CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR

Insuficienţa respiratorie :- afectarea centrului respirator- oboseala musculară- leziuni ale cutiei toracice- afecţiuni pulmonare

CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR OBSTRUCŢIA DE CĂI AERIENE (1)

SângeVărsaturăCorpi străiniTraumatism direct al feţei şi gâtuluiDepresia sistemului nervos centralEpiglotiteFaringite obstructive

CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR OBSTRUCŢIA DE CĂI AERIENE (2)

Criza de “grand mal”LaringospasmBronhospasmSecreţii bronsiceEdem al mucoaseiAspiraţia de conţinut gastric

CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR CAUZE CARDIACE PRIMARE

-cardiomiopatii-vulvopatii-boala cardiaca ischemica-sindrom QT prelungit-cardiopatii congenitale

CAUZE DE STOP CARDIORESPIRATOR CAUZE CARDIACE SECUNDARE

HipoxiaHipovolemia severă Hipotermia severăSepsisPneumotoraxul compresiv IntoxicaţiiElectrocuţiaDezechilibre hidroelectrolitice

MECANISME DE OPRIRE A CORDULUI

Fibrilaţia ventriculară/ tahicardia ventriculară fară pulsAsistolaDisociaţia electromecanică

RATA SUPRAVIEŢUIRII ÎN STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Recunoaşterea semnelor de alarmăActivarea sistemului medical de urgenţăSuportul vital de bazăDefibrilareaCăi aeriene libere, ventilaţieStabilirea unei linii venoase

RATA SUPRAVIE Ţ UIRII ÎN STOPUL CARDIORESPIRATOR 0 – 50% (64%, 80%?)

CE INFLUENŢEAZĂ RATA SUPRAVIEŢUIRII?

VârstaCondiţiile comorbideSCR în antecedenteRasa Statusul socioeconomicAsistarea SCRPrespital - SpitalUrban – RuralEchipa de resuscitare (experienţă, componenţă, competenţă)Monitorizarea SCRRitmul SCRDurata resuscităriiTehnica protezării căilor aerieneNumărul de defibrilări

CE INFLUENŢEAZĂ RATA SUPRAVIEŢUIRII?

Monofazic - Bifazic?Adrenalină - Vasopresină?Amiodaronă - Xilină?Atropină?Intervalul de timp până la activarea SMUIntervalul de timp până la SVBIntervalul de timp până la defibrilareIntervalul de timp până la IOTDispozitive mecanice de suport circulatorPacingş.a.m.d ......................

CE INFLUENŢEAZĂ RATA SUPRAVIEŢUIRII?

INTERVALUL DE TIMP SCR – SVBINTERVALUL DE TIMP SCR - DEFIBRILARE

SCR-SVB SCR-Defibrilare <10min >10min <5min 37% >5min 0%

Care este cea mai importantă “verigă” din “lanţul supravieţuirii”?RECUNOAŞTERE RAPIDĂ ŞI ALARMARE PRECOCE

Recunoaşterea unui pacient în SCRAnunţarea (telefonică)DispeceratEchipaj de urgenţăEchipament112

SVB PRECOCE

Efectuată de persoane laicePână la sosirea echipajului de urgenţăDublează supravieţuirea

SVB PRECOCESCR - SVB SCR - Defibrilare <10min >10min <5min 37% >5min 20% 0%

DEFIBRILARE PRECOCE

Fiecare 1 minut scade şansa de supravieţuire cu 7 - 10 %După 4 - 6 minute - leziuni neurologiceDupă 10 minute - tentative de resuscitare nereuşiteDEA ÎN 8-10 MINUTE!

RISCURILE SALVATORULUIRISCURI LEGATE DE MEDIU

„Salvatorul nu se va expune niciodata la un risc mai mare decit victima“traficautomobilulconstrucţii instabilegaze şi substanţe toxicecabluri electriceColaborarea cu servicii speciale (descarcerare, poliţie pompieri) Apropierea cu grija de victima

RISCURILE SALVATORULUIRISCURI LEGATE DE VICTIMĂ

„Salvatorul nu se va expune niciodata la un risc mai mare decit victima“

infecţii: hepatita B, HIVotrăviri: cianuri, hidrogen sulfurat, substanţe corozive, compuşi organofosforici

Evitarea contactului cu produse biologice ale pacientului.Folosirea materialelor de protecţie: mască facială, mănuşi, ochelari, etc.

SUPORTUL VITAL DE BAZĂSVB

Recunoaşterea stopului cardiorespiratorManevre de bază de susţinere a vieţiiVentilaţii şi compresii toraciceScop: oxigenarea cerebrală şi cardiacă

SVAADMINISTRAREA DE MEDICAMENTE

I. IntraresuscitareII. În situaţii peristopIII. În postresuscitare

MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TIMPUL RESUSCITĂRII

AdrenalinăAtropinăAmiodaronăXilinăBicarbonat de NaClorură de CaVasopresină

ADRENALINA

Mod de acţiuneamină simpatomimetică acţiune directă pe alfa şi betareceptorialfa1 şi alfa2 - vasoconstricţie ↑ rezistenţa vasculară sistemică ↑ relativă în perfuzia cerebrală şi coronarianăIndicaţiimedicament de primă linieDozare

1 mg i.v. direct la 3 minute2 - 3 mg soluţie 1: 10000 prin tubul endotraheal

ATROPINA

Mod de acţiune neutralizează acţiunea acetilcolinei blochează efectul nervului vag ↑ automatismul sinusal facilitează conducerea atrioventricularăIndicaţiiAsistolăBradicardie sinusalăActivitatea electrică fără puls cu o frecvenţă mai mică de 60/minut.Dozare - 3 mg i.v. după prima administrare de adrenalină sau în doză triplă pe sonda IOT - clasă II b

