Fetisismul

Cuvantul “fetis” deriva din cuvantul latinesc “facticius” insemnand “a face”,

”facut din arta”, ”artificial”; fiind asociat la inceputul folosirii acestuia imaginilor,

idolilor sau amuletelor facute de mana. Astfel fetisismul este definit ca fiind idolizarea

sau atractia sexuala fata de obiecte fie animate, fie inanimate, tangibile sau intangibile.

Fetisurile pot fi orice, incepand de la lenjerie intima si jucarii din plus, pana la

mobila, metal sau diverse materiale si substante. Deseori atractia apare si la parti ale

corpului uman precum picioare, talpile de la picioare, coapse si sani; de fapt orice parte a

corpului poate primi o atribuire fetis-easca. Fetisul poate sa fie asupra oricarui obiect insa

exista mereu un motiv intemeiat alegerii lui.motivul cel mai simplu este faptul ca acel

obiect atrage atentia iar orice atrage atentia implica o atractie instinctuala.Acesta devine

un simbol sexual care inlocuieste partenerul ca fiind sursa atractiei sexuale. Fetisismul

sexual poate fi privit ca fiind atat o tulburare a preferintelor sexuale cat si ca un element

al relatiilor care creaza o legatura sexuala mai puternica intre parteneri.

Un studiu realizat pe o durata de 20 de ani a concluzionat ca urmatoarele obiecte

sunt catalogate ca fiind cele mai des folosite ca fiind obiecte ale fetisului. Acestea sunt

imbracamintea (58.3%), itemi din latex (22.9%), incaltaminte (14.6%), parti ale corpului

uman (14.6%), itemi din piele (10.4%), si materiale matasoase (6.3%) (Chalkley, A. J., &

Powell, G. E. (1983). "The clinical description of forty-eight cases of sexual fetishism"

in: British Journal of Psychiatry, 142, pp. 292–295).

Ca si la alte comportamente atipice, uneori este dificil sa facem o distinctie intre o

activitate normala care poate avea un subtext fetisesc si o activitate care este parafilica.

Activitatile sunt considerate parafilice daca sunt catalogate ca fiind deviante, perverse,

aberante sau anormale; iar persoanele adepte acestor tipuri de activitati sunt majoritar

barbati deoarece diferentierea erotico-sexuala (dezvoltarea atractiei sexuale care apare la

privirea unor imagini sau a unor stimuli) este mai complexa la barbati decat la femei

(American Psychiatric Association 1994).

In cazul parafiliei putem identifica doua tipuri, cea coersiva unde cineva foloseste

amenintari sau ordine pentru a forta pe cineva da faca ceva ce ei nu doresc sa faca si cea

noncoersiva care nu implica o fortare si unde deciziile se fac fie individual asupra

propriului corp, fie se fac in cuplu. Exista patru tipuri de parafilie noncoersiva iar

fetisismul este una dintre ele, alaturi de fetisismul travestiv, sadismul sexual si

masochismul sexual.

Multi barbati si multe femei folosesc articole care ii atrag sexual pentru a se

masturba sau pentru a avea o activitate cu un partener. Doar atunci cand persoana ramane

blocata asupra acelor obiecte sau parti ale corpului si nu mai ia in considerare partenerul

ca un total; aceasteia i se aplica eticheta de fetisism. In unele cazuri indivizii nu ajung la o

atractie sexuala fara acele obiecte iar pentru altii fetisismul apare doar ca un substitut

pentru contactul uman si dispare dupa ce partenerul/a devin liberi.

Cei care au preferinta pentru fetisuri sunt impartiti in patru categorii.Prima

categorie este cea a indivizilor care au o preferinta slaba pentru fetisuri, a doua este a

indivizilor care au o preferinta puternica ,urmatoarea categorie este a acelor care au

nevoie de fetisuri pentru a putea functiona in mod sexual iar ultima categorie este a acelor

care inlocuiesc partenerul pentru fetisimul sexual.

Potrivit mai multor sexologi si psihologi, baza dezvoltarii fetisurilor se formeaza

in copilarie. Psihanalistii sugereaza faptul ca fetisismul este o masura defensiva,

momentele cheie putand sa fi aparut de la actiuni normale, de exemplu fetisul piciorului e

posibil sa se dezvolte atunci cand te joci pe podea si observi picioarele adultilor care stau

la masa. Faptele pentru care ai fost certat in copilarie pot fi de o importanta majora, de

asemenea. Acestea, plus alti factori fac o legatura mentala intre obiect si libido. Mirosul,

simtul tactil si asociatiile pe care le facem sunt si ele importante.

