c iv v eminescu i et redactat

29
Cursurile IV-V (4 ore) Mari creatori de la Junimea Mihai Eminescu (15.01.1850 – 15.06.1889) Periodizarea creaţiei Prima etapă de creaţie (1866-1870): sub semnul înaintaşilor Etapele creaţiei eminesciene şi structura universului eminescian Opera eminesciană scrutează evoluţia poeziei româneşti. În ea se întîmplă – pe durata a numai 17 ani de activitate intermitentă de poet (vorba lui B.P.Haşdeu, poetul nu tot timpul este poet...) ceea ce au cuprins altminteri 3 generaţii literare sau poetice. Eminescu parcurge codul poetic paşoptist. În acest sens Ion Negoiţescu îl plasa pe Eminescu în contextul istoriei literare prin analogie cu ierarhizările din poemul Epigonii : „Mai mult decît o hiperbolă tendenţioasă şi mai mult decît o apreciere vizionară a trecutului poeziei noastre, elogiul bătrînilor din Epigonii determină locul în istorie al lui Eminescu însuşi. El apare în adevăr, la capătul acelei critici de vrăji, ca o sinteză a tot ce au împlinit predecesorii săi, aşa cum ritmul istoriei se face şi se desface după legi care îşi au partea lor de alchimie spirituală, de caleidoscop şi destin.” 1 Astfel, poetul se încearcă în romantismul retoric francez... practic, evoluează foarte rapid şi în 4 ani, atinge tonalităţile poeziei paşoptiste româneşti, care, în fond, se defineşte prin el şi îşi atinge apogeul prin creaţia sa. Mai mult decît atât, în ultimii trei ani de activitate, poezia lui depăşeşte structurile 1 Ion Negoiţescu, Poezia lui Eminescu (ediţia a IV-a revăzută), Cluj - Napoca, Dacia, 1995, p. 17.

Upload: apostoliukirina

Post on 27-Sep-2015

19 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

despre Eminescu

TRANSCRIPT

Cursurile IV-V (4 ore)

Mari creatori de la JunimeaMihai Eminescu (15.01.1850 15.06.1889)

Periodizarea creaiei Prima etap de creaie (1866-1870): sub semnul naintailor

Etapele creaiei eminesciene i structura universului eminescian

Opera eminescian scruteaz evoluia poeziei romneti. n ea se ntmpl pe durata a numai 17 ani de activitate intermitent de poet (vorba lui B.P.Hadeu, poetul nu tot timpul este poet...) ceea ce au cuprins altminteri 3 generaii literare sau poetice. Eminescu parcurge codul poetic paoptist. n acest sens Ion Negoiescu l plasa pe Eminescu n contextul istoriei literare prin analogie cu ierarhizrile din poemul Epigonii : Mai mult dect o hiperbol tendenioas i mai mult dect o apreciere vizionar a trecutului poeziei noastre, elogiul btrnilor din Epigonii determin locul n istorie al lui Eminescu nsui. El apare n adevr, la captul acelei critici de vrji, ca o sintez a tot ce au mplinit predecesorii si, aa cum ritmul istoriei se face i se desface dup legi care i au partea lor de alchimie spiritual, de caleidoscop i destin.[footnoteRef:1] Astfel, poetul se ncearc n romantismul retoric francez... practic, evolueaz foarte rapid i n 4 ani, atinge tonalitile poeziei paoptiste romneti, care, n fond, se definete prin el i i atinge apogeul prin creaia sa. Mai mult dect att, n ultimii trei ani de activitate, poezia lui depete structurile consolidate ale romantismului i deschide porile spre o poetic postromantic, spre o viziune tragic asupra lumii. [1: Ion Negoiescu, Poezia lui Eminescu (ediia a IV-a revzut), Cluj - Napoca, Dacia, 1995, p. 17.]

Cursurile despre Eminescu ncep, cumini, cu o prezentare a periodizrii creaiei poetului. A zice c este o cuminenie necesar.

Periodizarea creaiei eminesciene

Problema periodizrii creaiei unui scriitor este una dintre cele mai dificile. De regul prerile cercettorilor difer. Opera lui Eminescu nu face excepie, dimpotriv. Cred c este scriitorul asupra cruia s-au exersat cele mai diverse opinii.De regul periodizarea creaiei se face n funcie de micarea poetului n timp. n istorie. Este o periodizare identificabil cu cronologia.Drept confirmare a se vedea principiile de organizare a Vieii lui Mihai Eminescu de George Clinescu.[footnoteRef:2] [2: George Clinescu, Viaa lui Mihai Eminescu; Ion Creang. Viaa i opera, Chiinu, Literatura artistic, 1989.]

G. Munteanu, spre exemplu, segmenteaz biobibliografia lui Eminescu n felul urmtor:1866 1869 perioada studiilor la Cernui. Debutul. Laboratorul este cel mai promitor aspect al activitii din aceast perioad;1869 1874 studiile la Viena i Berlin;1874 1877 la Iai;1877 1883 la Bucureti, la Timpul;1884 1889 ultimul.[footnoteRef:3] Conceptul lui G. Munteanu se edific pe punctul de echilibru ntre textele antume i laborator, care conine un material poetic cu totul deosebit. [3: George Munteanu, Istoria literaturii romne. Epoca marilor clasici (ediia a doua, revzut i adugit), vol. I, Editura Porto-Franco, Galai, 1994, pp.164-183.]

Dei nu opereaz o periodizare propriuzis, autorul Istoriei literaturii romne de la creaia popular la postmodernism, Dumitru Micu, i alimenteaz modul de interpretare a lui Eminescu din biografia autorului, plus biografia creaiei, - moduri de existen inseparabile: Mitizat, demitizat, remitizat de biografi (Blaga o aseamn cu o legend biblic), viaa lui Mihai Eminescu este, n datele structurante, oricum am privi-o, propria sa creaie. Este opera altfel spus. Toi, de altfel, ne autoconstruim sau ne autodistrugem (ar specifica Sartre), n funcie de finalitatea opiunii eseniale.[footnoteRef:4] [4: Dumitru Micu, Istoria literaturii romne de la creaia popular la postmodernism, Bucureti, Saeculum I.O., 2000, p.124.]

I. Deci, prima etap, cuprins ntre anii 1866-1870 (?), este marcat de formula retoric a romantismului paoptist. Eminescu stpnete un cod poetic de care se va nstrina, n scurt timp.

ntre anii 1870-1872 unii cercettori atest o scurt perioad de tranziie.

