Civilizatiile Asiatice Si Modernitatea

Post on 03-Nov-2015

221 views

Category:

Documents

1 download

DESCRIPTION

proiect istorie

TRANSCRIPT

Civilizatiile asiatice si modernitateaOloeru DianaTucas AdelaRaspunsul Asiei la presiunile occidentuluiLa sfarsitul secolului al 19-lea, inceputul secolului al 20-lea, in Europa au inceput sa apara planuri imperialiste, fapt ce a dus la acumularea unei presiuni asupra Asiei. Astfel civilizatiile asiatice au fost nevoite sa formuleze un raspuns provocarilor lansate de catre Occident.China - Dinastia QingDinastia Qing a fost ultima dinastie imperiala in China care a guvernat intre anii 1644-1912 si a format baza teritoriala pentru natiunea chineza moderna.

Razboaiele opiuluiCererea din Europa de bunuri din China, cum ar fi de mtase, ceai i ceramic putea fi indeplinita daca Europa isi folosea si ultimele resurse de argint. Totusi europenii au gasit o modalitate de a face rost de argint, anume vinderea opiului in China. mpratul, ngrijorat att pentru ieirile de argint din Qing, cat si pentru efectele sociale negative cauzate de opiu, a ordonat s fie pus capat comerului cu opiu. In anul 1839, au fost confiscate stocurile de opium, fr a oferi despgubiri. n consecin, Marea Britanie a declarat rzboi Chinei n anul urmtor.In urma razboaielor din 1839-1842 si 1856-1860 China pierde drepturile asupra unor porturi (precum Shanghai) si a insulei Hong Kong in favoarea Europei si a SUA.

Rebeliunea TaipingRazboaiele opiului au relevat mai multe imperfeciuni n guvernul Qing i a provocat revolte pe scar larg mpotriva regimului. Hong Xiuquan, un candidat respins la examenul de functionar public, a condus Rebeliunea Taiping, n mijlocul tulburrilor sociale pe scar larg i agravarea foametei existente. n 1851, Hong Xiuquan i alii, au lansat o revolt n provincia Guizhou, fondnd Regatul Ceresc Taiping cu Hong drept rege, susinnd c a avut de multe ori viziuni de la Dumnezeu i c el a fost fratele lui Iisus Hristos. Sclavia, concubinajul, cstoriile aranjate, fumarea opiului, legarea picioarelor fetelor, tortura judiciar i nchinarea la idoli au fost toate interzise. Trupele franceze si britanice au venit in ajutorul armatei imperiale Qing, astfel revolta fiind infranta in 1864.

Razboiul sino-japonezn 1884, lovitura de stat Gapsin, condusa de pro-japonezii coreeni, a avut loc n Seul. Incidentul a dus la tensiuni ntre China i Japonia, pentru peninsul, dup ce China a intervenit n a suprima revolta. ntr-un efort de a atenua tensiunile, cele doua tari au semnat Convenia de Tientsin, n care China i Japonia au fost de acord s-i retrag trupele, simultan, din Peninsula Coreean. Anul 1894 a vzut izbucnirea Primului rzboiul sino-japonez pentru Peninsula Coreean. n 1895, Qing-ul nvins si este forat s semneze Tratatul de la Shimonoseki, n care China a trebuit s recunoasc independena Coreei i s cedeze Taiwanul i arhipelagul Pescadores Japoniei.

Rebeliunea boxerilorSeceta pe scar larg din China de Nord, combinat cu presiunea exercitat de expansiunea imperialist i instabilitatea din guvern au creat condiiile apariiei micrii Pumnii Armonioi i Drepi, numii i boxeri. n 1900 grupuri locale de boxeri, cu susinerea declarat a dinastiei, au ucis misionari strini i un numr mare de cretini chinezi, apoi au pornit spre Beijing pentru a asedia Cartierul Legaiilor Strine. O coaliie de armate europene, japoneze i ruse, au intrat n China fr preaviz diplomatic, nemaivorbind de permisiune. Cixi, imparateasa din acea perioada, a declarat rzboi acestor naiuni, astfel pierzand controlul situatiei din Beijing. Aliaii victorioi au enumerat cereri ctre guvernul Qing, acestea incluznd despgubiri pentru cheltuielile lor de invazie i executarea funcionarilor complici.

