clasificarea carcinoamelor gl.mamare(modificat)

8/17/2019 Clasificarea Carcinoamelor Gl.mamare(Modificat)

1/8

Scurt Istoric

Patologia glandei mamare este dominate de cancerul mamar,care continua sa constituie o mare problema de actualitate in domeniuloncologiei .

Cancerul glandei mamare este cunoscut omenirii incă din cele mai vechitimpuri.Din cauza simptomelor vizibile mai ales în stadiile tardive, mediciiantici au început să se preocupe de această maladie.Prima atestare a bolii aufacut-o egiptenii antici, datînd aproximativ 3!! de ani în urmă,referindusemai ales la forma bombată a glandei mamare,pentru care nu era nici untratament. "n #$! î.%r , %ipocrat, vestitul părintele medicinii occidentale, adescris cancerul glandei mamare ca o boală humorală.Prin trataul său în carese spune că trupul omului este alcătuit din patru umori- sînge,&egma,bilagalbenă 'i bila neagră, el presupunea ca excesul bilei negre este cauzaapari(ia a cancerului.)ceastă maladie el a numit-o *+ar+inos* cancer , dingrecescul *crab* , deoarece tumoarea părea să aibă tentaculele asemenipicioarelor unui crab.După aceea, în !! d.%r, după un regres în deaproximativ #!! de ani, cu această boală s-a preocupat 'i renumitul medicalen. )ccentuînd aceea'i origine propusă încă de %ippocrat, alen aobservat că tumorile se manifestă diferit 'i că unele sunt mai pericuolasedecît altele.l încerca să vindice boala,prin intermediul medicamentelor cumar /, opium,ulei de ricin,licorici,sulfuri.Din cauza răspindirii vaste a canceruluiglandei mamare pe întreg corp, nu au fost efectuate interven(iichirurghicale."nsă odată cu epoca rena'terii 'i permisiunea de a face

interven(ii chirurgicale,au apărut 'i noi ipoteze în privin(a originiicancerului,prin care sa manifestat medicul francez 0rancois de la 1oe 2lvius în 4$5!."nsă primile manifestări în tratamentul cancerului glandei mamareprin intermediul interven(tiei chirurghicale au fost elaborate în secolul 676,datorită dezvoltării anestezii 'i transfuziei de sînge a crescut procenta8ulsupravie(uirii femeilor care sufereau de cancer.9illiam %alstead efectuîndinterven(ii chirurgicale în tratarea cancerului, a pus principalele baze alemastectomiei radicale,prin intermediul căreia se prevenea răspîndireacancerului.:astectomia radicală a fost principalul tratament al cancerului

pînăn primele patru decenii ai secolului 66.; altă metodă de tratare amaladiei asemeni mastectomiei a fost propusă de chirurgul sco(ian eorge1eatson care a descoperit că prin înlăturarea ovarelor la unii din pacien(ii săi,a observat că acesta din urmă se diminuează.)ceasta se explică prin faptulcă estrogenul produs de ovare stimulează dezvoltarea glandei mamare 'iprin urmare la progresia tumorii."nsă după o asemenea interven(ie, înorganism a inceput să apare o insu/cien(ă de estrogen,care sa soldat cu


2/8

implicarea glandelor suprarenale ce produceau hormonii androgeni în lipsaovarelor,care de asemeni duceau la răspîndirea tumorii în organism."n 4,dar aceasta sa soldat cu moarteapacien(ilor, de aceea acesată metodă în tratarea cancerului a fost respinsă."n 4


3/8

– vîrsta tînără la prima natereE– activitatea /zicăE– lactaie prelungităE– evitarea avorturilorE– consumul crescut de pete, ulei de pete, cantitate mare de /bre vegetaleE– consumul de /toesrogeniE– consumul de produse din soie .

Originea si clasifcarea carcenoamelor glandei mamare

Conform clasi/cării deosebim tumori de origine Aepitelială,mixte =al (esutuluicon8unctiv 'i epitelial>,diverse.De origine epitelială sînt Abenigne 'i maligne .