II. A doua etap cuprinde anii (1870) 1872 - 1881, anul cnd apare Scrisoarea I.

III. A treia etap este acea a marilor antume din anii 1881-1883. Eminescu realizeaz acum o sintez poetic-filosofic ntre gndirea lui Hegel i cea a lui Schopenhauer, construind o viziune tragic asupra lumii[footnoteRef:5]. [5: A se vedea n acest sens cartea Ioanei Em. Petrescu, Mihai Eminescu poet tragic, indicat n lista bibliografic.]

IV.(?) Am putea vorbi i despre o eventual a patra etap - mai puin discutat n studiile de specialitate plasat ntre anii 1884 1889.[footnoteRef:6] [6: n ceea ce privete existena celei de a patra etape n creaia lui Eminescu vedei: G. Munteanu, Op. cit.]

Celor de-a II i a III etape le este caracteristic coexistena unor texte romantice cu altele ce pot fi considerate, ntr-adevr, postromantice.V atrag atenia asupra cronologiei antumelor. Ele snt scrise ntr-o perioad i snt publicate n alta, cum ar fi poemul Sara pe deal, scris la 1872 i publicat la 1885.

Prima etap de creaieCronologie

1866 Elev la K. K. Ober Gymnasium din Cernui. n gazd la Aron Pumnul. Bibliotecar.1866-01-12Debut poetic cu poezia La mormntul lui Aron Pumnul ntr-o brour votiv[footnoteRef:7] Lcrmioarele nvceilor gimnaziati". [7: VOTV, - adj. Care are ca obiect o fgduin, o promisiune; care s-a oferit divinitii, spre a mplini o fgduin solemn. Tablou votiv = fragment din pictura unui monument, nfind pe ctitori, de obicei cu miniatura monumentului n mini. [Cf. fr. votif, lat. votivus < votum promisiune].]

1866-02-25 Public n Familia din Pesta, cu numele schimbat de Iosif Vulcan din Eminovici n Eminescu, poezia De-a avea. 1866 Pe var se afl ca privatist[footnoteRef:8] la Blaj. [8: Deschide dicionarul!]

1867Actor i sufleor n trupa lui Iorgu Caragiale din Bucureti. 1868Din mai pn n toamn colind cu trupa lui Mihail Pascaly prin Transilvania i Banat. ncepe s lucreze la romanul Geniu pustiu. Din toamna e sufleor la Teatru Naional. 1869Duminic 16 martie asist cu Ioni Bdescu i V. Dumitrescu-Pun la reprezentarea piesei Dama cu camelii" de Al. Dumas-fiul. La 1 aprilie intr n societatea folcloristic Orientul" a lui Gr. H. Grandea. Colind cu trupa lui Mihail Pascaly Moldova i Bucovina. E reinut de tatl su la Botoani, este trimis toamna la Universitatea din Viena unde se nscrie ca extern la Filosofie, devenind i membru al societii studeneti Romnia". La Bucureti l cunoscuse pe I. L. Caragiale. La Viena l cunoate pe Ioan Slavici.

Opera scris/publicat n aceast perioadProz: Lanul de aur (nuvel,1866); Geniu pustiu (roman, 1869)Poezii[footnoteRef:9]: 1866: La mormntul lui Aron Pumnul (ianuarie); De-a avea ... (februarie/martie); O clrire in zori (mai); Din strintate (iulie); La Bucovina (august); Sperana (septembrie); Misterele nopii (octombrie ); Spre suvenire; Horia; Frumoas-i...; Lida; Ondina (Fantazie) [9: Perspectiva cronologic asupra poeziei este prezentat dup Ediia Murrau. Cf: Mihai Eminescu. Poezii, n 3 volume, Ediie critic de D. Murrau, Minerva, Bucureti, 1982.]

1867: Ce-ti doresc eu ie, dulce Romnie (aprilie); La Heliade ( iunie); Nu e stelu; Din lira spart...; Care-o fi n lume; Phylosophia copilei; Resignaiune (din Schiller) 1868: La o artist (august); Viaa mea fu ziu; Numai poetul...; Amorul unei marmure (septembrie/octombrie); Ector i Andromache ( de Schiller)1869: Junii corupi (ianuarie/februarie); La o artist; Amicului F.I. (martie/aprilie); La moartea Principelui Stirbey (aprilie, foaie volant); De-a muri ori de-ai muri; Unda spum; Prin nopi tcute; Cnd priveti oglinda mrei; Cnd...; Catrene; Cnd marea...; Cine-i?; ntunericul i poetul; Printre stnci de piatr seac; Lebda; O stea pin ceruri...; Copila nger; Visul unei flori; Mureanu (tablou dramatic); Povestea; De ce s mori tu?; Locul aripelor

Poezia antum (comentarii)

Debutul ocazional. Poemul La mormntul lui Aron Pumnul. Poezii publicate la revista Familia (poeziile De-a avea, O clrire n zori). Poezia imnic Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie? Poezia de critic social. Poemul Junii corupi. Arte poetice. Poezia La Heliade, prima ars poetica. Erotica antum: preocupri tematice i tipul discursului poetic. Chipul femeii-nger n poeziile Amorul unei marmure i La o artist. Concluzii.

DEBUTUL lui Eminescu este unul simbolic, semnificativ pentru sistemul de referin n care avea s se plaseze propria lui creaie. Am putea vorbi, la modul metaforic, de cteva etape ale debutului lui Eminescu: debutul ocazional, debutul n variant de revist, adic debutul la revistele Familia i Convorbiri literare.

Debutul ocazional se produce n 15/27 ianuarie 1866 cu o od funebr, La mormntul lui Aron Pumnul, ntr-o brour ocazional cu un titlu amplu, dup moda timpului: Lcrimioarele nvceilor gimnaziati de-n Cernui la mormntul preaiubitului lor profesoriu Arune Pumnul repausat ntr-a 12/24 ianuariu 1866, Cernui. Broura a fost reeditat cu 100 de ani mai trziu (1966). Varianta abreviat a volumului este Lcrimioarele nvceilor... Broura cuprindea 5 poezii n limba romn - a lui Eminescu, semnat M.Eminovici, este a doua - i dou n limba german. Exist ipotez c cele scrise n german aparineau tot lui Eminescu, dar, din anumite motive, erau date fr semntur.Poezia La mormntul lui Aron Pumnul elogiaz personalitatea cultural a unui mare revoluionar paoptist din Ardeal i Bucovina. Eminescu recunoate meritele culturale ale profesorului su ( geniu mare al deteptrii Bucovinei) i l va apra chiar mpotriva lui Maiorescu, adeptul bine-cunoscutei teorii a formelor fr fond.Totul n acest prim text eminescian ine de o tipic poezie paoptist. Stilul poetic uzeaz de limbajul nalt, ornant. Motivica, iari, cuprinde elemente neoclasice (mitologice Colo, n Eliseu...[footnoteRef:10]; aluzii larg culturale geniu al deteptrii). Se face risip de epitete ornante ( mai insistent este folosit gerunziul adjectiv metalica vibrnd a clopotelor jale specific manierei lirice paoptiste). Structura retoric este foarte puternic subliniat de repetiii, de anafor: [10: Cuvntul Eliseu are, aici, semnificaia de paradis. Astfel numeau anticii paradisul. Eminescu avea cunotine de mitologie i cultur antic clasic. Putu s se instruiasc din Lepturariul lui Pumnul, volumul I, dar i din lucrarea lui G.Reinbek Mytologie fur Nichtstudierende.]

