACORDULUI DE VOINTA AL PARTILOR CHIAR DACA BUNUL NU A FOST PREDAT.

IN CAZUL BUNURILOR DETERMINATE GENERIC PROPRIETATEA SE TRANSFERA IN MOMENTUL PREDARII, NUMARARII, CANTARIRII, ETC, ADICA IN MOMENTUL INDIVIDUALIZARII LOR.

EXCEPTIE: VANZAREA IN BLOC – TRANSFERUL ARE LOC IN MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI.

LOCUL DE EXECUTARE:

1. BUN NEFUNGIBIL – LOCUL UNDE SE AFLA BUNUL IN MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI – PLATA PORTABILA

2. BUN FUNGIBIL – LA DOMICILIUL SAU SEDIUL DEBITORULUI DIN MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI – PLATA CHERABILA

DUPA CUM FOLOSIREA BUNURILOR IMPLICA SAU NU CONSUMAREA SUBSTANTEI SAU INSTRAINAREA

1. BUNURI CONSUMPTIBILE

2. BUNURI NECONSUMPTIBILE

UZUFRUCTUL ASUPRA UNUI BUN CONSUMPTIBIL ESTE DENUMIT CVASIUZUFRUCT DEOARECE OBLIGATIA UZUFRCUTARULUI NU MAI ESTE ACEEA DE A CONSERVA SUBSTANTA BUNULUI CI DE A RESTUITI BUNURI DE ACEEASI CANTITATE CALITATE SI VALOARE CU CELE PRIMITE SAU CONTRAVALOAREA LOR LA DATA STINGERII UZUFRUCTULUI, LA ALEGEREA PROPRIETARULUI.

DUPA CUM SUNT PRODUCATOARE SAU NU DE ALTE BUNURI:

1. BUNURI FRUGIFERE

2. BUNURI NEFRUGIFERE

FRUCTE:

1. NATURALE – PRODUSE PERIODICE SI DIRECTE ALE UNUI BUN FARA INTERVENTIA OMULUI

2. INDUSTRIALE – PRODUSE PERIODICE SI DIRECTE ALE UNUI BUN CU INTERVENTIA OMULUI

3. CIVILE – REZULTATE DIN FOLOSIREA BUNULUI DE CATRE ALTE PERSOANE IN VIRTUTEA UNUI ACT JURIDIC.

PRODUCTELE SUNT PRODUSE OBTINUTE DINTR-UN BUN CU CONSUMAREA SAU DIMINUAREA SUBSTANTEI ACESTUIA.

DUPA MODUL LOR DE PERCEPERE

1. BUNURI COPORALE

2. BUNURI INCORPORALE

A. DREPTURILE REALE ALTELE DECAT DREPTUL DE PROPRIETATE

B. PROPRIETATILE INCORPORALE – DREPTURI DE PROPRIETATE INTELECTUALA

C. TITLURILE DE VALOARE

D. DREPTURILE DE CREANTA

DUPA CUM POT FI SAU NU IMPARTILE FARA SA ISI SCHIMBE DESTINATIA

1. BUNURI DIVIZIBILE 2. BUNURI INDIVIZIBILE

PRIN ACT JURIDIC UN BUN DIVIZIBIL PRIN NATURA LUI POATE FI CONSIDERAT INDIVIZIBIL

IN FUNCTIE DE CORELATIA DINTRE ELE:

1. BUNURI PRINCIPALE

2. BUNURI ACCESORII

ACCESORIUM SEQUITUR PRINCIPALE

CARACTERUL ACCESORIU NU DERIVA ATAT DIN INSUSIRILE FIZICE ALE BUNULUI CAT MAI ALES DIN VOINTA OMULUI, PROPRIETARUL CELOR DOUA STABILIND DESTINATIA COMUNA A ACESTORA.

BUNURI CE APARTIN STATULUI SI UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

1 BUNURI DIN DOMENIUL PUBLIC

CRITERII DE STABILIRE: LEGEA, AFECTATIUNEA BUNULUI LA UZUL PUBLIC

2 BUNURI DIN DOMENIUL PRIVAT

DUPA POSBILITATEA EXECUTARII SILITE

1. BUNURI SESIZABILE (URMARIBILE)2. BUNURI INSESIZABILE

DUPA APARTENENTA LOR:

1. BUNURI COMUNE SOTILOR

2. BUNURI PROPRII A. BUNURI DE UZ PERSONAL

B. DESTINATE EXERCITARII PROFESIEI

C. DREPTRI DE PROPRIETATE INTELECTUALA

D. BUNURI CU TITLU DE PREMIU SAU RECOMPENSA, MANUSCRISE, SCHITE, PROIECTE ARTISTICE, INVETII,

E. INDEMNIZATIA DE ASIGURARE SI DESPAGUBIRE PENTRU ORICE PREJUDICIU MATERIAL SAU MORAL ADUS UNUIA DINTRE SOTI,

F. SUMELE SAU ALTE VALORI CE INLOCUIESC UN BUN PROPRIU SI BUNUL DOBANDIT IN SCHIMBUL ACESTORA

G. FRUCTELE BUNURILOR PROPRII.

PLURALITATEA SUBIECTELOR

1. IN CAZUL DREPTURILOR REALE A. PROPRIETATE EXCLUSIVA

B. PROPRIETATE COMUNA I. PE COTE PARTI

II. IN DEVALMASIE

2. PLURALITATEA SUBIECTELOR IN CADRUL RAPORTURILOR DE CREANTA

A. PLURALITATE ACTIVA

B. PLURALITATE PASIVA

C. PLURALITATE MIXTA

FORME:

1. OBLIGATII DIVIZIBILE (CONJUNCTA) A. ACTIVA

PRIMUS + SECUNDUS -----IMPRUMUT---- TERTIUS 1000 LEI

PRIMIUS = 500, SECUNDUS =500

B. PASIVA

PRIMUS ----IMPRUMUT-----SECUNDUS SI TERTIUS 1200 LEI

SECUNDUS – 600, TERTIUS 600 = PRIMUS

C. MIXTA

PRIMUS SI SECUNDUS -----IMPRUMUT ---- TERTIUS SI QUARTUS 2000

PRIMUS =1000 LEI, SECUNDUS 1000 LEI

TERTIUS = 500 PRIMUS, 500 SECUNDUS

QUARTUS= 500 PRIMUS 500 SECUNDUS

RAPORT CU MAI MULTI CREDITORI SAU DEBITORI INTRE CARE CREANTA SAU DATORIA ESTE DIVIZIBILA. TOTI SUNT OBLIGATI FARA DE CREDITORI LA ACEEASI PRESTATIE DAR

FIECARE ESTE CONSTRANS IN LIMITA PARTII SALE DIN DATORIE. CREDITORII NU POT CERE DE LA DEBITORUL COMUN DECAT EXECUTAREA PARTII SALE DIN CREANTA.

DIVIZIBILITATEA ESTE REGULA, EA NU TREBUIE PREVAZUTA EXPRES CI SE SUBINTELEGE.

2. OBLIGATII SOLIDARE

A. SOLIDARITATE ACTIVA

POSIBILITATEA FIECARUI CREDITOR DE A CERE DE LA DEBITOR PLATA INTREGII CREANTE

PLATA FACUTA UNUI CREDITOR IL ELIBEREAZA FATA DE CEILALTI CREDITORI SOLIDARI. IAR CEL CARE A INCASAT CREANTA ESTE OBLIGAT SA O IMPARTA CU CEILALTI CREDITORI.

PRIMUS SI SECUNDUS - ----- IMPRUMUT --- TERTIUS 1000 LEI

PRIMUS POATE CERE 1000 SI ESTE ELIBERAT SI FATA DE SECUNDUS.

SOLIDARITATEA ACTIVA SE POATE NASTE NUMAI DIN ACT JURIDIC (CONVENTIE, TESTAMENT)

B. SOLIDARITATE PASIVA

POSIBILITATEA CREDITORULUI DE A CERE ORICARUIA DINTRE CODEBITORI EXECUTAREA INTEGRALA A PRESTATIEI CARE FORMEAZA OBIECTUL OBLIGATIEI.

PLATA FACUTA DE UN CODEBITOR SOLIDAR II ELIBEREAZA SI PE CEILALTI FATA DE CREDITOR SI ARE DREPTUL SA SE INDREPTE IMPOTRIVA CELORLALTI CODEBITORI PENTRU A PRETINDE CEEA CE A PLATIT PESTE PARTEA SA DE DATORIE. DATORIA CODEBITORILOR NU MAI ESTE SOLIDARA CI DIVIZIBILA.

PRIMUS, SECUNDUS, TERTIUS ----FAPTA ILICITA ----QUARTIUS = 3000 LEI

QUARTIUS POATE CERE 3000 LEI ORICARUI CODEBITOR

PRIMUS PLATESTE 3000 LEI ; POATE CERE 1000 DE LA SECUNDUS SI 1000 DE LA TERTIUS SI NU POATE CERE 2000 DE LA SECUNDUS SAU TERTIUS.

INSOLVABILITATEA LUI TERTIUS VA SI SUPORTATA DE SECUNDUS SI PRIMUS PROPORTIONAL CU PARTEA DE DATORIE CE REVINE FIECARUIA

PRIMUS ACHITA – 3000 LEI, POATE CERE LUI SECUNDUS

SOLIDARITATEA ACTIVA SE NASTE FIE DIN LEGE FIE DINTR-UN ACT JURIDIC

3. OBLIGATII INDIVIZIBILE

OBLIGATII CARE DATORITA VOINTEI EXPRESE A PARTILOR ORI NATURII OBIECTULUI OBLIGATIEI ESTE NESUSCEPTIBIL DE DIVIZARE MATERIALA SAU INTELECTUALA.

A. INDIVIZIBILITATE ACTIVA

PRIMUS, SECUNDUS -----PALTON----TERTIUS

B. INDIVIZIBILITATE PASIVA

ASEMENANARI INDIVIZIBILITATE SI SOLIDARITATE

DREPTUL CREDITORILOR DE A PRETINDE DE LA ORICARE DINTRE DEBITORI PLATA INTEGRALA, SAU DREPTUL DEBITORULUI DE A PLATI INTREAGA DATORIE ORICARUIA DINTRE CREDITORI

DEOSEBIRI IDIVIZIBILITATE SI SOLIDARITATE

IDIVIZIBILITATE – SE REFERA LA OBIECTUL OBLIGATIEI SOLIDARITATEA – SE REFERA LA SUBIECTELE OBLIGATIEI, SOLIDARITATEA NU POATE FI

DE NATURA OBLIGATIEI IZVOARE PROPRII : LEGEA PENTRU SOLIDARITATE, NATURA OBIECTULUI OBLIGATIEI IN

CAZUL INDIVIZIBILITATII

SOLIDARITATEA OPEREAZA NUMAI FATA DE CEI INTRE CARE S-A NASCUT – FATA DE SUCCESORI SE TRANSMITE DIVIZATA

INDIVIZIBILITATEA SE TRANSMITE SI SUCCESORILOR

PRIMUS----IMPRUMUT----SECUNDUS SI TERTIUS = 2000 LEI

SECUNDUS DECEDEAZA PANA LA SCADENTA - MOSTENITORI QUARTUS SI QUINTUS -1/2

1. OBLIGATIE SOLIDARA

PRIMUS POATE CERE DE LA TERTIUS INTREAGA SUMA SI DE LA SUCCESORII LUI TERTIUS POATE PRETINDE NUMAI ½ DIN CE DATORA AUTORUL LOR ADICA 500 FIECARE

2. OBLIGATIA INDIVIZIBILA

PRIMUS POATE CERE PLATA INTEGRAL DE LA TERTIUS, QUARTUS SAU QUINTUS

IN CAZUL INDIVIZIBILITATII PASIVE, DEBITORUL CHEMAT IN JUDECATA POATE CERE INTRODUCEREA IN CAUZA A CELORLALTI DEBITORI PENTRU A FI OBLIGATI IMPREUNA LA EXECUTAREA PRESTATIEI

IN CAZUL SOLIDARITATII PASIVE DEBITORUL CHEMAT IN JUDECATA POATE SA SOLICITE INTRODUCEREA IN CAUZA A CELORLALTI DEBITORI DOAR PENTRU A SE INTOARCE IMPOTRIVA LOR PENTRU PARTEA DATORATA DE FIECARE DINTRE EI.

SCHIMBAREA SUBEICTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL:

SE NASTE NUMAI IN CAZUL RAPORTURILOR JURIDICE PATRIMONIALE IN CAZUL RAPORTURILOR CU CE AU IN CONTINUT DREPTURI REALE SE PUNE

PROBLEMA SCHIMBARII DOAR SUBIECTULUI ACTIV.

1. RAPORTURI CU CONTINUT DE DREPTURI REALE – PRIN MODALITATILE DE TRANSMITERE A PROPRIETATII

2. RAPORTURI OBLIGATIONALE – DE CREANTA

A. SCHIMBAREA CREDITORULUI

I. CESIUNEA DE CREANTA

ART. 1566 C. CIV. CONVENTIA PRIN CARE CREDITORUL CEDENT TRANSMITE CESIONARULUI O CREANTA IMPOTRIVA UNUI TERT.

CREANTA RAMANE NESCHIMBATA, SE PASTREAZA NATURA EI, EVENTUALELE GARANTII CE O INSOTEAU.

CESIUNEA POATE FI FACUTA:

A. CU TITLU GRATUIT B. CU TITLU ONEROS

PARTI SUNT:

CESIONARUL SI CREDITORUL CEDENT. NU ESTE NECESAR ACORDUL DEBITORULUI CEDAT

OPOZABILITATEA CESIUNII:

NOTIFICAREA CESIUNII DE CREANTA CATRE DEBITORUL CEDAT,

ACCEPTAREA CESIUNII DE CREANTA DE CATRE DEBITORUL CEDAT PRINTR-UN INSCRIS CU DATA CERTA.

DOAR CREANTELE CESIBILE POT FI CESIONATE.

II. SUBROGATIA PERSONALA

SUBROGATIA IN DREPTURILE CREDITORULUI PRIN LATA CREANTEI ESTE O MODALITATE DE TRANSMITERE LEGALA SAU CONVENTIONALA A DREPTULUI DE CREANTA CATRE UN TERT CARE L-A PLATIT PE CREDITORUL INITIAL IN LOCUL DEBITORULUI.

SUBROGATIE PERSONALA:

1. LEGALA

A. CAND UN CREDITOR PLATESTE ALTUI CREDITOR CU RANG PREFERENTIAL

B. CAND UN DOBANDITOR AL BUNULUI PLATESTE PE TITULARUL CREANTEI INSOTITE DE O GARANTIE ASUPRA BUNULUI.

C. DACA O PERSOANA OBLIGATA LA PLATA DATORIEI CU ALTE PERSOAE FACE O PLATA

D. DACA MOSTENTIROUL PLATESTE DIN PATRIMONIUL SAU O DATORIA A SUCCESIUNII. 2. CONVENTIONALA

III. NOVATIA PRIN SCHIMBARE DE CREDITOR NOVATIA ESTE O CONVENTIE PRIN CARE PARTILE STING O OBLIGATIE

EXISTENTA SI O INLOCUIESC CU O NOUA OBLIGATIE. 1. OBIECTIVA – INTRE ACELEASI PARTI DAR CU SCHIMBAREA OBIECTULUI SI A CAUZEI

2. SUBIECTIVA – SE SCHIMBA CREDITORUL SAU DEBITORUL IN RAPORTUL OBLIGATIONAL. CREANTA VECHE SE STINGE SI SE TRANSFORMA INTR-O CREANTA NOUA

AVAND CA TITULAR NOUL CREDITOR. ( DESI OBLIGATIA VECHE SE STINGE , EFECTELE OBLIGATIEI VECHI NU INCETEAZA CI SE TRANSFORMA IN EFECTELE OBLIGATIEI NASCUTE PRIN NOVATIE.)

SCHIMBAREA SUBIECTULUI ACTIV POATE AVEA LOC PRIN SUCCESIUNE, FUZIUNE, DIVIZARE, TRANSFORMARE, POPRIRE, CESIUNEA CONTRACTULUI, STIPULATIE PENTRU ALTUL.

SCHIMBAREA SUBIECTULUI PASIV AL RAPORTULUI JURIDIC OBLIGATIONAL.

ACTUL JURIDIC

DEFINITIE:

MANIFESTARE DE VOINTA FACUTA CU INTENTIA DE A PRODUCE EFECTE JURIDICE ADICA DE A NASTE, MODIFICA SAU STINGE UN RAPORT JURIDIC CONCRET.

ACT JURIDIC:

1. OPERATIUNE JURIDICA – NEGOTIUN JURIS

2. SUPORT MATERIAL AL OPERATIUNII JURIDICE – INSTRUMENTUM PROBATIONIS

CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE.

1. DUPA NUMARUL PARTILOR A. ACTE JURIDCE UNILATERALE

I. SUPUSE COMUNICARII

II. NESUPUSE COMUNICARII

B. ACTE JURIDICE BILATERLA

C. ACTE JURIDICE PLURILATERALE

NU ESTE EGALITATE INTRE NOTIUNEA DE PARTE SI DE PERSOANA. O PARTE POATE FI FORMATA DIN MAI MULTE PERSOANE (COPROPRIETARII)

2. DUPA SCOPUL URMARIT LA INCHEIERA LOR A. ACTE JURIDICE CU TITLU ONEROS – FIECARE PARTE URMARESTE SA ISI PROCURE UN

AVANTAJ IN SCHIMBUL OBLIGATIILOR ASUMATE. I. COMUTATIVE

LA MIMENTUL INCHEIERII LOR EXISTENTA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR PARTILOR ESTE CERTA IAR INTINDEREA LOR ESTE DETERMINATA SAU DETERMINABILA

II. ALEEATORII

ACTE JURIDICE CU TITLU ONEROS CARE PRIN NATURA SAU VOINTA PARTILOR OFERA CEL PUTIN UNEIA DINTRE PARTI SANSA UNI CASTIG SI O EXPUNE TOTODATA LA RISCUL UNEI PIERDERI CE DEPIND DE UN EVENIMENT VIITOR SI INCERT

B. ACTE JURIDICE CU TITLU GRATUIT – UNA DINTRE PARTI URMARESTE SA PROCURE CELEILALTE PARTI UN BENEFICIU FARA O ABONTINE IN SCHIMB UN AVANTAJ

I. LIBERALITATI

ACTE JURIDICE CU TITLU GRATUIT PRIN CARE DISPUNATORUL ISI MICSOREAZA PATRIMONIUL CU FOLOSUL PATRIMONIAL PROCURAT GRATIFICATULUI

II. ACTE DEZINTERESATE

ACTELE DEZINTERESATE SUNT

3. DUPA EFECTUL LOR A. CONSTITUTIVE

DAU NASTERE UNUI DREPT SUBIECTIV CARE NU A EXISTAT ANTERIOR (CONTRACTUL DE IPOTECA, INSTITUIREA UNUI UZUFRUCT, CONVENTIA DE PARTAJ) – EFECTE EX NUNC

B. TRANSLATIVE

ARE CA EFECT STRAMUTAREA UNUI DREPT SUBIECTIV DIN PATRIMONIUL UNEI PERSOANE IN PATRIMONIUL ALTEI PERSOANE. – EFECTE EX NUNC

C. DECLARATIVE

ARE CA EFECT CONSOLIDAREA SAU DEFINITIVAREA UNUI DREPT SUBIECTIV CIVIL PREEXISTENT (TRANZACTIA) EFECTE EX TUNC

4. DUPA IMPORTANTA LOR A. ACTE JURIDICE DE CONSERVARE

SE URMARESTE PREINTAMPINAREA PIERDERII UNUI DREPT SUBIECTV CIVI. ESTE UN ACT INTOTDEAUNA AVANTAJOS PENTRU AUTORUL SAU. EX: INTRERUPEREA UNEI PRESCRIPTII, INSCRIEREA UNEI IPOTECI SAU PRIVILEGIU, SOMATIA, PUNEREA PECETILOR.

B. ACTE JURIDCE DE ADMINISTRARE

URMARESC O NORMALA PUNERE IN VALOARE A UNUI BUN DINTR-UN PATRIMONIU.

I. ACTUL DE ADMINISTRAREA A UNUL BUN

II. ACTUL DE ADMINISTRARE A UNUI PATRIMONIU

C. ACTE JURIDICE DE DISPOZITIE

5. DUPA MODUL DE FORMARE A. ACTE JURIDICE CONSENSUALE

IA NASTERE IN MOD VALABIL PRIN SIMPLA MANIFESTARE DE VOINTA A PARTII SAU PARTILOR, NEINSOTITA DE NICIUN FEL DE FORMA.

DACA PARTILE INSOTESC MANIFESTAREA DE VOINTA CU UN INSCRIS CARE SA O CONSEMNEZE ELE NU O FAC PENTRU VALIDITATEA ACTULUI CI PENTRU A-SI AISGURA UN MIJLOC DE PROBA PENTRU INCHEIEREA SI CONTINUTUL ACESTUIA.

ACTUL JURIDIC CONSENSUAL ESTE REGULA – PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI

B. ACTE JURIDICE SOLEMNE – AD SOLEMNITATEM

ESTE ACTUL JURIDIC PENTRU FROMAREA CARUIA SIMPLA MANIFESTARE DE VOINTA NU ESTE SUFICIENTA CI TREBUIE SA IMBRACE O FORMA PREVAZUTE DE LEGE.

C. ACTUL JURID REAL

ESTE ACEL ACT CARE NU SE POATE FORMA VALABIL DECAT DACA MANIFESTAREA DE VOINTA ESTE INSOTITA DE REMITEREA BUNULUI.

6. DUPA CONTINUTUL LOR A. ACTE JURIDICE PATROMONIALE B. ACTE JURIDICE NEPATRIMONIALE

7. DUPA MOMENTUL IN CARE ISI PRODUC EFECTELE A. ACTE JURIDICE INTER VIVOS

B. ACTE JURIDICE MORTIS CAUSA

8. DUPA ROLUL VOINTEI PARTILOR IN STABILIREA CONTINUTULI ACTELOR JURIDICE CIVILE A. ACTE JURIDICE SUBIECTIVE

B. ACTE JURIDICE CONDITIE

CONTINUTUL ACEST ACTE ESTE PREDETERMINAT SI PARTILE NU POT DEROGA DE LA EL.

CATEGORIE INTERMEDIARA: CONTRACTELE DE ADEZIUNE.

9. DUPA LEGATURA LOR CU MODALITATILE A. ACTE JURIDICE PURE SI SIMPLE

B. ACTE JURIDICE AFECTATE DE MODALITATI

A. ACTE JURIDICE INCOMPATIBILE CU MODALITATILE

B. ACTE JURIDICE CARE POT FI SAU NU AFECTATE DE MODALITATI

C. ACTE JURIDICE INSEPARABILE DE MODALITATI

10. DUPA RAPORTUL DINTRE ELE

A. ACTE JURIDICE PRICIPALE

B. ACTE JURIDICE ACCESORII

ACCESORIUM SQUITUR PRINCIPALE

11. DUPA LEGATURA LOR CU CAUZA A. ACTE JURIDICE CAUZALE

VALABILITATEA SA IMPLICA ANALIZA CAUZEI. IN CAZUL IN CARE CAUZA LIPSESTE, ESTE ILICITA SAU IMORALA, INSUSI ACTUL ESTE LOVIT DE NULITATE. MAJORITATEA ACTELOR JURIDICE CIVILE SUNT ACTE CAUZALE

B. ACTE JURIDICE ABSTRACTE

VALABILITATEA SA NU IMPLICA ANALIZA CAUZEI. EX: TITLURILE DE VALOARE

12. IN RAPORT DE MODALITATEA INCHEIERII ACTELOR JURIDICE A. ACTE JURIDICE STRICT PERSOANLE - EXCEPTIA

NU POT FI INCHEIATE DECAT PERSONAL

B. ACTE JURIDICE CARE POT FI INCHEIATE PERSONAL DAR SI PRIN REPREZENTANT

13. DUPA REGLEMENTAREA SI DENUMIREA LOR LEGALA A. ACTE JURIDICE NUMITE (TIPICE)B. ACTE JURIDICE NENUMITE (ATIPICE)

IN CATEGORIA CONTRACTELOR NENUMITE NU SE INCLUD CONTRACTELE COMPLEXE CARE REUNESC ELEMENTE DIN DOUA SAU MAI MULTE CONTRACTE NUMITE.

14. DUPA MODUL DE EXECUTARE A ACTELOR JURIDICE CIVILE A. ACTE JURIDICE CU EXECUTARE DINTR-O DATA (UNO ICTU)B. ACTE JURIDICE CU EXECUTARE SUCCESIVA

CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

SUNT ELEMENTE COMPONENTE CARE TREBUIE SAU POT SA INTRE IN STRUCTURA ACTULUI JURIDIC CIVL, DECI ELEMENTE DIN CARE ESTE ALCATUIT ACTUL JURIDIC CIVIL.

CLASIFICARE:

IN FUNCTIE DE ASPECTUL LA CARE SE REFERA ACESTEA

1. CONDITII DE FOND (INTRINSECI)2. CONDITII DE FORMA (EXTRINSECI)

IN FUNCTIE DE OBLIGATIVITATEA SAU NEOBLIGATIVITATEA LOR

1. CONDITII ESENTIALE

2. CONDITII NEESENTIALE

DUPA SANCTIUNEA CE INTERVINE IN CAZUL NERESPECTARII LOR:

1. CONDITII DE VALIDITATE

2. CONDITII DE EFICACITATE

IN FUNCTIE DE VOCATIA LOR

1. CONDTII GENERALE

2. CONDITII SPECIALE

1. CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL.

ART. 34 – 48 C. CIV.

CAPACITATEA CIVILA ESTE RECUNOSCUTA TUTUROR PERSOANELOR

ORICE PERSOANA ARE CAPACITATE DE FOLSINTA SI CU EXCEPTIA CAZURILOR PREVAZUTE DE LEGE CAPACITATE DE EXERCITIU

INGRADIREA IN CAPACITATEA DE FOLSOINTA SAU LIPSIREA DE CAPACITATE DE EXERCITIU SE FACE IN CAZURILE SI CONDITIILE EXPRES PREVAZUTE DE LEGE.

NU SE POATE RENUNTA IN TOT SAU IN PARTE LA CAPACITATEA DE FOLOSINTA SAU EXERCITIU.

CAPACITATEA ESTE O CONDITIE:

1. DE FOND

2. ESENTIALA 3. DE VALIDITATE

4. GENERALA

CAPACITATEA CIVILA CUPRINDE:

1. CAPACITATEA DE FOLOSINTA

ART. 34 C. CIV – ESTE APTITUDINEA PERSOANEI DE A AVEA DREPTURI SI OBLIGATII CIVILE

2. CAPACITATEA D EXERCITIU

ART. 37 C. CIV – ESTE APTITUDINEA PERSAONEI DE A INCHEIA SINGURA ACTE JURIDICE CIVILE

CAPACITATEA ESTE O STARE DE DREPT (DE IURE), DISCERNAMANTUL ESTE O STARE DE FAPT (DE FACTO).

CALSIFICAREA INCAPACITATILOR:

1. DUPA NATURA LOR

A. INCAPACITATI DE FOLOSINTA

B. INCAPACITATI DE EXERCITIU

2. DUPA INTINDEREA LOR: A. INCAPACITATI GENERALE

B. ICAPACITATI SPECIALE

PENTRU PERSOANA FIZICA

1. INCAPACITATILE DE EXERCITIU SUNT INCAPACITATI GNERALE

2. INCAPACITATILE DE FOLOSINTA SUNT INCAPACITATI SPECIALE

3. DUPA IZVORUL LOR: A. INCAPACITATI STABILITE DE LEGEA CIVILA

B. INCAPACITATI STABILITE DE LEGEA PENALA

4. IN FUNCTIE DE MODUL IN CARE OPEREAZA

A. INCAPACITATI CE OPEREAZA DE DREPT (OPE LEGIS)B. INCAPACITATI CARE OPEREAZA CA EFECT AL UNEI HOTARARI JUDECATORESTI

(INCAPACITATILE DE FOLOSINTA CU CARACTER DE SANCTIUNE – DECADEREA DIN DREPTURILE PARTINTESTI, INCAPACITATEA EXERCITIU A UNEI PERSOANE PUSE SUB INTERDICTIE)

5. IN RAPORT CU OPOZABILITATEA LOR

A. INCAPACITATI ABSOLUTE - IMPIEDICA INCHEIEREA VALABILA A ACTULUI JURIDIC DE INCAPABIL CU ORICE ALTA

PERSOANA – INCAPACITATI DE EXERCITIU SI ANUMITE INCAPACITATI DE FOLOSINTA (312/2005 PRIVIND DOBANDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR DE CETATENII STRAINI SI APATRIZI PRECUM SI DE PERSOANELE JURIDICE STRAINE)

B. INCAPACITATI RELATIVE

IMPIEDICA INCHEIEREA VALABILA A ACTULUI JUDIC DE CATRE INCAPABIL CU O ANUMITA PERSOANA SAU CU ANUMITE PERSOANE

6. DUPA FINALITATEA LOR: A. INCAPACITATI CU CARACTER DE SANCTIUNE B. INCAPACITATI CU CARACTER DE PROTECTIE SAU OCROTIRE

7. INCAPACITATI INSTITUITE INTUITUU PERSONAE

8. INCAPACITATI INSTITUITE IN CONSIDERAREA NATURII SAU DESTINATIEI SPECIFICE A ANUMITOR BUNURI (INTUITUU REI)

SANCTIUNI:

1. IN CAZUL PERSOANELOR FIZICE

A. NULITATEA ABSOLUTA

I. INCAPACITATI DE FOLOSINTA PENTRU OCROTIREA UNUI INTERES GENERAL

B. NULITATEA RELATIVA

II. INCAPACITATI DE FOLOSINTA PENTRU OCROTIREA UNUI INTERES INDIVIDUAL

III. NESOCOTIREA REGULILOR REFERITOARE LA CAPACITATEA DE EXERCITIU

2. IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE: A. LIPSA CAPACITATII DE FOLOSINTA SAU NERESPECTAREA PRINCIPIULUI SPECIALITATII

CAPACITATII DE FOLOSINTA DE CATRE PERSOANELE URIDICE FARA SCOP LUCRATIV ATRAG SANCTIUNEA NULITATII ABSOLUTE A ACTULUI JURIDIC RESPECTIV

B. NERESPECTAREA ANUMITOR DISPOZITII PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCITIU ATRAGE NULITATEA RELATIVA IN COND ART. 211, IAR IN PRINCIPIU NESOCOTIREA REGULILOR REFERITOARE LA CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANELOR JURIDICE NU SE SANCTIONEAZA CU NULITATEA ( ART. 210 (2), ART. 218 (2) C. CIV.)

PERSOANA FIZICA

1. CAPACITATEA DE FOLOSINTA

APTITUDINEA PERSOANEI DE A AVEA DREPTURI SI OBLIGATII CIVILE

INCEPE LA NASTERE SI INCETEAZA ODATA CU DECESUL A. CONSTATAT FIZIC

B. DATA PE CARE HOTARAREA RAMASA DEFINITIVA A STABILIT-O CA FIIND CEA A MORTII

CAPACITATEA ANTICIPATA DE FOLSINTA:

ART. 36 C. CIV – DREPTURILE COPILULUI SUNT RECUNOSCUT DE LA CONCEPTIUNE INSA NUMAI DACA EL SE NASTE VIU

INFANS CONCEPTUS PRO NATO HABETUR QUOTIES DE COMMODIS EIUS AGITUR

2. CAPACITATEA DE EXERCITIU 1. LIPSA CAPACITATII DE EXERCITIU A. MINOR MAI MIC DE 14 ANI

B. INTERZISUL JUDECATORESC

2. CAPACITATEA DE EXERCITIU RESTRANSA A. MINORUL INTRE 14-18 ANI

3. CAPACITATEA DEPLIA DE EXERCITIU A. PERSOANELE MAJORE (18 ANI) B. MINORUL EMANCIPAT

C. MINORUL CASATORIT

CAPACITATEA DE EXERCITIU INCETEAZA :

1. PRIN DECES 2. PRIN PUNEREA SUNB INTERDICTIE 3. PRIN ANULAREA CASTORIEI FATA DE MINORUL DE REA CREDINTA

ACTELE JURIDICE INCHEIATE:

1. LIPSITI DE CAPACITATE DE EXERCITIU ART. 43 C. CIV. ACTELE SE INCHEIE IN NUMELE ACESTORA DE CATRE REPREZENTATII LEGALI IN CONDITIILE PREVAZUTE DE LEGE CEL LIPSIT DE CAPACITATE DE EXERCITIU POATE INCHEIA SINGUR ACTE DE CONSERVARE SI ACTE DE DISPOZITIE DE MICA VALOARE, CU CARACTER CURENT, SI CARE SE EXECUTA LA DATA INCHEIERII LOR. ACTELE PE CARE LE POATE INCHEIA SINGUR POT FI INCHEIATE SI DE REPREZENTANTUL SAU LEGAL AFARA DE CAZUL IN CARE LEGEA DISPUNE ALTFEL SAU NATURA ACTULUI NU I-AR PERMITE ACEST LUCRU.