Aectiunile benigne nu prezintă dereglări grave ,ci e caracterizată prin

schimbările hormonale feminine de estrogeni 'i progesteroni în procesele/ziologice în timpul sarcinii 'i menopauzei.1ărba(ii de asemenea pot aveacancer de sîn benign , cea mai frecventă afec(iune benignă la bărba(i esteginecomastia .)ceste afec(iuni benigne nu necesită tratament specializat însă ele sînt legate de un risc de a provoca cancer de sîn în viitor . Din acestetipuri fac parteA1.papilom intraductal 2.adenomul mamelonului 3.adenoametumoral.@umori epiteliale benigne fără localizare speci/că sunt papilomul iadenomul.Papilomul se dezvoltă din epiteliul pavimentos strati/cat i de tiptranziional. 2e întîlnete pe piele i pe mucoasele acoperite cu epiteliile

respectiveA cavitatea bucală,nasofaringe,laringe=plicele vocale>,esofag,vezicaurinară,colul uterin. Papilomul se observă i în ducturile excretoare aleglandelor exocrine i ale glandei mamare.:acroscopic reprezintă o formaiune tumorală de formă sferică,cu suprafaarugoasă,consistena densă, avînd baza de implantare largă sau îngustăEdimensiunile pot / de 4- mm pînă la 4- cm.:icroscopic,papilomul este constituit din epiteliu pavimentos strati/catproliferat neuniform =parenchimul> i esut con8unctiv subepitelial bogat învase sanguine =stroma> repartizate haotic. piteliul formează proliferări

papilifere proeminente pe suprafaa pielii. 2unt păstrate membranabazală,complexitatea i polaritatea celulelor epiteliale =localizarea diferitororganite citoplasmatice în polul bazal i cel apical al celulei>,ceea ce estecaracteristic pentru tumorile benigne. 2tratul cornos este îngroat=hipercheratoză>, la fel i stratul malpighian =acantoză>. @oate acestemodi/cări re&ectă atipia tisulară în papilom. "n cazurile de iritaie mecanică îndelungată,papilomul se poate maligniza,apare carcinom pavimentos.


4/8

Adenomul se dezvoltă din epiteliu glandular. 2e întîlnete în organeleglandulare =prostată,pancreas,/cat,glandele salivare,sudoripare,glandamamară,glandele endocrine, ovare> i a nivelul mucoaselor acoperite cuepiteliu glandular =mucoasa gastrointestinală, traheo-bronică, uterină, aveziculei i căilor biliare .a.>. "n organele compacte adenomul apare ca nitenoduli bine delimitai, încapsulai =cretere expansivă>, avînd culoarea iconsistena esuturilor de origine. Pe membranele mucoase are aspect depolip pediculat sau cu o bază de implantare largă.)denomul se poate maligniza, transformîndu-se în adenocarcinom=carcinomglandular>.2e disting următoarele varietăi de adenomA 4> acinos =alveolar>E > tubular E3> trabecular E#> papilar . Jltima variantă este mai frecventă în colon, adeseorise asociză cu displazia epiteliului i în 3!F de cazuri se malignizează. "ncazurile în care în adenom predomină stroma con8unctivă asupra

parenchimului glandular, tumoarea este denumită broadenom sauadenobrom. 0ibroadenomul este cea mai frecventă tumoarea benignă aglandelor mamare i poate avea două variante histologiceA intracanaliculară,cînd esutul con8uctiv proliferează deformînd i comprimînd ducturileglandulare i pericanaliculară, în care stroma con8uctivă proliferează în 8urulducturilor. )denoamele glandelor endocrine pot / hormonal-active. "n astfelde cazuri la pacieni se dezvoltă diferite sindroame clinice cauzate deexcesul hormonului în cauză, de exemplu în adenomul somatotrop alhipo/zei apare acromegalia,în adenomul cortical al suprarenalelor cuhipersecreie de )C@%- sindromul Cushing, în insulomul pancreatic dincelulele beta cu secreie de insulină K sindrom hiperglicemic etc.

Maligne

Cele mai răspîndite tumori maligne de sîn apar din elemente epiteliale 'isunt clasi/cate ca carcinoame . Carcinoamele mamare sunt un grup diversde leziuni care diferă în aparen(ă microscopic 'i dupa comportamentulbiologic , aceste tulburări /ind adesea discutate ca o singură boală.Carcenoamele in situ pot / intraductal si lobular , bazindu-se pe modelulde cre'tere 'i a caracteristicilor citologice ale leziunilor , decît pe localizarea

lor anatomică în cadrul sistemului ducto-lobular mamar .

Carcinoamele mamare invazive constau din mai multe subtipuri histologiceAductal in/ltrativ - ?F, invaziv lobular-5F , ductalLlobular -?F, mucinos=colloid>-,#F, tubular-4.F, medular-4.F, papilar-4F.

-Meinvazive


5/8

Carcinomul ductal in situ cuprinde un grup eterogen de leziuni care diferă în prezentarea lorclinică , aspectul histologic i poten ialul biologic .' (

DCIS este caracterizat prin proliferarea celulelor epiteliale maligne în sistemul ductal mamar ,cu nici o dovada de invazie în stroma .DCIS survine cel mai frecvent la femeile în premenopauză şi

este multicentric în 5!"# cazuri.