Acum din pleiada-i auroas i seninSe stinse un luceafr, se stinse o lumin,Se stinse-o dalb stea!

Relaia ntre versuri este cea a unui discurs logic, o relaie de subordonare (se aduc necesare clarificri logice ntre elementele poeziei, ceea ce denot nsemnele unui temperament adolescentin, care trece prin patetismul inerent vrstei):Te plnge Bucovina, te plnge-n voce tare,Te plnge-n tnguire i locul tu natal;Cci umbra ta mrea n falnica-i zburareO urm-ncet cu ochiul n trista lcrimareCe-i sim naional!

La revista Familia a lui Iosif Vulcan poetul se produce n numrul din 25 februarie/9 martie 1866 cu poemul De-a avea. Poezia este nsoit cu urmtoare meniune: Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale ncercri poetice trimise nou ne-a surprins plcut. Emoia redactorului, care, fr autorizarea autorului, l rebotez, st la suprafa. Se pare c lui Iosif Vulcan, cel care sttea n Ardealul ocupat de unguri, numele Eminovici i suna mai puin romnete. eful Familiei avea s-i aminteasc mai trziu: nainte cu douzeci de ani, n o diminea de februarie a anului 1866, redacia noastr primi o epistol din Bucovina. Epistola coninea poezii, primele ncercri ale unui tnr, care se subsemna Mihail Eminovici. Comitiva poeziilor ne mai spunea c autorul lor este numai de 16 ani. Farmecul ginga al poeziilor, considernd i etatea tnr a autorului, ne indica un talent adevrat, care avea un viitor frumos n literatura romn [...]

Poezia De-a avea este un text tipic paoptist, fiind scris dup modelul Doinei lui V. Alecsandri. Snt trei strofe simetrice, construite pe principiul repetiiei anaforice. (Este evident nclinaia lui Eminescu spre anumite procedee ale sintaxei poetice. Anafora accentueaz patetismul i exaltarea eului liric). Fiecare strof dezvolt numele din primul vers prin epitete, reluate de comparaii, la rndu-le, dezvoltate prin alte procedee, cum ar fi, n cazul dat, metaforele. Autorul construiete, astfel, structuri poetice n lan , aceasta fiind una din caracteristicile stilului eminescian din prima etap de creaie:De-a avea i eu o floareMndr, dulce, rpitoare,Ca i florile de mai,Fiice dulci a unui plai,Plai rznd de iarb verde,Ce se leagn, se pierde,Undoind ncetior,optind oapte de amor;

Construcia poetic a strofei:: necepnd cu versul al II-lea: 3epitete+1comparaie+1metafor+1epanafor+3 metafore+1personificare. Ca stil i ideaie poezia este o construcie tipic paoptist, n care Eminescu pare c i verific valenele. Ca ncercare, textul este dus la maximum.

Un alt text de la Familia, publicat n mai 1866, este O clrire n zori, avnd ca model ritmic poezia lui D. Bolintineanu, care este considerat, de altfel, specialistul nostru n cavalcade. S-au fcut apropieri ntre textul eminescian i poemele lui Bolintineanu Gulfar, Fata din dafin i Mihnea i baba. Poemul Mihnea i baba este ca specie o balad fantastic, specificarea autorului sugernd sursa folcloric (Dupe o tradiie). Eminescu substituie balada printr-o idil. O idil cu elemente clasice, cu o natur tradus n termenii unei convenii poetice de stil nalt. Pentru a vedea cum funcioneaz modelul pentru un poet care experimenteaz, am ales dou texte care au menirea s ne arate un Eminescu din perioada nceputului.

Mihnea i baba de Dimitrie BolintineanuO clrire n zori de Mihai Eminescu

Cnd lampa se stinge la negrul mormntAtins de aripi, suflat de vnt;Cnd buha se stinge prin triste suspine;Cnd rii fac planuri cum au a reinen barbare lanuri poporul gemnd;Cnd demoni i spaime pe muni se adunDe url la stele, la nori i la lun,ntr-una din peteri, n munte rpos,Un om oarecare intr curagios.[footnoteRef:11] [11: Textul este antologic. Vezi: Florin indrilaru, Antologia poeziei romneti culte de la Dosoftei pn n 1993, Ed. Teora, Bucureti, 1998, p.70]

A nopii gigantic umbr uoar,Purtat de vnt,Se-ncovoaie tainic, se leagn, zboarDin aripi btnd.

Roz-alb-aurora, cu bucle de aurSclipinde-n rubin,Revars din ochii-i de lacrimi tezaurPe-a florilor sn;

Desenul prozodic:

Cnd lam-pa/ se stin-ge/ la ne-grul/ mor-mnt // 11 silabe: 3 amfibrah, 1 troheu

A-tin-s/ de a-ripi,/ su-fla-t/ de vnt; // 11 silabe: 3 amfibrah, 1 troheu

Cnd bu-ha/ se stin-ge/ prin tri-ste/ sus-pi-ne; //12 silabe: 4 amfibrah

Cnd r-ii/ fac pla-nuri/ cum au a/ re-i-ne //12 silabe: 4 amfibrah

n bar-ba/-re lan-uri/ po-po-rul/ ge-mnd;// 11 silabe: 3 amfibrah, 1 troheu Desenul prozodic:

A nop-ii /gi-gan-ti-c/ um-br /u-oa-r, //12 silabe: amfibrah, amfibrah + 1 silab/ iamb/ amfibrah