2. PERSOANELE CU CAPACITATE DE EXERCITIU

ACTELE SE INCHEIE DE CATRE ACESTA CU INCUVIINTAREA PARINTILOR SAU DUPA CAZ A TUTORELUI SI IN CAZURILE PREVAZUTE DE LEGE CU AUTORIZAREA INSTANTEI DE TUTELA. INCUVIINTAREA SAU AUTORIZAREA TREBUIE DATA CEL TARZIU IN MOMENTUL INCHEIERII ACTULUI MINORUL CU CAPACITATE DE EXERCITIU RESTRANSA POATE FACE SINGUR

A. ACTE DE CONSERVARE B. ACTE DE ADMINISTRARE CARE NU IL PREJUDICIAZA C. ACTE DE DISPOZITIE DE MICA VALOARE, CU CARACTER CURENT SI CARE SE

EXECUTA LA DATA INCHEIERII LOR.

3. MINORUL POATE INCHEIA ACTE JURIDICE PRIVIND MUNCA, INDELETNICIRILE ARTISTICE SAU SPORTIVE ORI REFERITOARE LA PROFESIA SA CU INCUVIINTAREA PARINTILOR SAU A TUTORELUI PRECUM SI CU RESPECTAREA DIPZOTIILOR SPECIALE DACA ESTE CAZUL. IN ACEST CAZ EL EXERCITA SINGUR DREPTURILE SI EXECUTA SINGUR OBLIGATIILE IZVORATE DIN ACESTE ACTE SI POATE DISPUNE SINGUR DE VENITURILE DOBANDITE.

SANCTIUNI:

ART. 44 C. CIV

ACTELE FACUTE DE PERSOANELE LIPSITE DE CAPACITATE DE EXERCITIU SAU CU CAPACITATE DE EXERCITIU RESTRANSA, ALTELE DECAT CELE PREVAUTE LA ART. 41, 43, PRECUM SI ACTELE FACUTE DE TUTORE FARA AUTORIZAREA INSTANTEI DE TUTELA CAND ACEASTA ESTE CERUTA DE LEGE SUNT ANULABILE, CHIAR FARA DOVEDIREA UNUI PREJUDICIU.

CEL LIPSIT DE CAPACITATE DE EXERCITIU SAU CU CAPACITATE DE EXERCITIU RESTRANSA POATE INVOCA SINGUR IN APARERE ANULABILITATEA ACTULUI

PENTRU INCAPACITATEA SA REZULTATA DIN MINORITATE ORI DIN PUNEREA SUB INTERDICTIE JUDECATOREASCA.

SIMPLA DECLARATIE A INCAPABILULUI CA ESTE CAPABIL SA CONTRACTEZE, NU INLATURA ANULABILITATEA ACTULUI.

DACA A FOLOSIT MANOPERE DOLOSIVE ATUNCI INSTANTA, LA CEREREA PARTII INDUSE IN EROARE POATE MENTINE CONTRACTUL CAND APRECIAZA CA ACEASTA AR CONSTITUI O SANCTIUNE ADECVATA

PERSOANELE CAPABILE DE A CONTRACTA NU PT OPUNE MNORULUI SAU CELUI PUS SUB INTERDICTIE INCAPACITATEA ACESTUIA.

ACTIUNEA IN ANULARE POATE FI EXERCITATA DE : A. REPREZENTATUL LEGAL

B. MINORUL CARE A IMPLINIT VARSTA DE 14 ANI

C. OCROTITORUL LEGAL

ATUNCI CAND ACTUL A FOST INCHEIAT FARA AUTORIZAREA INSTANTEI DE TUTELA, NECESARA POTRIVIL LEGII, SE VA SESIZA PROCURORUL IN VEDEREA EXERCITARII ACTIUNII IN ANULARE.

PERSOANA LIPSITA DE CAPACITATE DE EXERCITIU SAU CU CAPACITATE DE EXERCITIU RESTRANSA NU ESTE OBLIGATA LA RESTITUIRE DECAT IN LIMITA FOLOSULUI REALIZAT.

MINORUL DEVENIT MAJOR POATE CONFIRMA ACTUL FACUT SINGUR IN TIMPUL MINORITATII ATUNCI CAND TREBUIA REPREZENTAT SAU ASISTAT.

DUPA DESCARCAREA GESTIUNI TUTORELUI POATE CONFIRMA ACTUL FACUT DE TUTORELE SAU FARA FORMALITATILE PREVAZUTE DE LEGE PETRU INCHEIEREA SA VALABILA

IN TIMPUL MINORITATII CONFIRMAREA ACTULUI ANUABIL SE FACE IN CONDITIILE ART. 1263, 1264 C. CIV.

CONSIMTAMANTUL

DEFINITIE:

CONSIMTAMANTUL ESTE EXTERIORIZAREA HOTARARII DE A INCHEIA UN ACT JURIDIC CIVIL.

ESTE O CONDITIE:

DE FOND, ESENTIALA, DE VALIDITATEA, GENERALA

FORMELE MANIFESTARII DE VOINTA:

1. EXPRESA

2. TACITA

1. VERBAL

2. IN SCRIS 3. GESTURI (PRINTR-UN COMPORTAMENT CARE POTRIVIT LEGII, CONVENTIEI PARTILOR,

PRACTICILOR STATORNICITE INTRE ACESTEA SAU UZANTELOR NU LASA NICIO INDOIALA ASUPRA INTENTIEI DE A PRODUCE EFECTE JURIDIE CORESPUNZATOARE).

TACEREA : QUI TACIT CONSENTIRE VIDETUR

1. ART. 1810 – TACITA RELOCATINE

2. CAND PARTILE ATRIBUIE TACERII O SEMNIFICATIE JURIDICA

VOINTA JURIDICA:

1. CONSIMTAMANTUL

2. CAUZA

PRINCPII CE GUVERNEAZA VOINTA JURIDICA:

1. PRINCIPIUL LIBERTATII ACTELOR JURIDICE CIVILE A. PARTILE SUNT LIBERE SA INCHEIE SAU NU UN ACT JURIDIC CIVIL

B. SUNT LIBERE SA STABILEASCA CONTINUTUL ACESTUIA

C. SUNT LIBERE SA PUNA CAPAT ACTULUI JURIDIC PE CARE L-AU INCHEIAT ANTERIOR

LIMITE:

ART. 11 C. CIV, SI ART. 1169 C. CIV – LEGEA, ORDINEA PUBLICA SI BUNELE MORAVURI.

2. PRINCIPIUL VOINTEI REALE A. ELEMENT INTRINSEC – PSIHOLOGIC

B. ELEMENT EXTERN – SOCIAL

CERINTELE VALABILITATII CONSIMTAMANTULUI:

1204 C. CIV.

1. SERIOS 2. LIBER

3. EXPRIMAT IN CUNOSTINTA DE CAUZA

1. SERIOS – EXPRIMAT CU INTENTIA DE A PRODUCE EFECTE JURIDICE (ANIMO CONTRAHENDI)

NU ESTE SERIOS:

A. ESTE EXPRIMAT DIN GLUMA (JOCANDI CAUSA)B. DIN PRIETENIE, CURTOAZIE, COMPLEZENTA

C. SUB CONDITIE SUSPENSIVA PUR POTESTATIVA DIN PARTEA CELUI CARE SE OBLIGA

D. MANIFESTARE DE VOINTA PREA VAGA

E. FACUTA CU O REZERVA MENTALA CUNOSCUTA DE DESTINATARUL ACESTEIA (RESEVATIO MENTALIS)

2. SA PROVINA DE LA O PERSOANA CU DISCENAMANT – EXPRIMAT IN CUNOSTINTA DE CAUZA

DISCERNAMATUL ESTE O STARE DE FAPT.

PREZUMTII CU PRIVIRE LA DISCERNAMANT:

A. PERSOANELE CU CAPACITATE DE EXERCITIU DEPLINA SUNT PREZUMATE A AVEA DISCERNAMANT

B. PERSOANELE CU CAPACITATE DE EXERCITIU RESTRANASA AU DISCERNAMANTUL INF ORMARE

C. CEL LIPSIT DE CAPACITATE DE EXERCITIU ESTE PREZUMAT A NU AVEA DISCERNAMANT.

LIPSA DISCERNAMANTULUI – SANCTIUNE

NULITATEA RELATIVA.

3. SA FIE LIBER- NEVICIAT

1. EROAREA

ART. 1207-12013

DEFINITIE:

FALSA REPREZENTARE A UNOR IMPREJURARI LA INCHEIEREA UNUI CONTRACT

CLASIFICARE:

1. ESENTIALA 2. NEESENTIALA

1. ESENTIALA – (2) – CADE ASUPRA - OBIECTULUI ACTULUI JURIDIC – ERROR IN NEGOTIUM

- IDENTITATII FIZICE A OBIECTULUI PRESTATIEI – ERROR IN CORPORE

- CALITATILOR SUBSTANTIALE ALE OBIECTULUI PRESTATIEI - ERROR IN SUBSTANTIAM - ASUPRA IDENTITATII PERSOANEI – ERROR IN PERSONAM

STRUCTURA ERORII ESENTIALE:

UN ELEMENT SUBIECTIV, FALSA REPREZENTARE A REALITATII

CERINTELE ERORII ESENTIALE:

A. ELEMENTUL ASUPRA CARUIA CADE EROARE SA FI FOST DETERMINANT PENTRU INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC

B. IN CAZUL ACTELOR BILATERALE SI PLURILATERALE, CU TITLU ONEROS, PARTEA COCONTRACTANTA SA FI STIUT SAU SA FI TREBUIT SA STIE CA ELEMENTUL ASUPRA CARUIA CADE EROAREA ESTE ESENTIAL.

2. NEESENTIALA

PARTEA AR FI INCHEIAT ACTUL CHIAR DACA AR FI AVUT O CORECTA REPREZENTARE A ACELOR IMPREJURARI ASTFEL CA NU ESTE AFECTATA VALABILITATEA ACESTUIA (EROARE ASUPRA STARII CIVILE A COCONTRACTANULUI)

O EROARE NEESENTIALA POATE FI CONSIDERATA DE PARTI ESENTIALA.

IN FUNCTIE DE NATURA REALITATII

1. EROARE DE FAPT

2. EROARE DE DREPT

NU POATE FI INVOCATA EROARE DE DREPT IN PRIVINTA DISPOZITIILOR LEGALE ACCESIBILE SI PREVIZIBILE.

ALTE CLASIFICARI:

1. EROARE NESCUZABILA

DACA FAPTUL ASUPRA CARUIA A PURTAT EROARE PUTEA FI CUNOSCUT CU DILIGENTE REZONABILE CONTRACTUL NU POATE FI ANULAT.

2. EROARE ASUMATA

NU ATRAGE ANULAREA CONTRACTULUI DACA EROARE POARTA ASUPRA UNUI ELEMENT CU PRIVIRE LA CARE RISCUL DE EROARE A FOST ASUMAT SAU DUPA CAZ TREBUIA ASUMAT

3. EROARE DE CALCUL

SIMPLA EROARE DE CALCUL NU ATRAGE ANULAREA CONTRACTULUI CI RECTIFICAREA. RECTIFICAREA POATE FI FACUTA LA CEREREA ORICAREI PARTI.

EXCEPTIE: CAND SE CONCRETIZEAZA INTR-O EROARE ASUPRA CANTITATII.

4. EROARE DE COMUNICARE

DISPOZTIILE CU PRIVIRE LA EROARE SE APLICA SI CAND POARTA ASUPRA DECLARATIEI DE VOINTA SAU CAND DECLARATIA A FOST TRANSMISA INEXACT PRIN INTERMEDIUL ATEI PERSOANE SAU MIJLOACE DE COMUNICARE LA DISTANTA.

SANCTIUNE: NULITATEA RELATIVA

ADAPTAREA CONTRACTULUI – ART. 1213 C. CIV.

1. RECLAMANT

PARTEA INDREPTATITA SA INVOCE ANULABILITATEA CONTRACTULUI

2. PARAT – COCONTRACTANTUL

DECLARA CA DORESTE SA EXECUTE SAU EXECTUA CONTRACTUL ASA CUM A FOST INTELES DE PARTEA AFLATA IN EROARE.

ETAPE:

1. INFOMAREA CU PRIVIRE LA MODUL IN CARE A FOST INTELES CONTRACTUL DE PARTEA IN EROARE, INAINTE DE INVOCAREA ANULABILITATII.

2. TERMEN SUSPESIV DE 3 LUNI DE LA NOTIFICARE PENTRU A DECLARA CA EST DE ACORD CU EXECUTAREA SAU SA EXECUTARE FARA INTARZIERE CONTRACTUL ASA CUM A FOST INTELES DE PARTEA IN EROARE.

3. DACA PARATUL A COMUNICAT DECLARATIA SA DE A EXECUTA SAU A EXECUTAT CONTRACTUL, RECLAMANTUL NU MAI POATE OBTINE ANULAREA.

DOLUL – 1214- 1216 C. CIV.

DEFINITIE:

EROARE PROVOCATA DE MANOPERELE FRAUDULOASE ALE CELEILALTE PARTI, SAU CAND ACEASTA A OMIS IN MOD FRAUDUL SA IL INFORMEZE PE CONTRACTANT ASUPRA UNOR IMPREJURARI CE SE CUVENEA SA I LE DEZVALUIE.

STRUCTURA :

1. ELEMENT SUBIECTIV

INTENTIA DE A INDUCE IN EROARE O PERSOANA PENTRU A DETERMINA INCHEIEREA UNUI ACT JURIDIC

IN LIPSA INTENTIEI DE A INDUCE IN EROARE – DESPAGUBIRI SAU EROARE SPONTANA

2. ELEMENT OBIECTIV

A. OMISIV- DOL PRIN RETICENTA

B. COMISIV

I. SUGESTIE SAU CAPTATIE

MANOPERELE FRAUDULOASE PENTRU INDUCEREA IN EROARE.

CERINTELE DOLULUI:

1. NU ESTE NECESAR CA EROAREA SA FIE ESENTIALA 2. SA PROVINA DE LA CEALALTA PARTE ( ASIMILAT ACESTEIA SUNT SI : PREPUSUL,

GERANTUL AFACERILOR CELEILALTE PARTI SAU REPREZENTATUL) 3. SA PROVINA DE LA UN TERT (DACA CEALALTA PARTE A CUNOSCUT SAU TREBUIA SA

CUNOASCA DOLUL LA INCHEIEREA CONTRACTULUI) DACA NU ERA CUNOSCUT SAU NU TREBUIA SA FIE CUNOSCUT DOLUL, POATE FI ANULAT CONTRACTUL PENTRU EROARE. DACA NU SUNT INDEPLINITE NICI ACESTE CONDITII EXISTA O ACTIUNE IN DESPAGUBIRI IMPOTRIVA TERTULUI AUTOR AL DOLULUI.

POATE EXISTA IN PRIVINTA :

1. ACTELOR BILATERALE

2. ACTELOR UNILATERALE (CAPTATIE SI SUGESTIE)

SANCTIUNE:

1. NULITATEA RELATIVA:

CONFIRMAREA ACTULUI ( RENUNTAREA LA INVOCAREA NULITATII RELATIVE) NU ATRAGE PRIN EA INSASI RENUNTAREA LA A CERE DAUNE INTERESE.

ACTIUNI: ART. 1257 C. CIV.

1. ACTIUNE IN ANULARE

2. ACTIUNE IN DESPAGUBIRE

3. ACTIUNE IN MICSOAREA PRESTATIEI SALE CU VALOAREA DAUNELOR INTERESE

4. ACTIUNE IN MAJORAREA PRESTATIILOR COCONTRACTANTULUI.

NU ESTE EXCLUSA NICI POSIBILITATEA ADAPTARII CONTRACTULUI.

PROBA:

DOLUL NU SE PREZUMA. ACTORI INCUBIT PROBATIO.

ESTE UN FAPT JURIDIC STRICTO SENSU. ESTE SUSCEPTIBIL DE A FI PROBAT CU ORICE MIJLOC DE PROBA.

VIOLENTA

1216-1220 C. CIV.

DEFINITIE:

VICIU DE CONSIMTAMANT CARE CONSTA IN AMENTINTAREA UNEI PERSOANE CU UN RAU DE NATURA SA II PRODUCA, FARA DREPT, O TEMERE CE O DETERMINA SA INCHEIE UN ACT JURIDIC, PE CARE ALTFEL NU L-AR FI INCHEIAT.

CLASIFICARE:

1. DUPA NATURA RAULUI CU CARE SE AMENINTA

A. VIOLENTA FIZICA (VIS)B. VIOLENTA MORLA (METUS)

2. DUPA CRITERIUL AMENINTARII:A. LEGITIMA

B. NELEGITIMA

STRUCTURA VIOLENTEI:

1. ELEMENT OBIECTIV – AMENINTAREA CU UN RAU

A. DE NATURA PATROMONIALA

B. DE NATURA MORALA C. SA VIZEZE BUNURI

D. SA VIZEZE PERSOANE

I. SOTUL

II. DESCENDENTII

III. ASCENDENTII

IV. ORICE PERSOANA APROPIATA

2. ELEMENT SUBIECTIV – INDUCEREA STARII DE TEMERE PERSOANEI AMENINTATE

AMENINTAREA POATE FI SI CU UN RAU VIITOR DACA TEMEREA ESTE CONSIDERABILA LA DATA INCHEIERII ACTULUI JURIDIC

CERINTE:

1. TEMERE DETERMINANTA PENTRU INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC

2. AMENTINTARE INJUSTA

3. IN ACTELE JURIDICE BILATERALE AMENINTAREA SA PROVINA DE LA: A. CELEALTA PARTE – ASIMILATI: GERANT, PREPUS, REPREZENTANT

B. TERT – NUMAI DACA CEALALTA PARTIE CONOSTEA SAU TREBUIA SA CUNOASCA ACTEST FAPT.

CARACTERUL DETERMINANT SE ANALIZEAZA IN FINCTIE DE :

1. CRITERIU SUBIECTIV.

VARSTA, STARE SOCIALA, SANATATE, CARACTER, ORICE ALTA IMPREJURARE.

AMENINTAREA CU UN DREPT:

POATE CONSTITUI VIOLENTA TEMEREA INSUFLATA PRIN AMENINTAREA CU EXERCITIUL UNUI DREPT FACUTA CU SCOPUL DE A OBTINE AVANTAJE INJUSTE.

TEMEREA REVERENTIARA:

SIMPLA TEMERE DIN RESPECT NU ATRAGE ANULAREA CONTRACTULUI

STAREA DE NECESITATEA.

DACA UNA DINTRE PARTI PROFITA DE STAREA DE NECESITATE IN CARE S-A AFLAT CELEALTA PARTE, ACTUL ESTE SUSCEPTIBIL DE A FI ANULAT PENTRU VIOLENTA.

SANCTIUNE:

1. NULITATE RELATIVA 2. DATORITA ELEMENTULUI OBIECTIV – ACTIUNE IN RASPUNDERE CIVILA DELICTUALA. 3. ART. 1257 – MENTINEREA CONTRACTULUI – SE POATE CERE MICSORAREA PROPRIILOR

PRESTATII CU CUANTUMUL DAUNELOR INTERESE SAU MAJORAREA PRESTATIILOR PARTII ADVERSE.

4. CONFIRMAREA ACTULUI PRIN RENUNTAREA LA INVOCAREA NULITATII NU ATRAGE PER SE DREPTUL DE A CERE DAUNE-INTERESE.

LEZIUNEA:

PREJUDICIUL MATERIAL SUFERIT DE UNA DIN PARTI CA URMARE A INCHEIERII UNUI CONTRACT.

1. LEZIUNE IN CAZUL MAJORILOR - CONCEPTIE SUBIECTIVA – DISPROPORTIA DINTRE PRESTATII, PROFITATEA DE CATRE

UNA DIN PARTI A STARII DE NEVOIE SAU A LIPSEI DE EXPRIENTA SAU CUNOSTINTE A CELEILALTE PARTI.

DISPROPORTIA VADITA DINTRE PRESTATII CARE EXISTA CHIAR LA MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI (LAEDERE- A RANI)

2. LEZIUNE IN CAZUL MINORULUI - CONCEPTIE OBIECTIVA – TREBUIE DOVEDITA NUMAI PAGUBA SUFERITA DE MINOR

A. COMPARAREA PRESTATIILOR

B. RAPORTAREA OBLIGATIEI ASUMATE DE MINOR LA PATRIMONIUL SAU SAU ALTE CIRCUMSTANTE.

DOMENIU DE APLICARE:

1. MINOR

A. ACTE DE ADMINISTRARE – PRIN EXCEPTIE ACTE DE DISPOZITIE ( ART. 42 C. CIV)B. ACT BILATERAL CU TITLU ONEROS SI COMUTATIV

C. PAGUBITOR PENTRU MINOR.

2. MAJOR: A. ACTIUNEA IN ANULARE ESTE ADMISIBILA DACA LEZIUNEA DEPASESTE JUMATATE DIN

VALOAREA PE CARE O AVEA LA MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI PRESTIA PROMISA SAU EXECUTATA DE PARTEA LEZATA, IAR DISPROPORTIA SA SUBZISTE PANA LA DATA CERERII IN ANULARE.

B. POATE CERE MICSORAREA PROPRIILOR PRESTATII SAU MAJORAREA PRESTATIILOR PARTII COCONTRACTANTE.

NU POT FI ATACATE PENTRU LEZUNE:- CONTRACTELE ALEATORII

- TRANZACTIA

- ALTE CONTRACTE PREVAZUTE DE LEGE

SANCTIUNE: 1. PARTEA LEZATA POATE CERE

A. ANULAREA CONTRACTULUI

B. REDUCEREA OBLIGATIILOR SALE CU VALOAREA DAUNELOR INTERESE LA CARE AR PUTEA FI INDREPTATITA, MAJORAREA PRESTATIILOR PARTII COCONTRACTANTE

IN CAZUL LEZIUNII SE APLICA DISPOZITIILE PRIVITOARE LA ADAPTAREA CONTRACTULUI. 1213 C. CIV

TERMEN SPECIAL DE PRESCRIPTIE:

1. UN AN DE LA DATA INCHEIERII CONTRACTULUI – INDIFERENT DACA SE CERE ANULAREA CONTRACTULUI SAU REDUCEREA/MAJORAREA PRESTATIILOR

PE CALE DE EXCEPTIE ANULABILITATEA NU POATE FI OPUSA DUPA EXPIRAREA TERMENULUI DE PRESCRIPTIE – NU MAI ESTE IMPRESCRIPTIBILA PE CARE LE EXCEPTIE.

COMPARATII:

1. ASEMANARI

TOATE VICIILE SUNT IMPREJURARI DE FAPT CARE IMPEDICA FORMAREA SAU DAREA UNUI CONSIMTAMANT LIBER SI IN DEPLINA CUNOSTINTA DE CAUZA

SANCTIUNEA ESTE ACEEASI : NULITATEA RELATIVA

VICIUL TREBUIE SA EXISTE IN MOMENTUL INCHEIERII ACTULUI JURIDIC. VICIUL NU ESTE NECESAR SA FIE COMUN

CAND ACTUL ESTE INCHEIAT PRIN REPREZENTARE

O ANULAREA INTERVINE CAND A FOST VICIAT CONSIMTAMANTUL REPREZENTANTULUI

O DACA ELEMENTELE SUNT STABILITE DE REPREZENTAT ESTE ANULABIL CONTRACTUL DACA A FOST VICIAT CONSIMTAMANTUL ACESTUIA DIN URMA.

CEL CARE INVOCA VICIUL TREBUIE SA IL DOVEDEASCA – VICIILE NU SE PREZUMA

2. DEOSEBIRI:

DOLUL SI VIOLENTA AU UN ELEMENT SUBIECTIV SI UN ELEMENT OBIECTIV

EROARE ARE NUMAI UN ELEMENT SUBIECTIV

LEZIUNEA ARE UN ELEMENT OBIECTIV IN CAZUL MINORULUI SI UN ELEMENT SUBIECTIV SI OBIECTIV IN CAZUL MAJORULUI

IMPREJURAREA IN CAZUL ERORII ESETIALE SI TEMEREA IN CAZUL VIOLENTEI TREBUIE SA FIE DETERMINANTE PENTRU INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC

IN CAZUL DOLULUI ELEMENTUL NU TREBUIE SA FIE DETERMIANT

EXISTA CERINTE SPECIFICE FIECARUI VICIU DE CONSIMTAMANT

EROAREA ESENTIALA ESTE SPONTANA SI NU ARE ACTIUNE IN RASPUNDERE DELICTUALA. IN CAZUL ERORII SI LEZIUNII SE POATE RECURGE LA ADAPTAREA CONTRACTULUILUI. IN CAZUL DOLULUI VIOLENTEI CEL VICIAT POATE OPTA IN MENTINEREA CONTRACTULUI SI ECHILIBRAREA PRESTATIILOR

IN CAZUL LEZIUNII SE POATE CERE REDUCEREA SAU SPORIREA UNEIA DINTRE PRESTATII.

-

OBIECTUL ACTULUI JURDIC

OBIECTUL CONTRACTULUI: ESTE REPREZENTAT DE OPERATIUNEA JURIDICA, PRECUM VANZAREA,

LOCATIUNEA, IMPRUMUTUL, ASA CUM REIESE DIN ANSAMBUL DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR CONTRACTUALE

CONDITII DE VALABILITATE: 1. DETERMINAT

2. LICIT

SANCTIUNE:

NULITATEA ABSOLUTA

OBIECTUL PRESATIE:

1. DETERMINAT/ DETERMINABIL

- RES CERTA

- RES GENERA – PRIN INDIVIDUALIZARE

- CALITATEA – NORMA SUPLETIVA – CEL PUTIN MEDIE ART. 1486 C. CIV. 2. SA FIE LICIT

ESTE ILICIT CAND ESTE PROHIBIT DE LEGE SAU CONTRAVINE ORDINII BUBLICE SAU BUNELOR MORAVURI

3. SA EXISTE

A. BUNUL PIERISE IN INTREGIME ANTERIOR – CONTRACTUL NU PRODUCE NICI UN EFECT

B. BUNUL PIERISE NUMAI IN PARTE – ANULAREA CONTRACTULUI SAU REDUCEREA PRETULUI

C. POATE FI UN BUN VIITOR (EX. SUCCESIUNEA VIITOARE) D. POATE FI UN BUN AL UNUI TERT – TREBUIE SA PROCURE SI SA TRANSMITA

CREDITORULUI PROPRIETATEA SAU SA OBTINA ACORDUL TERTULUI – NEINDEPLINIRE – RASPUNDERE PENTRU PREJUDICII

4. SA FIE POSIBIL

IMPOSBILITATEA MATERIALA SAU JURIDICA A OBIECTULUI ATRAGE NULITATEA OBIECTULUI PENTRU LIPSA SA – AD IMPOSSIBILUM NULLA OBLIGATIO

DACA IMPOSIBILITATEA ESTE RELATIVA ATUNCI IN CAZ DE NEEXECUTARE VA FI ATRASA RASPUNDEREA CIVLA

DACA LA MOMENTUL INCHEIERII OBIECTUL ERA POSIBIL DAR EXECUTAREA DEVINE IMPOSIBILA DATORIA UNUI CAZ DE FORTA MAJORA SE PUNE PROBLEMA RISCULUI CONTRACTULUI. DACA IMPOSBILITATEA ESTE DATORATA CULPEI UNEI PARTI – RASPUNDERE CIVLA

5. SA FIE IN CIRCUITUL CIVIL

- NUMAI BUNURILE CE SUNT IN CIRCUITUL CIVIL POT FACE OBIECTUL UNOR PRESTATII CONTRACTUALE.

SANCTIUNE – NULITATEA ABSOLUTA

BUNURILE SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL POT FORMA OBIECTUL UNOR ACTE JURIDICE – CONCESIUNE,INCHIRIERE

CONDITII SPECIALE:

SA FIE O FAPTA PERSONALA A CELUI CE SE OBLIGA: - CONTRACTE INTUITU PERSONAE

-ESTE VALABILA CONVENTIA PORTE FORT PRIN CARE O PARTE SE OBLIGA SA DEPUNA TOATE DILIGENTELE PENTRU A CONVINGE UN TERT SA INCHEIE SAU SA RATIFICE UN ACT JURIDIC.

EXISTENTA AUTORIZATIEI ADMINISTRATIVE SAU JURIDICARE

- ARMELE SI MUNITIILE – SANCTIUNE – NULITATE ABSOLUTA

- INSTRAINAREA BUNULUI IPOTECAT SE FACE NUMAI CU ACORDUL PREALABIL AL CREDITORULUI POTECAR – SANCTIUNE – NULITATE ABSOLUTA

- CAND EXISTA DATORII CATRE ASOCIATIA DE PROPRIETARI – INSTRAINAREA BUNULUI SE FACE CU O CLAUZA PRIVITOARE LA PRELUAREA DATORIILOR DE CUMPARATOR. TREBUIE ACCEPTATA DE ASOCIATIA DE PROPRIETARI, INCLUSIV PRIN PRIMIREA PLATII.

CAUZA ACTULUI JURIDIC

MOTIVUL CARE DETERMINA FIECARE PARTE SA INCHEIE CONTRACTUL

CAUZA ESTE O CONDITIE:

1. DE FOND

2. ESENTIALA

3. DE VALIDITATE

4. GENERALA

RASPUNDE LA INTREBAREA: PENTRU CE S-A INCHEIAT ACTUL JURIDC CIVIL?

CAUZA PRECEDE EFECTUL DOARECE REALIZAREA SCOPULUI ESTE ULTERIOARA INCHEIERII ACTULUI JURIDIC.

CERINTE:

1. SA EXISTE

LIPSA CUZEI ATRAGE ANULABILITATEA CONTRACTULUI CU EXCEPTIA IN CARE CONTRACTUL A FOST GRESIT CALIFICAT SI POATE PRODUCE ALTE EFECTE JURIDICE.

2. SA FIE LICITA

ESTE ILICITA CAND ESTE CONTRARA LEGII SAU ORDINII PUBLICE – NULITATE ABSOLUTA

3. SA FIE MORALA

ESTE IMORALA CAND ESTE CONTRARA BUNELOR MORAVURI.

DACA OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CONTRAVINE NORMELOR IMPERATIVE, ORDINII PUBLICE SAU BUNELOR MORAVURI ATUNCI SI CAUZA ESTE ILICITA SAU IMORALA. EXISTA SI CAZURI IN CARE OBIECTUL ESTE LICIT SI CAUZA ESTE ILICITA SAU IMORALA.

PROBA CAUZEI:

SE PREZUMA O CAUZA VALABILA PANA LA PROBA CONTRARA.

ESTE UN FAPT JURIDIC SI SE POATE PROBA PRIN ORICE MIJLOC DE PROBA.

FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

DEFINITIE:

MODALITATEA DE EXTERIORIZARE A MANIFESTARII DE VOINTA FACUTA CU INTENTIA DE CREA, MODIFICA SAU STINGE UN RAPORT JURIDIC CONCRET.

TREI CERINTE DE FORMA:

1. FORMA AD VALIDITATEM – NULITATE ABSOLUTA

2. FORMA AD PROBATIONEM – IMPOSIBLITATEA DOVEDIRII ACTULUI CU ALT MIJLOC DE PROBA

3. FORMA PENTRU OPOZABILITATE - INPOZOABILITATEA

PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI:

ESTE O APLICARE A PRINCIPIULUI LIBERTATII ACTELOR JURIDICE – AUTONOMIEI DE VOINTA

DEFINITIE:ACEA REGULA DE DREPT PRIN CARE SIMPLA MANIFESTARE DE VOINTA ESTE SUFICIENTA

PENTRU CARE ACTUL SA IA NASTERE IN MOD VALABIL.