Alteori fetisismul apare prin incorporarea obiectului sau a partilor corpului uman

intr-o fantezie unde orgasmul datorat acestei fantezii face mai puternica asociatia

fetiseasca. Astfel se dezvolta o conditionare clasica, unde obiectul fetisului se asociaza cu

atractia sexuala.

Deseori fetisul este asociat cu cineva cu care individul a avut o legatura

emotionala in copilarie, precum mama sau profesor/oara; aceasta asociere fiind preferata

deoarece nu ii prezinta o amenintare; persoana in cauza fiindu-i familiara.

2

Fetisurile difera la fiecare cuplu in parte si depinde si de nivelul de incredere pe

care il fiecare dintre parteneri pentru celalalt. Ambii parteneri trebuie sa se simta in largul

lor deoarece daca unul dintre parteneri nu detine aceasi dorinta fata de obiectul

fetisimului atunci acesta va putea asocia fetisismul cu o actiune negativa, simtindu-i-se

violata intimitatea. Acest tip de atractie sexuala poate sa devina si obsesie pentru

parteneri, manifestandu-se prin experiente erotice bizare si uneori periculoase.

Fetisismul travestiv

Travestismul poate sa apara datorita renegarii parintilor a sexului biologic al

copilului. Multi dintre cei care si-au dezvoltat un astfel de fetisism au fost pedepsiti cand

erau mici mai ales baietii au fost pusi sa se imbrace in haine de fete. Travestitii sunt de

parere ca au de fapt doua personalitati, ei se vad atat ca barbati cat si ca femei in acelasi

corp; nesimtindu-se blocati in corpul unui barbat. Personalitatea feminina apare in

momentul in care acestia isi schimba imbracamintea, in rest persistand personalitatea

masculina. Nu este iesit din comun ca barbatii sa isi puna nume separate pentru fiecare

personalitate.

Schimbarea imbracamintii in sine ofera travestitului o liniste interna si reduce

anxietatea. Atat acestia cat si sotiile lor nu vad travestismul ca fiind o problema ci mai

degraba un tratament.

Din studii asupra domeniului reiese faptul ca fetisismul travestiv apare in mod

principal la barbatii care sunt casatoriti si care au o orientare heterosexuala predominanta

(Brown 1990 Doctor& Prince 1997,Talamini 1982). Un studiu realizat pe 372 de barbati

travestiti a reportat faptul ca majoritatea acestor barbati erau heterosexuali si intr-o

proportie mai mare de 30% se descriau ca fiind bisexuali, homosexuali sau neavand o

relatie cu o alta persoana de gen feminin.

Fetisismul travestiv tinde sa apara mai frecvent in culturile in care barbatii au

responsabilitati mai mari decat partenerele. In acest caz imbracamntea feminine ofera

barbatilor din aceste culture o metoda prin care pot scapa de stres si de presiunile

responsabilitatilor. Barbatii nu adopta doar imbracamintea femeilor ci si atitudinile si

comportamentele lor.

3

Sursele travestismului nu sunt clare insa in multe cazuri apar familii destramate

iar tatal si-a exercitat rolul de parinte intr-un mod slab.

Sadomasoschismul

Sadomasochismul poate lua forma unui parteneriat in care o persoana ii produce

durere altei persoane. Nu intotdeauna durerea este aspectul important in jocul sexual

sadomasochist, placerea vine adesea din indeplinirea fanteziilor care au situatii de

dominanta si supunere jucand roluri precum profesor-elev sau conducator supus. Unul

dintre parteneri isi va impune dorintele prin metode care pot include durere fizica pana in

momentul in care supusul vrea sa se opreasca; sadicul obtine placere prin formarea

durerii iar masochistul obtine placere prin primirea durerii. Urmand roluri diferite,

majoritatea partenerilor prefera pseudoviolenta si nu acte care sunt cu adevarat sadice sau

masochiste.

Unii autori prefera sa foloseasca denumirea de algolagnie in locul sado-

masochismului, astfel punand in relief placerea obtinuta prin durere, cruzime; pe cand

termenul folosit de Krafft-Ebing indica inainte de toate placerea obtinuta prin orice forma

de umilire impusa si de supunere acceptata.

Sexualitatea majoritatii oamenilor implica si elemente de agresiune, o tendinta de

a stapani obiectul sexual, astfel sadismul fiind doar o dezvoltare excesiva a elementului

de agresiune.

Termenul de sadism cuprinde si cazurile caracterizate prin nevoia de a se arata

violent sau chiar de a fi violent; in acest caz satisfactia fiind conditionata de supunerea

obiecului sexual.

