Metrologia este o stiinta aplicativa cu cracter interdisciplinar care se ocupa cu studiul proceselor de masurare. Procesul de masurare este un process tehnic prin care se obtin informatii cantitative prin intermediul unor mijloace tehnice. Elementele de baza ale unui process de masurare sunt: marimea, unitatea de masura, mijlocul de masurare, metoda de masurare si rezultatul masurarii. Marimi si unitati de masura:Marimile si unitatile de masura sunt doua elemente de baza in cadrul unui proces de masurare. Marimile reprezinta proprietatile comune ale unor obiecte sau produse pe baza carora acestea pot fi ierarhizate realizandu-se o departajare calitativa si cantitativa a lor. Marimile fizice caracterizeaza stari, transformari si interactiuni ale sistemelor fizice grupandu-se in doua categorii:1. Marimi fundamentale - alese conventional, sunt independente si pot fi folosite la definirea altor marimi ( ex: lungime, masa, timp, etc.)2. Marimi derivate- se definesc in raport cu marimile fundamamentale prin ecuatii fizice (ex: viteza definite ca raport intre lungime si timp). Marimile fundamentale au simboluri standardizate iar cand acestea inlocuiesc simbolurile marimilor care intra in relatiile de definitie a unor marimi fizice derivate se numesc dimensiuni. Marimile textile se caracterizeaza printr-o mare diversitate (marimi de material , parametric de mediu si de proces) . marimile de material sunt ale produselor liniare (fibre, fire ) si respectiv ale produselor plane ( tesaturi, tricoturi). Unitatile de masura corespund marimilor de masurat si sunt alese arbitrar ca element de comparatie. Data fiind relatia dintre marimi si unitati de masura exista : unitati fundamentale corespunzatoare marimilor fundamentale unitati derivateUnitatile de masura sunt simbolizate si pot avea multipli si submultipli. Totalitatea unitatilor de masura fundamentale si derivate folosite intr-un anumit domeniu de masurare se numeste sistem de unitati de masura. In Romania a fost adoptat in 1961 ca system legal si obligatoriu in toate domeniile masurarteii, sistemul international( SI) care are la baza 7 unitati de masura fundamentale:1. metrul (m)- lungime2. kilogram (kg)- masa3. secunda (s)- timp4. amper (A) intensitatea curentului electric5. Kelvin (K) temp termodinamica6. Moli (mol)- cantitatea de materie7. Candela (Cd) intensitatea luminoasaUnitatile de masura ale marimilor derivate se pot scrie in functie de unitatile de masura ale marimilor fundamentale. Marimile derivate folosite pentru caracteristici ale produselor textile au denumiri distincte ( ex: densitatea de lungime are o unitate de masura nuimta tex)Mijloace de masurare: Mijloaacele de masurare sunt elemente componente ale procesului de masurare si reprezinta mijloacele tehnice care permit evaluarea cantitativa a marimilor de masurat. Mijloacele de masurare pot fi : Etaloane care pastreaza si transmit unitatile de masura De lucru care servesc la masuratori curente Clasificarea mijloacelor de masurare se face in functie de gradul de complexitate a constructiei:a) Masurib) Aparate de masurac) Instalatii de masurad) Sisteme de masurareMasura mijloc de masurare care reproduce una sau mai multe unitati de masura a unei marimi cu multipli si submultipli corespunzatori ( ex: rigla gradata , trusa de gtreutati) Aparatul de masura - mijloc tehnic de masurare folosit la compararea directa sau indirecta a marimii de masurat cu unitatea de masura. Este prevazut cu 1 sau mai multe masuri si permite obtinerea rezultatului masurarii prin conversia marimii de masurat ( ex: termometru pt masurarea temperaturii)Instalatia de masura - mijloc de masurare complex obtinut prin asocierea mai multor masuri , aparata, dispositive si accesorii. In cazul unei instalatii automate aparatul de masura este un traductor care stabileste o conversie intre marimea de masurat si o marime etalonata conform unitatii de masurare ( ex: instalatia pt analiza comportarii firelor la frecare in regim dinamic)Sistemul de masurare este constituit ca