DUPA IZVORUL LOR :

1. FORMA LEGALA 2. FORMA CONVENTIONALA – DACA NU ESTE RESPECTATA CONTRACTUL ESTE VALABIL CU

EXCEPTIA IN CARE STABILESC CA RESPECTIVUL AC VA FI CONSIDERAT VALABIL DOAR DACA SE INTOCMESTE IN FORMA AUTENTICA.

FORMA AD VALIDITATEM

CONDITIE DE VALIDITATE ESENTIALA SI SPECIALA CARE CONSTA IN NECESITATEA INDEPLINIRII FORMALITATILOR PREVAZUTE DE LEGE IN LIPSA CARORA ACTUL NU S-AR PUTEA NASTE IN MOD VALABIL.

CARACTERE ALE FORMEI AD VALIDITATEM:

- ESTE UN ELEMENT CONSTITUTIV ESENTIAL AL ACTULUI JURIDIC CIVIL IN LIPSA CARUIA SANCTIUNEA ESTE NULITATEA ABSOLUTA

- ESTE INCOMPATIBIL CU MANIFESTAREA DE VOINTA TACITA

- ESTE EXCLUSIVA IN SENSUL CA UN ANUMIT ACT JURIDIC SOLEMN IMBRACA O ANUMITA FORMA, DE REGULA FORMA AUTENTICA

-

CERINTE:

- TOTE CLAUZELE TREBUIE SA IMBRACE FORMA AUTENTICA – DETERMINAREA CONTINUTULUI NU SE POATE FACE PRIN TRIMITERE LA O SURSA EXTERNA – PER RALATIONEM

- ACTUL AFLAT IN INTERDEPENDENTA CU AUN ACT JURIDIC SOLEMN TREBUIE SA IMBRACE SI EL FORMA SOLEMNA.

- ACTUL JURIDIC PRIN CARE SE MODIFICA UN ACT JURIDIC SOLEMN TREBUIE SA IMBRACE SI EL FORMA SOLEMNA

- ACTUL CARE DETERMINA INEFCIENTA UNUI ACT JURIDIC SOLEMN TREBUIE SA IMBRACE SI EL FORMA SOLEMNA: EXCEPTIE: LEGATUL

FORMA PENTRU OPOZABILITATE FATA DE TERTI

FORMALITATILE NECESARE POTRIVIT LEGII PENTRU A FACE ACTUL JURIDIC OPOZABIL PERSOANELOR CARE NU AU PARTICIPAT LA INCHEIEREA LUI, IN SCOPUL OCROTIRII DREPTURILOR SAU INTERESELOR LOR.

ESTE OBLIGATORIE SI NU FACULTATIVA SANCTIUNE:

INPOZABILITATEA ACTULUI JURIDIC. POSBILITATEA TERTULUI DE A IGNORA ACTUL INVOCAT DE PARTI SAU DE UNA DINTRE ELE IMPOTRIVA SA.

MODALITATILE ACTULUI JURIDC

TERMENUL:

DEFINITIE:

EVENIMENT VIITOR SI SIGUR CA REALIZARE PANA LA CARE ESTE AMANATA INCEPEREA SAU DUPA CAZ SINGEREA EXERCITIULUI DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE SI A EXECUTARII OBLIGATIILOR CORELATIVE

CLASIFICARE:

IN FUNCTIE DE EFECTUL SAU

1. TERMEN SUSPENSIV

AMANA PANA LA IMPLINIREA SA INCEPUTUL EXERCITARII DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL SI EXECUTARII OBLIGATIEI CORELATIVE.

2. TERMEN EXTINCTIV

AMANA PANA LA IMPLINIREA SA STINGEREA EXERCITIULUI DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL SI EXECUTARII OBLIGATIEI CORELATIVE.

IN RAPORT DE PERSOANELE CARE BENEFICIAZA DE TERMEN

1. TERMEN IN FAVOAREA CREDITORULUI - DEPOZIT

2. TERMN IN FAVOAREA DEBITORULUI - REGULA

3. TERMEN IN FAVOAREA DEBITORULUI SI CREDITORULUI. – TERMENUL DE RESTITUIRE A SUMEI IMPRUMUTATE INTR-UN CONTRACT DE IMPRUMUT DE CONSUMATIE CU TITLU ONEROS.

IN PRINCIPIU TERMENUL PROFITA DEBITORULUI, AFARA DE CAZUL CAND DIN LEGE SAU VOINTA PARTILOR SAU DIN IMPREJURARI REZULTA CA A FOST STIPULAT IN FAVOAREA CREDITORULUI SAU AMEBLELOR PARTI.

DOAR CEL IN FAVOAREA CARUIA A FOST STIPULAT TERMENUL POATE RENUNTA LA BENEFICIUL SAU FARA CONSIMTAMANTUL CELEILALTE PARTI.

CAND ESTE STIPULAT IN FAVOAREA AMBELOR PARTI, RENUNTAREA SE FACE CU ACORDUL AMBELOR PARTI

IN FUNCTIE DE IZVORUL SAU:

1. TERMEN VOLUNTAR – STABILIT PRIN ACT JURIDIC A. EXPRES

B. TACIT – REIESE DIN NATURA RAPORTULUI JURIDIC SAU ALTE IMPREJURARI

2. TERMEN LEGAL – STABILIT DE LEGE

3. TERMEN JURISDICTIONAL – STABILIT DE INSTANTA – TERMEN DE GRATIE (TERMEN JUDICIAR)

IN FUNCTIE DE CRITERIUL CUNOASTERII SAU NU A DATEI IMPLINIRII SALE

1. TERMEN CU SCADENTA CERTA (TERMEN CERT) 2. TERMEN CU SCANDETA INCERTA ( TERMEN INCERT- MOARTEA CREDIRENTIERULUI)

EFECTE: AFECTEAZA NUMAI EXERCITAREA DREPTURILOR SI EXECUTAREA OBLIGATIILOR NU

SI EXISTENTA LOR

1. TERMENUL SUSPENSIV

INTARZIE INCEPUTUL EXERCITARII DREPTULUI SI EXECUTARII OBLIGATIILOR CORELATIVE.

EISTENTA LOR ESTE CERTA.

CONSECINTE:

- EXECUTAREA OBLIGATIEI INAINTE DE SCANDENTA IN CAZUL IN CARE TERMENUL A FOST STABILIT IN FAVOAREA CREDITORULUI SAU SI IN FAVOAREA CERDITORULUI

CREDITORUL NU POATE FI OBLIGAT SA PRIMEASCA PLATA

DEBITORUL FACE O PLATA VALABILA SI NU POATE CERE RESTITUIREA EI – EXCEPTIE: PLATA S-A FACUT PRIN DOL SAU VIOLENTA

- INAINTE DE IMPLINIREA TERMNULUI TITLULARUL DREPTULUI POATE FACE MASURI CONSERVATORII ASUPRA PATRIMONIULUI DEBITORULUI

- TERMENUL SUSPENSIV NU AMANA TRANSFERUL DREPTULUI IN CAZUL ACTELOR TRANSALATIVE DE DREPTUI REALE, CU EXCEPTIA CAZULUI IN CARE S-A PREVAZUT EXPRES CONTRARIUL.

- RISCUL PIEIRII FORTUITE IN CAZUL ACTELOR TRANSLATIVE DE PROPRIETATE ESTE SUPORTAT DE INSTRAINATOR. ACESTA PIERDE DREPTUL LA CONTRAPRESTATIE SI DACA A PRIMIT-O TREBUIE SA O RESTITUIE.

- CREDITORUL NU POATE CERE PLATA DE LA DEBITOR - NU SE POATE OPUNE COMPENSATIA. - IN CAZUL TERMENULUI JUDICIAR DE GRATIE SE POATE OPUNE COMPENSATIA – NU

POATE FI INCEPUTA EXECUTAREA SILITA

- PRESCRIPTIA CURGE DE LA DATA IMPLINIRII TERMENULUI SAU DE LA DATA RENUNTARII LA BENEFICIUL TERMENULUI STABILIT IN FAVOAREA CREDITORULUI.

2. TERMENUL EXTINCTIV

STINGE EXERCITIUL DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL SI EXECUTAREA OBLIGATIILOR CIVILE CORELATIVE.

PANA LA IMPLINIREA TERMENULUI RAPORTUL JURIDIC CONCRET ISI PRODUCE EFECTELE SALE INSA DUPA IMPLINIREA TERMENULUI ACESTA INCETEAZA.

CONDITIA:

DEFINITIE:

EVENIMENT VIITOR SI NESIGUR CA REALIZARE DE CARE DEPINDE EXISTENTA (NASTEREA SAU DESFIINTAREA) DREPTULUI SUBIECTIV SI A OBLIGATIEI CIVILE CORELATIVE.

CLASIFICARE:

DUPA EFECTELE PE CARE LE PRODUCE:1. SUSPENSIVA

DE A CAREI INDEPLINIRE DEPINDE NASTEREA (EFICACITATEA) DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE SI A OBLIGATIILOR CORELATIVE

3. REZOLUTORIE

DE A CAREI INDEPLINIRE DEPINDE DESFIINTAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE CIVILE SI A OBLIGATIILOR CORELATIVE.

PREZUMTIE:

SE PREZUMA A FI REZOLUTORIE CONDITIA, ORI DE CATE ORI SCADENTA OBLIGATIILOR PRINCIPALE PRECEDA MOMENTUL LA CARE CONDITIA S-A PUTEA INDEPLINI. ESTE O PREZUMTIE RELATIVE. SE POATE FACE PROBA CONTRARA.

DUPA LEGATURA CU VOINTA PARTILOR:

1. CONDITIE CAZUALA – DEPINDE DE HAZARD SAU DE VOINTA EXCLUSIVA A UNUI TERT. 2. CONDITIE MIXTA – DEPINDE DE VOINTA UNEI PARTI SI DE VOINTA UNEI PERSOANE

DETERMINATE

3. CONDITIE POTESTATIVA - I. PURA – DEPINDE DOAR DE VOINTA UNEI PARTI

OBLIGATIA ASUMATA SUB CONDITIE SUSPENSIVA PUR POTESTATIVA DIN PARTEA CELUI CE SE OBLIGA (DEBITORULUI) NU PRODUCE NICI UN EFECT. – ECHIVALEAZA CU LIPSA INTENTIEI OBLIGATIA SUB CONDITIE SUSPENSIVA SAU REZOLUTORIE PUR POTESTATIVA DIN PARTEA CREDITORULUI ESTE VALABILA. OBLIGATIA SUB CONDITIE REZOLUTORIE PUR POTESTATIVA DIN PARTEA DEBITORULUI ESTE VALABILA. OBLIGATIA SUB CONDITIE SUSPENSIVA SAU REZOLUTORIE POTESTATIVA SIMPLA ESTE VALABILA CHIAR DACA DEPINDE DE VOINTA DEBITORULUI.

SUB HAC CONDITIONE, SI VOLAM, NULLA EST OBLIGATIO

II. SIMPLA - DEPINDE DE VOINTA UNEI PARTI SI DE VOINTA UNEI PERSOANE NEDETERMINATE.

DUPA CUM CONSTA IN REALIZAREA SAU NEREALIZAREA EVENIMENTULUI CONDITIA POATE FI:

1. POZITIVA

2. NEGATIVA

REGULI PRIVIND INDEPLINIREA SAU NEINDEPLINIREA CONDITITEI:- INDEPLINIREA CONDITITEI SE APRECIAZA DUPA CRITERIILE STABILITE DE PARTI SAU PE

CARE ACESTEA ESTE PROBABIL SA LE FI AVUT IN VEDERE, DUPA IMPREJURARI.- DACA S-A STABILIT CA EVENIMENTUL TREBUIE SA AIBA LOC INTR-UN ANUMIT TERMEN

SI ACESTA A EXIPIRAT FARA CA EVENIMENTUL SA FIE AVUT LOC, CONDITIA SE SOCOTESTE NEINDEPLINITA. DACA NU S-A PREVAZUT UN TERMEN SE SOCOTESTE NEINDEPLINITA CAND ESTE SIGUR CA EVENIMENTUL NU SE VA MAI PRODUCE

- DACA S-A PREVAZUT CA EVENIMENTUL NU TREBUIE SA AIBA LOC INTR-UN ANUMIT TERMEN CODNITIA NEGATIVA SE SOCOTESTE INDEPLINITA DACA TERMENUL A EXEPIRAT

FARA CA EVENIMENTUL SA SE FI PRODUS CHIAR DACA MAI INAINTE DE IMPLINIREA TERMENULU ESTE SIGUR CA EVENIMENTUL NU SE VA MAI PRODUCE

- IN LIPSA DE TERMEN CONDITIA NEGATIVA SE INDEPLINESTE CAND ESTE SIGUR CA EVENIMENTUL NU SE VA MAI PRODUCE

- CONDITIA ESTE INDEPLINITA DACA DEBITORUL OBLIGAT SUB CONDITIE IMPIEDICA INDEPLINIREA EI

- SE CONSIDERA NEINDEPLINITA DACA PARTEA INTERESATA DE INDEPLINIREA CONDITIEI, CU REA- CREDINTA DETERMINA INDEPLINIREA EI.

- PARTEA INTERESATA POATE ORICAND CERE INSTANTEI SA CONSTATE INDEPLINIREA SAU NEINDEPLINIREA CONDITIEI.

- PARTEA IN A CARUI INTERES A FOST STIPULATA CONDITIA POATE RENUNTA LA EA, OBLIGATIA DEVENIND UNA SIMPLA.

ALTE CLASIFICARI:

1. CONDITIE POSIBLITA

2. CONDITIEI IMPOSBILITA. 3. CONDITIE LICITA SI MORALA

4. CONDITIE ILICITA SI IMORALA.

CONDITIA IMPOSIBILA, ILICITA SAU IMORALA ESTE CONSIDERATA NESCRISA SI ATRAGE NULITATEA ABSOLUTA A ACTULUI JURDIC CAND ESTE INSASI CAUZA ACESTUIA.

DACA ESTE UN ACT JURIDIC AFECTAT DE O CONDITIE SUSPENSIVA, IMPOSBILA, ILICITA SI IMORALA ACTUL SE DESFIINTEAZA.

DACA ESTE UN ACT JURIDIC AFECTAT DE O CONDITIE REZOLUTORIE, IMPOSIBLA, ILICITA SAU IMORALA ACTUL JURIDIC PRODUCE EFECTE, NEFIIND AFECTAT DE ACEASTA MODALITATE.

EFECTE:

AFECTEAZA INSAI EXISTENTA (EFICAITATEA) DREPTURILOR SI OBLIGATIILR CORELATIVE

PRODUCE EFECTE EX TUNC – MOMENTUL DE LA CARE SAU PANA LA CARE SE PRODUC EFECTELE NU ESTE CEL AL INDEPLINIRII SAU NEINDEPLINIRII CONDITIEI CI MOMENTUL INCHEIERII ACTULUI JURIDIC SUB CONDITIE. PRIN VOINTA PARTILOR SE POATE DEROGA DE LA ACEASTA NORMA.

EFECTELE CONDITIEI SUSPENSIVE:

1. PENDENTE CONDITIONE

- ACTUL NU PRODUCE EFECTE – EFICACITATEA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR CORELATIVE FIIND SUB SEMNUL INTREBARII

- CREDITORUL NU POATE CERE EXECUTAREA OBLIGATIILOR

- DEBITORUL NU DATOREAZA NIMIC SI DACA EFECTUEAZA O PLATA POATE CERE RESTITUIREA CA FIIND PLATA NEDATORATA.

- OBLIGATIA NU SE POATE STINGE PRIN COMPENSATIE SAU PLATA

- PRESCRIPTIA NU INCEPE SA CURGA

- ACTELE JURIDICE TRANSALTIVE DE DREPTURI REALE NU PRODUC EFECTUL TRANSALATIV.

- RISCUL VA FI SUPORTAT DE INSTRAINATOR

- CREDITORUL POATE FACE ACTE DE CONSERVARE, IL POATE INSCRIE PROVIZORIU IN CARTEA FUNCIARA

- POATE SOLICITA SI OBTINE GARANTII PENTRU CREANTA SA

- POATE CEDA PRIN ACTE INTER VIVOS SAU MORTIS CAUSA DREPTUL SAU CONDITIONAL

2. EVENIENTE CONDITIONE

A. DACA CONDITIA S-A REALIZAT: - ACTUL SE CONSIDERA RETROACTIV CA FIIND FOST PUR SI SIMPLU

- PLATA EFECTUATA PENDETE CONDITIONE NU MAI POATE FI RESTITUITA

- TRANSMITEREA DREPTURILOR CONSIMITE PENDENTE CONDITIONE DE TITULARUL DREPTULUI CONDITIONAL SUNT CONSOLIDATE

- FRUCTELE SUNT CULESE DE DOBANDITOR DIN MOMENTUL INDEPLINIRII CONDITIEI

- PRESCRIPITA CURGE DE LA DATA INDEPLINIRII CONDITIEI - ACTELE DE ADMINISTRARE FACUTE DE INSTRAINATOR SUNT OPOZABILE CHIAR DACA EL

NU A MAI FOST PROPRIETAR.

B. DACA NU S-A INDEPLINIT CONDITIA

- TOATE PRESATIILE EFECTUATE SE RESTITUIE

- GARANTIILE SE DESFIINTEAZA

- TOATE DREPTULUI CONSTITUITE DE DEBITORUL OBLIGATIEI DE A PREDA BUNUL SE CONSOLIDEAZA.

EFECTELE CONDITIEI REZOLUTORII:

PENDENTE CONDITIONE:

- ACTUL JURIDIC ESTE CONSIDERAT A FI PUR SI SIMPLU.

EVENIENTE CONDITIONE:

A. CONDITIA S-A INDEPLINIT

-ACTUL SE DESFIINTEAZA CU EFECT RETROACTIV, DREPTURILE SI OBLIGATIILE NASCUTE DIN ACEST ACT JURIDIC FIIND CONSIDERATE A NU FI EXISTAT NICIODATA.

- PARTILE TREBUIE SA ISI RESTITUIE PRESTAIILE

DACA PENDENTE CONDITIONE DOBANDITORUL SUB CONDITIE REZOLUTORIE A CONSTITUIT ANUMITE DREPTURI CU PRIVIRE LA BUN SE DESFIINTEAZA RETROACTIV (RESOLVITUR IURE DANTIS, RESOLVITUR IUS ACCIPIENS)

EXCEPTII:

- ACTELE DE ADMINISTRARE FACUTE DE DOBANDITOR RAMAN VALABILE - FRUCTELE CULESE DE ACESTA RAMAN IN PROPRIETATEA SA

- IN ACTELE CU EXECUTARE SUCCESIVA, FECTELE IMPLINIRII CONDITIEI REZOLUTORII SE PRODUC EX NUNC.

B. CONDITIA NU S-A REALIZAT

DREPTUL SE CONSOLIDEAZA DEFINITIV.

COMPARATIE TERMEN CONDITIE:

IN CAZUL TERMENULUI SE PRODC EFECTELE EX NUNC, IN CAZUL CONDITIEI SE PRODUC EX TUNC

TERMENUL AFECTEAZA DOAR EXECUTAREA CONTRACTULUI PE CAND CONDITIA AFECTEAZA INSASI EFICACITATEA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR CORELATIVE

IN CAZUL CONDITIEI REALIZAREA EVENIMENTULUI ESTE NESIGURA, TERMENUL ESTE UN EVENIMENT SIGUR CA REALIZARE CHIAR DACA DATA EXACTA A IMPLINIRII LUI ESTE NESIGURA.

SARCINA

DEFINITIE:

ESTE O MODALITATE SPECIFICA LIBERLITATILOR SI CONSTA INTR-O OBLIGATIE DE A DA, A FACE, A NU FACE, IMPUSA GRATIFICATULUI DE DISPUNATOR

CLASIFICARE:

IN FUNCITE DE BENEFICIAR:

1. IN FAVOAREA GRATIFICATULUI

2. IN FAVOAREA UNEI TERTE PERSOANE

3. IN FAVOAREA DISPUNATORULUI

- CAND VALOAREA SA ESTE EGALA SAU INTRECE EMOLUMENTUL DONATIEI ACTUL NU MAI ESTE CU TITLU GRATUIT CI DEVINE UN ACT JURIDIC CU TITLU ONEROS.

- DONATORUL RASPUNDE PENTRU VIICLE ASCUNSE ALE BUNULUI ASEMNEA VAZATORULUI IN LIMITELE SARCINII.

- SARCINA IN FAVOAREA UNUI TERT ESTE O FORMA A STIPULATIEI PENTRU ALTUL. TERTUL ARE POSIBILITATEA DE A CERE EXECUTAREA CONTRACTULUI NU SI REVOCAREA ACTULUI PENTRU NEINDELINIREA SARCINII DEOARECE NU ESTE PARTE IN CONTRACT.

ALTE CLASIFICARI:

1. SARCINA POSIBILA

2. SARCINA IMPOSIBILA

3. SARCINA ILICITA

4. SARCINA IMORALA

NEEXECUTAREA SARCINII NU AFECTEAZA VALIDITATEA ACTULUI CI EFICACITATEA SA, PUTAND ATRAGE REVOCAREA ACTULUI JURIDIC CU TITLU GRATUIT PRI CARE A FOST INSTITUITA.

COMPARATIE SARCINA –CONDITIE

CONDITIA AFECTEAZA ACTE JURIDICE CU TITLU ONEROS SI CU TITLU GRATUIT IN SCHIMB SARCINA AFECTEAZA DOAR ACTELE CU TITLU GRATUIT.

CONDITIA AFECTEAZA EXISTENTA ACTULUI JURIDIC, SARCINA AFECTEAZA DOAR EFICATITATEA ACTULUI.

CONDITIA OPEREAZA DE DREPT – INSTANTA DOAR CONSTATA INDEPLINIREA SAU NEINDEPLINIREA CONDITIEI, REVOCAREA TREBUIE CERUITA INSTANTEI JUDECATORESTI.

ACTIUNEA PRIN CARE SE SOLICITA EXECUTAREA SARCINII SAU REVOCAREA DONATIEI PENTRU NEEXECUTARE SE PRESCRIE IN TERMEN DE 3 ANI DE LA DATA CAND SARCINA TREBUIA EXECUTATA

ACTIUNEA IN REVOCAREA LEGATULUI PENTRU NEINDEPLINIREA SARCINII SE PRESCRIE IN TERMEN DE UN AN DE LA DATA CAND TREBUIA EXECUTATA SARCINA

ACTIUNEA IN CONSTATAREA INDEPLINIRII SAU NEINDEPLINIRII CONDITIEI ESTE IMPRESCRIPTIBILA

ATAT REVOCAREA ACTULUI PENTRU INDEPLINIREA SAU NEINDEPLINIREA CONDITIEI SAU NEEXECUTAREA SARCINII PRODUC EFECTE RETORACTIVE.

EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

DEFINITIE:

DREPTURILE SUBIECTIVE SI OBLIGATIILE CIVILE CARORA ACTUL JURIDIC LE DA NASTERE, LE MODIFICA SAU LE STINGE.

CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CONSTITUIE EFECTELE ACTULUI JURIDIC.

DETERMINAREA EFECTELOR REPREZINTA STABILIREA DREPTURILOR SI OBLIGATIILOR CORELATIVE GENERTE, MODIFICATE SAU STINSE DE UN ACT.

ETAPTE PENTRU DETERMINAREA CONTINUTULUI ACTULUI JURIDIC CIVL

1. PROBAREA ACTULUI JURIDI CVIL – IDEM EST ON ESSE ET NON PROBARI. 2. INTERPRETAREA CLAZELOR ACTULUI PENTRU:

A. CALIFICAREA ACTULUI

B. STABILIREA INTELESULUI ACTULUI SAU A UNOR CLAUZE

REGULI DE INTERPRETARE:

1. ACTUL JURIDIC SE INTEPRETEAZA DUPA VOINTA CONCORDANTA A PARTILOR SI NU DUPA SENSUL LITERAL AL TERMENULUI, TINANDU-SE SEAMA DE SCOPUL CONTRACTULUI, DE NEGOCIEREILE PURTATE DE PARTI, DE PRACTICILE STATORNICITE INTRE ACESTEA, DE COMPORTAMENTUL ULTERIOR INCHEIERII CONTRACTULUI

2. CLAUZELE ACTULUI JURIDIC SUNT SUPUSE INTERPRETARII SISTEMATICE –SE INTERPRETEAZA UNELE PRIN ALTELE

3. CLAUZELE INDOIELNICE SE INTERPRETEAZA IN SENSUL CE SE POTRIVESTE CEL MAI BINE NATURII SI OBIECTULUI ACTULUI JURIDIC

4. CLAZELE INDOILNICE SE INTERPRETEAZA TINAND SEAMA DE NATURA CONTRACTULUI, DE IMPREJUDARIRELE IN CARE A FOST INCHEIAT, DE INTERPRETAREA DATA ANTERIOR DE PARTI, ETC.

5. DACA O CLAUZA ESTE SUSCEPTIBILA DE DOUA SENSURI SE INTERPRETEAZA IN SENSUL IN CARE PRODUCE EFECTE SI NU IN SENSUL IN CARE NU PRODUCE EFECTE – ACTUS INTERPRETANDUL ESTE PUTIUS UT VALEAT QUAM UT PEREAT.

6. DACA CONTRACTUL RAMANE NECLAR CLAUZELE SE INTERPRETEAZA IN FAVOAREA CELUI CARE SE OBLIGA, CU EXCEPTIA CONTRACTULUI DE ADEZIUNE CAND SE INTERPRETEAZA IMPOTRIVA CELUI CARE LE-A PROPUS.

PRINCIPII CARE GUVERNEAZA EFECTELE ACTELOR JURIDICE

1. PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII – PACTA SUNT SERVANDA

CONTRACTUL ARE PUTERE DE LEGE INTRE PARTI

EXCEPTIILE:

A. CAZURI DE RESTRANGERE

INCETAREA CONTRACTULUI DIN CAUZA PIEIRII TOTALE A BUNULUI, INCETAREA CONTRACTULUI DATORITA DECESULUI UNEIA DINTRE PARTI,

B. CAZURI DE EXTINDERE

CAZURI DE PRELUNGIRE A EFECTELOR ACTELOR JURIDICE PRIN INTERMEDIUL LEGII.

EX: MORATORIUL LEGAL – ACORDAREA DE TERMENE CARE AU CA EFECT AMANAREA GENERALA A EXECUTARII UNOR OBLIGATII CONTRACTUALE DE CATRE O ANUMITA CATEGORIE DE DEBITORI

C. REVIZUIREA EFECTELOR ANUMITOR ACTE JURIDICE DIN CAUZA RUPERII ECHILIBRULUI CONTRACTUAL, IN URMA SCHIMBARII IMPREJURARILOR AVUTE IN VEDERE DE PARTI IN MOMENTUL INCHEIERII ACTULUI JURIDIC – TEORIA IMPREVIZIUNII ART. 1271 C. CIV

IN MATERIA LIBERALITATILOR ESTE REGLEMENTATA REVIZUIREA CONDITIILOR SI SARCINILOR. ART. 1006 C. CIV.

D. POSIBILITATEA UNEIA DINTRE PARTI DE A ADUCE MODIFICARI UNILATERALE ACTULUI

2. PRINCIPIUL IREVOCABILITATII

ACTULUI JURIDIC BILATERLA SAU PLURILATERAL NU I SE POATE PUNE CAPAT DECAT PRIN VOINTA NUMAI A UNEIA DINTRE PARTI, IAR ACTUL JURIDIC UNILATERAL NU I SE POATE PUNE CAPAT DECAT PRIN MANIFESTAREA DE VONTA IN SENS CONTRAR A AUTORULUI ACESTUIA.

EXCEPTII:

IREVOCABILITATEA UNOR ACTE BILATERALE

- REVOCAREA DONATIEI INTRE SOTI

- DENUNTAREA CONTRACTULUI DE LOCATIE INCHEIAT PE DURATA NEDETERMINATA

IREVOCABILITATEA UNOR ACTE UNILATERALE

- TESTAMENTUL - LEGATUL

- REVOCAREA RENUNTARII LA MOSTENIRE

- PROMISIUNEA PUBLICA DE RECOMPENSA

- MARTURISIREA PENTRU EROARE DE FAPT

3. PRINCIPIUL RELATIVITATII ACTUL JURIDIC PRODUCE EFECTE NUMAI INTRE PARTI FARA A PUTEA SA PROFITE SAU SA DAUNEZE TERTELOR PERSOANE.

RES INTER ALIOS ACTA, ALIIS NEQUE NOCERE, NEQUE PRODESSE POTEST.

OPOZABILITATEA ACTELOR JURIDICE

DESI ACTELUL JURIDIC NU GENEREAZA OBLIGATII SI DREPTURI DECAT INTRE PARTI, TERTELE PERSOANE TREBUIE SA LE RESPECTE.

PENTRU TERTI ACTUL JURIDIC APARE CA O SITUATIE JURIDICA, CA UN FAPT JURIDIC STRICTO SENSU.

CONSECINTE:

1. INCALCAREA DREPTURILOR SAU IMPEDICAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR ATRAGE RASPUNDEREA DELICTUALA

2. TERTUL POATE FOLOSI ORICE MIJLOC DE PROBA PENTRU A-L DOVEDI.

NOTIUNI:

1. PARTE – PERSOANA CARE INCHEIE UN ACT JURIDIC PERSONAL SAU PRIN REPREZENTARE SI IN PATRIMONIUL CAREIA SE PRODUC EFECTELE RESPECTIVE

O PARTE POATE FI ALCATUITA DIN MAI MULTE PERSOANE FIZICE CARE AU UN INTERES SAU O POZITIE COMUNA (COPROPRIETARII)

2. TERTII (PENITUS EXTRANEI) – PERSOANE STRAINE DE UN ACT JURIDIC

3. AVANZII CAUZA: (HABENTES CAUSAM)PERSOANA CARE NU A PARTICIPAT LA INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC DAR ESTE INDRITUIT SA PROFITE DE EFECTELE LUI SAU SA SUPORTE ACESTE EFECTE, DATORITA LEGATURII LOR JURIDICE CU UNA DINTRE PARTI:

A. SUCCESORII UNIVERSALI SI CU TITLU UNIVERSAL

B. SUCCESORII CU TITLU PARTICULAR

C. CREDITORII CHIROGRAFARI

CERINTE PENTRU CALITATEA DE AVAND CAUZA A UNUI SUSCESOR CU TITLI PARTICULAR

1. SA FIE VORBA DE DREPTURI SAU OBLIGATII STRANS LEGATE DE DREPTUL SUBIECTIV DOBANDIT

2. SA FIE VORBA DE ACTE URIDICE ANTERIOARE INCHEIATE DE AUTORUL SAU CU ALTE PERSOANE SI REFERITOARE LA ACELASI DREPT SAU BUN

3. ACTUL JURIDIC SA INDEPLINEASCA CONDITIILE REFERITOARE LA OPOZABILITATEA FATA DE TERTI.

DACA NU SUNT INDEPLINITE ACESTE CONDITII SUCCESORUL CU TITLU PARTICULAR ESTE TERT.

EXCEPTII DE LA PRINCIPIUL RELATIVITATII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL

EXCEPTII REALE

1. STIPULATIA PENTRU ALTUL

EXCEPTII APARENTE

2. SIMULATIA

3. CESIUNEA DE CREANTA

4. REPREZNETAREA

5. ACTIUNILE DIRECTE 6. GESTIUNEA DE AFACERI

NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

SANCTIUNEA CE LIPSESTE ACTUL JURIDIC CIVL DE EFECTELE CONTRARE NORMELOR JURIDICE EDICTATE PENTRU INCHEIEREA SA VALABILA

CARACTERISTICI:

1. SACNTIUNE DE DREPT CIVIL

2. PRIVESTE NUMAI ACTELE JURIDICE NU SI FAPTELE JURIDCE

3. INTERVINE CAND SUNT INCALCATE DISPOZITII PRIVITOARE LA VALIDITATEA ACTULUI JURIDIC (FOND SAU FORMA)

4. LIPSESTE ACTELE DE EFECTELE CONTRARE NORMELOR EDICTATE PENTRU INCHEIEREA SA VALABILA (NU PRIVESTE INTOTDEAUNA INTREG ACTUL)

5. ACTUL JURIDIC ESTE LIPSIT NUMAI DE ACELE EFECTE CARE CONTRAVIL SCOPULUI URMARIT DE DISPOZITIA LEGALA INCALCATA

6. NULITATEA SE RAPORTEAZA LA MOMENTUL INCHEIERII CONTRACTULUI

7. NU INTERVINE DACA PRINTR-O NORMA SPECIALA SE DISPUNE ALTFEL (ADAPTAREA CONTRACTULUI)

FUNCTIILE NULITATII

1. PREVENTIVA

2. SANCTIONATORIE

3. MIJLOC DE GARANTIE A PRINCIPIULUI LEGALITATII

DELIMITAREA NULITATII DE ALTE SANCTIUNI:

1. REZOLUTIUNE

DESFIINTAREA RETROACTIVA A UNUI CONTRACT SINALAGMATIC CU EXCUTARE UNO ICTU, IN CAZUL NEEXECUTARII CULPABILE A OBLIGATIILOR DE CATRE UNA DINTRE PARTI.