Pur-ta-t/ de vnt,// 5 silabe: amfibrah/iamb

Se-n-co-voa-ie/ tai-nic,/ se lea-g-n, zboa-r// 12 silabe: amfibrah + 1 silab/ iamb/ amfibrah+ 1 silab / iamb

Din a-ripi /b-tnd.// 5 silabe: amfibrah/iamb

Concluzii: desen prozodic clasic, echilibrat, ritmicConcluzii: model n care se experimenteaz reducerea lungimii versului: emistihul; picioare metrice combinate; adugarea silabelor; alternarea picioarelor metrice; tendin spre repetarea unui desen prozodic

V atrag atenia asupra nuanelor cromatice care prefigureaz un mare talent pictural al verbului romantic. Aceste elemente se combin cu influene folclorice, n vreme ce vocabularul poetic se remarc ntre attea convenii, prin utilizarea neologismelor, procedeu specific tot stilului nalt paoptist.Lanurile de epitete ornante creeaz un epitet homeric.Finalul poemului conine un ecou jucu-ironic, marcnd detaarea eului rostitor de idila narat n prima parte:Iar Eco i rde de blndele plngeri,De junii amani,i rul repet ca cntul de ngerin repede dan:

De-a fi, mndr, ruorul,Care doruli-l confie cmpului,i-a spla c-o srutare,Murmurare,Crinii albi ai snului!

Bineneles, textul este amendabil pentru cacofoniile ce sar n ochi, dar valoarea lui const n elegana dominant a limbajului poetic, n ludicul uor lasciv al imaginilor, care anun un mare poet al erosului.Ar mai fi de spus c, dei construit din conveniile datate (ale paoptismului), poezia este fermectoare totui prin ritmul legnat al... unei clriri n zori.

Din strintate[footnoteRef:12], alte text din 1866, relev aceleai preocupri tematice i poetice. Construindu-se pe opoziia toi /eu singur, poezia aparine aceleiai faze a atitudinilor lirice paoptiste. Poezia pare s fi fost scris la Cernui, unde Eminescu se simea n strintate[footnoteRef:13]: [12: Din manuscrisul pe care l pregtea pentru editare la 1870 (!), poezia Din strintate poart numrul 33.] [13: D. Murrau, Comentarii n: Mihai Eminescu Poezii, Bucureti, Minerva, 1986, vol. III, p. 275.]

A vrea s am o cas tcut, mitutic,n valea mea natal, ce undula n flori

n acelai spirit al naintailor, n respectul modelelor paoptiste se vor nscrie poeziile patriotice i satirice eminesciene Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie? Junii corupi.[footnoteRef:14] [14: Textele trebuie comentate independent.]

Poezia La Heliade (scris i publicat n 1867 cu prilejul mplinirii de ctre Heliade a vrstei de 65 de ani) este prima ars poetica eminescian i construiete, afirm ca mit poetic fundamental mitul mesianic. Heliade este poetul-mesia.

Erotica antum

n privina eroticii, antumele din prima perioad aduc un ton byronian (cu gestic ampl, romantic, cum ar fi poezia Amorul unei marmure) fie imaginile poeziei cu ngeri (ca n La o artist).

La o artist (1868) conine prima imagine platonician a femeii din opera eminescian: femeia este cntare ntrupat, cntarea sferelor, proiecie a unui gnd divin. Aceste note ale imaginii feminine apar i n poezia paoptist a unor Alecsandri sau Bolintineanu. Femeia-nger este un loc comun al poeziei romantice, ce se organizeaz ntr-o imagine platonician. Dei Eminescu, la modul general, nu iese nc din clieul paoptist, apar deja n text comparaii (procedeu poetic lesne de abordat) ale cror al doilea element este abstract (consemnm evoluia comparaiei spre metafor):Ca a nopii poezie,Cu-ntunericul talar,Cnd se-mbin, se-mldieC-un glas tainic, lin, amar.Tu cntare ntrupat!De-al aplauzelor flor,Aprnd divinizat,Rpii sufletu-mi n dor.

Construciile-n-comparaie se reiau, nu ajunge o singur comparaie aceluiai nume.

n concluzie, menionm c aceste texte snt construite pe tematic i structuri poetice paoptiste: stilul folcloric se mbin cu stilul nalt, ornat cu elemente neoclasice, druit din belug cu neologisme. E de reinut preponderena comparaiei asupra metaforei, discursivitatea logic iar nu poetic ! bazat pe subordonare sau disjuncie.

Postumele primei etape (comentarii de texte)

Poemul Ondina i variantele lui. Conceptul de art poetic n poemul ntunericul i Poetul. Poemul Mureanu i variantele lui. Erotica postum: Basmul ce i l-a spune ei. Cronotopul romantic i structura universului platonician n poezia Sara pe deal.

Constatm c postumele snt cele mai interesante texte ale primei etape. De ce rmn ns ... postume, putem doar presupune. S-ar putea c, fiind un bun cunosctor al codurilor poetice la mod, Eminescu public poezia care se cere, se gust. Textele lsate n manuscris ar fi contrazis modelele timpului, impuse i de societatea Junimea. n antume, ns, chiar dac nu contrazice tipul acesta de poezie, el l mbogete substanial.

n 1869 Eminescu scrie poemul Ondina (prima variant, din 1866, se ntitula Serat, iar textul din 1872 va fi numit provizoriu Eco). Motivul abordat este de larg circulaie romantic. Partea de romantism, gustat mult de epoc, este acea n care Ondina sufer n dragostea ei i i gsete linitea n moarte. Ondina apare i n fragmentul de proz Umbra mea sub numele Onde, dovad c aceast imagine face parte din obsesiile poetice eminesciene.n primele dou variante ale poemului atestm o parad a elementelor mitologice germane (varianta a doua este elaborat n perioada vienez, cnd poetul se afl sub influena puternic a culturii germane). Ondinele snt spirite ale elementului acvatic, nimfe. Titlurile primelor variante dau cheia de lectur: Serata este un bal cosmic al atrilor, nvluit n ritmul unei muzici divine. n Serat petrec elementele primordiale: apa este reprezentat de ondine, focul de salamandre, pmntul de gnomi, aerul de silfe. Snt personaje care populeaz pn la saietate ntreaga literatur din secolul al XVIII-lea.E de reinut elementul ce configureaz femininul eminescian: Ondina este element acvatic prin excelen feminin.Textul ncepe cu o cavalcad i se construiete apoi din fragmente alternative: snt scene de dans i un fel de ... aripi. Atmosfera nocturn amintete de poezia preromantic a nopilor:L-al orelor zile irag rztorSe-nir cele negre i multeCe poart n suflet micare de-amorPlite, sublime, tcute.i noaptea din noriPe-aripi de fioriAtinge uoar, cu gndul,Pmntul. .