un ansamblu de instalatii colectate la un sistem de calcul performant cu prelucrare automata a rezultatelor masurarii si respectiv procesare ( ex: sistemul de masurare a solicitarii la tractiune a firelor).Procesul de masurare se realizeaza prin interepunerea mijlocului tehnic intre obiectul de masurat si operator ( uman sau automat). Masurarea este operatia experimentala prin care se exprima cu ajutorul unui mijloc de masurare valoarea numerica a unei marimi in raport cu o unitate de masura data. Structura tipica a unui mijloc de masurare presupune prezenta urmatoarelor elemente compenente: Element sensibil Elemente de legatura sau transmisie Adaptor si surse de energie Elementul sensibil (traductorul) are sensibilitate selectiva la masurarea unei marimi. E; furnizeaza un semnal metrologic care poate fi vizualizat sau transmis intr-un bloc de prelucrare prin elemente de transmisie si legaturaAdaptorul indeplineste intentia de prelucrare a semnalului metrologic convertindul intr- o forma convenabila pt. interpretare de catre operator.Sursele auxiliare de energie asigura transformarile care au loc la nivelul elementului sensibil si adaptorului

Curs 01.03.2013

Metode de masurare reprezinta procedeele rationale de executare a operatiilor de masurrare Metodele de masurare se pot clasifica dupa mai multe criteria : a) Numarul de marimi urmarite in procesul de masurare:-metode de masurare directe - metode de masurare indirect b) dupa caracterul marimilor urmarite : - masurari statice- masurari dinamice c) dupa modul de exprimare al rezultatelor masurarilor: - masurari analogice - masurari numericed) dupa precizia masurarii: - masurari de laborator - masurari tehnice

a) metode de masurare directe : Rezultatul masurarii se obtine prin comparatia cu un etalon sau cu o unitate de masura din aceiasi clasa de marimi. Din aceasta grupa fac parte : metoda comparatiei simultane si metoda comparatiei succesive. La metoda comparatiei simultane mijlocul de masurare este aparatul comparator asupra caruia actioneaza obiectul masurarii si etalonul Aceasta metoda asigura masurari precise dar laborioase aplicandu-se de obicei in laboratoare. Metoda comparatiei succesive este aplicata la mijloacele de masurat uzuale ( aparate indicatoare) in care au loc transformari ale marimii de masurat dupa relatii de dependent cunoscute. Aceasta metode asigura o precizie sufficient de buna si da posibilitatea automatizarii procesului de masurare.b) Metode de masurare indirect : Sunt aplicate in cazul in care marimea de masurat este exprimata printr-o relatie de dependenta ( relatie matematica) cu alte marimi, in acest caz procesul de masurare se adreseaza la cel putin doua marimi de intrare. Se efectueaza masurari directe urmate de calculul valorii numerice a marimii de masurat pe baza relatiei de definitie.c) Metodele de masurare statice : Se aplica pentru masurarea marimilor cu valori constant in timp sau in cazul unor marimi cu variatie lenta in timp. Se caracterizeaza prin precizie mare dar viteza mica de masurare.d) Metodele de masurare dinamice: Se refera la masurarea unor marimi carea variaza foarte repede in timp, acest lucru afecteaza atat marimea de intrare cat si semnalul metrologic.Marimile textile sunt in majoritate marimi dinamice deoarece se modifica in lungul produsului textil sau in timpul procesului tehnologic de prelucrare. Sistemul de masurare trebuie sa permita masurarea prin succesiuni de perechi de valori urmatoarele masurari analogice . Mijlocul de masurare furnizeaza la iesire un semnal continuu variabil. Marimea de iesire este perceputa ca o functie a marimii de intrare intre cele doua marimi stabilindu-se o relatie functionala continua ( de tipul y = f(x))Masurari numerice: mijlocul de masurare furnizeaza la iesire un semnal discontinu ce consta intr-o succesiune de impulsuri care dupa un anumit cod reprezinta valoarea numerica a marimii de masurat. Rezultatul masurii este foarte prcis find redat direct sub forma numerica prin dispositive de afisare.