SI REZOLUTIUNEA SI NULITATEA PRODUC EFECTE EX TUNC

NULITATEA SE APLICA TUTUROR ACTELOR JURIDICE IN SCHIMB REZOLUTIUNEA SE APLICA CONTRACTELOR SINALAGMATICE CU EXECUTARE UNO ICTU

DACA INTR-UN CONTRACT SINALAGMATIC SE PUNE PROBLEMA NULITATII SI REZOLUTIUNII VA FI ANALIZATA CU PRIORITATE PROBLEMA NULITATII.

REZILIEREA:

ESTE SANCTIUNEA CE INTERVINE IN CAZUL NEEXECUTARII IN MOD CULPABIL A UNUI CONTRACT SINALAGMATIC CU CEXECUTARE SUCCESIVA SI CONSTA IN INCETAREA EFECTELOR CONTRACTULUI RESPECTIV EX NUNC.

REVOCARE:

INLATURAREA EFECTELOR LIBERALITATILOR DATORITA INGRATITUDINII GRATIFICATULUI SAU NEEXECUTARII CULPABILE A SARCINII.

CADUCITATEA:

CAUZA DE INEFICACITATE CE CONSTA IN LIPSIREA ACTULUI JURIDIC VALABIL INCHEIAT DE ORICE EFECTE DATORITA UNEI IMPREJURARI ULTERIOARE INCHEIERII SALE SI CARE ESTE INDEPENDENTA DE VOINTA AUTORULUI ACTULUI JURIDIC.

CADUCITATEA PRODUCE EFECTE EX NUNC. CAUZA CARE DETERMINA CADUCITATEA ESTE INTOTDEAUNA STRAINA DE VOINTA

AUTORULUI ACTULUI JURIDIC

REDUCTIUNEA:

SANCTIUNE APLICABILA IN CAZUL ACTELOR INCHEIATE CU NESOCOTIREA UNOR INDERDICTII STABILITE DE LEGE PENTRU OCROTIREA UNOR PERSOANE SAU PENTRU RESTABILIREA ECHILIBRULUI CONTRAPRESTATIILOR INTR-UN CONTRACT SINALAGMATIC, CU TITLU ONEROS SI COMUTATIV.

1. REDUCTIUNEA LIBERALITATILOR

2. REDUCTIUNEA PRESTATIILOR PENTRU LEZIUNE

CLASIFICAREA NULITATILOR:

IN FUNCTIE DE INTERESUL OCROTIT PRIN DISPOZITIA LEGALA

1. NULITATE ABSOLUTA

SE SANCTIONEAZA CU NULITATEA ABSOLUTA NERESPECTAREA LA INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC A UNEI NORME CARE OCROTESTE UN INTERES GENERAL, ADICA A UNEI NORME IMPERATIVE DE ORDINE PUBLICA

2. NULITATE RELATIVA

SE SANCTIONEAZA CU NULITATEA RELATIVA NERESPECTAREA LA INCHEIERA ACTULUI JURIDIC CVIL, A UNEI NORME IMPERATIVE DE ORDINE PRIVATA, CE INSTITUIE O CONDITIE DE VALIDITATE LA INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC CIVIL.

CRITERII DE STABILIRE A NULITATII:

1. INDICATIE LEGIUITORULUI A. NULITATEA ABOSLUTA – CONSTATAREA NULITATII

B. NULITATEA RELATIVA – ANULABILITATEA ACTULUI

2. NATURA INTERESULUI OCROTIT

3. PREZUMTIE DE NULITATE RELATIVA – ART. 1252 C. CIV.

IN FUNCTIE DE INTINDEREA EFECTELOR:

1. NULITATE TOTALA. - EXCEPTIA

ART. 1255 – CLAUZELE CONTRARE LEGII, ORDINII PUBLICE SI BUNELOR MORAVURI SI CARE NU SUNT CONSIDERATE NESCRISE ATRAG NULITATEA CONTRACTULUI IN INTREGUL SAU NUMAI DACA SUNT PRIN NAUTRA LOE ESENTIALE, SAU DACA IN LIPSA LOR CONTRACTUL NU S-AR FI INCHEIAT

2. NULITATE PARTIALA – REGULA

DACA CONTRACTUL ESTE MENTINUT, ATAT CLAUZELE NULE CAT SI CELE CONSIDERATE NESCRISE SUNT INLOCUITE DE DREPT CU DISPOZITIILE LEGALE APLICABILE.

IN FUNCTIE DE MODUL DE CONSACRARE LEGISLATIVA:

1. NULITATE EXPRESA

2. NULITATE VIRTUALA

IN FUNCTIE DE CONDITIA DE VALIDITATE INCALCATA

1. NULITATI DE FOND

2. NULITATI DE FORMA

IN FUNCITE DE MODUL DE VALORIFICARE

1. NULITATI JURIDICARE

2. NULITATI AMIABILE

1246 C. CIV – DACA PRIN LEGE NU SE PREVEDE ALTFEL NULITATEA CONTRACTULUI POATE FI CONSTATATA SAU DECLARATA PRIN ACORDUL PARTILOR.

CLAUZELE CONSIDERATE NESCRISE SUNT:

A. NULITATI ABSOLUTE

B. DE REGULA PARTIALE

C. CARE OPEREAZA DE DREPT

CAUZELE DE NULITATE:

DACA INSTANTA ESTE SESIZATA CU MAI MULTE MOTIVE DE NULITATE, CU UN OBIECT IN DESFIINTAREA UNUI ACT JURIDIC, NU EXISTA O ORDINE IN CARE INSTANTA TREBUIE SA ANALIZEZE NULITATEA.

TOATE CAUZELE DE NULITATE SUNT LEGALE – PARTILE NU POT INSTITUI SAU SUPRIMA CAUZE DE NULITATE.

CAUZE DE NILITATE ABSOLUTA A ACTULUI JURIDIC: 1. INCALCAREA DIPOZTIILOR REFERITOARE LA CAPACITATEA CIVILA

A. INCAPACITATI SPECIALE DE FOLOSINTA – PERSOANA FIZICA

B. LIPSA CAPACITATII DE FOLOSINTA A PERSOANEI JURIDICE

C. NERESPECITAREA PRINCIPIULUI SPECIALITATII CAPACITATII DE FOLOSINTA A PERSOANEI JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV.

D. LIPSA TOTALA A CONSIMTAMANTULUI E. NEVALABILITATEA OBIECTULUI ACTULUI JURIDIC CIVIL SAU OBIECTUL OBLIGATIEI

F. NEVALABILITATEA CAUZEI

G. NERESPECTAREA FORMEI AD VALIDITATEM

H. NERESPECTAREA DREPTULUI DE PREEMPTIUNE IN CAZURILE EXPRES SI LIMITATIV PREVAZUTE DE LEGE.

CAUZE DE NULITATE RELATIVA

REGIMUL JURIDIC AL NULITATII:

1. CINE POATE INVOCA NULITATEA

2. CAT TIMP POATE FI INVOCATA NULITATEA

3. DACA NULITATEA POATE SAU NU FI ACOPERITA PRIN CONFIRMARE

REGIMUL JURIDIC AL NULITATII RELATIVE:

1. POATE FI INVOCATA IN PRINCIPIU DE PERSOANA OCROTITA PRIN NORMA JURIDICA INCALCATA.

A. POATE FI INVOCATA DE O TERTA PERSOANA

NULITATEA RELATIVA PENTRU VICIEREA CONSIMTAMANTULUI TESTATORULUI APARTINE MOSTENITORILOR LEGALI CARE NU SUNT PARTI ALE ACTULUI JURIDIC A CARUI NULITATE O INVOCA

B. DE REPREZENTATUL LEGAL AL CELUI LIPSIT DE CAPACITATE DE EXERCITIU

C. DE OCROTITORUL LEGAL AL MINORULUI CU CAPACITATE DE EXERCITIU RESTRANSA

D. CREDITORII CHIROGRAFARI PE CALEA ACTIUNII OBLICE

E. DE PROCUROR CAND ACTUL ESTE INCHEIAT FARA AUTORIZAREA INSTANTEI DE TUTELA

NULITATEA RELATIVA NU POATE FI INVOCATA DIN OFICIU DE ISNTANTA JUDECATOREASCA.

2. TREBUIE INVOCATA PE CALE DE ACTIUNE IN TERMENUL DE PRESCRIPTIE A. ESTE IMPRESCRIPTIBILA PE CALE DE EXCEPTIE ( EXCEPTIE – LEZIUNE) B. ESTE PRESCRIPTIBILA PE CALE DE ACTIUNE

3. NULITATEA RELATIVA POATE FI CONFIRMATA EXPRES SAU TACIT DE PARTEA INTERESATA SAU DE SUCCESORII IN DREPTURI AI ACESTEIA

CONDITII PENTRU CONFIRMARE EXPRESA:

I. SA PROVINA DE LA PARTEA INDREPTATITA SA INVOCE NULITATEA

II. SA FIE FACUTA IN DEPLINA CUNOSTINTA DE CAUZA

III. SA FIE FACUTA DUPA INCETAREA VIOLENTEI DACA ESTE VICVIUL CE AFECTEAZA ACTUL

IV. VICIUL SA NU MAI EXISTE IN MOMENTUL CONFIRMARII

V. SA CUPRINDA OBIECTUL, CAZUZA SI NATURA OBLIGATIEI

VI. SA SE FACA MENTIUNE DESPRE MOTIVUL ACTIUNII IN ANULARE SI DESPRE INTENTIA DE A SE REPARA VICIUL PE CARE SE INTEMEIAZA ACTIUNEA

CONFIRMARE TACITA

REZULTA DIN FAPTE CARE NU LASA NICIO INDOIALA ASUPRA INTENTIEI DE ACOPERIRE A NULITAITI RELATIVE

EX: EXECUTAREA VLOUNTARA A UNUI ACT JURIDIC LOVIT DE NULITATE RELATIVA DACA PARTEA CUNOSTEA CAUZA DE NULITATE SI ACTUL A FOST EXECUTAT IN CUNOSTINTA DE CAUZA.

NOTIFICAREA CONFIMARII:

PERSOANA CARE POATE CONFIRMA ACTUL POATE FI PUS IN INTARZIERE PRINTR-O NOTIFICARE PENTRU A:

1. EXERCITA ACTIUNEA IN ANULARE

2. A CONFIRMA ACTUL JURIDIC.

TERMENUL ESTE DE 6 LUNI DE LA DATA COMUNICARII NOTIFICARII

ESTE UN TERMEN DE DECADERE. – O PREZUMTIE ABSOLUTA DE CONFIRMARE A ACTULUI JUDIC.

CONFIRMAREA – EFECTE: VALIDAREA ACTULUI JUDIRDIC, EFECTELE ACTULUI PRODUCANDU-SE EX TUNC. CONFIRMAREA UNUI CONTRACT ANULABIL PENTRU VICIEREA CONSIMTAMANTULUI

PENTRU DOL SAU VIOLETA NU IMPLICA PRIN EA INSASI RENUNTAREA LA DREPTUL DE A CERE DAUNE INTERESE

REGIMUL JURIDIC AL NULITATII ABSOLUTE:

1. NULITATEA ABSOLUTA POATE FI INVOCATA DE ORICE PARTE INTERESATA INSTANTA ESTE OBLIGATA SA INVOCE DIN OFICIU NULITATEA ABSOLUTA. INSTANTA NU POATE DISPUNE FARA O CERERE IN DISPOZITIVUL HOTARARII ASUPRA

NULITATII ACTULUI. DACA SE CERE EXECUTAREA UNUI CONTRACT LOVIT DE NULITATE ABSOLUTA SE VA

RESPINGE CEREREA CA NEINTEMEIATA FARA A SE FACE MENTIUNE IN DISPOZITIVUL HOTARARII DEPSRE NULITATEA ACTULUI SI FARA A PRONUNTA NULITATEA.

NULITATEA ABSOLUTA NU POATE FI INVOCATA DE O PERSOANA COMPLET STRAINA CI NUMAI DE O PERSOANA CARE JUSTIFICA UN INTERES.

DACA ACTIUNEA IN NULITATEA ABSOLUTA ESTE INTRODUSA DE UN TERT CU UN INTERES PROPRIU ATUNCI CALITATEA PROCESUALA PASIVA APARTINE TUTOROR PARTILOR ACTULUI JURIDIC.

2. POATE FI INVOCATA ORICAND PE CALE DE ACTIUNE SAU EXCEPTIE – IMPRESCRIPTIBILA 3. IN PRINCIPIU NU POATE FI ACOPERITA PRIN CONFIRMARE EXPRESA SAU TACITA

EXCEPTIE: MOSTENITORII DEFUNCTULUI POT CONFIRMA O LIBERALITATE A AUTORULUI LOR CHIAR DACA ACEASTA ESTE LOVITA DE NULITATE ABSOLUTA – ART. 1010 C. CIV.

EFECTELE NULITATII:

DEFINITIE:

CONSECINTELE JURIDICE ALE APLICARII SANCTIUNII NULITATII, ADICA URMARILE DATORALE DESFIINTARII IN INTREGIME SAU IN PARTE A UNUI ACT JURIDIC CIVIL CARE A FOST INCHEIAT CU INCALCAREA DISPOZITIILOR LEGALE REFERITOARE LA CONDITIILE SALE DE VALIDITATE.

EFECTUL ACTULUI JURIDIC NUL ESTE EXPRIMAT PRIN ADAGIUL: QUOD NULLUM EST, NULLUM PRODUCIT EFECTUM

GENERIC EFECTUL ACTULUI JURIDIC NUL CONSTA IN DESFIINTAREA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL NASCUT DIN ACTUL JURIDIC LOVIT DE ACEASTA SANCTIUNE SI PRIN ACEASTA RESTABILIREA LEGALITATII.

DISTINCT DE DESFIINTAREA ACTULUI JURIDIC SE POATE ANGAJA RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA CAND CAUZA DE NULITATE ESTE IMPUTABILA UNEIA DINTRE PARTI

EX: PENTRU ACOPERIREA CHELUIELILOR PE CARE COCONTRACTANTUL LE-A FACUT IN VEDEREA INCHEIERII CONTRACTULUI DESFIINTAT, PENTRU ACOPERIREA DOBANZILOR PLATITE DE CUMPARATOR PENTRU CREDITUL PE CARE L-A FACUT IN VEDEREA CUMPARARII BUNULUI.

ENUMERAREA PRINCIPIILOR EFECTELOR NULITATII:

1. RETROACTIVITATEA EFETELOR NULITATII

2. REPUNEREA PARTILOR IN SITUATIA ANTERIOARA (RESTITUTIO IN INTEGRUM) 3. ANULAREA ACTULUI JURIDIC INITIAL SI A ACTULUI JURIDIC SUBSECVENT (RESOLUTO

IURE DANTIS RESOLVITUR IUS ACCIPIENS)

ECEPTIILE DE LA PRINCIPIILE EFECTELOR NULITATII CONSTITUIE IN ACELASI TIMP SI LIMITARI ALE PRINCIPIULUI QUOD NULLUM ESTE NULLUM PRODUCIT EFFECTUM.

1. PRINCIPIUL RETROACTIVITATII EFECTELOR NULITATII

NULITATEA PRODUCE EFECTE EX TUNC. PARTILE AJUNG IN SITUATIA IN CARE S-AR FI AFLAT DACA NU S-AR FI INCHEIAT ACEL ACT JURIDIC.

EXCEPTII:

1. CAZUL MINORULUI DE BUNA CREDINTA LA INCHEIEREA CASATORIEI CARE PASTREAZA CAPACITATEA DEPLINA DE EXERCITIU

2. DECLARAREA NULITATII UNEI PERSOANE JURIDICE

3. CAZUL COPIILOR DINTR-O CASATORIE ANULATA

4. CASATORIA PUTATIVA FATA DE SOTUL DE BUNA CREDINTA LA INCHEIEREA CASATORIEI

2. PRINCIPIUL RESTABILIRII SITUATII ANTERIOARE – RESTITUTIO IN INTEGRUM IN CAZUL IN CARE CONTRACTUL ESTE DESFIINTAT FIECARE PARTE TREBUIE SA RESTITUIE CELEILALTE PARTI IN NATURA SAU ECHIVALENT PRESTAITILEPRIMITE CHIAR DACA ACESTEA AU FOST EXECUTATE SUCCESIV SAU AU AVUT CARACTER CONTINUU.

ASPECT PROCESUAL:

A. SE POATE SOLICITA IN ACELASI TIMP DECLARAREA NULITATII SI RESTABILIREA SITUATIEI ANTERIOARE – UN CAPAT DE CERERE PRINCIPAL SI UN CAPAT DE CERERE ACCESORIU.

B. SE POATE CERE INTAI ANULAREA ACTULUI IAR APOI SA SE CEARA PE CALEA UNUI PROCES DISTINCT RESTABILIREA SITUATIEI ANTERIOARE.

C. INSTNATA NU POATE DISPUNE DIN OFICIU RESTABILIREA SITUATIEI ANTERIOARE DEOARECE S-AR INCALCA PRINCIPIUL DISPONIBILITATII.

EXCEPTII: 1. PASTRAREA DE CATRE POSESORUL DE BUNA CREDINTA (DOBANDITORUL DINTR-UN

ACT TRANSLATIV ORI CONSTITUTIV DE DREPTURI REALE PRINCIPALE ASUPRA UNUI BUN FRUGIFER) DE BUNA-CREDINTA IN TEMEIUL ART. 948 C. CIV SI ART. 1645 C. CIV. A FRUCTELOR CULELE IN INTERVALUL DE TIMP CAT A DURAT POSESIA SA DE BUNA-CREDINTA – POSESIA DE BUNA CREDINTA INCETEAZA CEL MAI TARZIU LA DATA INTRODUCERII CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA.

2. IN CAZUL CELUI LIPSIT DE CAPACITATE DE EXERCITIU SAU CU CAPACITATE DE EXERCITIU RESTRANSA – TREBUIE SA RESTITUITE DOAR IN LIMITA FOLOSULUI OBTINUT.

3. CAZUL CAND DOBANDITORUL PRINTR-UN ACT JURIDIC CONSTITUTIV SAU TRANSLATIV DE PROPRIETATE SAU AUN ALT DREPT REAL AR PUTEA INVOCA UZUCAPIUNEA

4. CAZUL IN CARE A INTERVENIT PRECRIPTIA ACTUNII IN RESTITUIREA PRESTATIILOR EXECUTATE IN TEMEUL ACTULUI JURIDIC LOCUVIT DE NULITATE.

MODALITATI DE RESTITUIRE: 1635-1647 C. CIV.

ART. 1637 C. CIV. – RESTITUIREA SE FAE IN NATURA SAU IN ECHIVALENT. REGULA ESTE CA RESTITUIREA SE FACE IN NATURA.

VALOAREA RESTITUIRII IN ECHIVALENT SE FACE LA DATA CAND DEBITORUL A PRIMIT CEEA CE TREBUIE SA RESTITUITE.

PRINCIPIUL ANULARII ACTULUI SUBSECVENT CA URMARE A ANULARII ACTULUI INITIAL

RESOLUTO IURE DANTIS, RESOVITUR IUS ACCIPIENS

ANULAREA ACTULUI JURIDIC INTIAL (PRIMAR) ATRAGE SI ANULAREA ACTULUI JURIDIC SUBSECVENT DATORITA LEGATURII LOR JURICIE.

EXCEPTII:

CAND ANULAREA ACTULUI JURIDIC INITIAL NU ATRAGE SI ANULAREA ACTULUI JURIDIC SUBSECVENT CI ACESTA ESTE MENTINUT DESI SE AFLA IN STRANSA LEGATURA CU ACTUL JURIDIC DESFIINTAT.

PRINCIPII PENTRU EXCEPTII :

I. BUNA CREDINTA

II. SECURITATEA SI STABILITATEA CIRCUITULUI CIVIL

1. ACTELE DE CONSERVARE SI ADMINISTRARE A BUNULUI ( BUNA CREDINTA) 2. LOCATARARUL DE BUNA CREDINTA

3. ALTE CONTRACTE CU EXECUTARE SUCCESIVA CARE VOR CONTINUA SA PRODUCA EFECTE PE DURATA STIPULATA DE PARTI DAR NU MAI MULT DE UN AN DE LA DATA DESFIINTARII TITLULUI

CAZURI CARE INLATURA PRINCIPIUL QUOD NULLUM EST, NULLUM PRODUCIT EFFECTUM

1. CONVERSIUNEA ACTULUI JURIDIC

2. ERROR COMMUNIS FACIT IUS

3. PRINCIPIUL RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE

1. CONVERSIUNEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

CONSIDERAREA MANIFESTARII DE VOINTA IN SENSUL IN CARE REPREZINTA UN ACT JURIDIC VALABIL SI NU UN ACT JURIDIC LOVIT DE NULITATE. MANIFESTAREA DE VOINTA ESTE CALIFICATA CA ECHIVALENTA A UNUI ANUMIT ACT JURIDIC CHIAR DACA NU ESTE VALABILA CA ALT ACT JURIDIC.

CONDITII:

1. SA EXISTE UN ELEMENT DE DIFERENTA INTRE ACTUL JURIDIC NUL SI CEL CARE URMEAZA A FI CONSIDERAT VALABIL. – NATURA CONTRACTULUI, CONTINUTUL ACTETUIA, EFECTE, FORMA.

2. ACTULUI JURIDIC LOVIT DE NULITATE SA INDEPLINEASCA TOATE CODITIILE DE VALIDITATE ALE ACTULUI JURIDIC CE URMEAZA A FI CONSIDERAT VALABIL INCHEIAT

3. MANIFESTAREA DE VOINTA A PARTILOR SA FIE IN FAVOAREA CONVERSIUNII. ACEASTA NU VA PRODUCE EFECT DACA PARTILE AU DORIT IN ACTUL LOVIT DE NULITATE SA FIE EXCLUSA CONVERSIUNEA.

NU ESTE CONVERSIUNE:

1. CAND UNELE CLAUZE SUNT ANULATE IAR ALTELE PASTRATE (NULITATE PARTIALA)2. CAND ACTUL JURIDIC APARE NUL DATORITA DENUMIRII GRESITE DATE DE PARTI –

INTERVINE CALIFICAREA ACTULUI JURIDIC. – ERROR IN NOMINE NEGOTII

3. DINTRE CELE DOUA ACTE JURIDICE INCHEIATE DE ACELEASI PARTI SE DESFIINTEAA DOAR UNUL

4. SE REFACE ACTUL JURIDIC NUL

5. SE VALIDEAZA ACTUL PRIN CONFIRMARE

6. INTERVINE NOVATIA.

APLICATII:

MANIFESTARE DE VOINTA NULA CA VANZARE DAR POATE FI ANTECOTRANCT DE VANZARE.

ACT DE INSTRAINARE LOVIT DE NULITATEPOATE FI VALABIL CA REVOCARE A LEGATULUI CE AVEACA OBIECT BUNUL LA CARE SE REFEREA ACTUL DE INSTRAINARE DESFIINTAT

TESTAMENTUL AUTENTIC SAU PRIVILEGIAT, NUL PENTRU VICII DE FORMA DAR VALABIL CA TESTAMENT OLOGRAV DACA ESTE SCRIS SI SEMNAT SI DATAT DE MANA TESTATORULUI.

INSCRISUL AUTENTIC NUL CA ATARE DAR VALABIL CA INSCRIS SUB SEMNATURA PRIVATA

INSCRIS SUB SEMNATURA NUL DAR VALABIL CA INCEPUT DE DOVADA SCRISA.

2. ERROR COMMUNIS FACIT IUS.

CAND CINEVA IMPARTASIND O CREDINTA COMUNA SI INVINCIBILA A CONSIDERAT CA O PERSOANA ARE UN ANUMIT DREPT SAU CALITATE JURIDICA ATUNCI INSTANTA TINAND SEAMA DE IMPREJURARI POATE HOTARA CA ACTUL INCHEIAT IN ACEASTA STARE VA PRODUCE FATA DE CEL AFLAT IN EROARE ACELEASI EFECTE CA SI CAND AR FI VALABIL, AFARA DE CAZUL IN CARE DESFIINTAREA LUI NU I-AR CAUZA NICIUN PREJUDICIU.

- NU SE PREZUMA

- NU ESTE APLICABIL IN MATERIE DE CARTE FUNCIARA SAU ALTE SISTEME DE PUBLCITATE

APLICATIE:

1. ACTELE DE STARE CIVILA – ACTELE DE STARE CIVILA INTOCMITE DE O PERSOANA CARE A EXECRICITAT IN MOD PUBLIC ATRIBUTIILE DE OFITER DE STARE CIVILA, CU RESPECTAREA TUTUROR PREVEDERILOR LEGALE SUNT VALABILE CHIAR DACA ACEA PERSOAA NU AVEA CALITATE, INAFARA DE CAZUL CAND BENEFICIARII ACESTOR ACETE AU CUNOSCUT IN MOMENTUL INTOCMIRII LOR, LIPSA ACESTEI CALITATI.

2. PRINCIPIUL RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE

DUCE IN ANUMITE CAZURI LA MENTINEREA EFECTELOR UNUI ACT JURIDIC LOVIT DE NULITATE.

PARTEA VINOVATA DE CAUZA DE NULITATE SOLICITA ANULAREA ACTULUI JURIDIC DESI CEALATA PARTE AR URMA SA SUFERE UN PREJUDICIU DIN CAUZA ANULARII ACTULUI JURIDIC RESPECTIV, PREJUDICIU CE TREBUIE REPARAT DE CEL CUPLABIL.

APLICARE:

MINORUL CARE SAVARSESTE MANOPERE DOLOSIVE PENTRU A OFERI APARENTA CA ESTE MAJOR, NU POATE CERE ANULAREA ACTULUI RESPECTIV DEOARECE PARTEA COCONTRACTANTA AR FI PREJUDICIATA.

CEL CARE A SAVARSIT FAPTA ILICITA TREBUIE SA IL DESPAGUBEASCA PE CEL CARE A FOST PREJUDICIAT. PREJUDICIUL ESTE CHIAR ANULAREA ACTULUI JURIDIC.

CEA MAI BUNA FORMA DE REPARATIE A PREJUDICIULUI POATE FI CHAIR MENTINEREA ACTULUI JURIDIC CA FIIND VALABIL.

PRESCRIPTIA

DEFINTIE:

ESTE O SANCTIUNE CARE CONSTA IN STINGEREA DREPTULUI MATERIAL LA ACTIUNE NEEXERCITAT IN TERMEN.

DREPTUL LA ACTIUNE ESTE DREPTUL DE A CONSTRANGE O PERSOANA CU AJUTORUL FORTEI PUBLICE SA EXECUTE O ANUMITA PRESTATIE SAU SA RESPECTE O ANUMITA SITUATIE JURDICA, SA SUPORTE ORICE ALTA SANCTIUNE CIVILA.

DE LEGE LATA PRESCRIPTIA NU MAI ESTE REGLEMENTAT CA O INSTITUIE JURIDICA DE ORDINE PUBLICA, DISPOZTIILE LEGALE CONFERIDU-I CARACTER DE ORDINE PRIVATA.

NATURA JURIDICA A PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE:

INSTITUTIE PUBLICA CU CARACTER COMPLEX.

PENTRU DREPTUL CIVIL ESTE O SANCTIUNE INDREPTATE IMPOTRIVA PASIVITATII TITULARULUI DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL SAU A ALTEI SITUATII JURIDICE OCROTITE DE LEGE, CARE, IN CONDITIILE LEGI NU VA MAI AVEA POSBILITAEA DE A OBTINE PROTECTIA JUDICIARA A ACESTEIA PRIN EXERCITATEA DREPTULUI MATERIAL LA ACTIUNE.

EFECTUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE:

PRESCRIPTIA ARE CA EFECT STINGEREA DREPTULUI MATERIAL LA ACTIUNE. DEOARECE PRESCRIPTIA STINGE NUMAI DREPTUL MATERIAL LA ACTIUNE SI NU

OPEREAZA DE DREPT CI NUMAI LA CEREREA PERSOANEI INTERESATE SE DESPRINDE CONSECINTA SUPRAVIETURII DUPA IMPLINIREA TERMENULUI DE PRESCRIPTIE A DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL SI A OBLIGATIEI CORELATIVE.

ASPECT PROCESUAL: POATE FI INVOCATA NUMAI IN PRIMA INSTANTA PRIN INTAMPINARE SAU IN LIPSA

INVOCARII CEL MAI TARZIU LA PRIMUL TERMEN DE JUDECATA LA CARE PARTILE SUNT LEGAL CITATE, DE CATRE CEL IN FOLOSUL CARUIA A CURS PRESCRIPTIA SAU DE PERSOANELE METIONATE IN ART. 2514 C. CIV.

DREPTUL SUBIECTIV PRESCRIS SE BUCURA DE PROTECTIE PE CALEA EXCEPTIEI DACA OBLIGATIA A FOST EXECUTATA DE BUNAVOIE DUPA CE TERMENUL DE

PRESCRIPTIE S-A IMPLINIT SU SE VA PUTEA CERE RESTITUIREA CHIAR SI ATUNCI CAND LA DATA EXECUTARII CEL CARE A EXECUTAT NU STIA CA TERMENUL DE PRESCRIPTIE ERA IMPLINIT.

AVAND IN VEDERE CARACTERUL DE ORDINE PRIVATA A PRESCRIPTIEI LEGEA PERMITE CELUI IN FOLOSUL CARUIA CURGE SAU A CURS PRESCRIPTIA SA RENUNTE LA BENEFICIUL TEREMNULUI.

RENUNTAREA POATE FI EXPRESA SAU TACITA. NU POATE RENUNTA LA PRESCRIPTIE CEL CARE ESTE LIPSIT DE CAPACITATE DE A

INSTRAINA SAU DE A SE OBLIGA.

DACA SE RENUNTA LA TERMENUL DE PRESCRIPTIE IMPLINIT – INCEPE SA CURGA O NOUA PRESCRIPTIE DE ACELASI FEL

DACA SE RENUNTA LA TERMENUL DE PRESCRIPTIE INCEPUTA SI NEIMPLITA SUNT APLICABILE DISPOZTIILE PRIVITOARE LA INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI PRIN RECUNOASTEREA DREPTULUI.

RENUNTAREA LA PRESCRIPTIE PRODUCE EFECTE NUMAI IN PRIVINTA CELUI CARE A FACUT-O NEPUTAND FI INVOCATA IMPOTRIVA CODEBITORILOR SOLIDAR ORI A UNEI OBLIGATII INDIVIZIBLE SAU IMPOTRIVA FIEJUSORILOR, ACESTIA PUTANDU-SE PREVALA DE PRESCRIPTIE.

PRINCIPIILE EFECTULUI PRESCRIPTIEI:

1. ODATA CU STINGEREA DREPTULUI LA ACTIUNE PRIVIND UN DREPT SUBIECTIV CIVIL PRINCIPAL SE STINGE SI DREPTUL LA ACTIUNE PRIVIND DREPTURILE SUBIECTIVE ACCESORII, AFARA DE CAZUL CAND PRIN LEGE S-AR DISPUNE ALTFEL.

PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE PRIVIND CREANTA PRINCIPALA NU ATRAGE SI STINGEREA DREPTULUI LA ACTIUNEA IPOTECARA.