Ca n toate textele acestei perioade, fiina feminin, Ondina, este, n ordine platonician, soror cntrilor:Tu eti cntrilor soror gemene,Sufletul lor,Regele inimei trebuie s-i semeneCa vis cu dor.

Finalul poemului este o serenad cntat de cavalerul de sub fereastr. Imaginea tnrului ndrgostit se identific cu cea a Regelui Lin. Expresia ar fi putut fi preluat de la V. Renata Buticescu, care publica n Familia, n 1866, un articol mai lung Datinile poporului romn, n care era vorba i de Lin , lin, marmalin.E de reinut de asemenea faptul c acest personaj reprezint, arhetipal, e fiin extraordinar, un Rege, tipologic un artist, care intuiete ritmul lumii i al stelelor iCnt cu doliul, ce-l vars beleleCnd plng de-amor,S cread lumile, s cread steleleC-i tactul lor.

Cosmosul este unul platonician:Muzica sferelor: Serafii adorInima lumilor ce-o nconjoar,Dictnd n cntece de fericireStelelor tactul lor s le inspire.

Cntecul Ondinei este de un dramatism zguduitor. Imaginea ei se identific cu cea a unui personaj liric cuprins de suferin. Se pare c poetul anticip dispoziiile din urm ale destinului su, cntecul Ondinei fiind un fel de mai-am-un-singur-dor, din cellalt capt al creaiei. Cele apte strofe din interiorul textului poart n unele variante rmase n maniscris titlul Cntecul Casandrei sau Cntecului lutarului. Vom cita, pentru a marca fragmentul, doar prima i ultima strof:Lir spart-n stnca lume,Suflet stins, muiat n nor,Plns amar luat de glume,Adevrul vrjitor;.........................................Dar atunci cnd albe zneS-or privi-n sufletul meu,A! Gndii, gndii la mineC am fost n lume eu.

Iar chemrile cntreului Rege Lin, care se identific cu...un amorCe arde-n o inim jun,Un glas de pe buze aprinse de dor,O minte pustie, nebuni dulce descntPe coarde de-argint,Cnd palida mea nebunienvie.

snt adresate Ondinei, pe care o cheam n spaiul paradisiac, locuit de el, care nu este dect un spaiu lin al morii:Dar am o cmpie ce unduie-n flori,Cmpia speranelor meleAcolo te-ateapt rzdele zori,Pletindu-i coroan de stele.S-aduci prin amorDe via fior,n cmpul speranelor vin,Ondin!

Cred c recunoatei aici prefigurarea unui alt poem, Luceafrul, cu invocrile fiinei feminine, purttoare de via, cu imaginea, nendemnatic, deocamdat, a coroanei de stele ce i-o pregtete poetul de pe acum Este evident ns deosebirea de tonalitate. Eul masculin este plin de sperane, ateptarea lui este plin de optimism.Formele arhaice din text snt alte nsemne ale aceluiai stil nalt. Muzica sferelor din bal este nscut din adoraia serafic a inimii lumilor: snt imagini de dans cosmic care alterneaz cu o a doua arie, unde se gsete imaginea platonician a femeii-idee. Muzica serafilor, care dicteaz micarea cosmic, celebrarea luminii albe - toate snt elemente ale modelului cosmologic platonician.***Cred c este momentul s facem o parantez explicativ. Modelele cosmologice snt modele teoretice, ipotetice, privitor la originea i existena universului. Dup J. Merleau-Ponty[footnoteRef:15] i B. Morando exist trei etape ale modelelor cosmologice: [15: Jacques Merleau-Ponty este filosof existenialist. A semnat: J. Merleau-Ponty, B. Morando, Les trois etapes de la cosmologie. Comment a evolue la conception de l'univers de l'Antiquite a nos jours, Laffont, 1971; J. Merleau-Ponty, Cosmologia secolului XX, Ed. t. i encicl., Bucureti, 1978.]

1) Cosmologia antic, dominat de viziunea unui univers sferic.2) Universul conceput ca mecanism, model corelat cu noua fizic a lui Newton; este modelul cunoscut sub numele lui Kant i Laplace.3) Modelul cosmologic de dup teoria lui Einschtein. Deocamdat, pentru Eminescu, ne va interesa modelul platonician i apoi cel kantian.

1) Conform viziunii platoniciene, cosmosul este un grup perfect, o sfer nchis, coninnd mai multe sfere concentrice (zece sau apte). n centrul sferelor se afl pmntul sau smburele de foc al lumii. Sferele snt orbite planetare. Sfera cea mai exterioar este sfera stelelor fixe. n viziunea lui Platon, axa sferelor concentrice e coloana de lumin, fusul necesitii. P e fiecare orbit planetar exist cte o siren (ele snt de toate apte), fiecare cu sunetul ei caracteristic. Combinarea sunetelor d muzica sferelor. Deci, universul e muzical i viu, e o fiin, este creat de Demiurg dup legile armoniei matematice. Ca tip de spaiu, universul platonician este unul concentrat n jurul unui punct din care crete o ax. Este tipul de spaiu care dup Mircea Eliade aparine gndirii mitice, spaiul concentrat n jurul lui axis mundi (ax a lumii).Locul unde axa intersecteaz pmntul este numit omphalos. Axa lumii unific nivelul existenei sacre cu acela al existenei profane. Omphalos este, pentru gndirea mitic, punctul realitii absolute. Platon manifest o intuiie antropocentric a lumii. Universul su este antropocentric.

2) n modelul kantian, universul apare ca infinit. El conine o pluritate de lumi, unde fiecare lume se nate i moare. Universul, n ntregul lui, este nemuritor, prile snt muritoare. Cu modelul kantian, perspectiva antropocentric a disprut. Fiina uman este o ntmplare. n locul Demiurgului matematician apare un fel de mare mecanician impersonal, care se confund cu Legea.