Incheierea a 2000 de ani de imperialismDupa moartea imparatesei Cixi a urmat o perioada instabila, avand loc revolte precum revolta Wuchang, de pe 10 octombrie 1911, care a dus la crearea noului guvern central, Republica China, n Nanjing, cu Sun Yat-sen n calitate de conductor provizoriu. Multe provincii au nceput s se separe de controlul Qing-ului. In lipsa unui imparat, generalul Yuan Shikai i comandanii si au dominat n mod eficient politica Qing-ului. El a raionat c a merge la rzboi ar fi nerezonabil i costisitor, n special atunci cnd guvernul Qing are ca scop monarhia constituional. n mod similar, guvernul lui Sun Yat-sen a dorit o reform constituional republican, att n beneficiul economiei Chinei, ct i al populaiei. Yuan Shikai a nceput negocierile cu Sun Yat-sen, care a decis c scopul su a fost atins n formarea unei republici, i c, el i-ar putea permite lui Yuan s accead la funcia de Preedinte al Republicii China. La 12 februarie 1912 Longyu a emis un edict imperial de abdicare a mpratului copil Puyi.JaponiaImparatul Meiji

Era MeijiIstoria modern a Japoniei ncepe cu epoca Meiji (1867-1912), cnd are loc restaurarea puterii imperiale, Edo primeste numele de Tokyo si devine capitala statului. Are loc o puternic dezvoltare a economiei, o perioad de modernizare, depsind rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist dezvoltat, care, pe plan extern, promoveaz o politic expansionist, ce marcheaz trecerea la imperialism. Restauratia Meiji nu a fost o revolutie social, ci a fost o revolutie de sus. Ca urmare, Japonia nu a devenit o democratie ,ci era condus de o elit politic. mpratul nu mai era doar un simbol al statului, ci lua parte activ la luarea hotrrilor cu ajutorul unui consiliu imperial, asa-numitul Genrin. n 1902 Japonia semneaz un tratat de aliant cu Marea Britanie, fapt care i va fi de folos n iminentul rzboi ruso-japonez.Samurai

ReformeIn 1868, imparatul se angajeaza sa preia puterea, sa acorde tuturor cetatenilor posibilitatea de decizie, precum si sa abandoneze vechile obiceiuri rele.In 1871 ia nastere sistemul prefectural.Domeniile revin in mana imaratului, acesta reimpartindu-le in prefecturi. Prin aceasta s-a renuntat la domeniile feudale si privilegii, samuraii pierzandu-si astfel drepturile si privilegile.Astfel, se produce o schimbare majora a claselor sociale. In 1873, populatia Japoniei se ridica la cifra de 33 milioane, iar clasele sociale cele mai predominante fiind: kazoku (aristocrati); shizoku (samurai - 5.5% impreuna cu aristocratii); heimin (oamenii de rand - 93,6%) si altii (preoti etc. - 0.9%).In 1871-1873, o mare parte din persoanele la putere au facut un tur in America si Europa pentru a invata despre sistemele moderne de administratie si guvernare. Acest tur poarta denumirea de misiunea Iwakura. In urma acestei experiente a fost schimbata modalitatea de taxare din procente pe productie (orez) in procente pe pamantul detinut (3% pentru inceput, iar apoi au redus la 2.5% din valoarea pamantului aflat in gestiune).

SocialTotodata a fost introdus invatamantul obligatoriu, pentru inceput in 1879 la 4 ani (16 luni), iar in 1907 stacheta a fost ridicata la 6 ani de invatamant obligatorie.In 1873 a fost introdus un nou sistem militar, cu stagiu militar obligatoriu de 3 ani in serviciu activ si 4 ani in rezerva. Astfel in 1877, 82.0% din barbatii in varsta de 20 ani erau racolati in acest sistem.Schimbarea sistemului militar a condus la pierderea semnificatiei cuvantului samurai si la desfintarea acestei clase sociale.