Unii cercetatori considera ca masochismul este doar o continuare sa sadismului

care se intoarce impotriva sadicului care preia locul obiectului sau sexual.

Sadismul si masochismul se diferenteaza fata de perversiuni deoarece activitatea

si pasivitatea care formeaza caracterele lor fundamentale sunt constitutive vietii sexuale

in general.

Cauzele sadomasochismului nu sunt bine intelese, unii considera faptul ca sadicii

au fost invatati sa simta placere si dezgust pentru orice activitate sexuala sau sentiment;

4

acestia pedepsindu-si partenerii pentru indulgenta partenerului sexual. O teorie ar fi faptul

ca sadicii au sentimente de inferioritate severe si ca datorita faptului ca nu reusesc sa

domine in alte zone ale vietii lor, acestia simt nevoia sa posede partenerul sexual pentru a

obtine placere.

O alta teorie ar fi faptul ca majoritatea sadomasochistilor se simt atrasi de iluzia a

ceea ce simbolizeaza violenta. Problemele centrale ale sadomasochismului sunt controlul,

increderea si actiunea in afara fanteziei. Masochismul isi are sursele in invatarea copiilor

de catre painti atunci cand sunt mici sa aiba un dezgust fata de sexualitate. Pedepsirea

indivizilor si a adolescentilor pentru activitati sexuale a format o asociere intre sex si

durere. Ca si adulti acesti masochisti simt placere in acelasi timp in care primesc durere

astfel eliberandu-se de vinovatie. Ei sunt de parere ca au dreptul de a simti placere

sexuala datorita faptului ca au trecut prima oara prin durere.

Unii psihologi considera ca, comportamentul sadomasochist se trage din prea

multe experiente din copilarie care functioneaza in subconstient pentru a aduce la iveala

comportamentul sadomasochist in perioada adulta. In ziua de azi, multi recug la

sadomasochism deoarece vor sa scape de plictiseala si vor sa incalce tabuuri.

Deseori sadomasochistii pot sa ajunga la curtea de judecatorie pentru hartuire

sexuala, in acest caz curtea cerand ca acei indivizi sa parcurga un tratament pentru a se

elibera de acest tip de comportament. Indivizii sadomasochisti de obicei nu doresc sa

adopte tratamentul, problemele acestora derivand din reactia pe care o are societatea la

acest tip de variatie in comportamentul sexual si nu de la sentimentele de rusine sau

vinovatie. In cazul in care sadomasochistii accepta tratamentul, acestia declara faptul ca,

sadomasochismul este mai degraba o compulsie pe care nu o pot stapani desi doresc sa o

faca; dar acest lucru nu inseamna ca ei nu pot sa incerce tehnica de auto-control.

Un tip de tratament este acel psihoterapeutic. Psihanalistii sunt de parere ca

anxietatea castrarii care rezulta din conflictul Oedip il impinge pe individ sa simta ca

ceva in sexualitatea sa este amenintatoare sau infricosatoare. Astfel acest tip de terapie

consta in explorarea copilariei individului si exprimarea sentimentelor care sunt atasate

de amintiriile din copilarie.

Terapia behaviorista are un mare succes deoarece elimina comportamentele

nedorite si ajuta la dezvoltarea unor comportamente sexuale acceptabile. O tehnica

5

folosita in acest tip de terapie este desensibilizarea sistematica unde se anuleaza legatura

intre stimul si raspuns. Raspunsul este inlocuit cu sentimente de relaxare care raman

persistente chiar si la cei mai provocatori stimuli. Astfel aceasta tehnica este o metoda de

a reduce impulsurile sau teama prin asocierea imaginilor tentante sau evocatoare de frica

cu relaxarea.Mai mult tot in acest tip de terapie se foloseste o conditionare clasica, prin

asocierea repetata a unui stimul aversiv cu activitati sau obiecte nedorite, astfel dorinta

pentru aceste lucruri disparand.

Bibliografie

1. Byer, C., Shainberg, L. (1994) Dimensions of human Sexuality, USA, Editura Mc Graw Hill.

2. Crooks, R., Baur, K.(2002) Our sexuality, Editura Wadsworth.3. Haddon, C. (1906) Magic and fetishism, religions ancient and magic, Londra,

Editura Archibald Constable.4. Freud, S., Gavriliu, L. (1980), Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica.5. Freud, S. (1991), Trei eseuri privind teoria sexualitatii, Bucuresti, Editura

Maiastra.6. www.PSYCHOLOGIES.RO

6