Modele cosmologice... De fapt fiecare din noi avem un model un mod de a ne imagina universul, influenat de diverse teorii, firete. Contientizat sau nu, el exist, noi ne raportm ntr-un fel la univers, ni-l imaginm. Ne nsuim, cu alte cuvinte, un model cosmologic adoptiv. Aceasta nu este o categorie a contientului, ci mai degrab a subcontientului uman. El indic opiunea incontient, la nivelul sentimentului existenei, pentru un anume tip de univers.Romantismul reacioneaz subcontient la modelul platonic. Eminescu clarific acest model, ducnd astfel la limit, la capt consecinele gndirii paoptiste. El redescoper motivarea interioar a alegerii subcontiente. De fapt, n Eminescu poezia paoptist i descoper propriile motivaii - nu contenesc s repet acest lucru

***

S revenim acuma la poemul Ondina. Vom observa c de la varianta a doua la a treia, Eco, pe segmentul a 2-3 ani (1869-1872), Eminescu i-a perfecionat tehnica. Dispare clieul paoptist, nlocuit fiind de imaginea eminescian a izvorrii stelelor care se nasc din ap. Cerul ntreg este o ap. Acvaticul eminescian primete deja sugestiile femininului i spaiul astfel configurat se purific de cliee. Ariile s-au simplificat, snt dou i prevestesc atitudinea Ctlinei din Luceafrul.Modificarea esenial ns se produce n finalul poemului. Ultima strof transform balul cosmic n visul unei naturi btrne, ruinate. Fantezia naturii este ironizat n finalul de perspectiv poetic. Poezia nsumeaz motivele creaiilor de tineree: muzica i poezia conceput ca un cntec snt expresii ale armoniei divine. Poetul e bard. Poezia este expresia luminii creatoare de lumi.

Motivele se reitereaz i n ntunericul i Poetul, unde poetul este un strin, un rtcit pe pmnt (dei vorbete n plin registru Vcrescu). El tie c este expresia lumii (i luminii divine) care, la vrsta pe care o avea Eminescu atunci, e raza naiunii, naiunea fiind conceput ca intermediar ntre individ i divinitate. ntunericul este n polemic cu poetul, dup cum n Mureanu Lumina dialogheaz n contradictoriu cu Anul 1848. Versuri din aceast compoziie se afl n Mureanu (1869) i n Poveste. E de reinut felul cum nelege Eminescu misiunea poetului (Tu crezi c eu degeaba am scobort din stele/ Purtnd pe frunte-mi raza a naiunii mele?/Voiu s ridic palatul la dulci sorori,/ La Muzic i Dram n dalbe srbtor,).

Pentru a nelege codul poetic al primei etape de creaie, trebuie s insistm ceva mai mult asupra poemului Mureanu. Poemul cunoate cteva variante: varianta din 1869 Mureanu (Tablou dramatic); varianta din 1872 - Andrei Mureanu (Tablou dramatic ntr-un act); varianta din 1876 Mureanu. Se poate observa c acest proiect dramatic l-a preocupat cel puin timp de apte ani, rmnnd un text neterminatAstfel, scris n 1869, poemul a fost transcris n 1870, fiind nsoit de o not: Am scris-o ntr-un timp cnd sufletul meu era ptruns de curenia idealelor, cnd nu eram rnit de ndoial. Lumea mi se prezenta armonioas, cum i se prezint oricrui ochi vizionar, netrezit nc, oricrei subiectiviti fericite n grdina nflorit a nchipuirilor sale. V atrag atenia supra dispoziiei interioare a poetului: cnd nu eram rnit de ndoial. Este de reinut confesiunea lui.n corespondena din 1871 Eminescu vorbea, evaziv ce-i drept, despre o dram: De drama mea n-are s fie nimica, pentru c nu tiu ce form s-i dau, pentru c nu e dram. S-ar potrivi poate mai mult pentru un epos, dar atunci a prinde vioiciunea scenelor i a caracterelor ce-mi trec prin minte. Cum v spun, n-are s fie nimic din ea; simi cum se desparte ntregul ei n pi constitutive, din cari fiecare i pretinde independena sa. De-ar fi fost s fie, apoi ar fi fost cam n maniera lui Faust, dei nu totui[footnoteRef:16]. ntr-o alt scrisoare ctre acelai I. Negruzzi, din 16 mai, tiind atitudinea celor de la Junimea n privina scrierilor de inspiraie patriotic, st la ndoial dac s trimit sau nu poemul la revista Convorbiri literare. Poetul se arat timid i, oarecum, resemnat: Dac n-ar fi s fie, atunci va sta unde-a mai stat i pn-acum n fundul lzii mele. [16: Mihail Eminescu, Articole i scrisori, Editura Cartea moldoveneasc, Chiinu, 1963, p.118. ]

Precum s-a vzut, prima variant a poemului e subintitulat tablou dramatic. Este, ntr-adevr, un poem dramatic de tip romantic. Prototipul sau modelul este poemul Faust de Goethe. Varianta din 1869 era, n intenia autorului, reconstituirea poematizat a poeziei Un rsunet a lui Andrei Mureanu, care mai poart titlul Deteapt-te, romne. Personajele snt: Anul 1848, Geniul Luminii, Silfii de lumin, Andrei Mureanu.Textul este structurat n trei scene. Indicaiile de cadru fac apel la o recuzit romantic, desennd un spaiu brzdat de mari drame cosmice i istorice. Prima scen dezvolt o atitudine paoptist: la miezul nopii toi dorm, doar eul liric nu este scutit de suferina contiinei treze. Timpul este vzut ca un animal captiv, cu snge cosmic. Miaz-noaptea nseamn timp oprit, nchis, captiv. Snt subliniate dimensiunile de sacralitate ale timpului cosmic. Se zbate miaznoaptea n inima de-aramDin turnul n ruin. i prin a lumei vamNeci suflete nu intr, neci suflete nu ies;Meditaia lui Mureanu se refer la temele naionale dureroase, devenind contemplaie a unui destin n deriv i genernd o izbucnire de disperare. Anul 1848 este anul morii i vestete pierea naiunii romne. Lui, Mureanu i rspunde n spiritul paoptist: nenorocirile snt trectoare, bardul i apr poporul n numele eternitii, al viitorului (Privesc cu voioie la viitoru-i mare).n scena a doua, decorul se schimb. ntreaga scen este proiecia visului lui Mureanu. Sntem lng ruina de marmur a unui monument roman, la poalele creia doarme Mureanu. Sntem totodat n haosul nstelat, n cerul cu profunda lui armonie, n negura roz, aproape de centrul lumei ncoronat de sori. Natura este acum revitalizat, se fac aluzii la strmoii eroici, care vor fi modelul absolut al redeteptrii naiunii romne. Silfii de lumin slvesc lumina i poezia, iar Lumina (alb i surznd. n pru-i blond ard stele, ntr-o mn crinul luminei, n cealalt o coroan de lauri de argint) l ncoroneaz pe Mureanu, aducndu-i mesajul luminii din centrul lumii, definindu-i menirea pe pmnt:Profete al luminei! n noaptea-i te saluti vrs geniu de aur n corpul tu de lut,n buclele-i eu strecor dulci lauri de argint,Cu raza zilei albe, eu geniul i-l aprind.