Politic

Pe fundalul aparitie a numeroase partide politice si directii de guvernare, intr-un final a fost abrogata constitutia Japoniei, in 1889, preluata dupa modelul german. Aceasta constitutie acorda imparatului puterea absoluta (sacru si inviolabil). Imparatul era comandantul suprem al armatei, putea incheia pace si initia razboi, putea dizolva guvernul si sa ceara noi alegeri. Dieta era impartita in doua: partea superioara si cea inferioara (parlament). Parlamentul era responsabil de initierea si propunerea legilor, dar pentru acestea sa fie puse in practica era necesar acordul intregii camere. Un consiliu special (Privy Council) a fost infiintat cu rolul de a revizui si apara constitutia. In 1890 au loc primele alegeri parlamentare.Satsuma-samurai-during-boshin-war-period

Relatii Internationalen 1902 Japonia semneaz un tratat de aliant cu Marea Britanie, fapt care i va fi de folos n iminentul rzboi ruso-japonez. Cstignd rzboaiele cu China (1894-1895, obtine insulele Formosa si Penghu) si cu Rusia Tarist (1904-1905, obtine partea de sud a insulei Sahalin) Japonia devine ncet cu ncet o mare putere care nu mai putea fi ignorat de puterile occidentale. Dup instituirea protectoratului asupra Coreei (1905), Japonia o anexeaz n 1910.

CulturaEconomia Japoniei era deja in crestere. In 1900, agricultura a produs mai putin de jumatate din produsul intern, iar ponderea industriei (pentru inceput fabricile de textile) era in continua crestere. Aceasta cresterea a condus la cresterea oraselor si la nepopularea zonelor rurale. Ferindu-se de liberalismul vestic si radicalism, guvernul Meiji s-a concentrat pe intarirea traditiilor nationale, cultivand spre exemplu religia shinto.Odata cu instalarea regimului Meiji, s-a oprit folosirea limbii chineze in redactarea documentelor oficiale. A aparut astfel un nou stil oficial in scrierea japoneza a luat nastere, elaborat de Futabatei Shimei. Acesta a aparut deoarece scrisul traditional nipon s-a dovedit depasit in exprimarea noilor ideei ale epoci, rezultand din incercarea acestuia de a traduce literatura rusa in japoneza.

A Mirror of Japanese Nobility by Toyohara Chikanobu, August 1887

Okubo Toshimichi, unul din liderii politici ai Japoniei imediat dupa restaurarea Meiji, crezand ca pentru atingerea stabilitatii interne este necesara concentrarea pe probleme domestice a realizat urmatoarele reforme sociale: in 1871 a incurajat oamenii sa-si schimbe frezele si culoarea parului; in 1876 a incurajat oamenii sa nu mai poarte sabii; a introdus si popularizat servicile telegrafice in 1870, postale in 1871; a introdus calendarul georgian in 1873 si a inceput constructia de cai ferate in 1873.India