LIMITE:

CREDITORUL IPOTECAR VA URMARI IN LIMITELE LEGII DOAR BUNURILE IMOBILE SAU MOBILE IPOTECATE, INSA NUMAI IN LIMITA VALORII ACESTOR BUNURI

DOBANZILE SI ALTE ACCESORII ALE CREANTEI IPOTECARE NU MAI POT FI ACOPERITE INAFARA CAPITALULUI DUPA IMPLINIRE PRESCRIPTIEI DIN VALORIFICAREA PE CALE SILITA A BUNULUI IPOTECAT.

SĂ PRESUPUNEM CĂ A INTERVENIT PRESCRIPŢIA UNEI CREANŢE DE 10.000 DE LEI, GARANTATE PRIN IPOTECĂ. CREDITORUL IPOTECAR ESTE ÎNDREPTĂŢIT SĂ EXECUTE SILIT BUNUL IPOTECAT, IAR, DACĂ DIN VALORIFICAREA ACESTUIA SE OBŢINE DOAR O SUMĂ DE 6.000 DE LEI, CREDITORUL NU VA PUTEA SOLICITA ŞI URMĂRIREA ALTOR BUNURI NEIPOTECATE PENTRU A-ŞI ACOPERI ÎNTREAGA CREANŢĂ DE 10.000 DE LEI.SĂ MAI PRESUPUNEM CĂ A INTERVENIT PRESCRIPŢIA UNEI CREANŢE IPOTECARE DE 15.000 DE LEI CARE A PRODUS O DOBÂNDĂ DE 1.000 DE LEI. CREDITORUL IPOTECAR ESTE ÎNDREPTĂŢIT SĂ EXECUTE SILIT BUNUL IPOTECAT, IAR ÎN CAZUL ÎN CARE DIN VALORIFICAREA ACESTUIA S-AR OBŢINE O SUMĂ DE 20.000 DE LEI, CREDITORUL NU-ŞI VA PUTEA ACOPERI DIN ACEASTA DECÂT VALOAREA CAPITALULUI DE 15.000 DE LEI, IAR NU ŞI VALOAREA DOBÂNZII DE 1000 DE LEI.

2. IN CAZUL IN CARE UN DEBITOR ESTE OBLIGAT LA PRESTATII SUCCESIVE DREPTUL LA ACTIUNE CU PRVIVIRE LA FIECARE DINTRE ACESTE PRESTAII SE STINGE PRINTR-O PRESCRIPTIE DEOSEBITA CHIAR DACA DEBITORUL CONTINUA SA EXECUTA UNA SAU ALTA DINTRE PRESTATIILE DATORATA, CU EXCEPTIA CAZULUI IN CARE PRESTATIILE SUCCESIVE ALCATUIESC, PRIN FINALITATEA LOR, REZULTATA DIN LEGE SAU CONVETIE, UN TOT UNITAR.

DE EXEMPLU, SĂ PRESUPUNEM CĂ, LA DATA DE 1 FEBRUARIE 2008, PRIMUS L-A ÎMPRUMUTAT PE SECUNDUS CU 10.000 DE LEI, PĂRŢILE STABILIND CĂ ACEASTA VA FI RESTITUITĂ LA DATA DE 1 AUGUST 2008 ŞI CĂ, PÂNĂ LA RESTITUIREA INTEGRALĂ A SUMEI ÎMPRUMUTATE, SECUNDUS ÎI VA PLĂTI LUI PRIMUS O DOBÂNDĂ LUNARĂ DE 1%. DACĂ PRIMUS ÎL ACŢIONEAZĂ ÎN JUDECATĂ PE SECUNDUS LA DATA DE 1 OCTOMBRIE 2011, SOLICITÂND OBLIGAREA ACESTUIA SĂ ÎI PLĂTEASCĂ SUMA ÎMPRUMUTATĂ ŞI DOBÂNDA AFERENTĂ ACESTEIA, INSTANŢA NU VA PUTEA SĂ ADMITĂ ACŢIUNEA NICI MĂCAR ÎN PARTE, ÎNTRUCÂT PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ A DREPTULUI DE CREANŢĂ PRINCIPAL A ATRAS PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ A TUTUROR PRESTAŢIILOR CE ALCĂTUIESC OBIECTUL DREPTULUI ACCESORIU (DECI ŞI PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ A DOBÂNZILOR AFERENTE PERIOADEI CE A ÎNCEPUT CU DATA DE 1 OCTOMBRIE

2008, CHIAR DACĂ, DE LA DATA EXIGIBILITĂŢII PRESTAŢIILOR RESPECTIVE, AU TRECUT MAI PUŢIN DE 3 ANI).

DOMENIUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE:

SFERA DREPTURILOR SUBIECTIVE ALE CAROR ACTIUNI CAD SUB INCIDENTA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

1. DOMENIUL PRESCRIPTIEI IN CATEGORIA DREPTURILOR PATRIMONALE

A. DOMENIUL IN CATEGORIA DREPTURILOR DE CREANTA

B. DOMENIUL IN CATORIA DREPTURILOR REALE

I. PRINCIPALE

II. ACCESORII

1. DREPTURILE DE CREANTA

IN PRINCIPIU INDIFERENT DE IZVORUL LOR DREPTURILE DRE CRENTA SUNT SUPUSE PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE.

EXCEPTIE: DREPTURI ASIGURATILOR ASUPRA SUMELOR REZULTAND DI REZERVELE TEHNICE CARE SE CONSTITUIE LA ASIGURARILE DE VIATA PENTRU OBLIGATII DE PLATA SCADENTE IN VIITOR NU SUNT SUPUSE PRESCRIPTIEI

2. DREPTURI REALE ACCESORII

DREPTURILE REALE ACCESORII SUNT SUPUSE PRESCRIPTIEI DE REGULA CA SI DREPTUL DE CREANTA PRINCIPAL PE LANGA CARE EXISTA. IN PRIVINTA DREPTULUI DE IPOTECA ACESTA ESTE PRESCRIPTIBIL IN CONDITIILE ART. 2518 PCT. 1 C. CIV. EL NU URMEAZA SOARTA PRINCIPALULUI.

3. DREPTURILE REALE PRINCIPALE

DREPTURILE REALE PRINCIPALE SUNT SUPUSE PRESCRIPTIEI DACA LEGEA NU PREVEDE ALTFEL.

4. DREPTURILE NEPATRIMONIALE

PROTECTIA DREPTURILOR NEPATRIMONIALE PE CAREA ACTIUNII IN JUSTITIE NU ESTE LIMITATA IN TIMP.

PROBLEME SPECIALE REFERITOARE LA DOMENIUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

VALORIFICAREA DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL PE CALEA EXCEPTIEI.

VALORIFICAREA PE CALE JUDIICARA A DREPTULUI SUBIECTIV CIVIL POATE AVEA LOC PE CALEA ACTIUNII SAU PE CALEA EXCEPTIEI. – APARARI DE FOND

DREPTURIDREPTURI REALEREALE

PATRIMONIUL ART. 31-33 C. CIV

DEFINITIE:

TOTALITATEA DREPTURILOR SI OBGATIILOR CU VALOARE ECONOMICA CE APARTIN UNUI SUBIECT DE DREPT

ELEMENTE :

1. LATURA ACTIVA

ESTE COMPUSA DIN TOATE DREPTURILE PATRIMONIALE – DREPTURI REALE, DPRETURI DE CREANTA

ACTIVUL PATRIMONIAL CUPRINDE:

A) CAPITALURI – EXPRESIA VALORICA A UNOR BUNURI DIN PATRIMONIUL UNEI PERSOANE

B) VENITURI – RESURSE PERIODICE REALZIZA DE O ANUMITA PERSOANA.

2. LATURA PASIVA ESTE COMPUSA DN TOATE DATORIILE EVALUABILE PECUNOARE PE CARE LE ARE

O ANUMITA PERSOANA

CARACTERE JURIDICE:

1. ESTE O UNIVERSALITATE JURIDICA

DREPTURILE SI OBLIGATIILE SUNT PRIVITE IN TOTALITATEA LOR FARA A INTERESA IDENTITATEA FIECARUIA. DREPTURILE SI OBLIGATIILE SUNT LEGATE NTRE ELE, FORMAND UN TOT UNITAR.

ESTE DIFERITA DE UNIVERSALITATEA DE FAPT:

ART. 541 C. CIV: CONSTITUIE UNIVERSALITATE DE FAPT ANSAMBULU BUNURILOR CARE APRATIN ACELEIASI PERSOANE SI AU O DESTINATIE COMUNA STABILITA PRIN VOINTA ACESTEIA SAU PRIN LEGE.

2. ORICE PERSOANA ARE UN PATRIMONIU 3. PATRIMONIUL ESTE UNIC 4. PATRIMONIUL ESTE DIVIZIBIL 5. PATRIMONIUL ESTE INTRANSMISIBIL

POATE FI TRANSMIS IN INTREGIME NUMAI IN CAZURILE PREVAZUTE DE LEGE.

FUNCTIILE PATRIMONIULUI:

1. CONSTITUIE GARANTIA COMUNA A CREDITORILOR CHIROGRAFARI, CREDITORII PRIFILEGIATI SI PENTRU CEI CARE AU GARANTII REALE.

2. PERMITE SI EXPLICA SUBROGATIA REALA CU TITLU UNIVERSAL

SUBROGATIA: A. PERSONALA

B. REALA

I. CU TITLU UNVERSAL

SE PRODUCE AUTOMAT FARA O DISPOZITIE LEGALA CARE SA O PREVADA IN MOD EXPRES

II. CU TITLU PARTICULAR

SE PRODUCE NUMAI IN CAZURILE PREVAZUTE EXPRES DE LEGE. GARANTIILE CONSTITUIE DE UN COPROPRIETAR ASUPRA COTEI SALE PARTI E STRAMUTA DE DREPT ASUPRA BUNULUI ATTRBUIT ACESTUIA SAU A SUMELOR DE BANI CE I-AU FOST ATRIBUITE PRIN PARTAJ.

3. PATRIMONIU EXPLICA SI PERMITE TRANSMISIUNEA UNIVERSALA SI TRANSMISIUNEA CU TITLU UNIVERSAL.

DREPTUL DE PROPRIETATE

DEFINITIE:

ESTE ACEL DREPT SUBIECTIV CARE DA EXPRESIE APROPIERII UNUI LUCRU, PERMITAND TITLUARULUI SAU SA EXERCITE POSESIA, SA FOLOSEASCA SI SA DISPUNA DE ACEL LUCRU, IN PUTERE PROPRIETE SI IN INTERES PROPRIU, IN CADRUL SI CU RESPECTAREA DISPOZITIILOR LEGALE.

FORME :

1. DREPT DE PROPRIETATE PRIVATA

2. DREPT DE PROPRIETATE PUBLICA

1. DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA

DEFINITIE :

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA ESTE DREPTUL TITULARULUI DE A FOLOSI SI DSPUNE DE BUN IN MOD EXCLUSIV ABSOLUT SI PERPETUU, IN LIMTELE STABILITE DE LEGE.

DREPTUL SUEBICTIV ASUPRA UNOR BUNURI ALTELE DACAT CELE CARE ALCATUIESC DOMENIUL PUBLIC, IN TEMEIUL CARUIA TITULARUL EXERCITA POSESIA, FOLOSINTA, SI DISPOZITIA, IN PUTERE PROPRIE SI IN INTERES PROPRIU, IN LIMITELE DETERMINATE DE LEGE

IN PUTERE PROPRIE:

PROPRIETARUL EXERCITA ATRIBUTELE DREPTULUI SAU IN PUTERE PROPRIE DEOARECE EL SE SUPUNE NUMAI LEGII

CELELALTE PERSOANE EXERCITA ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPROETATE IN VIRTUTEA PUTERII TRANSMISE DE PROPRITAR SI IN CONFORMITATEA NU NUMAI CU LEGEA CI SI CU VOINTA PROPRIETARULUI CARE FIXEAXA SI CONCRETIZEAZA LIMITELE DE EXERCITARE.

IN INTERES PROPRIU:

PROPRIETARUL ESTE SINGURUL SUBIECT DE DREPT CARE EXERCITA DIRECT SAU INDIRECT PELNITUDINEA ATRIBUTELOR PROPRIETATII IN INTERESUL SAU PROPRIU.

TITULARII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA:

ORICE SUBIECT DE DREPT CIVIL: PERSOANELE FIZICE, PERSOANELE JURIDICE, INCLUSIV STATUL SI UNITATILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE.

OBIECTUL DREPTULUI DE PRPRIETATE PRIVATA

ORICE LUCRU MOBIL SAU IMOBIL CU EXCEPTIA CELORA CARE PRIN NATURA LOR FORMEAZA OBIECTUL EXCLUSIV AL PROPRIETAII BUBLICE SI CELE CARE NU SUNT SUSCEPTIBILE DE APROPIERE.

CONTINUTUL JURIDIC AL DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA:

1. POSESIA ( IUS POSSIDENDI) 2. FOLOSINTA ( IUS UTENDI, SI IUS FRUENDI) 3. DISPOZITIA ( IUS ABUTENDI) 4. ASPECT PROCESUAL – APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

1. POSESIA: EXPRESIA JURIDICA A APROPIERII SI STAPANIRII LUCRURLUI, CONSTITUIE O

STARE DE DREPT SI NU O SIMPLA STARE DE FAPT.

POATE FI EXERCITATA :

A. DIRECT SI NEMIJLOCIT IN INTERES PROPRIU SI IN PUTERE PROPRIE B. INDIRECT IN NUMELE SI INTERESUL TITULARULUI DREPTULUI DE O ALTA PERSOANA

2. FOLOSINTA:

IMPLICA POSIBILITATEA DE A UTILIZA LUCRUL SI DE A-I CULEGE FRUCTELE.

3. DISPOZITIA :

PREROGATIVA D A DISPUNE DE LUCRU

A. DISPOZITIE MATERIALA – DISPUNE DE SUBSTANTA LUCRULUI, CONSUMARE, DISTRUGERE

B. DISPOZITIE JURIDICA – POSIBILITATEA DE A INSTAINA LUCRUL, DE A CONSTITUI DREPTURI REALE.

DISPOZITIA NU SE INTALNESTE DECAT LA DREPTUL DE PROPRIETATE.

CARACTERE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA:

1. CARACTER ABSOLUT 2. CARACTER EXCLUSIV 3. CARACTER PERPETUU

1. CARACTER ABSOLUT:

NUMAI DREPTUL DE PROPRIETATE REUNESTE CELE TREI ATRIBUTE (POSESIA, FOLSINTA, DISPOZITIA)

PROPRIETATEA ESTE ABSOLUTA IN COMPARATIE CU CELELALTE DREPTURI REALE INSA NU ESTE ABSOLUTA PRIN EA INSASI.

2. ESTE UN DREPT EXCLUSIV

TITULARUL ACESTUIA EXERCITA SINGUR TOATE ATRIBUTEL DREPTULUI DE PROPRIETATE, TOATE CELALALTE PERSOANE AVAND OBLIGATIA DE A NU FACE NIMIC DE ANTURA A ADUCE ATINGERE DREPTULUI TITULARULUI.

3. ESTE UN DREPT PERPETUU

DREPTUL NU ARE O DURATA LIMITATA IN TIMP, SI NU SE PIERDE PRIN NEINTREBUINTARE.

LIMITELE EXERCITARII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

ART. 602-625 C. CIV.

ARTICOLELE NU SE APLICA SITUATIILOR JURIDICE NASCUTE ANTERIOR INTRARII IN VIGOARE A CODULUI CIVIL.

1. LIMITE MATERIALE

SUNT DETERMINATE DE CORPORALITATEA LUCRULUI, OBIECT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE

2. LIMITE JURIDICE

VIZEAZA EXERCITAREA ATRIBUTELOR DREPTULUI DE PROPRIETATE

IZVOARE:

A. LEGEA

B. UZANTE

C. ACT JURIDIC

D. HOTARARE JUDECATOREASCA

1. LIMITE DE INTERES PRIVAT

2. LIMITE DE INTERES PUBLIC

1. LIMITE LEGALE DE INTERES PRIVAT

LIMITELE LEGALE DE INTERES PRIVAT POT FI MODIFICATE SAU DESFIINTATE IN MOD TEMPORAR PRIN ACORDUL PARTILOR. PENTRU OPOZABILITATE ESTE NECESARA INDEPLINIREA FORMALITATILOR PREVAZUTE DE LEGE.

A. LIMITE LEGALE REFERITOARE LA FOLOSIREA APELOR

B. PICATURA STRESINII

C. DISTANTA SI LUCRARILE INTERMEDIARE CERUTE PENTRU ANUMITE CONSTRUCTII, LUCRARI SI PLANTATII.

D. LIMITE PRIVIND VEDEREA ASUPRA PROPRIETATII VECINULUI E. LIMITE REFERITOARE LA DREPTUL DE TRECERE

PROPRIETARUL FONDULUI LIPSIT DE ACCES LA ACEALA PUBLICA ARE DREPTUL SA I SE PERMITA TRECEREA PE FONDUL VECINULUI PENTRU EXPLOATAREA FONDULUI PROPRIU.

DREPTUL DE TRECERE POATE FI STABILIT: 1. PE CARE CONVENTIONALA

2. PE CARE JUDICIARA

TRECEREA TREBUIE SA SE FACE IN CODNTII DE ASA NATURA INCAT SA ADOCA O MINIMA STANJENIRE EXERCITARII DREPTUUI DE PROPRIETATE ASUPRA FONDULUI CARE ARE ACCES LA CALEA PUBLICA.

DACA SUNT MAI MULTE FEONDURI VECINE CU ACCES LA CALEA PUBLICA TRECEREA SE POATE FACE PE FONDUL CARUIA I S-AR ADUCE CELE MAI PUTINE PREJUDICII.

TERMEN DE PRESCRIPTIE: DREPTUL DE TRECERE ESTE IMPRESCRIPTIBIL. DREPTUL DE TRECERE SE STINGE IN MOMENTUL IN CARE DOBANDESTE UN ALT

ACCES LA CALEA PUBLICA.

STABILIREA TRECERII DIN MOTIVE IMPUTABILE FONDULUI DOMINANT

CAND LIPSA ACCESULUI ESTE IMPUTABILA PERSOANEI CARE PRETINDE TRECEREA, ACEASTA POATE FI STABILITA DOAR CU CONSIMTAMANTUL PROPRIETARULUI FONDULUI CARE ARE ACCES LA CALEA PUBLICA SI CU PLATA DUBLULUI DESPAGUBIRILOR.

CAND LIPSA ACCESULUI LA CALEA PUBLICA ESTE DATORITA UNUI ACT JURIDIC, VANZARE, PARTAJ, SCHIMB, TRECEREA NU VA PUTEA FI CERUTA DECAT CELOR CARE AU DOBANDIT PARTEA DE TEREN PE CARE SE FACEA ANTERIOR TRECEREA.

EX: UN IMOBIL ARE DOUA LATURI SI TRECEREA SE FACE PE UNA DIN ELE. PRIN PARTAJ SE ATRIBUIE PARTEA FARA DREPT DE TRECERE UNUI FOST COPROPRIETAR. ACESTA POATE CERE STABILIREA DREPTULUI DE TRECERE DOAR FOSTULUI COPROPRIETAR CARUIA I-A REVENIT PARTEA CU ACCES LA CALEA PUBLICA.

DURATA SI INTINDEREA DREPTULUI DE TRECERE SE STABILESTE PRIN:

1. CONVENTIE

2. HOTARARE JUDECATOREASCA

3. FOLOSINTA CONTINUA TIMP DE 10 ANI

TERMEN DE PRESCRIPTIE PENTRU PLATA DESPAGUBIRILOR:

TERMENUL DE PRESCRIPTIE PE CARE IL ARE PROPRIETARUL FONDULUI ASERVIT IMPOTRIVA PROPRIETARULUI FONDULUI DOMINANT INCEPE SA CURGA DIN MOMENTUL DOBANDIRII DREPTULUI DE TRECERE.

DACA DREPTUL DE TRECERE INCETEAZA, EL TREBUIE SA RESTITUIE DESPAGUBIREA INCASATA CU DEDUCEREA PAGUBEI SUFERITE IN RAPORT CU DURATA EFECTIVA A DREPTULUI DE TRECERE.

ASPECTE PROCESUALE:

1. ACTIUNE REALA

2. PETITORIE

3. SE DESFASOARA IN PROCEDURA DE DREPT COMUN DAR SE POATE PROVIZORIU STABILI SI PE CALEA ORDONANTEI PRESEDINTIALE.

4. CALITATEA PROCESUALA ACTIVA APARTIE DOAR PROPRIETARULUI SI NU TITLUARULUI UNUI ALT DREPT ASUPRA IMOBILULUI.

5. DESPAGUBIRILE POT FI CERUTE PRIN CERERE RECONVENTIONALA DIN PARTEA PROPRIETARULUI FONDULUI ASERVIT IN PROCESUL PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE TRECERE SAU PRINTR-UN PROCES SEPARAT

6. DACA DREPTUL DE TRECERE A INCETAT PROPRIETARUL FONDULUI DOMINANT POATE CERE RESTITUIREA SUMELOR PLATITTE CU TITLU DE DESPAGUBIRE CU DEDUCEREA PAGUBEI IN RAPORT DE DURATA DREPTULUI DE TRECERE.

7. ACTIUNEA IN RESTITUIRE ESTE SUPUSA TEREMENULUI DE PRESCRIPTIE DE 3 ANI.

LIMITE CONVENTIONALE. 626-629 C. CIV.

SUNT CREATE PRIN VOINTA PARTILOR.

CLAUZA DE INALIENABILITATE

POATE FI PREVAZUTA PRIN CONVETIE SAU TESTAMENT POATE FI EXPLICITA SAU IMPLICITA. IMPLICITA ESTE ATUNCI CAND ESTE SUBINTELEASA IN CONVETIILE DIN CARE SE

NASTE OBLIGATIA DE A TRANSITE IN VIITOR POPRIETATEA CATRE O PERSAONA DETERMINATA SAU DETERMINABILA.

NULITATEA CLAUZEI DE INALIENABILITATE, STIPULATE INTR-UN CONTRACT ATRAGE NULITATEA ACESTUIA DACA A FOST DETERMINANTA LA INCHEIEREA ACESTUIA

IN CONTRACTELE CU TITLU ONEROS CARACTERUL DETERMINANT SE PREZUMA, PANA LA PROBA CONTRARA.

CLAUZA DE INALIENABILITATE ESTE CONDITIONATA DE INDEPLINIREA CONDITIILOR DE VALABILITE SI OPOZABILITATE FATA DE TERTI

CONDITII:

1. INTERES LEGITIM

2. INSTITUIT PE O PERIOADA DE CEL MULT 49 DE ANI DE LA DATA DOBANDIRII BUNULUI.

CLAUZA DE INALIENABILITATE STABILITA INTR-UN CONTRACT CU TITLU ONEROS ESTE OPOZABILA NUMAI CREDITORILOR ULTERIORI AI DOBANDITORULUI.

CLAUZA DE INALIENABILITATE INSERATA INTR-UN CONTRACT CU TITLU GRATUIT ESTE OPOZABIA SI CREDITORILOR ANTERIORI DAR SI CELOR ULTERIORI AI DOBANDITORULUI.

EFECTUL CLAUZE DE INALIENABILITATE ESTE CA PANA LA TERMENUL PREVAZUL IN CUPRINSUL EI BUNUL NU POATE FI INSTRAINAT PRIN ACTE INTER VIVOS.

INTERDICTIA DE A INSTRAINA BUNUL CUPRINDE SI INTERDICTI DE A CONSTITUI DEZMEMBRAMINTE.

IPOTECA UNUI BUN AFECTAT DE INALIENABILITATE VOLUNTARA VA FI VALABILA DAR VA PRODUCE EFECTE NUMAI DIN MOMENTUL INCETARII CLAUZEI DE INALIENABILITATE.

NERESPECTAREA CLAUZEI DE INALIENABILITATE ATRAGE:

1. REZOLUTIUNEA CONTRACTULUI CU TITLU ONEROS

2. REVOCAREA DONATIEI

3. REVOCAREA JUDECATOREASCA A LEGATULUI. BENEFICIARUL CLAUZEI DE INALIENABILITATE POATE CERE ANULAREA ACTULUI JURIDIC

SUBSECVENT INCHEIAT CU INCALCAREA CLAUZEI DE INALIENABILITATE, FIIND UN CAZ PARTICULAR CAND ACTIUN IN ANULAREA UNUI CONTRACT POATE FI INTRODUSA DE UN TERT SI NU DE UNA DINTRE PARTILE CONTRACTANTE.

BUNURILE AFECTATE DE CLAUZA DE INALIENABILITATE NU POT FI SUPUSE URMARIRII CAT TIMP CLAUZA PRODUCE EFECTE.

DOBANDITORUL POATE FI AUTORIZAT DE INSTANTA SA DISPUNA DE BUN DACA:

1. INTERESUL CARE A JUSTIFICAT CLAUZA DE INALIENABILITATE A DISPARUT

2. UN INTERES SUPERIOR O IMPUNE.

LIMITE JUDICIARE:

DACA UN PROPRIETAR CAUZEAZA VECINULUI PRIN EXERCITAREA DREPTULUI INOVNIENTE MAI MARI DECAT CELE NORMALE, INSTANTA POATE DIN CONSIDERENTE DE ECHITATE SA IL OBLIGE LA:

1. DESPAGUBIRI SI RESPABILIREA SITUATIEI ANTERIOARE

2. DESPAGUBIRI SI INCUVIINTAREA EXERCITARII ACTIVITATII PREJUDICIABLE DE CATRE PROPRIETAR DACA PREJUDICIUL ESTE MINOR IN RAPORT CU NECESITATEA SAU UTILITATEA DESFASURARII ACTIVITATII.

3. CAND PREJUDCIUL ESTE IMINENT SE POATE PE CALEA ORDONANTEI PRESIDINTIALE INCUVIINTA MASURI PENTRU PREVENIREA PAGUBEI.

MODALITATILEMODALITATILE DREPTULUIDREPTULUI DEDE PROPRIETATEPROPRIETATE PRIVATAPRIVATA

ARTART. 631 -668 . 631 -668 CC, , CIVCIV

DEFINITIE:

MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA SUNT ACELE SITUATII IN CARE DOUA SAU MAI MULTE PERSOANE DETIN CONCOMITENT CELE TREI ATRIBUTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA.

1. PROPRIETATEA COMUNA 631-645 C. CIV A. PE COTE PARTI

I. OBISNUITA

II. FORTATA

B. IN DEVALMASIE

2. PROPRIETATEA PERIODICA 3. PROPRIETATEA REZOLUBILA 4. PROPRIETATEA ANULABILA

1. PROPRIETATEA COMUNA

DEFINITIE: DREPTUL DE PROPRIETATE APARTINE, CONCOMITENT MAI MULTOR PERSOANE

CARE EXERCITA SAU AU POSIBILITATEA SA EXERCITE DEOPOTRIVA, ATRIBUTELE ACESTUI DREPT.

PERMITE MAI MULTOR PERSOANE SA EFECTUEZE ACTE MATERIALE SI ACTE JURIDICE ASUPRA BUNULUI

PREZUMTIA DE COPROPRIETATE :

DACA BUNUL ESTE STAPANIT IN COMUN, COPROPRIETATEA SE PREZUMA PANA LA PROBA CONTRARA.

CLASIFICARE:

A. PROPRIETATE COMUNA PE COTE-PARTI (OBISNUITA)I. PROPRIETATE COMUNA PE COTE PARTI

II. PROPRIETATE COMUNA FORTATA

B. PROPRIETATE COMUNA IN DEVALMASIE

A. PROPRIETATEA COMUNA PE COTE PARTI

PREZUMTIE:

CAND UN BUN ESTE STAPANIT IN COMUN DE MAI MULTE PERSOANE ESTE INSTITUITA O PREZUMTIE RELATIVA DE COPROPRIETATE CARE POATE FI RASTURNATA PRIN PROBA CONTRARA.

DEFINITIE:

PROPRIETATEA COMUNA PE COTE PARTI ESTE ACEL DREPT DE PROPRIETATE AL CARUI OBIECT ESTE NEDIVIZAT SUB ASPECT MATERIAL DAR DIVIZAT SUB ASPECT IDEAL, IN SENSUL CA NICIUNUL DINTRE TITULARI NU ARE UN DREPT EXCLUSIV CU PRIVIRE LA O FRACTIUNE MATERIALA DIN OBIECTUL RESPECTIV DAR DETINE O COTA-PARTE IDEALA SI ABSTRACTA DIN DREPTUL DE PROPRIETATE.

FIECARE COPROPRIETAR ESTE PROPRIETAR EXCLUSIV AL COTEI SAELE PARTI

COTELE-PARTI SUNT EXPRIMATE PRIN PROCENTE SAU FRACTII.

IZVOARE:

ACT JURIDIC: - SUCCESIUNE - ACT JURIDIC TRANSLATIV DE PROPRIETATE

ACCESIUNE

POSESIE EXERCITATA IN COMUN

TITULARI:

PERSOANELE JURIDICE SAU FIZICE, CHIAR SI STATUL SI UNITATILE TERITORIAL-ADMIN.

PREZUMTIE PRIVIND INTINDEREA COTELOR PARTI:

ELE SUNT PREZUMATE A FI EGALE PANA LA PROBA CONTRARA. DACA BUNUL A FOST DOBANDIT PRIN ACT JURIDIC ATUNCI PROBA CONTRARA SE VA FACE DOAR PRIN INSCRISURI.

REPARTIZAREA SARCINILOR SI BENEFICIILOR

FIECARE COPROPRIETAR VA SUPORTA SARCINILE SI BENEFICIILE PROPORTIONAL CU COTA SA PARTE.

EXERCITAREA POSESIEI ASUPRA BUNULUI PROPRIETATE COMUNA OBISNUITA

POATE FI EXERCITATA SIMULTAN DE TOTI PROPRIETARII DAR STAPANIREA MATERIALA POATE FI EXERCITATA SI NUMAI DE CATRE UN TITULAR.

CEL CARE STAPANESTE SINGUR BUNUL :

ANTERIOR SE CONSIDERA O POSESIE ECHIVOCA, UN VICIU AL POSESIEI CARE NU DUCEA LA UZUCAPIUNE.

NOUL COD CIVIL CONSIDERA CA FIECARE COPROPRIETAR STAPANESTE BUNUL IN LIMITA COTEI PARTI CE II REVINE IAR PENTRU CELELALTE PARTI DIN DREPT ESTE CONSIDERAT UN DETENTOR.

ACEST LUCRU ATRAGE APLICABILITATEA DISPOZITIEI PRIVITOARE LA INTROVERTIREA DETENTIEI IN POSESIE UTILA.

DREPTURILE COPROPRIETARILOR

1. ACTE MATERIALE FIECARE COPROPRIETAR POATE FOLOSI BUNUL COMUN IN MASURA IN CARE NU II

SCHIMBA DESTINATIA SI NU ADUCE ATINGERE DREPTULURILOR CELORLALTI COPROPRIETARI.

O PARTAJUL DE FOLOSINTA:

POATE FI STABILIT PRIN CONVENTIA PARTILOR SAU PE CALE JUDICIARA. ESTE IMPARTITA FOLOSINTA BUNULUI FARA A AFECTA STAREA DE COPROPRIETATE. CEL CARE A PRIMIT FOLOSINTA BUNULUI POATE EXERCITA ACTIUNEA POSESORIE.

DREPTUL DE A CULEGE FRUCTELE :

FRUCTELE NATURALE SI INDUSTRIALE SE CUVIN PROPRIETARILOR CORESPUNZATOR CU COTA LOR PARTE DIN BUN.

CEL CARE A AVANSAT SINGUR CHELTUIELI CU PRIVIRE LA CULEGEREA FRUCTELOR SAU PRODUCEREA LOR ARE DREPTUL DE A OBTINE DE LA CEILALTI COPROPRIETARI VALOAREA LOR PROPORTIONAL CU COTA PARTE A FIECARUIA.

CEL CARE A AVANSAT CHELTUIELI ARE DREPT DE RETENTIE ASUPRA FRUCTELOR PANA LA PLATA CHELTUIELILOR.

POATE INTERVENI COMPENSATIA.

ATUNCI CAND SE CERE PARTEA DE FRUCTE NATURALE SAU INDUSTRIALE SE VA INTIA O ACTIUNE REALA DE PARTAJ. DACA FRUCTELE NU MAI EXISTA SAU AU FOST INSTRAINATE SE VA INTRODUCE O ACTIUNE PERSONALA IN DESPAGUBIRI.