Indicatori de calitate a masurarii:

Calitatea unui proces de masurare este asigurata in principal prin caracteristicile mijloacelor de masurare:a) Caracteristici tehnice de constructive si functionareb) Caracteristice metrologice care depind de caracteristicile tehnice si se refera la rezultatele masurarilor asigurand astfel indicatorii de calitate ai masuraii. Acestia sunt urmatorii:1. Intervalul de masurare: reprezinta intervalul de variatie al marimi de intrare pt care procesul de masurare se poate realiza fara a periclita intervalul mijlocului de masurare.2. Caracteristica static exprima matematic relatia de dependent funtionala dintre marimea de iesire (y) si marimea de masurat (x). Caracteristica statica este indicatorul de calitate a masurarii care permite definirea intervalului de masurare si a sensibilitatii. 3. Sensibilitatea: reprezinta caracteristica mijlocului de masurare de a percepe cele mai mici variatii ale marimi de masurat. Este o marime constanta pentru fiecare mijloc de masurare.4. Rezolutia: este indicatorul de calitate al mijlocului de masurare determinat de variatia minima a marimii de intrare perceputa pe scala aparatului de masura sau de variatia minima a marimii de iesire perceputa de observatorul uman. 5. Pragul de sensibilitate: reprezinta cea mai mica variatie a marimii de masurat pentru care se poate percepe o variatie a marimii de iesire.6. Precizia: precizia instrumentala este indicatorul de calitate al masurarii prin care se exprima gradul de exactitate al rezultatelor masurarii. Permite aprecierea modului in care rezultatul masurarii se aproprie de marime de masurat. Precizia se apreciaza prin eroare de justete si prin eroarea de fidelitate. 7. Justetea : caracteristica mijlocului de masurare de a indica valori apropiate de valoarea efectiva a marimii masurate care este chiar valoarea unei masuri stabilite cu ajutorul unui mijloc de masurare etalon.8. Fidelitatea : caracteristica metrological a unui mijloc de masurare de a avea o variatie cat mai mica la masurarea aceleiasi marimi in conditii identice asigurand deci reproductibilitatea masuratorilor.

Erori de masurare: In practica la orice masurare repetata se obtin valori care difera intre ele. Aceste diferente sunt cu atat mai mici cu cat mijloacele de masurare sunt mai precise, cinditiile de masurare sunt constant si operatorii pregatiti corespunzator. Erorile de masurare reprezinta diferenta dintre valoarea rezultata din masurare si o valoare de referinta determinata cu un mijloc de masurare etalon. Erorile de masurare se clasifica : a) D.p.d.v a cauzelor care le provoaca: erori instrumentale- datorate mijloacelor de masurare; erori de metoda- datorate matodei de masurare utilizata; erori intamplatoare- datorate unor variatii ale mediului ambiant sau unor cauze necontrolate.b) D.p.d.v al caracterului lor : erori sistematice-se mentin constante; erori aleatoare-variaza de la o masurare la alta ; erori grosolane-au variatii foarte mari si se considera greseli de masurare

Curs 08.03 2013

Factori metrologici generali ai incercarilor de material in industria textila

Factori metrologici generali pot influenta rezultatele in procesele de masurare: parametrii de climat si continutul de umiditate al materialelor textile.Parametrii de cliamt sunt : umiditatea relative a aerului; temperatura si viteza de deplasare a curentilor de aer. Acestia trebuie controlati si mrntinuti in anumite limite impuse de standarde deoarece pot influeta puternic valorile caracteristicilor dimensionale fizice si mecanice ale produselor textile in cadrul proceselor de prelucrare. Continutul de umiditate al materialelor textile depinde de particularitatile structurale ale materialelor textile si in acelasi timp de parametrii de climat ai mediului ambiant. Este o marime cu character dinamic prin care se manifesta higroscopicitatea produselor textile si poate influenta ireversibil prelucrabilitatea acestuia. 