Cea mai de seam colonie a imperiului de peste mri al Angliei era India, perla coroanei britanice. Stpnirea englez a avut drept rezultat ruinarea economiei tradiionale indigene de ptrunderea mrfurilor britanice mai ieftine. S-a nrutit viaa localnicilor, ceea ce a avut ca urmare o puternic rscoal cunoscut sub numele de Marea Revolt (1857-1858), nbuit cu mare greutate de britanici. Acetia i-au perfecionat metodele de stpnire i au atras de partea lor aristocraia indian, cu care au mprit avantajele conducerii. Dominaia strin a avut i urmri pozitive prin introducerea tehnologiilor moderne europene (de exemplu, cile ferate i construirea de fabrici) n scopul unei clase mijlocii indiene cu vederi naionaliste care milita la nceput pentru o autonomie sporit a coloniei, apoi pentru independen complet. Micarea naional s-a organizat prin formarea Congresului Naional (1876).Marea Revolta din 1857Pe 10 mai 1857 soldaii Armatei Indiei Britanice (cunoscui ca sepoy (cipai) din cuvntul urdu sipaahi = soldat), recrutai din cadrul populaiei indiene hinduse i a celeimusulmane, s-au revoltat mpotriva britanicilor n garnizoana din Meerut, (la cam 65 de kilometri nord-est de Delhi). n acele vremuri, dintre cei 238.000 de soldai ai Companiei Indiei Rsritene Britanice, doar 38.000 erau europeni. Soldaii indieni au pornit n mar spre Delhi pentru a-i oferi serviciile mpratului mogul i, n scurt vreme, toat parte central i de nord a Indiei a fost cuprins de rzboi. Numeroase regimente ale regatelor i principatelor indiene s-au alturat insurgenilor, dar au existat i regimente indiene care au luptat de partea britanicilor.

Sistemul judiciar era nedrept cu indienii, iar britanicii l considerau normal i de la sine neles. Documentul oficial East India (Torture) 18551857, care a fost depus la Camera Comunelor n sesiunea 1856 1857, a demonstrat c ofieri Companiei Indiei Rsritene Britanice puteau ataca pe diverse ci orice hotrre judectoreasc, care i condamna pentru brutaliti sau omoruri comise mpotriva indienilorPoliticile economice ale Companiei Indiei Rsritene provocau nemulumiri printre indieni. Cea mai mare parte a aurului, pietrelor preioase, argintului sau mtsii indiene erau exportate n Regatul Unit cu titlu de taxe i impozite, unde erau vndute de multe ori n licitaii publice. India a fost sectuit de una dintre marile sale bogii naturale pietrele preioase. Pmnturile au fost reorganizate dnd prioritate intereselor marilor proprietari de pmnt, ceea ce facilita colectarea taxelor i impozitelor. n unele regiuni ale rii, fermierii au fost obligai s renune la agricultura tradiional de subzisten n favoarea unor culturi comericiale precum cea a indigoului, iutei, cafelei sau a ceaiului. Fermierii au fost obligai astfel s suporte greuti neateptate generate de creterea preurilor la alimente. Industria local, n special cea a vestiilor estori din Bengal, dar nu numai, a suferit n timpul dominaiei britanice. Tarifele de import erau meninute la un nivel sczut, n felul acesta piaa indian fiind inundat de esturile i hainele ieftine din Anglia. Industria local indian pur i simplu nu a putut face fa competiiei. Dac la nceput India era sursa principal a esturilor de lux folosite n Anglia, la un moment dat ea fost redus doar la un simplu cultivator de bumbac, prelucrat n Regatul Unit, de unde era reimportat n India sub form de esturi ieftine.

Miscarea KhilafatMicarea Khilafat (19191924) a fost o campanie de proteste politice panislamice lansat de musulmanii din India Britanic cu scopul influenrii guvernului britanic n sensul protejrii Imperiului Otoman dup nfrngerea acestuia din urm n Primul Rzboi Mondial i pentru diminuarea consecinelor acestei nfrngeri. Poziia califului dup semnarea armistiiului de la Mudros n octombrie 1918, ocupaia militar a Constantinopolului i pacea de la Versailles din 1919 a devenit nesigur, iar existena Imperiului Otoman a fost pus la ndoial. Micarea s-a ntrit dup semnarea Tratatului de la Svres (august 1920), care a impus partiionarea Imperiului Otoman i cedarea unei importante zone din Antatolia n favoarea Greciei. Micarea Khilafat s-a stins n 1922, cnd Turcia a obinut o poziie favorabil pe scena politic international i i-a pierdut obiectivele n momentul cnd Ankara a abolit rolul sultanului i Califatul.n India, dei Khilafat a fost n principal o micare religioas, a devenit parte din mai larga micare pentru independena Indiei. Micarea Khilafat a fost unul dintre punctele de pe ordinea de zi a Conferinei de la Londra din februarie 1920.