Scena a treia revine la cadrul iniial. Mureanu se trezete i va declama, inspirat, cu mna pe lir, poezia Deteapt-te romne (El o declam ncet i expresiv, rzimndu-se cu mna stng pe lir). Dominanta general a textului este clar una paoptist. Lumina cosmic este citit ca lumin a istoriei unui neam. Elementele platoniciene snt integrate, subordonate viziunii patriotice, naionale.

Varianta a doua (Andrei Mureanu (Tablou dramatic ntr-un act) modific personajele. Apare Mors[footnoteRef:17] (n locul Anului 1848), care va fi nlocuit i el cu Indiferenialul (Nirvana[footnoteRef:18]). Geniul Luminei, pstrat pentru nceput, va fi ters i Eminescu va scrie Isis[footnoteRef:19]. Informaia din subsol ne arat ct de ampl este micarea lui Eminescu n cultura i civilizaia vechilor i ndeprtatelor popoare: de la romani, la hindui, egipteni Pe de alt parte, aceste prefaceri, afirm D. Murrau, ne fac s ntrevedem frmntarea spiritual care va duce la a treia variant Mureanu din 1876, unde poetul revoluiei de la 1848 nu mai este dect un personaj mitic.[footnoteRef:20] De observat c moartea, pentru Eminescu aflat n prima faz a contactului su cu gndirea indian, este echivalent cu Nirvana. Rmne s ne explicm substituirea Geniului Luminei prin zeia Isis [17: Mors (mitologie), personificarea morii n mitologia roman] [18: Nirvana este starea suprem n budism i jainism, stare care ncheie irul rencarnrilor. Nirvana este eternitatea, inexistena, adic antipodul lumii imediate a lucrurilor schimbtoare. Nirvana este n afara oricrei posibiliti de reprezentare mental. Dat fiind natura limitat a creierului uman care fiind doar un instrument al naturii nu poate exprima n concepte ceea ce este mai presus de a fi exprimat n cuvinte (proprie naturii), nirvana poate fi definita doar prin negaii, adic nirvana nu este asta, nu este aia...... Este o stare care poate fi doar trit. Este indiferenait cu instrumentele raiunii] [19: n mitologia egiptean, Isis este zeia magiei i a vieii, a cstoriei, simbolul armoniei matrimoniale i fidelitii femeii fa de so. Soia i sora a lui Osiris, fiica zeilor Geb i Nut i mama lui Horus, Isis este una din principalele diviniti venerate de vechii egipteni.] [20: Dumitru Murrau, Comentarii eminesciene. n cartea Mihai Eminescu, Poezii, Ediie critic de D. Murrau, Vol. I, Minerva, Bucureti, 1982, p.341.]

Cadrul rmne, i n aceast variant, acelai: (Scena nfieaz un peisagiu de-o romanticitate slbatec n muni. Pe de o parte stnci surpate unele epene, altele rsturnate de alta brazi acai de vrfuri de stnci, unii frni i rsturnai de vijelii i torent). Meditaia ns are un subiect mult mai cuprinztor, ntrebarea care o provoac fiind: Ce legi urmeaz vremea?De ce se-ntpl toate aa cum se ntmpl,Cine mi-a spune-o oare? E plan, precugetare,n irul orb al vremei i-a lucrurilor lumei?Sau oarba ntmplare fr-neles i intE cluza vremei? Putut-a ca s fiei astfel de cum este tot ceea ce ezist,Sau e un trebui rece i nenlturat?i dac trebui toate s fie-aa cum snt,Ce legi urmeaz vremea? Cu ce drept ea apasO ginte ca pe sama-i o alta s ridice;

Este momentul cnd Eminescu trece de la un subiect naional istoric, la unul filosofic: care este sensul existenei noastre n lume? Rspunsul vine schopenhauerian: motorul existenei este rul.

Dar nu! E-atta minte atta plan de releS-a grmdit puternic n viaa ginii mele,nct mi vine-a crede c smburele lumiiE rul.

El dezlnuie revolta, iar Mureanu se transform n consecin ntr-un demon romantic, ce afirm, n esen: dac Dumnezeu e ru, bun este tocmai Satana! O, Satan! Geniu al desperrii! exclam el.

Elogiul demonului (De exemplificat cu text!) este astfel un elogiu al dreptii. Poetul devine un rebel apostat, indecis, o fiin mai degrab dilematic.Revoltei i urmeaz o ntoarcere ezitant spre principiul creator. Revolta damnatului cedeaz n faa armoniei sublime a cosmosului, dar i mai ales n faa gndului despre posibila reverie a propriei sale naiuni:Dect o via moart, un negru vis de jele,Mai bine stinge , Doamne, viaa ginii mele,Dect o soart aspr din chin n chin s-o poarte,Mai bine-ating-i fruntea suflarea mrii moarte!

Sntem n faa unei ct se poate de tipice evoluii a eroului eminescian de la un spirit afirmativ, care se opune hotrt, spre o fiin dilematic. Poetul erou al acestui text se ndoiete. Aceasta este atitudinea lui definitorie. Platonician, geniul este pus mereu n relaie cu lumea cosmic, asociat gndirii i cntrii. Istoria literaturii constat c poemele Ondina i Mureanu snt [...] poeme care, prin intenia lor de a defini esena universului i de a descrie destinele omului, le-am putea numi metafizice.[footnoteRef:21] [21: Clinescu George, Opera lui Mihai Eminescu,...vol. I, p.12]

Cea de-a treia variant, Mureanu (1876), modific i mai mult perspectivele, ndeprtndu-se progresiv de temele naionale i nderptndu-se spre simboluri i imagini de mit. Personajele sunt: Mureanu, (Visurile, Somnul, Vntul, Izvorul - un fel de voci simbolice din corul ce ngn somnul lui Mureanu), Regele Somn, (Undele, Delfinul, Ondina[footnoteRef:22], Sirena voci din acelai cor antic), Clugrul, Chipul. Cele din urm personaje fac dovada unei alchimii ntre bruioanele Mureanu i Povestea magului cltor n stele n 1870, cnd pregtea un caiet de poezii pentru a-l da la tipar, Eminescu nu s-a hotrt s selecteze din prima variant dect un fragment. Ce ar trebui s mai reinem este un detaliu de plan secund: cadrul oniric e plasat n centrul lumilor, anunndu-se astfel obsesiile cosmogonice ale poetului. [22: Revine imaginea Ondinei]