ATUNCI CAND SE CERE PARTEA DIN FRUCTE CIVILE SE VA INITIA O ACTIUNE PERSONALA

MODUL DE FOLOSIRE A BUNULUI:

SE STABILESTE PRIN ACORDUL COPROPRIETARUILOR SAU PRIN HOTARARE JUDECATOREASCA.

2. ACTE JURIDICE: A. CONSERVARE

ORICARE COPROPRIETAR POATE FACE ACTE DE CONSERVARE FARA ACORDUL CELORLALTI COPROPRIETARI SI CHIAR DACA SE IMPOTRIVESC DEOARECE ACESTEA SUNT INTOTDEAUNA UTILE.

B. ACTE DE ADMINISTRARE PENTRU A EFECTUA ACTE DE ADMINISTRARE ESTE NECESARA O MAJORITATE

CLIFICATA. EXCEPTIE: DACA SE LIMITEAZA SUBSTANTIAL POSIBILITATEA UNUI COPROPRIETAR

DE A FOLOSI BUNUL SAU SE SE IMPUNE O SARCINA EXCESIVA PRIN RAPORTARE LA COTA SA PARTE SAU CHELTUIELILE SUPORTATE DE CEILALTI COPROPRIETARI. IN ACEST CAZ ACTUL DE ADMINISTRARE SE VA FACE DOAR CU ACORDUL ACESTUIA.

COPROPRIETARUL SAU COPROPRIETARII INTERSATI POT CERE INSTANTEI SUPLINREA ACORDULUI CELUI AFLAT IN IMPOSBILITATE DE A-SI EXPRIMA VOINTA SAU CARE SE OPUNE IN MOD ABUZIV LA EFECTUAREA UNUI ACT DE ADMINISTRARE, INDISPENSABIL MENTINERII UTILITATII SAU VALORII BUNULUI.

C. ACTE DE DISPOZITIE, DE FOLOSINTA CU TITLU GRATUIT, CESIUNILE DE VENITURI IMOBILIARE, LOCATIUNILE PE TERMEN MAI MARE DE 3 ANI, ACTELE CARE URMARESC EXCLUSIV INFRUMUSETAREA BUNULUI ESTE APLICABILA REGULA UNANIMITATII.

SANCTIUNE :

INOPOZABILITATE FATA E COPROPRIETARUL CARE NU A CONSIMTIT ACTUL

DREPTUL DE A EXERCITA ACTIUNEA POSESORIE IMPOTRIVA TERTULUI

DREPTUL DE A PRETINDE DESPAGUBIRI. ACESTEA DOUA POT FI CERUTE PRINTR-O CERERE CU 2 CAPETE PRINCIPALE DEOARECE SE INTEMEIAZA PE ACELASI ACT JURIDIC.

DACA IN URMA PARTAJULUI BUNUL ESTE REPARTIZAT CELUI CARE A EFECTUAT ACTUL, ACESTA VA PRODUCE EFECTE, FIINDU-I OPOZABIL. ESTE O APLICATIE PARTICULARA A INSTRAINARII BUNULUI ALTUIA.

PENTRU TERTUL EVINS SUNT URMATOARELE POSIBILITATI

1. DAUNE INTERESE

2. REDUCEREA PROPORTIONALA A PRETULUI CU COTA NEDOBANDITA

3. REZOLUTIUNEA DACA ACTUL NU S-AR FI INCHEIAT IN ACESTE CONDITII.

CONTRACTUL DE ADMINISTRARE A COPROPRIETATII:

PRIN ACEST CONTRACT SE POATE DEROGA DE LA DISPOZITILE REFERITOARE LA REPARTIZAREA BENEFICIILOR SI SARCINILOR INTRE COPROPRIETARI, LA EFECTUALEA ACTELOR JURIDICE, LA EXERCITAREA IN COMUN A DREPTULUI DE FOLOSINTA .

DACA PRINTRE BUNURI SE AFLA SI IMOBILE ESTE NECESARA NOTAREA IN CARTEA FUNCIARA. DUPA DENUNTAREA CONTRACTULUI ACEASTA SE NOTEAZA IN CARTEA FUNCIARA.

CALITATE – ORICE COPROPRIETAR

DREPTURILE COPROPRIETARILOR CU PRIVIRE LA COTELE PARTI

COPROPRIETARII POT DISPUNE LIBER DE COTELE PARTI DETINUTE FARA A AFECTA REGIMUL JURIDIC AL BUNULUI.

EXCEPTII: L 1/2000 – MEMRII FORMELOR ASOCIATIVE NU POT INSTRAINA PROPRIILE COTE PARTI UNOR PERSOANE DIN AFARA ACESTORA.

ACTIUNILE IN JUSTITIE ALE COPROPRIETARILOR:

FIECARE COPROPRIETAR POATE STA SINGUR IN JUSTITIE INDIFERENT DE CALITATEA PROCESUALA, IN ORICE ACTIUNE PRIVITAORE LA COPROPRIETATE, INCLUSIV IN ACTIUNEA IN REVENDICARE.

HOTARARILE JUDECATORESTI PRONUNTATE IN FOLOSUL COPROPRIETATII PROFITA TUTUROR COPROPRIETARILOR

HOTARARILE POTRIVNICE UNUI COPROPRIETAR NU SUNT OPOZABILE CELORLALTI COPROPRIETARI.

CAND ACTIUNEA NU ESTE INTRODUSA DE TOTI CORPROPRIETARII, PARATUL POATE CERE INSTATNTEI INTRODUCEREA IN CAUZA A CELORLALTI COPROPRIETARI IN CALITATE DE RECLAMANTI IN TERMENUL PREVAZUT PENTRU DEPUNEREA INTAMPINARII.

INCETAREA COPROPRIETATII OBISNUITE:

1. INSTRAINARE DE CATRE TOTI COPROPRIETARII CATRE UN PROPRIETAR EXCLUSIV

2. DOBANDIREA DE UN COPROPRIETAR A CELORLALTE PARTI 3. DOBANDIREA DE CATRE UN TERT A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI PRIN

UZUCAPIUNE, POSESIA DE BUNA CREDINTA. 4. DISPARITIA BUNULUI

5. PARTAJ – MIJLOCUL SPECIFIC.

COPROPRIETATEA FORTATA

646-666

ESTE ACEA FORMA DE PROPRIETATE COMUNA PE COTE PARTI CARE ARE CA OBIECT UN LUCRU CARE PRIN NATURA SA ESTE SUSSCEPTIBIL SA FIE FOLOSIT IN MOD PERMANENT DE DOUA SAU MAI MULTE PERSOANE, FARA POSIBILITATEA DE FI SUPUS PARTAJULUI JUDICIAR.

CAZURI DE COPROPRIETATE FORTATA:

ART. 649

1. PARTILE COMUNE:

SUNT CONSIDERATE PARTI COMUNE:

A. TERENUL PE CARE SE AFLA CLADIREA, COMPUS DIN SUPRAFATA CONSTRUITA SI NECONSTRUITA NECESARA PENTRU EXLOATAREA NORMALA A ACESTEIA. PENTUR SUPRAFATA EXCEDENTARA SE APLICA COPROPRIETATEA COMUNA PE COTE PARTI.

B. FUNDATIA, CURTEA INTERIOARA, STRUCTURA, STRUCTURA DE REZISTENTA, PERETII PERIMETRALI SI DESPARTITORI DINTRE PROPRIETATI SI/SAU SPATIILE COMUNE, ACOPERISUL, TERASELE, SCARILE SI CASA SCARILOR, HOLURILE, PIVNITELE SI SUBSOLURILE NECOMPARTIMENTATE, REZERVOARELE DE APA, CENTRALELE TERMICE PROPRII SI ASCENSOARELE.

C. INSTALATIILE DE APA SI CANALIZARE, ELECTIRCE, DE TELECOMUNICATII, DE INCALIZDE DE GAZE DE BRANSABENT/RACORD PANA LA PUNCTUL DE DISTRIBUTIE CATRE CELELELATE PARTI AFLATE IN PROPRIETATE EXCLUSIVA, CANALAELE PLUVIALE, PARATRASNETELE, ANTENELE COLECTIVE.

D. ALTE BUNURI CARE DATORITA LEGII SAU VOINTEI PARTILOR SUNT IN FOLOSINTA COMUNA.

E. COSURILE DE FUM SI DE AERISIRE, SPATIILE PENTRU SPALATORII SI USCATORII SUNT CONSIDERATE PARTI COMUNE EXCLUSIV PENTRU COPROPRIETARII CARE UTILIZEAZA ACESTE UTILITATI IN CONFORMITATE CU PROIECTUL CLADIRII.

2. DESPARTITURILE COMUNE, 3. PROPRIETATEA PERIODICA

4. AMINTIRILE DE FAMILIE.

PARTILE COMUNE SE POT ATRIBUI IN FOLOSINTA EXLUSIVA DACA NU SUNT LEZATE DREPTURILE CELORLALTI COPROPRIETARI

DECIIZIA TREBUIE ADOPTATA CU MAJORITATE DE 2/3 DIN NR COPROPRIETARILOR SI AL COTELOR PARTI. DACA EXISTA ASOCIATIE DE PROPRIETARI SE IA DE CATRE ADUNAREA GENERALA CU ACEEASI MAJORITATE DE 2/3.

OBIECTUL ESTE IN PRINCIPIU UN BUN CARE ASIGURA UTILIZAREA NORMALA A DOUA SAU MAI MULTE BUNURI PRINCIPALE DETINUTE IN REGIM DE PROPRIETATE EXCLUSIVA SAU PROPRIETATE COMUNA PE COTE PARTI SAU IN DEVALMASIE

CAND BUNUL ARE CARACTER ACCESORIU FATA DE UN BUN PRINCIPAL, FIECARE COPROPRIETAR VA DISPUNE DE COTA SA NUMAI ODATA CU EXERCITATEA DREPTULUI DE DISPOZITIE ASUPRA BUNULUI PRINCIPAL.

FIECARE TITLUAR POATE UTILIZA BUNUL FARA CONSIMTAMANTUL EXPRES SAU TACIT AL CELORLALTI COPROPRIETARI CU DOUA LIMITARI:

1. RESPECTAREA DESTINATIEI BUNULUI

2. RESPECTAREA FOLOSINTEI CELORLALTI COPROPRIETARI ASUPRA BUNULUI.

CHELTUIELILE PENTRU INTRETINERE SI CONSERVARE SE SUPORTA PROPORTIONAL CU COTA-PARTE DIN DREPT A FIECARUI COPROPRIETAR

DACA BUNUL ESTE ACCESORIU COTA PARTE SE STABILESTE IN FUCTIE DE INTINDEREA BUNULUI PRINCIPAL.

DACA UN TERT EFECTUEAZA INTEGRAL ASTFEL DE CHELTUIELI ARE LA DISPOZITIE O ACTIUNE PERSONALA PE TEMEIUL GESTIUNI INTERESELOR ALTUIA SAU PE MANDATUL TACIT.

OBLIGATIA COPROPRIETARILOR VA FI UNA DIVIZIBILA. SOLIDARITATEA NASCANDU-SE DIN CONVENTIE SAU LEGE CEEA CE NU ESTE CAZUL.

BUNURI AFLATE IN COPROPRIETATE FORTATA – ART. 648 C. CIV

1. COPROPRIETATEA ASUPA PARTILOR COMUNE DIN CLADIRILE CU MAI MULTE ETAJE SAU APARTAMENTE AVAND PROPRIETARI DIFERITI

2. COPROPRIETATEA ASUPRA DESPARTITURILOR COMUNE

3. COPROPRIETATEA ASUPRA BUNURILOR CARE CONSTITUIE AMINTIRI DE FAMILIE

ACESTEA POT FI SUPUSE NUMAI PARTAJULUI VOLUNTAR.

INCETAREA DESTINANTIE DE FOLOSINTA COMUNA PENTRU CLADIRILE CU MAI MULTE ETAJE SAU APARTAMENTE SE POATE HOTARA CU ACORDUL TUTUROR COPROPRIETARILOR.

CAND INCETEAZA ACEASTA DESTINATIE DEVIN APLICABILE DISPOZTIILE REFERITOARE LA COPROPRIETATE COMUNA.

PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE

TITULARII NU AU O COTA PARTE DETERMINATA DIN DREPTUL DE PROPRIETATE, ACESTA FIIND NEFRACTIONAT.

EX: BUNURILE COMUNE DOBANDITE DE SOTI IN TIMPUL CASATORIEI IN CADRUL REGIMULUI MATRIMONIAL AL COMUNITATII LEGALE SAU CONVENTIONALE.

IZVOARE:

1. LEGEA

2. ACTUL JURIDIC

A. DEVALMASIE LEGALA

B. DEVALMASIE CONVENTIONALA

PARTAJUL :

OPERATIUNEA JURIDICA PRIN CARE SE PUNE CAPAT STARII DE PROPRIETATE COMUNA, IN SENSUL CA BUNUL SAU BUNRUILE STAPANITE IN COMUN SE IMPART IN MATERIALITATEA LOR INTRE TITULARI.

CLASIFICARE:

1. PARTAJ VOLUNTAR

2. PARTAJ JUDICIAR

PARTAJUL VOLUNTAR ESTE POSIBIL IN TOATE CAZURILE DE PROPRIETATE COMUNA. PARTAJUL JUDICIAR ESTE POSIBIL NUMAI IN CAZUL COPROPRIETATII OBISNUITE SAU PROPRIETATII COMUNE IN DEVALAMASIE, NEFIIND ADMISIBIL IN CAZUL COPROPRIETATII FORTATE. PARTAJUL PARTILOR COMUNE DIN CLADIRILE CU MAI MULTE ETAJE SAU APARTAMENTE (COPROPRIETATE FORTATA) POATE FI CERUT PE CALE JUDICIARA DACA ACESTE PARTI INCETEAZA A MAI FI FOLOSITE IN COMUN.

PARTAJUL PENTRU CEI LIPSITI DE CAPACITATE DE EXERCITIU SAU CU CAPACITATE DE EXERCITIU RESTRANSA:

VA FI FACUT CU AUTORIZAREA INSTNATEI DE TUTELA SI DACA ESTE CAZUL A OCROTITORULUI LEGAL. DACA NU SE OBTINE AUTORIZAREA ATUNCI SE POATE FACE NUMAI PARTAJ JUDICIAR. PARTAJUL VOLUNTAR- CONVENTIA DE PARTAJ TREBUIE FACUTA IN FORMA AUTENTICA SUB SANCTIUNEA NULITATII ABSOLUTE DACA PRINTRE BUNURI SE AFLA SI UN IMOBIL. FORMA AUTENTICA ESTE CERUTA SI PENTRU IMPARTIREA BUNURILOR SUCCESORALE

FORMA AUTENTICA ESTE CERUTA SI PENTRU LICHIDAREA REGIMULUI COMUNITATII LEGALE SAU IMPARTIREA BUNURILOR COMUNE IN TIMPUL COMUNITATII LEGALE. FORMA AUTENTICA ESTE CERUTA AD VALIDITATEM.

TERMEN DE PRESCRIPTIE:

ACTIUNEA IN PARTAJ ESTE IMPRESCRIPTIBILA EXTINCTIV.

EA POATE FI PARALIZATA PRIN INVOCAREA DOBANDIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN UZUCAPIUNE

SUSPENDAREA PARTAJULUI:

PRIN CONVENTIA PARTILOR PARTAJUL POATE FI SUSPENDAT PE O PERIOADA DE CEL MULT 5 ANI. PENTRU IMOBILE, CONVENTIA DE SUSPENDARE A PARTAJULUI TREBUIE INCHEIATA IN FORMA AUTENTICA SI INDEPLINITE PROCEDURILE DE PUBLICITATE. IN CADRUL PARTAJULUI JUDICIAR INSTANTA POATE SUSPENDA PARTAJUL PE O PERIOADA DE CEL MULT 1 AN PENTRU A NU SE ADUCE PREJUDICII GRAVE INTERESELOR CELORLALTI COPROPRIETARI. DACA PERICOLUL A FOST INLATURAT INAINTE, LA CEREREA PARTII INTERESATA VA REVENII ASUPRA MASURII. ESTE UN CAZ DE SUSPENDARE FACULTATIVA A JUDECATII IN MATERIA PARTAJULUI JUDICIAR.

MODURILE PARTAJULUI:

REGULA: PARTAJAREA BUNURILOR IN NATURA PROPORTIONAL CU COTA PARTE A FIECARUI TITULAR.

PASI:

DUPA ADMITEREA IN PRINCIPIU A CERERII PRIN CARE SE STABILESC: 1. BUNURILE SUPUSE IMPARTELII

2. CALITATEA DE COPROPRIETAR

3. COTA PARTE CE SE CUVINE FIECARUIA

4. CREANTELE NASCUTE DIN STAREA DE PROPRIETATE COMUNA PE CARE COPROPRIETARII LE AU UNII FATA DE ALTII

5. DATORIILE TRANSMISE PRIN SUCCESIUNE

6. DATORIILE SI CREANTELE COMOSTENITORILOR FATA DE DEFUNCT

7. SARCINILE MOSTENIRII

INSTANTA VA PROCEDA LA FORMAREA LOTURILOR SI ATRIBUIREA LOTURILOR.

DACA ACESTEA NU SUNT EGALE ELE SE INTREGESC PRINTR-O SUMA DE BANI.

DACA SE IMPARTE UN SINGUR BUN SI ACESTA ESTE INDIVIZIBIL SAU NU ESTE COMOD PARTAJABIL SE VA FACE ASTFEL:

1. SE ATRIBUIE INTREGUL BUN IN SCHIMBUL UNEI SUME DE BANI NUMITA SULTA IN FAVOAREA UNUIA ORI MAI MULTOR TITULARI

2. VANZAREA BUNULUI IN MODUL STABILIT DE TITLUARI SI IN CAZ DE NEINTELEGERE PRIN LICITATIE PUBLICA SI DISTRIBUIREA SUMEI IN LIMITA COTEI PARTI DETINUTA DE FIECARE.

STINGEREA DATORIILOR SI SITUATIA CREDITORILOR:

CU OCAZI PARTAJULUI CREDITORII PERSONALI AI UNUI COPROPRIETAR POT URMARI SILIT COTA LUI PARTE DIN DREPTUL ASUPRA BUNULUI COMUN SAU POT CERE INSTNTEI IMPARTEALA BUNULUI, CAZ IN CARE URMARIREA SE VA FACE ASUPRA PARTII DE BUN SAU ASUPRA SUMEI DE BANI CUVENITE DEBITORULUI.

CREDITORII PERSONALI AI UNUI COPROPRIETAR POT URMARI COTA-PARTE A DEBITORULUI LOR DIN DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA IMOBILULUI FARA A MAI FI NECESAR PARTAJUL DACA COTA ESTE NEINDOIELNIC STABILITA SI LAMURITA SI ESTE INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA PRIN ARATAREA UNEI FRACTIUNI.

IN CAZUL VANZARII SILITE A UNEI COTE PARTI DIN DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI BUN, ART. 578 (2) STABILESTE OBLIGATIA PENTRU EXECUTORUL JUDECATORESC DE A-I NOTIFICA PE CEILALTI COPROPRIETARI CU CEL PUTIN DOUA SAPTAMANI INAINTE DE DATA STABILITA PENTRU VANZARE. LA PRET EGAL VOR FI PREFERATI LA ADJUDECARE COPROPRIETARII.

EFECTELE PARTAJULUI:

PRODUCE EFECTE CONSTITUTIVE SI NU DECLARATIVE

FIECARE COPROPRIETAR DEVINE PROPRIETAR EXCLUSIV AL BUNURILOR CE I-AU FOST ATRIBUITE NUMAI DE LA DATA STABILITA IN ACTUL DE PARTAJ, SAU DE LA DATA CAND HOTARAREA A RAMAS DEFINITIVA.

EFECTUL JURIDIC AL PARTAJULUI IN CAZUL IMOBILELOR SE PRODUCE NUMAI DACA ACTUL DE PARTAJ INCHEIAT IN FORMA AUTENTICA SAU HOTARAREA JUDECATOREASCA RAMASA DEFINITIVA A FOST INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA.

DACA BUNUL ATRIBUIT UNUI COPARTAS SE AFLA LA UN TERT EL NU POATE FI EXECUTAT SILIT DEAORECE NU ESTE PARTE IN PROCES. COPARTASUL ARE LA INDEMANA O ACTIUNE IN REVENDICARE, SAU IN EVACUARE.

COPARTASII ISI DATOREAZA GARANTIE PENTRU VICIILE ASCUNSE SI EVICTIUNE PROPORTIONAL CU COTA PARTE A FIECARUIA.

NU SE DATOREAZA GARANTIE DACA A FOST SCUTIT PRIN CONVENTIA DE PARTAJ SI NICI DACA PREJUDICIUL ESTE O URMARE A UNEI FAPTE A UNUI COPARTAS.

EX:

PARTAJ SUCCESORAL:

A, B, C, D SUCCESORI ¼ ; TERT ----ACTIUNE IN REVENDICARE----BUNUL LUI A = 6000 LEI

1. A POATE CERE DE LA B, C, SI D CATE 1500 LEI ( 6000/4) 2. B ESTE INSOLVABIL – INSOLVABILITATEA ESTE SUPORTATA DE TOTI PROPORTIONAL CU

COTA PARTE A FIECARUIA: A POATE CERE DE LA C SI D INCA 500 LEI ( 1500/3)

IN PARTAJUL VOLUNTAR SE POATE MICSORA GARANTIA CONTRA EVICTIUNII SAU VICIILOR ASCUNSE.

CAUZE DE NULITATE SPECIALE ALE PARTAJULUI : NEPARTICIPAREA TUTUROR COPROPRIETARILOR LA PARTAJ, INDIFERENT DACA ESTE PARTAJ JUDICIAR SAU CONVENTIONAL.

OPOZABILITATEA ACTELOR ANTERIOARE PARTAJULUI:

ACTELE INCHEIATE DE UN COPROPRIETAR CU PRIVIRE LA BUNUL COMUN RAMANE VALABIL SI ESTE OPOZABIL CEL CARUIA I-A FOST ATRIBUIT BUNUL IN URMA PARTAJULUI SI PRODUCE EFECTE NUMAI DE DE LA DATA PARTAJULUI.

ACTELE CE NU AU FOST INCHEIATE CU RESPECTAREA DISPOZITIILOR LEGALE PENTRU EFECTUAREA LOR (ACTE DE ADMINISTRARE SAU DISPOZITIE) NU SUNT OPOZABILE CELUI CARUIA I-A FOST ATRIBUIT BUNUL DACA U A CONSIMTIT EXPRES SAU TACIT LA INCHEIEREA ACTULUI RESPECTIV.

DACA UN COPROPRIETAR A CONSTITUIT O GARANTIE REALA ASUPRA COTEI PARTI DIN DREPTUL DE PROPRIETATE EA SE STRAMUTA ASUPRA BUNULUI ATRIBUIT IN URMA PARTAJULUI SAU A SUMEI OBTINUTE FIIND UN CAZ DE SUBROGATIE REALA CU TITLU PARTICULAR.

DESFIINTAREA PARTAJULUI

PARATAJUL PRIN BUNA INVOIALA POATE FI DESIINTA PENTRU ACELEASI CAUZA CE SI CONTRACTELE

DACA PARTAJUL ESTE FACUT FARA ACORDUL TUTUROR COPRORPIETARILOR ACESTA ESTE LOVIT DE NULITATE ABSOLUTA

ESTE VALABIL PARTAJUL CARE NU CUPRINDE TOATE BUNURILE COMUNE. PENTRU ACESTEA SE POATE FACE UN PARTAJ SUPLIMENTAR.

PROPRIETATEA PERIODICA

MAI MULTE PERSOANE EXERCITA SUCCESIV SI REPETITIT ATRIBUTUL FOLOSINTEI SPECIFIC DRETPULUI DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI BUN MOBIL SAU IMOBIL, IN INTERVALE DE TIMP DETERMINATE, EGALE SAU INEGALE.

POATE FI PRIVITA CA U CAZ APRTE DE PROPRIETATE FORTATA.

IZVOARE:

ACT JURIDIC.

ACTELE INCHEIATE DE COPROPRIETARI:

ACTELE MATERIALE:

1. IN PRIVINTA INTERVALULUI DE TIMP CE II REVINE, PROPRIETARUL POATE FACE ACTE DE ADMINISTRARE SAU DISPOZITIE

2. ACTELE DE ADMINISTRARE SAU DISPOZITIE CE DEPASESC INTERVALUL SAU DE TIMP, NU SUNT OPOZABILE TITULARULUI RESPECTIV.

3. ACTELE INCHEIATE DE UN COPROPRIETAR CU DEPASIREA TERMENULUI IMPREUNA CU UN TERT DE BUNA CREDINTA SUNT ANULABILE. TERTUL ESTE CEL CARE POATE INVOCA NULITATEA RELATIVA. COPRORPIETARUL ARE LA INDEMANA O ACTIUNE POSESORIE.

ACTELE JURIDICE

1. FIECARE COPROPRIETAR ESTE OBLIGAT SA INCHEIE ACTELE DE CONSERVAT IN ASA FEL INCAT SA NU IMPEDICE SAU SA INGREUNEZE EXERCITAREA DREPTURILOR CELORLALTI CORPRIPRIETARI

2. DACA SUNT NECESARE REPARATII MARI, COPROPRIETARUL CARE A AVANSAT CHELTUIELILE ARE DREPTUL LA DESPAGUBIRI IN RAPORT CU VALOARE DREPTURILOR CELORLALTI COPOPRIETARI

3. DISPOZTIILE REFERITOARE LA ACTIUNILE IN JUSTITIE ALE COPROPRIETARILOR SE APLICA SI COPROPRIETATII PERIODICE.

4. ACTELE PRIN CARE SE CONSUMA SUBSTANTA BUNULUI, IN TOT SAU IN PARTE SE FAC DUPA REGULA UNANIMITATII.

CAND INCETEAZA INTERVAUL DE TIMP AL UNUI CORPOPRIETAR EL ESTE DATOR SA PREDEA PBUNUL COPROPRIETARULUI INDREPTATIT SA FOLOSEASCA BUNUL IN URMATORUL INTERVAL DE TIMP.

CORPROPRIETARII POT INCHEIA UN CONTRACT DE ADMINISTRARE A PROPRIETATII. .

SANCTIUNI:

NERESPECTAREA DISPOZTIILOR ATRAGE PLATA DE DESPAGUBIRI.

DACA UN COPROPRIETAR TULBURA GRAV EXERCITAREA PORPRIETATII PERIODICE ACESTA VA PUTEA FI EXLUS PRIN HOTARARE JUDECATOREASCA LA CEREREA COPROPRIETARULUI VATAMAT.

PENTRU A OPERA EXCLUDEREA ESE NECESAR CA UNUL DINTRE COPROPRIETARI SAU UNT ERT SA CUMPERE COTA PARTE A CELUI EXCLUS.

ASPECTE PROCESUALE:

1. INSTANTA VA PRONUNTA O INCHEIERE DE ADMITERE IN PRINCIPIU A CERERII DE EXCLUDERE, PRIN CARE SE STABILESTE FAPTUL CA SUNT INDEPLINITE CONDITIILE EXCLUDERII.

2. INCHEIEREA POATE FI ATACATA CU RECURS PE CALE SPEARATA. 3. DUPA CE RAMANA DEFINITIVA INCHEIEREA, DACA PARTILE NU SE INTELEG ASUPRA

PRETULUI, SE VA SCOATE LA VANZARE SILITA PE BAZA DE EXPERTIZA. 4. DUPA CE SE VA CONSEMNA PRETUL SE VA PRONUNTA O HOTARARE CARE SA TINA

LOC DE CONTRACT. 5. DUPA CE A RAMAS DEFINITIVA ACEASTA HOTARARE CARE TINE LOC DE CONTRACT

INSTRAINATORUL POATE RIDICA SUMA DE LA INSTITUITA DE CREDIT IAR CEALALTA PARTE POATE INSCRIE DREPTUL SAU IN CARTEA FUNCIARA.

PROPRIETATEA PERIODICA INCETEAZA PRIN:

1. RADIERE DIN CARTEA FUNCIARA, IN TEMEIUL DOBANDIRII DREPTULUI DE PROPEITATE DE CATRE O SINGURA PERSOANA A TUTUROR COTELOR PARTI DIN DREPTUL DE PROPRIETATE.

2. PARTAJ VOLUNTAR.

PROPRIETATEA REZOLUBILA

IZVOR:

1. ACT JURIDIC AFECTAT DE O CONDITIE REZOLUTORIE.

DUREAZA DE LA DATA INCEIERII ACTULUI JURIDIC PANA IN MOMENTUL INDEPLINIRII CONDITIEI SAU IN MOMENTUL IN CARE ESTE SINGURA NEREALIZAREA CONDITIEI.

PANA LA MOMENTUL INDEPLINIRII CONDITIEI PROPRIETARUL SUB CONDITIE REZOLUTORIE SE COMPORTA CA UN PROPRIETAR PUR SI SIMPLU.

INDEPLINIREA SAU NEINDEPLINIREA CONDITIEI ARE CA EFECT TRANSFORMAREA PROPIETATII REZOLUBILE IN PROPRIETATE PURA SI SIMPLA.

PROPRIETATEA ANULABILA.

IZVOR:

ACT JURIDIC TRANSALATIV DE PROPRIETATE LOVIT DE NULITATE

PROPRIETATEA ANULABILA DUREAZA DIN MOMENTUL INCHEIERII ACTULUI JURIDIC LOVIT DE NULITATE SI PNALA LA SOLUTIONAREA ACTIUNII IN DECLARAREA NULITATII SAU CONFIRMAREA ACTULUI JURIDIC.

ACTIUNEA IN REVENDICARE

DEFINITIE:

ACTIUNEA IN REVENDICARE ESTE ACEA ACTIUNE IN JUSTITIE PRIN CARE RECLAMANTUL, CARE PRETINDE CA ESTE PROPRIETARUL UNUI BUN INDIVIDUAL DETERMINAT CU PRIVIRE LA CARE A PIERDUT POSESIA (MAI EXACT STAPANIREA MATERIALA), SOLICITA OBLIGAREA PARATULUI, CARE STAPANESTE BUNUL RESPECTIV, SA II RECUNOASCA DREPTUL DE PROPRIETATE SI SA RESTITUIE BUNUL.

CARACTERE:

1. ESTE O ACTIUNE REALA

PUTAND FI EXERCITATA IMPOTRIVA ORICAREI PERSOANE CARE DETINE BUNUL (URMARESTE BUNUL NU O PERSOANA)

2. ESTE O ACTIUNE PETITORIE

PRIN INTERMEDIUL EI SE URMARESTE APRAREA UNUI DREPT REAL

3. ESTE O ACTIUNE IN REALIZARE

PRIN INTERMEDIUL EI RECLAMANTUL URMARESTE REALIZAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN RESTITUIREA STAPANIRII MATERIALE.

DELIMITARE:

1. ACTIUNEA POSESORIE.

RECALAMANTUL URARESTE SA SA PASTREZE SAU SA REDOBANDEASCA POSESIA CA SIMPLA STARE DE FAPT, FARA A PUNE IN DISCUTIE EXISTENTA DREPTULUI DE PROPRIETATE A BUNULUI.

CALITATE PROCESUALA ACTIVA.

SIMPLUL POSESOR – INDIFERENT DACA ESTE SAU NU TITLUARUL DREPTULUI DE PROPRIETATE.

NU IMPLICA DOVEDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE.

TERMEN DE PRESCRIPTIE:

1 AN DE LA DATA PIERDERII POSESIEI SAU DE LA TULBURARE.

EFECTE:

HOTARAREA PRONUNTATA IN POSESORIU NU ARE AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT IN PETITORIU.

HOTARAREA PRONUNTATA IN PETITORIU ARE AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT IN POSESORIU.

2. ACTIUNEA CONFESORIE: PRIN ACTIUNEA CONFESORIE SE URMARESTE APARAREA UNUI DEZMEMBRAMANT

AL DREPTUPUI DE PROPRIETATE PRIVATA, SOLICITANDU-SE INSTANTEI SA PERMITA RECLAMANTULUI EXERCITAREA DEPLINA SI NETULBURATA A DREPTULUI REAL PRINCIPAL

CARACTERE JURIDICE:

1. ACTIUNE REALA

2. PETITORIE 3. IN REALIZARE

4. MOBILIARA

5. IMOBILIARA ( SUPERFICIE, ABITATIE)

CALITATE PROCESUALA:

1. ACTIVA:

CEL CARE AFIRMA CA ESTE TITLUARUL UNUI DREPT DE UZUFRUCT, UZ ABITATIE, SERVITUTE, SUPERFICIE.