C. AMIODARONA

Mod de acţiune↑ durata potenţialului de acţiune în miocardul atrial şi ventricular efecte alfablocante noncompetitiveefect inotrop negativ în administrarea i.v.IndicaţiiFV/TV fără puls refractară la defibrilare (după administrarea a trei ŞEE)TV stabilă hemodinamic

D. XILINA (LIDOCAINA)

Mod de acţiunesuprimă activitatea ventriculară ectopică↓ automatismul ventricularIndicaţiiFV/TV fără puls refractara la defibrilare când amiodarona nu este disponibilăTV stabilă hemodinamic (ca alternativă la amiodaronă)Dozare100 mg (1 - 1,5 mg/kgc) + p.e.v. 2 - 4 mg/minut (doză totala de 3 mg/kgc în prima ora)se poate administra un al doilea bolus de 150mg dar rămânâd în doza totală de 3mg/kgc

E. BICARBONATUL DE SODIU

doză de 50 ml soluţie 8,4% corectare acidoză metabolică severă ph < 7,1 / după 20 - 25 min de la oprire cord

F. CLORURA DE CALCIU

IndicaţiiActivitatea electrică fără puls (DEM) determinată de: HiperpotasemieHipocalcemieÎn supradozaj de blocante ale canalelor de Ca

G. VASOPRESINA

Mod de acţiunehormon antidiuretic endogen efect vasoconstrictor puternicdoze foarte mari stimulează receptori V1 de la nivelul muşchiului netedT1/2 mai lung decât adrenalinaDozare40 unităţi doză unică în locul adrenalineiStudii insuficiente

II. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN SITUAŢII PERISTOPA. AdenozinaB. AtropinaC. AmiodaronaD. XilinaE. VerapamilulF. FlecainidaG. EsmololH. Procainamida

A. ADENOZINA

Mod de acţiunenucleotid purinic naturalîncetineşte conducerea prin nodul atrioventricularefect ↓ şi asupra celorlalte celule miocardiceIndicaţiiTahicardie paroxistică supraventricularăTahicardia cu complex îngust nediagnosticatăDozare6 mg rapid în bolus în venă centrală sau periferică mare urmată de un flux de soluţie salinărepetat 12 mg la fiecare 1-2 minute (maxim 2 adm.)stricta monitorizare

ATROPINA

în bradicardie0,5 mg i.v. iniţialrepetat până la maxim 3 mg

AMIODARONA

tahiaritmii stabile hemodinamic 300 mg diluate în 20 ml glucoză 5% în 10-15 min urmată de pev 900 mg în 24 de orealternativă 300 mg în 100 ml glucoză 5% timp de 1 oră şi apoi în pevse pot repeta doze de 150mg pentru aritmii rezistente până la 2g/zi

E. VERAPAMILULMod de acţiuneblocant al canalelor de calciu vasodilataţie coronariană şi periferică↓conducerea AVInteracţiunea cu betablocantele poate cauza asistolă la adm. i.v.digoxinul îi precipită toxicitateaIndicaţiiTahicardii supraventriculare cu diagnostic cert Dozare5-10 mg i.v. în 2 minrepetat la 5 min o doză de 5 mg

F. FLECAINIDA

fibrilaţia atrialăTSV asociate sdr. WPWDoză : 100mg – 150mg i.v. în 30 min

G. ESMOLOLUL

tratament secundar TSVbetabocant selectiv cu acţiune foarte scurtădoză de 40 mg într-un minut + p.e.v. 4 mg/min.

H. PROCAINAMIDA

FV/ TV refractară cu complexe largiefect proaritmicadministrarea i.v. numai în situaţii de urgenţă 20 – 30 mg/min doză max 1gmonitorizarea continuă a EKG şi TA

III. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN POSTRESUSCITARE

A. DopaminaB. DobutaminaC. NitraţiiD. NoradrenalinaE. OpioideF. Naloxon

A. DOPAMINA

Mod de acţiunecatecolamină endogenăefecte cardiovasculare variateefect inotrop pozitiv dependent de doză, mediat de receptorii alfa, beta şi dopaminergici D1 şi D2.doze mici 1-2 µg/kgc/minut - vasodilataţie renală, mezenterică şi coronariană, stimulând receptorii specifici D12 - 10 µg/kgc/minut - efect inotrop pozitiv şi vasodilatator, stimularea receptorilor beta1> 10 µg/kgc/minut - efectul inotrop + efect vasoconstrictor sistemic cu creşterea TA (stimulărea receptorilor alfa adrenergici)↑ cererea de oxigen la nivel miocardic

B. DOBUTAMINA

C. Catecolamină sinteticăD. Efecte directe numai pe receptorii alfa şi betaadrenergiciE. Efectul inotrop pozitiv - mai intens decât cel cronotropF. ↑ contractilităţii mai importantă decât ↑ automatismului şi decât capacitatea de a induce aritmii

IndicaţiiInsuficienţă cardiacă acută secundară IMAŞoc cardiogenhTA care nu se datorează hipovolemieiDozare5-20 µg/kgc/minut p.e.v.

Monitorizarea hemodinamică

evitare ↑ AV cu > 10 % (↓ riscul ex acerbării ischemieimiocardice)

CAUZE POTENŢIAL REVERSIBILE

HipoxiaHipovolemiaDiselectrolitemii şi dezechilibre metaboliceHipotermiaPneumotoraxul compresivTamponada cardiacăTromboza coronarianăIntoxicaţiiEmbolia pulmonară