$ulticentric ! se defineşte prin prezen%a a două sau mai multefocare de cancer ce apar la distan%a & 5 cm în acelaşi s'n de obicei în cadrane diferite sau prezen%a de focare de cancer independent fără rela%ie cu tumora primară.

DCIS prezintă e(presie clinică uneori tumoră palpabilă şi e(presie mamografică)microcalcificări de aspect pulverulent.Diagnosticul este adesea ocazional în urma unei biopsiie(cizionale a s'nului. *stfel, morfologia nucleară, creşterea gradului nuclear, creştereaintraductală şi prezen%a necrozei de tip comedo sunt cele mai importante trăsături ce pot sugeraevolu%ia spre infiltrarea membranei bazale la fel că şi factorii biologici precum prezen%aapoptozei e(tensive, modificările genetice +c'ştig de) l, -, , pierderea de /"0, prezen%aangiogenezei +densitatea vasculară0 şi e(presia her-2/neu, absen%a bel -2 şi a p51 ar fi în rela%iecu tendin%a crescută la invazie.

*u fost descrise 2 forme ma3ore de carcinom ductal in situ.

a. papilar/micropapilar cu celule epiteliale cuboide maligne de-a lungulcanaluluilactifer su/cient pentru a forma proiecii papilare în lumenul ductal fărămitoze sau atipii, iar celulele rămNn bine difereniateE

b. cribriform - celulele proliferează în lumenul ductal cu atipii formNnd oreea de puni celulare. 2paii libere rămNn aparent fără reeauacelulară, sugerNnd termenul de Ocribriform*E se poate asocia inecrozaE

c. solid - spaiile libere din forma cribriformă devin mai înguste, cu celulede gradecrescute de anaplazie celulară, celule destind lumenul ductului prin

O/icuri*tumorale solide

d. comedo - varianta comedo este caracterizată prin necroza celulară cese extinde de lacentrul lumenului ductal îngustat spre un grup de celule maligneviabile.

:ul(i autori au propus sisteme de clasi/care pentru DC72 de'i utilizează oterminologie diferită, toate se bazează în principal pe calitate nucleară 'i Lsau prezen(a sau absen(a necrozei.)cestea au comun recunoa'terea a treicategorii principale de DC72.eziunile de grad =înalt> prezintă în mod tipic

aneuploidie, lipsa de receptori de estrogen 'i progesteron, 'i au o ratăridicată de proliferare, supraexpresia oncogenei %B, muta(ii ale geneisupresoare tumorale p3, cu acumularea produsului sau de proteine, 'iangiogeneza în stroma încon8urătoare. eziunile grad =scazut> sunt diploidetipice, estrogen si progesteron receptorilor pozitiv, au o rată scăzută deproliferare, 'i mai rar arată anomalii ale %B L neu sau oncogene p3.eziunile clasi/cate histologic ca grad intermediar sunt de asemenea


6/8

intermediare între leziunile de grad înalt 'i scăzut în ceea ce prive'tefrecven(a modi/cărilor în aceste mar+eri biologici.

Carcinom lobular în situ (LCIS 0 reprezintă o zonă +sau zone0 de cre tere anormală a celulelor'care poate creşte riscul de a dezvolta cancer de sîn invaziv. 4obular înseamnă că celulele

anormale încep să crească în lobuli a glandelor lactifere de la sfîrşitul conductelor de sîn.Carcinomul se referă la orice cancer care începe în piele sau alte %esuturi care acoperă organeleinterne ! cum ar fi %esutul mamar. n situ sau 6în locul său original6 înseamnă că o cre tere'anormală răm'ne în interiorul lobului i nu este răsp'ndit în esuturile din 3ur. 7ersoanele' (diagnosticate cu 4CIS tind să aibă mai mult de un lobul afectat.

-7nvazive

*arcinomul ductal inltrativ este cel mai frecvent, reprezentînd ?!-5! la sută

din leziuni invazive. Cu privire la evaluarea patologică brută, aceste leziunisunt de obicei dure, mase alb-gri,care invadează (esutul încon8urător într-unmod haotic pentru a crea caracteristica neregulată, forma stelată. 7nvazive înseamnă că cancerul a *invadat* în esuturile mamare din 8ur. Ductal înseamanăcă cancerul început în conductele lactifere, ce reprezintă ni te' 89uburi: care transportă lapte dela lobuli la mameloane. Carcinomul ductal invaziv se poate răspîndi la ganglionii limfatici

i,eventual,în alte zone ale corpului.'