Din categoria poemelor metafizice face parte i textul Genaia. Proiect destul de naiv i de emfatic[footnoteRef:23] din epoca prestudeneasc (1868), poemul ar fi trebuit s fie un text cosmogonic, care i propunea s mediteze asupra creaiunii pmntului dup o mitologie proprie romn, n 20 de cnturi. Poetul romn, orb, viseaz aici pmntul, transformat astfel ntr-o materializare a gndirii poetice. Eminescu proiecta de fapt o cosmogonie poetic. [23: Clinescu, idem, p.11.]

ntr-o lume de neguri, poem din 1873, surprinde momentul originar al separrii luminii de ntuneric. Dar lumina preexist n ntuneric, ea este precosmic i infinit. Naterea luminilor nu este altceva dect scoaterea la vedere a luminii de ctre gndire. Unul dintre cele mai reprezentative motive platoniciene, n literatura universal, este cel al luminii. La Eminescu motivul persist, indiferent de etapa de creaie sau de model, pn la capt.

Erotica postumntr-o lume armonios-platonician, iubirea este un factor de coeziune cosmic. Erotica, la Eminescu, este neleas ca un transfer al principiului cosmic n sfera existenei umane. Fiina feminin este reflexul angelic al Ideii n lume. Frumuseea ei reflect Armonia i Frumuseea nsi. n ordinea viziunii platoniciene, iubirea rmne i pentru Eminescu un factor gnoseologic. Schema angelitii feminine (figura femeii iubite, micarea de plutire) se realizeaz n tradiie platonician. Spre exemplu, Basmul ce i l-a spune ei este o poezie-elogiu adus iubitei, impregnat de elemente platoniciene. Poetul echivaleaz imaginea femeii cu cea a ngerului dintr-un paradis platonician:Acel nger! ... Faa pal,Ochiul negru, pr blai L-am vzut o stea regal,O lumin triumfal,i de-atunci l iubesc, vai...L-am ctat n ast lumePn-ce viaa-mi se pierdu,Sufletu-mi se abtu...i-atunci te-am vzut: minune!Acel nger ai fost tuIubirea este o form de anamnesis: i reaminteti existena prototipului, eti plasat n universul platonic de care te-ai rtcit, prin iubire. Basmul ce i l-a spune ei este, pentru Eminescu, metafora ce definete limbajul unei epoci mitice organice. Textul ntreg este foarte caracteristic pentru viziunea tradiionalist platonician a eroticii.Discutnd despre erotica eminescian v propun o analiz a Srii pe deal (text publicat n 1885, dar conceput mai nainte, 1872). Este un text mult mai important dect se crede. V amintesc c textul face parte din corpul poemului Eco, cu funcie de ultim arie.Primul lucru la care vreau s v fac ateni e decuparea I emistih. Versul arat astfel:Sa / ra / pe / deal // bu / ciu / mul / su / n / cu / ja / leI _ / _ I // I_ _ / I_ _ / I _Troheu / iamb // dactil / dactil / troheiCoriamb // ........

Ruptura este urmat de schimbarea tonului prin ritm, crendu-se o impresie de narativitate. Recitind primul emistih, constatm c el st sub ideea timpului i a spaiului. Poezia pleac de la definirea spaialitii i temporalitii. Termenii cheie snt sara i deal. Dealul este termenul nuclear, n jurul lui se ierarhizeaz un ntreg univers: valea-n fum, oamenii l urc ostenii, salcmul este pe deal, luna trece de-asupra lui, pe cer... Exist trei nivele ale spaiului: adncul (valea), dealul (cu salcmul vechi i nalt), i mai sus nivelul cosmic. Dealul este urcat de turme (micarea ascensional este foarte subliniat n poezie), n vreme ce stelele-i scapr-n cale, realizndu-se interferena lumii terestre cu lumea cosmic. Dealul i salcmul au funcie de axis mundi.Poezia se construiete astfel pe o schem arhetipal, de spaiu mitic. Axis mundi e, semnificativ, ntruchipat de un element familiar, a zice chiar casnic. ntregul spaiu al poeziei se concentreaz n consecin pe un spaiu familiar. Acest tip de construcie a spaiului se va repeta i n alte texte; Eminescu structureaz spaiul nostru pe arhetipuri mitice i n acest sens va fi conturat de Blaga.Tipul de spaiu mitic pentru care opteaz aici este unul post-romantic: lumea i nelesurile ei mitice exist aici, ele nu snt doar o proiecie a imaginarului.Toate componentele cadrului snt nc vechi dar vechi este ceea ce poate fi apropiat de eternitate ntr-o ordine a umanului.Spaiul pare hipnotizat de o atracie cosmic. Timpul, la rndu-i, are caracteristici mitice. Seara nu este un timp al apusului: astfel se va ntmpla la Eminescu numai n mod excepional i nu aici. Apele izvorsc, stele nasc, elementele repet imaginea unei izvorrii. Seara este un moment al naterii apelor i stelelor. n alte texte rsritul lunii e o genez repetat.Conotaia acvatic a din nou prezent, i aici apa e un element feminin, un fel de nceput cosmic prezentat cu elementele unei existene familiare.Sara pe deal poate fi citit ca o idil cu elemente de bucolic clasic. Construit cu elemente ale vieii cotidiene, ea urmeaz o structur arhetipal a timpului i spaiului, dar toat poezia este erotic. Aceast dimensiune este construit pentru plasarea imaginii iubirii nsi pe nivelul intermediar (ntre cer i pmnt). Plasarea pe un spaiu intermediar i d posibilitate de a intra n contact cu ambele nivele. Erosul n consecin devine factorul mediator ntre dou lumi. Platon consider c erosul e un daimon[footnoteRef:24], o fiin care mediaz ntre uman i lumea divin la Eminescu iubirea reprimete sensul platonician prin chiar plasarea ei n spaiu. S fie daimonul eminescian acel geniu chinuit de nelinite, care strnete pasiuni, dorine? [24: Daimon/ demon: (ant.) spirit care dirijeaz destinul oamenilor, al cetilor etc. ]

Poezia este foarte caracteristic pentru ce este Eminescu la 1872 i pentru ce va deveni ulterior. Materialul poetic postromantic este structurat pe scheme poetice platoniciene. Sara pe deal marcheaz momentul de maturizare a poeziei eminesciene. Eminescu va prsi de-acum anecdota cosmic, rmnnd la structurile arhetipale.