2. PASIVA

PROPRIETARUL BUNULUI SAU O ALTA PERSOANA CARE CONTESTA EXISTENTA DREPTULUI REAL PRINCIPAL IN FAVOAREA RECLAMANTULUI.

TERMEN DE PRESCRIPTIE: 10 ANI ; EXCEPTIE CEA INTEMEIATA PE DREPTUL DE SUPERFICIE- IMPRESCRIPTIBILA.

ACTIUNEA NEGATORIE

DEFINITIE:

ESTE ACEA ACTIUNE IN JUSTITIE PRIN CARE SE CONTESTA EXISTENTA UNUI DEZMEMBRAMANT AL DREPTULUI DE PROPRIETATEA, CEEA CE INSEAMNA CA INDIRECT SE APARA DREPTUL DE PROPRIETATE.

NU SE PUNE IN DISCTIE DREPTUL DE PROPRIETATE CI NUMAI EXISTENTA DREPTULUI REAL PRINCIPAL PE CARE PARATUL PRETINDE CA IL ARE.

CARACTERE JURIDICE:

1. ACTIUNE REALA

2. PETITORIE

3. IN CONSTATARE 4. MOBILIARA SAU IMOBILIARA

TERMEN DE PRESCRIPTIE:

IMPRESCRIPTIBILA EXTINCTIV

ACTIUNEA IN GRANITURIRE:

DEFINITIE:

ESTE ACEA ACTIUNE IN JUSTITIEI PRIN CARE SE SOLICITA INSTNATEI DETERMINAREA PRIN SEMNE EXTERIOARE, A LIMITEI DEPARTITOARE DINTRE DOUA FONDURI VECINE.

SE URMARESTE RECONSTITUIREA HOTARULUI REAL DINTRE CELE DOUA FONDURI FARA A CONTESTA DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA FONDULUI VECIN SI FATA DE CARE SE FACE DELIMITAREA.

NU IMPLICA DOVEDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA FONDURILOR CU PRIVIRE LA CARE SE VA STABILI HOTARUL DESPARTITOR.

DACA CU OCAIA GRANITURII RECLAMANTUL PRETINDE O PARTE DETERMINATA DIN TERENUL LIMITROF, GRANITUIREA ESTE DUBLATA DE O REVENDICARE, ASTFEL CA VA TREBUI SA SE FACA DOVADA DREPTULUI DE PROPRIETATE CU PRIVIRE LA ACESTA. – VA FI O ACTIUNE IN STRAMUTARE DE HOTARE.

CARACTERE JURIDICE:

1. REALA

2. PETITORIE

3. IMOBILIARA

4. IN REALIZARE

TERMEN DE PRESCRIPTIE:

IMPRESCRITPTIBILA EXTINCTIV

CALITATE PROCESUALA:

1. ACTIVA:

PROPRIETAR, TITULARUL UNUI DEZMEMBRAMANT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE, DE SIMPLUL POSESOR.

2. PASIVA

PROPRIETARUL FONDULUI VECIN, A TITULARULUI UNUI ALT DREPT REAL, TITULARULUI UNUI DREPT DE FOLOSINTA, CA DREPT PERSONAL, DE CREANTA.

PETITIA DE EREDITATE:

DEFINITIE:

ACTIUNEA IN JUSTITIE PRIN CARE RECLAMANTUL SOLICITA INSTANTEI RECUNOASTEREA CALITATII SALE DE MOSTENITOR UNIVERSAL SAU CU TITLU UNIVERSAL, PRECUM SI OBLIGAREA PARATULUI, CARE SE PRETINDE DEASMENEA MOSTENITOR UNIVERSAL SAU CU TITLU UNIVERSAL LA RESTITUIREA BUNURILOR SUCCESORALE PE CARE LE DETINE, DREPTURILE PRETINSE DE CELE DOUA PARTI FIIND INCONCILIABILE.

NATURA ACTIUNII SE POATE STABILI DOAR DUPA CE PARATUL ISI PRECIZEAZA POZITIA FATA DE CEREREA RECLAMANTULUI.

DACA POZITIA PARATULUI NU ESTE DE SUCCESOR UNIVERSAL SAU CU TITLU UNIVERSAL ACTIUNEA VA FI CALIFICATA DREPT ACTIUNE IN REVENDICARE SAU ACTIUNE NEGATORIE.

RECLAMANTUL VA TREBUI SA FACA DOVADA CALITATII SALE DE MOSTENITOR ( LEGAL SAU LEGATAR UNIVERSAL SAU CU TITLU UNIVERSAL)

ACTIUNEA IN EVACUARE:

DEFINITIE:

IN CAZUL IN CARE SE ADMITE ACTIUNEA IN REVENDICARE, NU MAI ESTE NECESAR SA SE FORMULEZE ACTIUNE IN EVACUARE. EA VA FI RESPINSA CA LIPSITA DE INTERES.

ACTIUNEA IN EVACUARE ESTE POSBILA IN CAZUL IN CARE INTRE RECLAMANT SI PARAT A EXISTAT UN RAPORT JURIDIC PRIN CARE S-A TRANSMIS FOLOSINTA IMOBILULUI, CARE A INCETAT, PRECUM SI ATUNCI CAND CA URMARE A TOLERANTEI INDELUNGATE S-A CREAT APARENTA EXISTENTEI UNUI ASEMENEA RAPORT.

IN LIPSA TRANSMITERII VOLUNTARE A FOLOSINTEI CATRE PARAT PROPRIETARUL ARE LA INDEMANA NUMAI ACTIUNEA IN REVENDICARE.

ACTIUNEA IN CONSTATARE:

DEFINITIE:

RECLAMANTUL SOLICITA INSTANTEI NUMAI SA CONSTATE EXISTENTA UNUI DREPT SUBIECTIV SAU INEXISTENTA UNUI DREPT SUBIECTIV AL PARATULUI IMPOTRIVA SA.

ARE CARACTER SUBSIDIAR FATA DE ACTIUNEA IN REALIZARE, URMAND A FI RESPINSA CA INADMISIBILA DACA SE POATE CERE REALIZAREA DREPTULUI.

CALITATE PROCESUALA

PROPRIETARUL CARE SE GASESTE IN POSESIA BUNULUI – CAND II ESTE NECESARA O HOTARARE JUDECATOREASCA PRIN CARE SA I SE RECUNOASCA DREPTUL SAU, SAU DACA DOVEDESTE CA ACEST DREPT II ESTE CONTESTAT DE PARAT.

CALITATEA PROCESUALA IN CADRUL ACTIUNII IN REVENDICARE:

1. ACTIVA:

A. PROPRIETARUL

B. CREDITORII PROPRIETARULUI PE CALEA ACTIUNII OBLICE

DACA LA DATA INTENTARII ACTIUNII RECLAMANTUL NU MAI ESTE PROPRIETAR ATUNCI SE VA RESPINGE ACTIUNEA CA FIIND INTRODUSA DE O PERSOANA FARA CALITATE PROCESUALA ACTIVA.

CAZURI DE RESPINGERE:

1. LIPSA CALITATII PROCESUALE ACTIVE PRPRIETARUL NU DOVEDESTE SAU NU INVOCA UN MOD DE DOBANDIRE A

DREPTULUI DE PROPRIETATE CU PRIVIRE LA BUNUL IN LITIGIU.

DEOARECE SOLUTIONAREA LIPSEI CALITATII PROCESUALE ACTIVE INTR-O ACTIUNE IN REVENDICARE PRESUPUNE PRACTIC DOVEDIREA UNUI MOD DE DOBANDIRE A PROPRIETATII, EXCEPTIA CALITATII PROCESUALE ACTIVE

2. NEFONDATA DACA FACE DOVADA UNUI MOD DE DOBANDIRE SE VA SOLUTIONA CAUZA PE

FOND, SE VOR COMPARA MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII DE CATRE RECLAMANT SI PARAT SI DACA MODUL INVOCAT DE PARAT ESTE PREFERABIL SE VA RESPINGE CA NEINTEMEIATA.

CALITATEA PROCESUALA PASIVA:

POSESORUL SAU ORICE PERSOANA CARE DETINE BUNUL FARA DREPT, CHIAR SI DETENTORUL SAU TOLERATUL. DACA BUNUL SE AFLA LA DETENTOR IN VAZA UNUI CONTRACT ATUNCI PROPRIETARUL ALE LA DISPOZITIE: 1. O ACTIUNE CONTRACTUALA IN RESTITUIRE

2. ACTIUNE IN REVENDICARE.

DACA PARATUL DETINE BUNUL REVENDICAT IN TEMEIUL UNUI RAPORT JURIDICE INTRE EL SI UN TERT ATUNCI EL ARE POSIBILITATEA DE A FORMULA O CERERE IN ARATAEA TITULARULUI DREPTULUI.

REVENDICAREA UNUI BUN PROPRIETATE COMUNA:

1. POATE FI FACUTA DE ORICE COPROPRIETAR

2. DACA PARATUL DETINE BUNUL PENTRU O ALTA PERSOANA POATE FORMULA O CERERE IN ARATREA TITULARULUI. DACA NU ESTE FORMULATA O CERERE SI S-A MENTIONAT IN INTAPINARE CA DETINE BUNUL PENTRU O ALTA PERSOANA RECLAMANTUL POATE PANA LA PRIMUL TERMEN LA CARE ESTE LEGAL CITAT SA ISI MODIFICE CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA, IN SENSUL FORMULARII ACESTEIA IN CONTRADICTORIU CU TERTUL RESPECTIV. DACA TERTUL DETINE BUNUL IN CALITATE DE PROPREITAR, RECLAMANTUL POATE FACE CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTEI PERSOANE IN MASURA IN CARE PRETINDE ACELEASI DREPTURI CA SI RECLAMANTUL. ACEASTA CERERE POATE FI INTRODUSA PANA LA TERMINAREA CERCETARII PROCESULUI IN PRIMA INSTANTA.

ACTIUNEA IN REVENDICARE IMOBILIARA

1. PROBA DREPTULUI DE PROPRIETATE PANA LA PROBA CONTRARA POSESORUL ESTE CONSIDERAT PROPRIETAR, CU

EXCEPTIA IMOBILELOR INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA. IN ACEST CAZ PROBA SE VA FACE CU EXTRASUL DE INFORMARE.

SE VA FACE DIFERENTA INTRE

1. UN MOD ORIGINAR DE DOBANDIRE A PROPRIETATII – PROBA ACESTUI DREPT ARE CARACTER CERT, ABSOLUT

2. UN MOD DERIVAT DE DOBANDIRE A PROPRIETATII (ACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE)

NOTIUNEA DE TITLU IN MATERIA ACTIUNII IN REVENDICARE:

ACTUL JURIDIC, ACTUL JURISDICTIONAL, ACTUL ADMINISTRATIV TRANSLATIV CONSTITUTIV SAU DECLARATIV DE PROPRIETATE CARE GENEREAZA O PREZUMTIE DE PROPRIETATE IN FAVOARE PERSOANEI CARE IL INVOCA.

1. MOD DE DOBANDIRE A PRORIETATII 2. INSCRIS CARE DOVEDESTE UN ANUMIT MOD DE DOBANDIRE A PROPRIETATII

EFECTUL TITLULUI:

SE ATRIBUIE O PREZUMTIE SIMPLA IN LEGATURA CU CALITATEA DE PROPRIETAR A PERSOANEI CARE IL PRODUCE, PREZUMTIE CE POATE FI RASTURNATA DE PARTEA ADVERSA PRIN INVOCAREA UNUI TITLU PROPRIU DE NATURA SA GENEREZE O PREZUMTIE MAI MUTERICA DAR TOT SUSCEPTIBILA DE A FI COMBATUTA.

SITUATII POSIBILE

1. SA NU SE AJUNGA LA COMPARAREA DE TITLURI

IN CAZUL IN CARE ESTE INTRODUSA IMPOTRIVA UNEI PERSOANE CARE NU PRETINDE UN DREPT REAL

RECLAMANTUL TREBUIE SA :

A. DOVEDEASCA MODUL DE DOBANDIRE A PROPRIETATII

B. SA STABILIEASCA TEMEIUL IN BAZA CARUIA A FOST TRANSMISA FOLOSINTA BUNULUI.

UN MOD DE DOBANDIRE ORIGINAR VA FI PREFERAT UNUI MOD DE DOBANDIRE DERIVAT.

SE POATE AJUNGE LA COMPARAREA DE TITLURI CAND AMBELE TITLURI SUNT VALABILE SAU CAND PARTEA NU ESTE PERSOANA INDREPTATITASA INVOCE NULITATEA RELATIVA A TITLULUI CELELILALTE PARTI DIN PROCES.

DACA SE INVOCA INCLUSIV PE CALE DE EXCEPTIE SI SE DOVEDESTE NULITATEA ABSOLUTA SAU RELATIVA

2. COMPARAREA TITLURILOR: A. AMBELE PARTI AU TITLU

A1. AMBELE TITLURI PROVIN DE LA ACELASI AUTOR DAR NICIUNUL DINTRE DOBANDITORI NU S-AI INSCRIS TITLUL SAU IN DOCUMENTELE DE PUBLICITATE IMOBILIARA.

VA AVEA CASTIG DE CAUZA DATA CERTA CEA MAI VECHE. DACA NICIUNUL NU ARE DATA CERTA, DATA CEA MAI VECHE.

EXCEPTIE: TITLUL ESTE TESTAMENT CAND VA FI PREFERAT LEGATARUL ULTERIOR.

A2. DACA AMBELE TITLURI PROVIN DE LA ACELASI AUTOR, IAR NUMAI UNUL DINTRE DOBANDITORI S-AI INSCRIS TITLUL SAU IN DOCUMENTELE DE PUBLICITATE IMOBILIARA.

VA AVEA CASTIG DE CAUZA CEL CARE A INSCRIS DREPTUL SAU.

EXCEPTII:

ART. 892 C. CIV.

1. RADIEREA UNUI DREPT CONCURET

2. ACORDAREA UNUI RANG PREFERENTIAL

CONDITII:

A. ACTUL JURIDIC IN TEMEIUL CARUIA SE SOLICITA RADIEREA SAU ACORDAREA RANGULUI PREFERENTIAL SA FIE ANTERIOR ACELUIA IN BAZA CARUIA TERTUL SI-A INSCRIS DREPTUL

B. DREPTUL RECLAMANTULUI SI TERTULUI DOBANDITOR SA PROVINA DE LA UN AUTOR COMUN

C. INSCRIEREA DREPTULUI IN FOLOSUL RECLAMANTULUI SA FI FOST IMPIEDIACADA DE TERTUL DOBANDITOR PRIN VIOLENTA, VICELIE, PROVENITE DE LA TERT SAU ALTA PERSOANA, DAR IN ACEST CAZ NUMAI DACA TERTUL CUNOSTEA ACEST FAPT.

DREPTUL LA ACTIUNE: 3 ANI DE LA DATA INSCRIERII DE TERT A DREPTULUI IN FOLOSUL SAU.

AMBELE TITLURI PROVIN DE LA ACELASI AUTOR DAR AMBII DOBANDITORI SI-AU INSCRIS TITLURILE IN DOCUMENTELE DE PUBLICITATE IMOBILIARA

VA AVEA CASTIG DE CAUZA CEL CARE SI-A INSCRIS MAI INTAI TITLUL (QUI PRIOR TEMPORE, POTIOR IURE)

CELE DOUA TITLURI PROVIN DE LA AUTORI DIFERITI

CEL CARE A DOBANDIT DE LA UN NEPROPRIETAR VA PIERDE IN FATA CELUI CARE A DOBANDIT DE LA O PERSOANA IN PRIVINTA CAREIA AR PUTEA INVOCA UN MOD ORIGINAR DE DOBANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE.

NUMAI UNA DINTRE PARTI ARE TITLU

DACA ESTE RECLAMANTUL CEL CARE ARE TITLU ACTIUNEA SE VA ADMITE

DACA PARATUL ESTE CEL CEL CARE ARE TITLU ACTIUNEA SE VA RESPINGE CA FIIND FACUTA DE O PERSOANA FARA CALITATE PROCESUALA

NICIUNA DINTRE PARTI NU ARE TITLU:

SE VA RESPINGE CA FIIND INTRODUSA DE O PERSOANA CARE NU ARE CALITATE PROCESUALA ACTIVA. IN PARI CAUSA MELIOS ESTE CAUSA POSSIDENTIS

IMPRESCRIPTIBILITATEA ACTIUNII IN REVENDICARE IMOBILIARA

DREPTUL LA ACTIUNE ESTE IMPRESCRIPTIBI, CU EXCEPTIA CAZURILOR IN CARE PRIN LEGE SE DISPUNE ALTFEL.

CAZURI CAND ESTE PRESCRIPTIBILA:

ART. 572 C. CIV – AVULSIUNEA

ART. 859 C. PROC CIV. –REVENDICAREA IMOBILULUI ADJUDECAT LA LICITATIE PUBLICA

TERMEN DE PRESCRIPTIE:

A. UN AN DE LA RUPEREA TERENULUI

B. 3 ANI DE LA INSCRIEREA ACTULUI DE ADJUDECARE IN CARTEA FUNCIARA.

ACTIUNEA IN REVENDICARE MOBILIARA:

SITUATII: 1. PROPRIETARUL SE DESESIZEAZA DE BUNUL MOBIL IN MOD VOLUNTAR,

INCREDINTANDU-L UNUI DETENTOR PRECAR SI ACESTA IL INSTRAINEAZA CU TITLU ONEROS UNUI TERT DE BUNA CREDINTA CARE INTRA IN POSESIA BUNULUI.

2. PROPRIETARUL SE DESIZEAZA IN MOD INVOLUNTAR CA URMARE A UNUI FURT SAU PIERDERII BUNULUI.

3. PROPRIETARUL SE DESESIZEAZA IN MOD INVOLUNTAR DE BUN DAR CEL CARE L-A GASIT SE CONFORMEAZA DISPOZTIILOR ART. 941 C. CIV.

4. BUNUL MOBIL SE AFLA IN POSESIA HOTULUI, GASITORULUI (CARE NU S-A CONFORMAT) SAU DOBANDITORULUI DE REA CREDINTA

1. ART. 937 C. CIV.

PERSOANA CARE CU BUNA CREDINTA INCHEIER CU UN NEPROPRIETAR UN ACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE CU TITLU ONEROS AVAND CA OBIECT UN BUN MOBIL DEVINE PROPRIETARUL ACELUI BUN DIN MOMENTUL LUARII SALE IN POSESIE EFECTIVA.

SE CREAZA ASTFEL O PREZUMTIE LEGALA ABSOLUTA SI IREFRAGABILA DE PROPRIETATE, CU CONSECINTA RESPINGERII ACTIUNII IN REVENDICARE MOBILIARA.

CONDTII:

1. REFERITOARE LA BUNURI

A. TREBUIE SA FIE BUNURI CORPORALE DEOARECE ACESTEA SUNT SUSCEPTIBILE DE POSESIE EFECTIVA. SE APLICA SI TITLURILOR LA PURTATOR.

B. BUNUL SA FIE PRIVIT UT SINGULI

C. BUNUL SA NU FACA PARTE DIN CATEGORIA BUNURILOR SUPUSE INREGISTRARII D. BUNUL SA FIE PROPRIETATE PRIVATA

E. BUNUL SA FI FOST INSTRAINAT PRINTR-UN ACT JURIDIC CU TITLU ONEROS SI NU CU TITLU GRATUIT DEOARECE TREBUIE PROTEJAT CEL CARE SE STRADUIESTE SA EVIDE O PAGUBA(CERTAT DE DAMNO VITANDO), SI NU CEL CARE URMARESTE SA PASTRAZE UN CASTIG. (CERTAT DE LUCRO CAPTANDO)

2. REFERITOARE LA PERSOANE. DISPOZITIILE ART. 937 C. CIV. POT FI INVOCATE DOAR DE TERTUL DE BUNA CREDINTA

CARE A INTRAT IN POSESIA BUNULUI MOBIL CA URMARE A INSTRAINARII CU TITLU ONEROS ACESTUIA DE CATRE UN DETENTOR PRECAR, CARUIA ADEVARATUL PROPRIETAR I L-A INCREDINTAT DE BUNAVOIE.

IMPOTRIVA DETENTORULUI PROPRIETARUL ARE :

1. O ACTIUNE IN RESTITUIRE

2. O ACTIUNE IN DESPAGUBIRE DACA BUNUL A FOST INSTRAINAT

3. O ACTIUNE IN REVENDICARE DACA BUNUL SE AFLA LA ACESTA SI A EXPIRAT TERMENUL DE PRESCRIPTIE PENTRU ACTIUNEA IN RESTITUIRE

DOBANDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI BUN MOBIL PRIN POSESIA DE BUNA- CREDINTA PENTRU SITUATIA TRANSMITERII SUCCESIVE A UNUI BUN MOBIL

ART. 1275 – DACA CINEVA A TRANSMIS SUCCESIV CATRE MAI MULTE PERSOANE PROPRIETATEA UNUI BUN MOBIL CORPORAL CEL CARE A DOBANDIT CU BUNA-CREDINTA POSESIA EFECTIVA A BUNULUI ESTE TITLUAR AL DREPTULU CHIAR DACA TITLUL SAU ARE DATA ULTERIOARA

BUNA CREDINTA – CEL CARE LA DATA INTRARII IN POSESIE NU A CUNOSCUT SI NICI NU PUTEA SA CUNOASCA OBLIGATIA ASUMATA ANTERIOR DE INSTRAINATOR.

CAZ PARTICULAR

ART. 2121 C. CIV

DACA MOSTENITORUL DEPOZITARULUI A VANDUT CU BUNA CREDINTA BUNUL, FARA SA FI STIUT CA ESTE DEPOZITAT EL ESTE TINUT SA INAPOIESE NUMAI PRETUL PRIMIT SAU

SA CEDEZE DEPONENTULUI ACTIUNEA SA IMPOTRIVA CUMPARATORULUI DACA PRETUL NU I-A FOST PLATIT.

CONDITII REFERITOARE LA POSESIA TERTULUI DOBANDITOR:

A. POSESIA TREBUIE SA FIE REALA (ANIMUS+CORPUS), NU POATE STAPNI BUNUL CORPORE ALIENO.

B. UTILA – NEVICIATA

C. DE BUNA CREDINTA – POSESIA EXERCITATA DE O PERSOANA CARE ARE CONVINGEREA SINCERA CA A DOBANDIT BUNUL MOBIL DE LA UN PROPRIETAR ADEVARAT SI NU DE LA UN DETENTOR PRECAR

D. SA EXISTE POSESIA DE BUNA CREDINTA LA DATA INTRARII IN POSESIE EFECTIVA A BUNULUI SI NU NUMAI LA DATA INCHEIERII ACORDULUI DE VOINTA.

DACA ULTERIOR ISI DA SEAMA CA A CONTRACTAT CU UN NEPROPRIETAR SE VA APLICA IN CONTINUARE ART. 937 ALIN (1) C. CIV.

BUNA CREDINTA SE PREZUMA. RECLAMANTUL DIN ACTIUNEA IN REVENDICAREA TREBUIE SA FACA DOVADA RELEI CREDINTE.

REVENDINCAREA BUNULUI DE LA TERTUL DOBANDITOR DE BUNA-CREDINTA A BUNULUI MOBIL PIERDUT SAU FURAT.

CONDITII SPECIALE DE ADMITERE:

1. TERTUL SA DOBANDEASCA BUNUL MOBIL DE LA HOT SAU DE LA CEL CARE SI-A INSUSIT NELEGITIM BUNUL PERIDUT DE ADEVARATUL PROPRIETAR, ORI DE LA O ALTA PERSOANA CARE LA RANDUL EI A DOBANIT DE LA HOT SAU GASITOR.

2. ACTIUNEA IN REVENDICARE TREBUIE INTRODUSA IMPOTRIVA TERTULUI POSESOR DE BUNA CREDINTA IN TERMEN DE TREI ANI DE LA DATA PIERDERII SAU FURTULUI BUNULUI MOBIL

ACESTA ESTE UN TERMEN DE DECADERE. – SANCTIUNE PIERDEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

DACA ACTIUNEA IN REVENDICARE A FOST ADMISA TERUL ARE LA INDEMANA ACTIUNEA IN REGRES IMPOTRIVA HOTULUI SAU GASITORULUI, INSA VA SUPORTA INSOLVENTA ACESTUIA.

SITUATIE SPECIALA:

DACA BUNUL PIERDUL SAU FURAT A FOST CUMPARAT DIN-TRUN LOC SAU DE LA O PERSONA ACA VINDE IN MOD OBISNUIT BUNURI DE ACELASI FEL ORI DACA A FOST ADJUDECAT LA O LICITATIE PUBLICA, IAR ACTIUNEA IN REVENDICARE A FOST INTRODUSA IN TERMENUL DE 3 ANI POSESORUL DE BUNA CREDINTA POATE RETINE BUNUL PANA LA INDEMNIZAREA SA INTEGRALA PENTRU PRETUL PLATIT.

ULTERIOR VA RECUPERA PRIN INTERMEDIUL UNEI ACTIUNI IN DEPAGUBIRE INTRODUSE IMPOTRIVA HOTULUI SAU GASITORULUI SUMA PE CARE A PLATITO TERTULUI.

RISCUL INSOLVABILITATII HOTULUI SAU GASITORULUI VA FI SUPORTAT DE PROPRIETAR

REVENDICAREA BUNULUI MOBIL DE LA HOT, DE LA GASITORUL CARE NU S-A CONFORMAT DIPOZITIILOR ART. 941 C. CIV SI URMATOARELE SAU TE LA TERUL DE REA CREDINTA.

CONDITII:

1. DOVEDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE A RECLAMANTULUI

REAUZA CREDINTA CONSTA IN FAPTUL CA PERSOANA A INTRAT IN POSESIA BUNULUI MOBIL IN CONDITII CE EXCLUD FORMAREA CONVINGERII SALE SINCERE CA A DOBANDIT DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI.

TERMEN DE PRESCRIPTIE:

IMPRESCRIPTIBIL

POATE FI OPUSA UZCAPIUNEA DE 10 ANI.

SUBIECT PASIV:

A. HOTUL

B. GASITORUL

C. TERUL DE REA CREDINTA

D. DETENTORUL PRECAR

IPOTEZA IN CARE GASITORUL BUNULUI MOBIL S-A CONFORMAT DISPOZTIILOR ART. 941 SI URM C. CIV.

- BUNUL MOBIL PIERDUL CONTINUA SA APARTINA PROPRIETARUL SAU. - GASITORUL ARE UN TERMEN DE 10 ZILE SA IL RESTITUIE DACA CUNOASTE

PROPRIETARUL

- SA IL PREDEA ORGANULUI DE POLITIE IN LOCALITATEA IN CARE A FOST GASIT - ORGANUL DE POLITIE ARE OBLIGATIA SA IL PASTREZE 6 LUNI IN DEPOZIT NECESAR,

SI SA AFISEZE LA SEDIU SI PE PAGINA DE INTERENET UN ANUNT PRIVITOR LA PIERDEREA BUNULUI CU MENTIONAREA ELEMENTELOR DE DESCRIERE.

EFECTELE ACTIUNII IN REVENDICARE

1. RESTITUIREA BUNULUI

2. RESTITUIREA PRODUCTELOR SI FRUCTELOR PRODUSE DE LUCRUL REVENDICAT CAT TIMP PROPRIETARUL A FOST LIPSIT DE STAPANIREA ACESTUIA

3. SUPORTAREA CHELTUIELILOR FACUTE DE POSESORUL NEPROPRIETAR CU PRIVIRE LA BUNUL REVENDICAT.

ACTIUNEA IN REVENDICARE FATA DE TERTUL DOBANDITOR:

1. TREBUIE SA FIE DOBANDITOR AL UNUI DREPT LITIGIOS

2. REVENDICAREA SA FIE NOTATA IN CARTEA FUNCIARA SAU TERTUL SA FI CUNOSCUT PROCESUL CU PRIVIRE LA BUN. DACA TERTUL CUNOASTE PROCESUL TREBUIE SA INTERVINA IN CAUZA.

1. RESTITUIREA BUNULUI

DACA ACTIUNEA IN REVENDICARE ESTE ADMISA, IN DOSPOZITIVUL HOTARARII SE VA RECUNOASTE DREPTUL DE PROPREITATE ASUPRA LUCRURLUI REVENDICAT SI PARATUL VA FI OBLIGAT LA RESTITUIREA ACESTUIA.

BUNUL ESTE ADUS IN PATRIMONIUL TITULARULUI LIBER DE SARCINI – RESOLUTO IURE DANTIS, RESOLVITUR IUS ACCIPIENS.

DACA BUNUL A PIERIT FORTUIT SI ERA ASIGURAT VA TREBUIE SA CEDEZE DREPTUL DE A PRIMI INDEMIZATIA SAU VA RESTITUI INDEMNIZATIA IN CAZUL IN CARE ACESTA A PRIMITO.

DACA BUNUL A PIERIT FORTUIT, DETINATORUL DE BUNA CREDINTA NU POATE FI OBLIGAT LA DESPAGUBIRI – RES PERIT DOMINO

PARATUL DE REA CREDINTA VA RESTIUI VALOAREA LUCRULUI AFARA DE CAZUL IN CARE DOVEDESTE CA LUCRUL AR FI PIERIT SI DACA S-AR FI AFLAT LA DATA PIERIRII LA PROPRIETAR.

DACA IMOBILUL REVENDICAT A FOST EXPROPRIAT VA RESTITUI DOAR DESPAGUBIREA PRIMITA CA URMARE A EXPROPRIERII.

ASPECTE PROCESUALE:

RECLAMANTUL TREBUIE SA CEARA OBLIGAREA ALTERNATIVA LA OBLIGAREA LA PLATA CONTRAVALORII BUNULUI.

POATE FORMULA CERERE DE REVIZUIRE A HOTARARII. POATE FI FORMULATA O CERERE DE STABILIRE A ECHIVALENTULUI VALORIC AL

LUCRULUI A CARUI PREDARE NU MAI ESTE POSBILA.

RESTITUIREA PRODUCTELOR SI FRUCTELOR:

LA CEREREA RECLAMANTULUI PARATUL, INDIFERENT CA A FOST POSESOR DE BUNA CREDINTA SAU DE REA CREDINTA VA FI OLBIGAT SA RESTITUITE PRODUCTELE SAU SA PLATEASCA ECHIVALOTUL VLORIC AL ACESORA, CONTRAVALOAREA STABILIDU-SE IN RAPORT CU MOMENTUL RESTITUIRII.

POSESORUL DE BUNA CREDINTA VA RETINE FRUCTELE PRUDUSE DE BUN CAT A DURAT BUNA SA CREDINTA.

POSESORUL DE REA-CREDINA SAU DETENTRUL PRECAR TREBUIE SA RESTITUIE IN NATURA TOATE FRUCTELE PRODUSE DE BUN PANA LA INAPOIEREA CTRE PROPREITAR SAU COTRAVALOAREA ACESTORA.

POSESORUL DE REA-CREDINTA POATE FI OBLIGAT LA PLATA ECHIVALENTULUI VALORIC PENTRU FRUCTELE PE CARE A OMIS SA LE PERCEAPA.

PENTRU RESITUIREA PRODUCTELOR SI FRUCTELOR ESTE NECESAR RESPECTAREA PRINCIPIULUI DISPONIBILITATII, ACET LUCRU FACANDU-SE DOAR DACA SE SOLICITA ACEST LUCRU SI NU DIN OFICIU.

DACA SE SOLICITA IN NATURA BUNURILE ACTIUNEA ESTE IMPRESCRIPTIBILA. DACA SE SOLICITA IN ECHIVALENT ESPRE PRESCRIPTIBILA IN TREI ANI. PARATUL POATE SOLICITA OBLIGAREA PROPRIETARULUI LA RESTITUIREA

CHELTUIELILOR NECESARE PENTRU PRODUCEREA SI CULEGEREA FRUCTELOR – SE APLICA PRINCIPIUL DIPSPONIBILITATII.