*arcinomul lobular inltrativ este al doilea cel mai frecvent tip de cancermamar invaziv, reprezentNnd aproximativ pNnă la 4! la suta din leziuni

invazive. Jnele carcinoame lobulare in/ltrative au un aspect macroscopicidentic cu cel al cancerului ductal in/ltrativ.Jnii patologi au folosit lipsacolorării imunohistochimice pentru Cadherin pentru a distinge carcinomlobular invaziv de carcinom invaziv ductal.xistă o asociere între muta(ii alegenei cadherin =CD%4> 'i cancerele de sîn lobular invaziv.Cancer de sînlobular a fost observat să apară în !F-#F dintre femeile din familiile cucancer gastric difuz ereditar, care transportă muta(ii în liniile germinative alegenei CD%4. Cu toate acestea, muta(ii ale liniei germinale CD%4 poate /separat cu cancer mamar lobular invaziv în absen(a cancerului gastric difuz,sugerînd că cancerul gastric nu este un semn distinctiv obligator a familiilor

de gene cu muta(ii CD%4. "n plus, aproximativ ! la suta din cazurile decancer de sîn lobular sporadice con(in muta(ii cadherin.Carcinoamele lobulare in/ltrative metastazează mai frecvent la nivelulmeningelor =meningita carcinomatoasă> sau pe suprafaa seroaselor,ovarelor i retroperitoneului, cu obstrucie intestinală i uretrală.

O serie de alte tipuri histologice


7/8

)cestea includ carcinomul tubular, carcinomul mucinos, carcinomul medular,carcinomul micropapillar invaziv, carcinomul metaplazie, carcinomul adenoidchistic, 'i altele.

*arcinomul tubular este caracterizat prin prezen(a structurilor tubulare sau

glandulare bine formate 'i in/ltrarea stromei. 2unt considerate carcinoamebine difereniate cu o frecvenă de F din tumorile mamareE peste ?F dincazuri sunt formate din tubuli glandulari delimitai de un singur strat decelule.

*arcinomul mucinos de sNn uneori numit carcinom coloid - este o formă rarăde carcinom ductal invaziv =cancer care incepe în conducte de lapte 'i seextinde în esutul sănătos din apropiere>. "n acest tip de cancer, tumora esteformată din celule anormale care *plutesc* în bazine de mucine, uningredient cheie în substan(a vîscoasă, alunecos, cunoscut sub numele de

mucus.

*arcinomul adenoid c'istic în forma pură sau combinată mai mic 4F dincazuri.xistena sa în forma invazivă este contestată, dar este acceptată forma insitu.)lte forme rare includA forma apocrinic, carcinoamele sQuamoase,carcinoamele cu celule fuziforme, carcino-sarcomul i carcinoamele :er+el.

*arcinomul 0aget =boala Paget> este un adenocarcinomintraepidermal almamelonului.1oala Paget este caracterizată morfologic de prezena de celulemari ce conine cazeina, substane mucoide i chiar granule de melaninăEaceste celule sunt situate profund în epiderm i nu invadează dermul.Clinicse manifestă că modi/cări exematoide =eritem, prurit, durere, secreiemamelonară> în 8urul mamelonului.7ncidena carcinomului Paget variază de la4F la #F i se poate asocia cu ale forme de carcinom mamar în circa 8umătate din cazuri. Particular se poate asocia cu un carcinom intraductal,rareori cu un carcinom invaziv i ductalE se poate / localizat la mamelon.Deasemenea pot coexista leziuni asemănătoare celor exematoide reprezentatede cuiburi de celule tumorale.

Clasi/carea ;:2 a tumorilor mamare.

7. Tumori epiteliale

-enigneA - papilomul intraductal

! adenomul mamelonului! adenoame tubulare

-Maligne non inva#ive - carcinoamele intraductale in situ =DC42>

-carcinoamele lobulare in situ =C72>


8/8

inva#ive - carcinomul ductal invaziv

! carcinomul ductal invaziv cu o componentăpredominent intraductală

! carcinomul lobular invaziv! carcinomul mucinos! carcinomul papilar! carcinomul tubular! carcinomul adenoid chistic! carcinomul secretam =8uvenil>! carcinomul cu celule apocrine! carcinomul cu metaplazie - de tipA

! scuamos=epidermoid>! fuziform! de tip cartilaginos i osos- tipul mixt

-)lte tumori - boala Paget a mamelonului

II. Tumori mixte ale ţesutului conjunctiv şi epitelial

! /broadenoame! tumora philodes =cistosarcoma /lodes>! carcinosarcomul

III. Tumori diverse

! tumori de esuturi moi! tumori ale pielii! tumori ale esuturilor hematopoetice i limfoide! tumorile neclasi/cabile

după . 1onadonna - edicina -ncologica. 2esta ed. :asson, :ilano !!!

1ibilogra/ahttp);;

clasificarea carcinoamelor gl.mamare(modificat)

Documents