1. Parametrii de climat : la incercarea materialelor textile in laborator se inpune respetarea atmosferei standard de incercari.a) Umiditatea relative - parametru de climat determinat atat la receptia cantitativa cat si calitativa a materiei prime cat si pentru prelucrarea produselor textile. Materialele textile isi modifica umiditatea astfel continutul de umiditate creste pe masura ce atmosfera ambianta se aproprie de punctul de saturatie sau scade cu cat aerul este mai uscat. Metodele de masurare ale umiditatii relative a aerului sunt grupate in 4 categorii: metode gravimetrice- bazate pe adsorbtia apei din atmosfera; metode de determinare a punctului de roua- masurarea temperaturii la care se produce condensarea vaporilor de apa pe o suprafata metalica iesita; metode de determinare a diferentei psihometrice- bazate pe fenomenul de evaporare; metode de determinare a modificarii anumitor caracteristici fizice bazate pe fenomenul de sorbtie. Mijloacele de masurare a umiditatii relatie a aerului sunt: psihometrele- asigura masurarea directa a diferentei psihometrice si sunt construite din 2 termometre identice , un termometru este uscat si unul este umed care are rezervorul cu mercur invelit cu panza umezita. Acestea sunt fixate intrul cadru metallic si in functie de modul de producere a fenomenului de evaporare pot fi construite diferit: psihometrul simplu evaporarea se produce liber in functie de viteza curentilor de aer din incapere ; psihometru cu rotatie evaporarea se produce datorita curentilor de aer create prin miscarea circulara a termometrelor; psihometrul cu aspiratie evaporarea se produce datorita functionarii unui ventilator actionat electric care comunica cu tubul in care sunt cele 2 termometre higrometrul si higrograful mijloace de masurare folosite pt determinarea continua dar fara inregistrare a umiditatii relative a aerului pe baza proportionalitatii dintre variatia lungimii unui fir de par degresat si variatia umiditatii relative a aerului.b) Temperatura mediului ambiant influentiaza atat umiditatea relativa a aerului cat si continutul de umiditate al materialelor textile. Valoarea temperaturii aerului din mediul ambiant se stabileste prin determinarea diferentei dintre starea de incalzire fata de o stare conventionala considerata ca reper. Succesiunea de valori intr-un interval de temperature formeaza scara de temperatura. Scarile de temperature sunt produse cu ajutorul mijloacelor de masura care se numesc termometre. Acestea pot fi: pentru verificare ( termometre etalon) Pentru verificari de clima Pentru determinari simple si rapide de temperatura ( termometre industriale) Pentru determinarii de precizie ( termometre de laborator) Mijloacele de masurare ale temperaturii sunt construite in funcitie de diferite principii fizice: pe baza fenomenului de dilatare; pe baza fenomenului de schimbare a starii dupa un anumit interval (isi modifica culoarea initial sub influenta temperaturii); pe baza fenomenului de variatie in timp a rezistentei electrice a unui element sensibil (termorezistente); pe baza efectului thermoelectric ( traductoare de temperatura); pe baza determiarii radiatiei emise de un corp radiant incalzit (firometre de radiatie)c) Viteza curentilor de aer: circulatia aerului este un factor important atat pentru atmosfera de conditionare si incercari in laboratoare cat si pentru respectarea limitelor impuse anumitor parametrii de functionare in cadrul prelucrarii. Masurarea curentilor de aer presupune masurarea a doua caracteristici: debitul si viteza curentilor de aer. Debitul curentilor de aer se refera la cantitatea de fluid care trece printr-o sectiune determinata in unitate de timp(m3/s). mijloacele de masurare se numesc debitmetre si sunt structurate ca traductoare pentru masurarea presiunii. Viteza curentilor de aer se masoara cu mijloace de masurare diferite d.p.d.v constructiv si functional; Anemometer mecanice- bazate pe masurarea fortelor de deplasare a paletelor unui rotor cu contorizarea turatiilor. Termoanemometre bazate pe masurarea variatiei unei rezistente folosite la volume mari de fluide aflate in miscare Catatermometrele bazate pe determinarea vitezei curentilor de aer in functie de durata medie de racire a unui lichid termometric aflat in mediul in care se desfasoara procesul de masurare

Curs 22.03.2013 Continutul de umiditate al produseor textile

Atmosfera standard de conditionare: Continutul de umiditate al mat.textile se afla in dependenta cu particularitaitile standard ale acestora si cu parametrii de climat ai mediului ambiant Paricularitatile standard ale polimerului din care este realizat materialul fibros ( in sensul prezentei unei grupari cu afinitati pt moleculele de apa) Structura supramoleculara a polimerului(prezenta zonelor amorfe) Structura histomorfologica a fibrelor componente Structura textile ( capacitatea asigurata prin parametrii standard torsiunea firului)