PARATUL ARE UN DREPT DE RETENTIE ASUPRA FRUCTELOR DACA ACESTA NU A TRAINT IN STAPANIREA MATERIALA A BUNULUI PRIN VIOLENTA SAU FRAUDA, PENTRU CHELTUIELILE FACUTE CU CULEGEREA SI PRODUCEREA FRUCTELOR, DACA PROPRIETARUL NU FURNIZEAZA PARATULUI O GARANTIE INDESTUALTOARE.

SUPORTAREA CHELTUIELILOR FACUTE DE POSESOR.

- DACA CHELTUIELILE S-AU CONCRETIZAT INTR-O LUCRARE NOUA SUNT INCIDENTE DIPOZITIILE PRIVITOARE LA ACCESIUNEA IMOBILIARA ARTIFICIALA.

- CHELTUIELILE NEESARE – CELE PENTRU CONSERVAREA BUNULUI – SE VOR RESTITUI INTEGRAL INDIFERENT DACA POSESORUL A FOST DE BUA CREDINTA SAU DE REA-CREDINTA.

- LA CEREREA POSESORULUI PORPRIETARUL POATE FI OLBIGAT SA SUPORTE SI CHELTUIELILE UTILE INSA NUMAI IN MASURA SPORULUI DE VALOAREA ADUS LUCRULUI, SOCOTIT IN MOEMNTUL RESTITUIRII.

- PROPRIETARUL NU ESTE OBLIGAT SA SUPORTE CHELTUIELILE VOLUPTUARE. IN MASURA IN CARE ACESTEA SE POT DETASA DE BUN FARA CA ACESTA SA SE DETERIOREZE, POSESORUL ARE DREPTUL SA LE RIDICIE.

DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

DREPTURI RALE PRINCIPALE

DIN VOINTA TITULARULUI DREPTULUI DE PROPRIETATE, UNELE DINTRE ATRIBUITELE DREPTULUI APARTIN ALTOR PERSOANE.

DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT OPOZABILE ERGA OMNES, INCLUSIV PROPRIETARULUI CARE NU TREBUIE SA IMPEIDICE EXERCITIUL ACESTORA.

SUNT COMPATIBILE DOAR CU DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA. DEZMEMBRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA POATE AVEA CA REZULTAT NU

NUMAI FRAGMENTAREA DREPTULUI INITIAL DE PROPRIETATE CI SI NASTEREA UNOR RAPORTURI JUDICE OBLIGATIONALE INTRE NUDUL PROPRIETAR SI TITULARUL DEZMEMBRAMANTULUI.

DREPTUL DE SUPERFICIE

ART. 693-702

SUPERFICIA ESTE DREPTUL DE A AVEA SAU DE A EDIFICA O CONSTRUCTIE PE TERENUL ALTUIA, DEASUPRA ORI IN USBSOLUL ACELUI TEREN, ASUPRA CARUIA SUPERIFICARUL DOBANDESTE UN DREPT DE FOLOSINTA.

DREPTUL DE SUPERFICIE SUPRAPUNE DOUA DREPTURI:

1. DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCTIEI, PLANTATIEI SAU LUCRARII AUTONOME CU CARACTER DURABIL

2. DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI

FOME:

1. PRINCIPALA

DE A A AVEA O CONSTRUCTIE PLANTATIE SAU ALTE LUCRARI AUTONOME PE TERENUL ALTEI PERSOANE

2. SECUNDARA

DE A EDIFICA O CONSTRUCTIE, DE A PLATA SAU EDIFICA O LUCRARE CU CARACTER DURABIL.

CACARCTERE JURIDICE:

1. DREPT REAL IMOBILIAR

2. ESTE UN DREPT TEMPORAR – 99 DE ANI CU POSIBILITATEA DE PRELUNGIRE – TERMENUL CE DEPASESTE 99 DE ANI SE REDUCE DE DREPT. CAND NU S-A STABILIT UN TERMEN SE PREZUMA A FI INCHEIAT PE 99 DE ANI.

3. ESTE UN DREPT IMPRESCITPBIL EXTINCTIV – 4. NU POATE INCETA PE CALEA PARTAJULUI.

CONSTITUIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE:

1. ACTE JURIDICE

2. UZUCAPIUNE

3. ALTE MODURI PREVAZUTE DE LEGE.

SE APLICA DISPOZITIILE REFERITOARE LA CARTEA FUNCIARA.

SE POATE CONSTITUI PRIN ACT JURIDIC CU TITLU ONEROS SAU CU TITLU GRATUIT SAU PRIN LEGAT.

ESTE NECESARA FORMA AUTENTICA AD VALIDITATEM

ALTE MODURI DE CONSTITUIRE:

1. PROPRIETARUL UNUI IMOBIL COMPUS DIN TEREN SI CONSTRUCTIE TRASMITE PROPRIETATEA TERENULUI CATRE O PERSOANA SI PROPRIETATEA CONSTRUCTIEI CATRE O ALTA PERSOANA.

2. PROPRIETARUL UNUI IMOBIL COMPUS DIN TEREN SI CONSTRUCTIE TRANSMITE DOAR PORPRIETATEA ASUPRA CONSTRUCTIEI.

3. RENUNTAREA DE A INVOCA ACCESIUNEA IN FAVOAREA CONSTRUCTORLUI, URMATA DE INSCRIEREA DREPTULUI DE SUPERFICIE

4. CESIUNEA DREPTULUI DE A INVOCA ACCESIUNEA DE CATRE PORPIETAR CATRE O TERTA PERSOANA, URMATA DE INSCRIEREA DREPTULUI DE SUPERFICIE, DUPA CE CESIONARUL PERIA LUCRAREA AUTONOMA PE TEMEIUL ACCESIUNII.

5. PRIN REALIZAREA UNEI CONSTRUCTII DE CATRE SOTI PE TERENUL UNUIA DINTRE EI.

EXERCITAREA DREPTULUI DE SUPERIFICIE:

1. IN LIMITELE SI CONDITIILE ACTULUI CONSTITUTIV. 2. IN LIPSA DE STIPULATIE CONTRARA EXERCITAREA DREPTULUI DE SUPERICIE ESTE

DELIMITATA DE SUPRAFATA DE TEREN PE CARE URMEAZA SA SE CONSTRUIASCA SI CEA NECESARA EXPLOATARII CONSTRUCTIEI.

3. SUPERFICIARUL POATE EXERCITA ASUPRA CONSTRUCTIEI TOATE ATRIBUITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE.

4. CU PRIVIRE LA TEREN SUPERICIARUL POATE DISPUNE DE SUBSTANTA LUI INSA NUMAI IN LIMITELE IMPUSE REALIZARII SAU FOLOSIRII CONSTRUCTIEI PLANTATIEI SAU LUCRARII (AMENAJARI, SAPATURI, ETC)

5. CAND DREPTUL DE SUPERIFICIE A FOST CONSTITUIT PRIN TRANSMITEREA PROPRIETATII TERENULUI SI CONSTRUCTIEI CATRE DOUA PERSOANE DIFERITE, PROPRIETARUL CONSTRUCTIEI AR O OBLIGATIE NEGATIVA DE A NU MODIFICA STRUCTURA CONSTRUCTIEI. ACESTA O POATE TOTUSI DEMOLA DAR SA O RECONSTRUIASCA IN FORMA INITIALA.

6. DACA S-A FACUT ACEASTA MODIFICARE NUDUL PROPRIETAR ARE LA DISPOZITIE O ACTIUNE IN REPUNEREA PARTILOR IN SITUATIA ANTERIOARA SAU IN INCETAREA DREPTULUI DE SUPERFICIE. PRESCRIPTIBILA IN 3 ANI DE LA DATA MODIFICARII CONSTRUCTIEI.

7. DACA SE INSTRAINEAZA CONSTRUCTIA SE TRANSMITE SI SUPERFICIA. 8. DREPTUL DE SUPERIFICIE NU POATE FI INSTRAINAT SAU GREVAT CU SARCINI DECAT

OADATA CU CONSTRUCTIA. 9. SUPERIFICARUL ARE LA INDEMANA ACTIUNEA CONFESORIE – IMPRESCRIPTIBILA. 10. SUPERIFICARUL POATE EXERCITA SI ACTIUNEA POSESORIE. 11. IMPOTRIVA NUDULUI PROPRIETAR ACESTA ARE SI O ACTIUNE PERSONALA

IZVOARATA DIN CONVENTIA PARTILOR. 12. STABILIREA PRESTATIEI PE CARE O DATOREAZA SUPERFICIARUL PROPRIETARULUI

POATE FI FACUTA PRIN CONVENTIE SAU PE CALEA JUDECATOREASCA. 13. CAND PRESTATIA S-A STABILIT PRIN CONVENTIE DAR NU S-A DETERMINAT

MODALITATEA DE PLATA ATUNCI TITLUARUL DREPTULUI DE SUPERIFIE DATOREAZA SU

FORMA DE RATE LUNARE, O SUMA EGLA CU CHIRIA STABILITA PE PIATA, IN FUNCTIE DE NATURA TERENULUI, DESTINATIA CONSTRUCTIEI, ZONA IN CARE SE AFLA TERENUL SI ORICE ALTA MODALITATE DE DETERMINARE A CONTRAVALORII FOLOSINTEI.

SINGEREA DREPTULUI DE SUPERIFICE:

1. LA EXPIRAREA TEREMNULUI

2. PRIN CONSOLIDARE

3. PRIN PIEREA CONSTRUCTIEI, DACA EXISTA STIPULATIE EXPRESA IN ACEST SENS

4. ALTE CAZURI PREVAZUTE DE LEGE

1. LA EXPIRAREA TERMENULUI

IN LIPSA DE STIPULATIE CONTARA PRIPRIETARUL TERENULUI DOBANDESTE DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCITEI, PLANTATIEI SAU ALTEI LUCRARI REALIZATE DE SUPERFICIAR PRIN ACCESIUNE, AVAND OBLIGATIA DE A PLATIA VLOAREA DE CIRCULATIE A ACESTEIA LA DATA EXPIRARII TERMENULUI

CAND CONSTRUCITA NU EXISTA IN MOMENTUL CONSTITUIRII DREPTULUI DE SUPERFICIE, IAR VALOAREA ESTE EGALA SAU MAI MARE DECAT CEA A TERENULUI, PROPRIETARUL TERENULUI POATE CERE OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARII SA CUMPERE TERENUL LA VOALOARE DE CIRCULATIE PE CARE ACEASTA AR FI AVUT-O DACA NU EXISTA CONSTRUCTIA.

AUTORUL CONSTRUCTIEI POATE REFUZA SA CUMPERE TERENUL DACA SE RIDICA PE CHELUIA SA CONSTRUCTIA CLADITA PE TEREN SI REPUNE TERENUL IN SITUATIA ANTERIOARA.

IN LIPSA UNEI INTELEGIERI CONTRARE INCHEIATE CU TITULARUL TERENULUI DEZMEMBRAMINTELE CONSIMTIE DE SUPERFICIAR SE STING IN MOMENTUL INCETARII DREPTULUI DE SUPERFICIE.

IPOTECILE CARE GREVEAZA DREPTUL DE SUPERFICIE SE STRAMUTA DE DREPT ASUPRA SUMEI PRIMITE DE LA PROPRIETARUL TERENULUI, IN CAZUL DOBANDIRII DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCTIEI PRIN ACCESIUNE.

IPOTECILE SE EXTIND DE DREPT ASUPRA TERENULUI CAND CONSTRUCTIA NU EXISTA LA MMENTUL CONSTITUIRII DREPTULUI DE SUPERIFICE

IPOTECILE SE STRAMUTA DE DREPT ASUPRA MATERIALELOR, IN CAZUL IN CARE CONSTRUCTORUL REFUZA CUMPARAREA TERENULUI.

IPOTECILE CONSTITUIRE CU PRIVIRE LA TEREN NU SE STRAMUTA DE DREPT ASUPRA CONSTRUCTIEI CAND PRPRIETARUL TERENULUI DEVINE PROPRIETARUL CONSTRUCTIEI PRIN ACCESIUNE.

IPOTECILE SE STRAMUTA ASUPRA SUMEI DE BANI PRIMITE DE PROPRIETARUL TERENULUI IN AZUL IN CARE CONSTRUCTORUL CUMPARA TERENUL ATUNCI CAND CONSTRUCTIA NU EXISTA LA MOMENTUL CONSTITUIRII REPTULUI DE SUPERFICIE

IPOTECILE SE EXIND DE DREPT ASUPRA INTREGULUI TEREN CAND CONSTRUCTORUL REFUZA CUMPARAREA TERENULUI SI IL REPUNE IN SITUATIA ANTERIOARA.

STINGEREA DREPTULUI PRIN CONSOLIDARE.

DACA SUPERFICIARUL DEVINE PROPRIETAR SAU DACA PROPRIETARUL TERENULUI DOBANDESTE PROPRIETATEA ASUPRA CONSTRUCTIETI.

EFECTELE DEZMEMBRAMINTELOR CONSIMTITE DE SUPERFICIAR SI IPOTECILE:

1. DEZMEMBRAMINTELE CONSIMTITE DE SUPERFICIAR SE MENTIN PENTRU DURATA PENTRU CARE AU FOST CONSTITUITE, DAR NU MAI TARZIU DE TEREMENUL INTITIAL AL SUPERFICIEI.

PARTILE POT STIPULA CONTRARIUL.

STINGEREA DREPTULUI DE SUPERFICIE NU AFECTEAZA IPOTECILE, ELE SE MENTIN IN FUCTIE DE OBIECTUL ASUPRA CARUIA S-AU CONSTITUIT.

STINGEREA DREPTULUI PRIN PIEIREA CONSTRUCTIEI

- NUMAI CAND PARTILE AU PREVAZUT EXPRES ACEASTA

- DREPTURILE REALE CARE GREVEAZA DREPTUL DE SUPERFICIE SE STING. UZUFRUCTUL VA CONTINUA ASUPRA SUMELOR PLATITE DE TER SAU A INDEMNIZATIEI DE ASIGURARE

ALTE CAUZE:

1. EXPROPRIERE PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA

2. INCETAREA CONTRACTULUI DE LOCATIUNE, IN CARE S-A PREVAZUT CA LOCATARUL ARE DREPTUL DE A CONSTRUI SI CA LOCATORUL VA DEVENI PROPRIETAR AL CONSTRUCTIEI SAU PLANTATIEI NUMAI DUPA EXPIRAREA LOCATIUNII.

UZUFRUCTUL

ART. 703-748 C. CIV

ESTE DREPTUL DE A FOLOSI BUNUL ALTEI PERSOANE SI DE A CULEGE FRUCTELE ACESTUIA INTOCMAI CA PRPRIETARUL, INSA CU INDATORIREA DE AI-I CONSERVA SUBSTANTA.

CARACTERE JURIDICE:

1. DREPT REAL PRINCIPAL

2. ESENTIALMENTE TEMPORAR

3. MOBILIAR SAU IMOBILIAR

4. INTRANSMISIBIL MORTIS CAUSA. CESIUNEA UZUFRUCTULUI ESTE POSIBIL INTER-VIVOS.

CONSTITUIRE:

POT FI DACTE IN UZUFRUCT ORICE BUNURI MOBILE SAU IMOBILE, CORPORALE SAU INCORPORALE, INCLUSIV O MASA PATRIMONIALA, O UNIVERSALITATE DE FAPT ORI O COTA PARTE DIN ACEASTA.

UZUFRUCTUL POARTA SI ASUPRA ACCESORIILOR PRECUM SI A TOT CEEA CE SE UNESTE SAU SE INCORPOREAZA CU ACESTA.

POT FI BUNURI INDIVIDUAL DETERMINATE SAU POT FI UNVERSALITATI DE FAPT. POT FI BUNURI CORPORALE SI BUNURI INCORPOALE. ZUFRUCTUL UNEI CREANTE NU ESTE UN DREPT REAL DEOARECE NICI DREPTUL

CARE REZULTA NU ESTE UN DREPT REAL. ESTE UN DREPT DE FOLOSINTA A CREANTEI.

UZUFRUCTUL POATE AVEA CA OBIECT BUNURI NECONSUMPTIBILE, DEOARECE UZUFRUCTUARL ESTE OBLIGAT LA RESTITUIREA LOR

DACA SUNT BUNURI CONSUMPTIBILE SE NUMESTE CVASIUSUFRUCT SI TITLUARUL TREBUIE SA RESTITUIE FIE CONTRAVALAOARE FI BUNURI DE ACEEASI CANTITATE, CALITATE SI VALOARE.

MODALITATI DE CONSTITUIRE:

1. ACTE JURIDICE INTER VIVOS: A. CONVENTIE

I. CONSTITUIRE DIRECTA : PROPRIETARUL PASTREAZA NUDA PROPRIETATE

II. INDIRECTA – SE TRANSMITE NUDA PROPRIETATE SE PASTREAZA DREPTUL DE UZUFRUCT.

ACTUL PRIN CARE SE CONSTITUIE DREPTUL DE UZUFRUCT ASUPRA UNUI IMOBIL TREBUIE INCHEIAT IN FORMA AUTENTICA AD VALIDITATEM

2. ACTE MORTIS CAUSA

TESTATORUL DISPUNE PRINTR-UN LEGAT INSTITUIREA UZUFRUCTULUI. 3. UZUCAPIUNE TABULARA, EXTRABULARA, MOBILIARA – CAND POSESIA

EXERICTATA A FOST CORESPUNZATOARE DREPTULUI DE UZUFRUCT IAR NU DREPTULUI DE PROPPRIETATE

DURATA UZUFRUCTULUI:

1. PENTRU PERSOANE FIZICE ESTE CEL MULT VIAGER

2. PENTRU PERSOANE JURIDICE CEL MULT 30 DE ANI

CAND NU S-A STIPUALT DURATA IN MOD EXPRES SE CONSIDERA A FI FACUT VIAGER SAU PENTRU 30 DE ANI. CAND S-A FACUT PANA LA DATA IMPLINIRII UNEI ANUMITE VASTRE A UNEI TERTE PERSOANE, UZUFRUCTUL DUREAZA PANA LA ACEA DATA CHIAR DACA ACEA PERSOANA A DECEDAT ANTERIOR. CONSTITUIREA UZUFRUCTULUI PE O PERIOADA MAI MARE ATRAGE REDUCEREA DE DREPT A PERIOADEI.

EFECTE : 1. OBLIGATIA NUDULUI PROPRIETAR DE A PREDA BUNUL

2. UZUFRUCTUARL ARE DREPTUL SA FOLOSEASCA BUNUL SI SA CULEAGA FRUCTELE, IN LIPSA DE STIPULATIE CONTRARA. A. FRUCTELE NATURALE SI INDUSTRIALE:

DREPTUL PENTRU CULEGEREA FRUCTELOR SE NASTE LA DATA CONSTITUIRII UZUFRUCTULUI. DACA PROPRIETARUL A AVANSAT ANUMITE CHELTUIELI CU PRODUCEREA SAU CULEGEREA FRUCTELOR ACESTA NU ARE DREPTUL LA RESTITUIRE. DUPA CE STINGE DREPTUL DE UZUFRUCT, DREPTUL DE A CULEGE FRUCTELE APARTINE PROPRIETARULUI DE LA CARE NU SE POT PRETINDE CHELTUIELILE ANTERIOARE CU PRODUCEREA SAU CULEGEREA FRUCTELOR.

B. FRUCTELE CIVILE

SE CUVIN UZUFRUCTUARULUI PROPORTIONAL CU DURATA UZUFRUCTULUI, DREPTUL DE A LE PRETINDE DOBANDINDU-SE ZI CU ZI.

3. IN ABSENTA UNEI PREVEDERI CONTRARARE, UZUFRUCUTARUL POATE CEDA CU TITLU GRAUTUIT SAU CU TITLU ONEROS DREPTUL SAU UNEI ALTE PERSOANE FARA ACORDUL NUDULUI PROPRIETAR

CESIUNEA UZUFRUCTULUI:

UZUFRUCTUARUL RAMANE DATOR FATA DE NUDUL PROPRIETAR NUMAI PENTRU OBLIGATIIL NASCUTE INAINTE DE CESIUNE.

PENTUR OPOZABILTIATE CESIUNE TREBUIE NOTIFICATA NUDULUI PROPRIETAR.

PANA LA NOTIFICARE CESIONARUL SI UZUFRUCTUARUL RAMAN OBLIGATI SOLIDAR.

DUPA NOTIFICAREA CESIUNII, UZUFRUCTUARUL ESTE OBLIGAT FATA DE NUDUL PROPRIETAR DAR CESIONARUL VA FI OBLIGAT ASEMENEA UNUI FIDEJUSOR.

DUPA CESIUNE ACEASTA CONTINUA PANA LA DATA IMPLINIRII TERMENULUI SAU DATA DECESULUI UZUFRUCTUARULUI INITIAL.

4. DREPTUL DE UZUFRUCT POATE FI IPOTECAT. 5. DREPTUL DE UZUFRUCT POATE FI URMARIT SILIT. 6. ESTE PERMIS UZUFRUCTUARULUI SA INCHIRIEZE SAU SA ARENDEZE BUNUL.

DACA UZUFRUCTUL A FOST CONSTITUIT PENTRU UN ANUMIT TERMEN, IMPLINIREA TERMENULUI ATRAGE SI INCETAREA ORICARUI CONTRACT DE LOCATIUNE INCHEIAT DE UZUFRUCTUAR.

DACA UZUFRUCTUL A INCETAT PRIN DECESUL UZUFRUCTUARULUI LOCATIUNILE SUNT OPOZABILE PANA LA DATA INCETARII LOR DAR NU MAI TARZIU DE 3 ANI DE LA DATA INCETARII UZUFRCTULUI.

REINOIRILE DE LOCATIUNI SUNT OPOZABILE PENTRU O PERIOADA DE CEL MULT 6 LUNI, SAU UN AN DE LA DATA STINGERII UZUFURCTULUI DACA NU AU FOST PUSE IN EXECUTARE.

7. PENTRU CHELUIELILE NECESARE UZUFRUCTUARUL ARE DREPTUL LA O INDEMNIZATIE ECHITABILA.

8. EL ARE DREPTUL LA O INDEMNIZATIE ECHITABILA SI PENTRU CELALALTE LUCRARI ADAUGATE SAU PENTRU IMBUNATATIRILE ADUSE BUNULUI DACA S-A SPORIT VALOAREA ACESTUIA

9. ACTIUNILE IN JUSTITIE ALE UZUFRUCTUARULUI: A. ACTIUNEA CONFESORIE – 10 ANI TERMEN DE PRESCRIPTIE

B. ACTIUNEA POSESORIE – IN RAPORT CU TERII ARE CALITATEA DE POSESOR, IN RAPORT CU NUDUL PROPRIETAR ARE CALITATEA DE DETENTOR

C. ACTIUNE PERSONALA IZVORATA DIN CONVENTIE

OBLIGATIILE UZUFRUCTUARULUI:

1. LA INCEPUTUL UZUFRUCTULUI TREBUIE SA INVENTARIEZE BUNURILE MOBILE SI SA CONSTATE STAREA IMOBILELOR, CU EXCEPTIA CAND UZUFRUCTUL ESTE DOBANDIT PRIN UZUCAPIUNE.

CAND UZUFRUCTUL CONTINE SI BUNURI CONSUMTIBILE (CVASIUSUFRUCT) SE VA STABILI SI VALOAREA ACESTORA PENTRU A SE PUTEA DETERMINA CE SE VA RESTITUI.

ACESTEA SE VOR FACE IN PREZENTA NUDULUI PORPRIETAR SAU DUPA NOTIFICAREA ACESTUIA.

EL VA SUPORTA CHELTUIELILE OCAZIONATE DE INVENTARIERE. 2. INAINTRE DE INTRAREA IN FOLOSINTA BUNULUI EL ARE O OBLIGATIE DE DEPUNE O

GARANTIE PENTRU INDEPLINIREA OBLIGATIILOR SALE. NEDEPUNEREA GARANTIEI NU AFECTEAZA DREPTUL DE A CULEGE FRUCTELE DE LA DATA CONSTITUIRII UZUFRUCTULUI.

3. SE POATE SA FIE SCUTIT DE GARANATIE DE NUDUL PROPRIETAR. 4. ESTE SCUTIT DE GARANTIE VANZATORUL SAU DONATORUL BUNULUI CARE SI-A

PASTRAT DREPTUL DE UZUFRUCT ( UZUFRCUT CONSTITUIT INDIRECT) SE POATE CERE INSTANTEI DEPUNEREA UNEI GARANTII SAU LUAREA UNOR MASURI DE CONSERVARE DACA UZUFRUCTUARUL PRIN FAPTA SA SAU STAREA SA DE INSOLVABILITATE PUNE IN PERICOL DREPTURILE UZUFRUCTUARULUI.

5. IN TIMPUL EXERCITARII DREPTULUI UZUFRUCTUARUL TREBUIE SA FOLOSEASCA BUNUL CA UN BUN PROPRIETAR.

6. TREBUIE SA IL INSTIINTEZE PE PROPRIETAR DESPRE REPARATIILE MARI 7. EL ARE OBLIGATIA DE A FACE REPARATIILE MARI DACA ACESTEA SUNT DATORATE DE

NEEFECTUAREA REPARATIILOR DE INTRETINERE. 8. TREBUIE SA IL INFORMEZE PE NUDUL PROPRIETAR DE ORICE UZURPARE A FONDULUI SI

ORICE CONSTESTARE A DREPTULUI DE PROPRIETATE SUB SANCTIUNEA DAUNELOR-INTERESE.

9. SA NU SCHIMBE DESTINATIA BUNULUI DATA DE NUDUL PROPRIETAR.

EXCEPTII:

1. SE ASIGURA O CRESTERE A VALORII BUNULUI

2. NU SE ADUCE ATINGERE INTERESELOR NUDULUI PROPRIETAR

10. SA SUPORTE TOATE CHELTUIELILE OCAZIONATE DE LITIGII PRIVIND FOLOSINTA BUNULUI, CULEGEREA FRUCTELOR SAU INCASAREA VENITURILOR.

11. DACA BUNUL ESTE ASIGURAT PRIMELE SUNT PLATITE DE UZUFRUCTUAR

12. LEGATARUL UZUFRUCTULUI UNIVERSAL SAU CU TITLU UNVIERSAL ESTE OBLIGATIE SA ACHITE LEGATELE CU TITLU PARTICULAR AVAND CA OBIECT OBLIGATII DE INTRETINERE SAU RENTE VIAGERE.

13. LA INCETAREA DREPTULUI DE UZUFRUCT ( FARA CONSOLIDARE SI PIEIREA FORTUITA A BUNULUI) SE PUNE PROBELMA LICHIDARII ACESTUIA CARE IMPLICA RESTITUIREA BUNULUI CATRE NUDUL PROPRIETAR IN STAREA IN CARE SE AFLA LA DATA STINGERII

14. IN CAZUL CVASIUSUFRUCTULUI TREBUIE SA RESTITUIRE BUNURI DE ACEEASI CANTITATE, CALITATE SI VALOARE SAU CONTRAVALOAREA ACESTORA

15. POATE FI OBLIGAT LA DESPAGUBIRI CAND BUNUL A PIERIT DIN VINA ACESTUIA SI NU DIN CAUZA VECHIMII SAU A UNUI CAZ FORUTUIT.

DREPTURILE UDULUI PROPRIETAR:

1. IUS ABUTENDI, PRECUM SI IN RAPORTURILE CU UZUFRUCTUARUL IUS POSSIDENDI.POATE DISPUNE DE NUDA PROPRIETATE, POATE BENEFICIA DE PRODUCTE, POAT

EEXERICTA ACTIUNILE IN REVENDICARE, ACTIUNEA POSESORIE, ACTIUNEA PERSOANA LDIN CONVENTIA DREPTULUI DE UZUFRUCT, ACTIUNEA NEGATORIE ETC.

OBLGIATIILE NUDULUI PROPRIETAR:

1. DE A NU STAJENI EXERCITAREA DREPTULUI UZUFRUCTUARULUI. 2. DE A SUPORTA CHELUIELILE MARI. CAND ACESTEA SUNT SUPORTATE DE UZUFRUCTUAR

ACESTE VOAR FI RESTITUIRE DE NUDUL PROPRIETAR. PANA LA SFARSITUL ANULUI IN CURS, ACTUALIZATE LA DATA PLATII.

3. TREBUIE SA SUPORTE CHELTUIELILE SI SARCINILE PORPRIETATITI. DACA AU FOST SUPORTATE DE UZUFRUCTUAR ATUNCI EL LE VA RAMBURSA. RAMBURSAREA SE VA FACE CU DOBANDA LEGALA DACA UZUFRUCTUL ESTE CU TITLU ONEROS SI FARA DOBANDA LEGALA DACA ESTE CU TITLU GRATUIT.

4. DACA EXISTA O CONVENTIE CU TITLU ONEROS ATUNCI NUDUL PROPRIETAR RASPUNDE PENTRU EVICTIUNE.

STINGEREA UZUFRUTULUI:

1. MOARTEA UZUFRUCTUARULUI/ INCETAREA PERSONALITATII JURIDICE

2. AJUNGEREA LA TERMEN 3. CONSOLIDARE

4. RENUNTARE A UZUFRUCT

5. NEUZUL TIMP DE 10 ANI SAU 2 ANI IN CAZUL UZUFRUCTULUI UNEI CREANTE

6. IN CAZUL ABUZULUI DE FOLOSINTA DIN PARTEA UZUFRUCTUARULUI. 7. CAND ACESTA ADUCE STRICACIUNI BUNULUI SAU IL LASA SA SE DETERIOREZE.

INSTANTA INVESTITA CU O ASTFEL DE CERERE POATE DISPUNE:

1. INCETAREA UZUFRUCTULUI

2. PRELUAREA POSESIEI DE CATRE NUDUL PROPRIETAR CU INDATORIREA DE A PLATI O RENTA UZUFRUCTUARULUI. – EXCEPTIE DE LA PRINCIPIUL DISPONIBILITATII CAND INSTANTA POATE DECIDE UNA DIN CELE DOUA MASURI FARA A FI CERUTE EXPRES.

8. CAND BUNUL A PIERIT FORTUIT. DACA ESTE CAZUL UZUFRUCTUL VA CONTINUA ASUPRA INDEMNIZATIEI PLATITE DE TERT SAU ASUPRA SUMELOR DIN ASIGURARE, DACA CESTEA NU SUNT FOLOSITE PENTRU REPARAREA BUNULUI.

9. DENUNTARE – NULITATE REZOLUTIUNE

10. DESFIINTAREA TITLULUI NUDULUI PROPRIETAR

11. INCETAREA SUPERFICIEI LA EXPIERAREA TERMENULUI SAU PIEIREA CONSTRUCTIEI.

12. EXPROPRIERE PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA.

DREPTUL DE UZ SI ABITATIE:

DREPTUL DE UZ ESTE DREPTUL DE A FOLOSI BUNUL SI DE A CULEGE FRUCTELE NATURALE SI INDUSTRIALE NUMAI PENTRU NEVOILE SALE SI ALE FAMILIEI SALE.DREPTUL DE ABITATIE ESTE DREPTUL DE A LUICUI IN LOCUINTA NUDULUI PROPRIETAR IMPREUNA CU SOTUL SI COPII SAI CHIAR DACA NU A FOST CASATORIT SAU NU AVEA COPII LA DATA CAND S-A CONSTITUIT ABITATIA, PRECUM SI CU PARTINTII SAU ALTE PERSOANE AFLATE IN INTRETINERE.

TITULARUL DREPTULUI DE UZ NU POATE CULEGE FRUCTELE CIVILE, NU POATE FACE LOCATIUNI SAU ARENDARI.

EL TREUBIE SA SUPORTA CHELTUIELILE DE CULTURA SAU INTRETINERE ASEMENEA UZUFRUCTUARULUI.

DACA EL ARE DREPTUL LA DOAR O PARTE DIN FRUCTE SAU O PARTE DIN LOCUINTA SUPORTA CHELTUIELILE PROPORTIONAL CU COTA PARTE CARE II FOLOSESTE.

AMBELE DREPTURI SUNT VAIRETATI ALE DREPTULUI DE UZUFRUCT.

DREPTUL DE ABITATIE POATE AVEA CA IZVOR CONVENTIA, ALTE MODURI PREVAZUTE DE LEGE DAR SI LEGEA (DREPTUL DE ABITATIE AL SOTULUI SUPRAVIETUITOR)

DREPTUL DE SERVITUTE