Curs 29.03.2013Notiuni privind controlul calitatii produselor textileConceptul de calitate: calitatea unui produs reprezinta totalitatea proprietatilor produsului in ansamblul si masura in care acesta satisface cerintele sociale ca rezultat al performantelor tehnico economice, estetice al gradului de utilitate si al eficientei economice pe care le asigura. Asigurarea unei calitati coresp. Produselor textile are loc in procesul tehnologic reprezentand forma finala a calitatii productiei dar manifestandu-se si in sfera de consum prin nivelul tehnic , elementele de ordin economic si estetic inglobate. Calitatea unui produs textile este determinatga de: Calitatea conceptiei proiectului masura in care Calitatea fabricatiei reflecta masura in care proprietatile produsului corespund prescriptilor din documentatia tehnica Deci calitatea produsului reprezinta totalitatea caracteristicilor a caror evaluare permite determinarea masurii in care acestea corespund cerintelor beneficiarului. Criterile de calitate se pot grupa astfel : 1. Criteria generale aplicabile la grupe mari de produse2. Criteria specifice se refera la un anumit tip de produs Stabilirea si exprimarea calitatii produselor se realizeaza cu ajutorul unor valori care indica eficienta tehniva maxima, eficienta economica maxima si eficienta sociala maxima, motiv pentru care sunt numite indicatori sau indici de calitate. Acestia se exprima prin valori relative sau valori absolute Documente care prescriu si atesta calitatea produselor textile : Se defines : 1. Calitatea proiectata a unui produs este determinate de valorile paramentrului de calitate ales corespunzator destinatiei produsului 2. Calitatea omologata a unui produs este data de valorile parametrilor de calitate acceptati prin omologare 3. Calitatea prescrisa a unui produs este data de nivelul valorilor parametrilor de calitate inscrise in standarde, norme interne sau caiete de sarcini4. Calitatea reala sau efectiva a unui produs este data de valorile obtinute ale parametrilor de calitate si inscrise in documentele care atesta calitatea produselor 5. Calitatea optima a unui produs este data de concordanta reala dintre calitate si calitatea omologata Se deliniteaza doua mari clase de documente elaborate in legatura cu calitatea produselor textile:1. Documente care prescriu calitatea2. Documente care atesta calitatea1. Documente care prescriu calitatea: a) Certificatul de omologare este documentul care permite realizarea unui produs la scara industriala si se elaboreaza in momentul omologarii b) Caietul de sarcini documentul care se elaboreaza concomitent cu certificatul de omologare si consemneaza proscriptiile de calitate acceptate de beneficiarc) Standardul documentul realizat ca un ansamblu de prescriptii, reguli, metodologie obligatorii atat pentru realizarea solutiilor tehnice optime cat si pentru inscrierea limitelor la valorile parametrilor de calitate 2. Documente care atesta calitatea: a) Certificatul de calitate insoteste loturile de materii primesau produse in care sunt mentionate incercarile fizico-mecanice la care au fost supuse materialele in conformitate cu caietul de sarcini sau standardul b) Buletinul de analiza este documentul care insoteste obligatoriu lotul de produse cu precizarea valorilor principalilor parametrii de calitate. Se realizeaza in laboratorare specializatec) Certificatul de garantie confirma calitatea produsului de folosinta indelungata Metodologia aplicarii contolului tehnic de calitate la materialele textile:Cei mai importanti factori care influentiaza calitatea sunt : material prima si semifabricatele, mijloacele de productie si tehnologia de fabricatie, tehnica masurarii si a controlului calitatii, nivelul de pregatire al operatorilor si parametri de climat. Tehnica masurarii reprezinta un factor important in obtinerea produselor de calitate, prin aparitia unor sisteme si mijloace de masurare noi pe intreg parcursul procesului tehnologic mijloacele de masurare au diferite roluri : Obtin informatii despre caracteristicile materiei prime si a materialelor auxiliare Obtin informatii despre precizia utilajului si parametrii procesului tehnologic Obtin informatii despre calitatea produselor finite Controlul calitatii produselor textile se asigura in cadrul unui compartiment de control tehnic de calitate care isi desfasoara calitatea in cadrul unor grupe cu domeniu mai restrains: Grupa de metrologie stabileste planul de control, asigura dotarea cu mijloacede control si elaboreaza documentatia de control; Grupa de receptie a materialelor aprovizionate (materii prime) - verifica conformitatea datelor din certificatul de calitate cu caracteristicile materialelor aprovizionate Grupa de control pe fluxul de fabricatie asigura respectarea tehnologiei de fabricatie si obtinerea produsului final in conformitate cu documentatia tehnica Grupa de analiza a deficientelor si rebuturilor care actioneaza in scopul remedierii deficientelor din flux Grupa de laboratoare asigura Determinarea practica a caracteristicilor de calitate la materii prime semifabricate si produseObservatii: Controlul produselor intermediare este un control dimensional si analitic avand ca scop colectarea prolucrarii in continuare a unor semifabricate necorespunzatoare. Daca pe flux exista controlul dimensional automat si analitic continuu atunci controlul interfazic se reduce fiind asigurat doar din sondaj. In caz contrar controlul interfazic este foarte important si se organizeaza puncte de control interfazic operative. Controlul calitativ final are rol de selectare si anume valoarea informatiei obtinuta cu mijloacele de masurare pentru caracteristicile produselor finite este reliefata prin valoarea pierderilor (in cazul produselor necorespunzatoare) . Stabilirea punctelor de control si a dotarii laboratoarelor se realizeaza in conformitate cu particularitatile procesului tehnologic de fabricatie. Prelevarea si formarea probelor de laborator:Aplicarea controlului tehnic de calitate asupra produselor textile presupune determinarea parametrilor de calitate. Evaluarea acestora se realizeaza prin indicatorii de calitate. Exista doua notiuni distinse ale calitatii:1. Calitatea procesului calitatea se refera la deteriminarea si analiza paramatrilor procesului tehnologic de realizare a produselor. 2. Calitatea produselor controlul se refera la determinarea si analiza parametrilor de calitate ai produselor.Studiul calitatii produselor textile se poate asigura in doua moduri diferite: 1. Metoda de control total consta in verificarea individuala a fiecarui element a lotului de produse. Aceasta metoda are dejavantajul ca implica un volum mare de munca si un timp mare de actiune.2. Metoda sondajului - consta in verificarea pe baza de probe, aceasta metoda are dejavantajul ca pot sa fie acceptate loturi de produse necorespunzatoare sau pot fi refuzate loturi de produse corespunzatoare. Esantionul este format dintr-un numar limitat de elemente din lot si trebuie sa fie reprezentativ pentru lotul de produse. Aceasta metoda este totusi cea mai avantajoasa cu conditia respectarii metodologiei de prelevare a probelor care trebuie sa formeze esantionul. Diferentele care apar intre rezultatele determinarilor efectuate pe esantion si determinarile corespunzatoare lotului reprezinta erori de sondaj care pot fi intamplatoare sau sistematice. Constituirea esantioanelor pentru aplicarea controlului tehnic de calitate a produselor textile se asigura prin metoda de sondaj aleator caracterizata de aceiasi probabilitate a fiecarui element din lot de a fi extras in mod independent. Conform standardelor in vigoare este stabilita o succesiune de operatii pentru realizarea esantionului reprezentativ :a) Prelevarea probei elementare extrasa dintr-un singur loc al unitatii de ambalaj b) Constituirea probei brute prin reunirea probelor elementare c) Formarea probei de laborator prin prelevarea aleatoare a unor cantitati de material textile din proba brutad) Formarea probei pentru analiza prin prelevarea aleatoare a unor cantitati de material textil din diferite locuri ale probei de laborator si pregatirea pentru analize si incercari Curs 05.04.2013Particularitatile care apar in planul activitatilor de control tehnic al produselor din filatura se datoreaza in principal modului in care este constituit fluxul tehnologic, stabilirea punctelor de control asupra semifabricatelor (control interfazic), respectiv asupra firelor (control final) care se bazeaza pe structura sistemelor de filare. Punctele de control in care semifabricatul este de acelasi tip implica realizarea acelorasi operatii de masurare a parametrilor calitativi dar rezultatul masurarii este raportat la performantele ce revin fiecarei faze tehnologice. Determinarea caracteristicilor de structura si aspect ale firelor:Firul este caracterizat dimensional in mod similar cu celelalte produse din filature prin diametru si aria structurii transversal asigurate de numarul de fibre din sectiunea transversal. Pentru controlul de calitate al caracteristicilor de fir nu se recurge la aprecierea diametrului mediu al firelor deoarece acesta nu se incadreaza intr-o forma cilindrica. Caracterizarea dimensionala a firelor prin masurarea efectiva a diametrului acestora este supusa erorilor de masurare obtinandu-se informatii incorecte atat cu privire la calitatea firelor verificate pentru intocmirea buletinului de analiza cat si referitor la analiza efectelor tehnologice din fazele succesive de prelucrare din fluxul tehnologic. Caracterizarea dimensionala a produselor din filatura deci si a firului, se asigura in mod curent prin indicii de numerotare.Indicii de numerotare sunt n de material specifici produse liniare si sunt definite in raport cu produsul analizat prin intermediul unor marimi fizice fundamentale: lungime si masa.Metodologia aplicarii controlului curent al indicilor de numerotare al firelor:Masurarea indicilor de numerotare al produselor liniare se asigura indirect prin metoda gravimetrica:1. Determinarea lungimii epruvetelor prin sectionare la o lungima arbitrara sau standardizata masurata in metrii sau km.2. Determinarea masei epruvetelor prin cantarire in miligrame sau grame 3. Calcului indicilor de numerotare conform relatilor lor de definitie.Observatii : lungimea de sectionare a epruvetelor de fire este stabilita in functie de finetea nominala si proiectata a firelor ( conform standardelor de firma ) firul rasucit si cel cablat reprezinta categorii distinct de fire realizate cu caracteristici diferite de cele ale firului simplu care sta la baza producerii celor 2 categorii standardul prevede si conditii de testare optionale prin care se pot determina indicii de numerotare ai firelor pe portiuni scurte ( 0,5 - 1 m ) si medii ( 10 50 m) . aceasta analiza se efectueaza pentru obtinerea unor informatii complete despre calitatea firului si despre legatura acestuia cu functionarea utilajelor din fluxul tehnologic. In cacul in care se recurge la sectionarea pe portiuni scurte si medii apar modificari in metodologia de control a indicilor de numerotare in sensul ca sectionarea pe portiuni scurte se asigura prin prinderea segmentelor de fir intre 2 cleme sau prin taierea cu foarfeca si determinarea maseri segmentelor scurte de fir necesita alte mijloace de cantarire care sa aiba interval de masurare restrans si precizie foarte mare in determinare( ex: balanta de torsiune) Mijloace si metode de masurare utilizate in controlul curent al indicilor de numerotare a firelor :Ca mijloace de masurare utilizate in controlul curent al indicilor de numerotare a firelor se utilizeaza :a) Vartelnita de fire : are circumferinta de 1000 mm si o scala gradata cu 100 de diviziuni. Se pot realiza simultan 5 jurubite de fire infasurate de pe formate care fac parte din acelasi esantion;b) Balanta de finite (balanta cu cadran) : exprima direct valoarea densitatii de lungimeCaracteristici: Incarcarea limita ( depasirea acesteia induce defectarea balantei ) Sensibilitatea balantei ( cu cat masa este mai mica cu atat sensibilitatea este mai mare) Precizia balantei (limita posibilitatii de citire pe scala ) eroarea tolerate este de +- 0,5 % din sarcina suspendata in carligul palniei . la aplicarea controlului indicilor de numerotare a firelor pe portiuni scurte se calculeaza pentru fiecare proba din esantion valoarea indicilor de numerotare Ttex sau Nm . In cazul aplicarii controlului gravimetric al indicilor de numerotare pe portiuni lungi , pe balanta de finete se determina direct indicele de numerotare corespunzator fiecarei probe ( jurubite) . preucrarea statistica uzuala a rezultatelor obtinute prin controlul gravimetric efectuat pentru buletinul de analiza al firelor indifferent de lungimea de sectionare consta in calculul unor parametrii statistici care se mai numesc si valori tipice de sondaj valoarea medie a titluliu tex va fi comparata cu valoarea nominala prevazuta in standardul de firma al firului din lotul controlat. Valoarea coeficientului de variatie al titlului ( neregularitatea firului pe portiuni lungi este utila pentru incadrarea fata de limitele prevazute de standardul de firma sau de standarde statistice si se poate identifica astfel nivelul de calitate mondial al firului realizat dintr-o anumita materie prima si printr-un anumit sistem de filare