bugetarea pe programe ( structura și elementele )
DESCRIPTION
Bugetarea pe programe ( structura și elementele ). Oxana Șoclea Mai, 2014. Elaborarea structurii programelor. 1.Structura programului: Formularea programelor (P1) Formularea subprogramelor (P2) Formularea activităților (P3) - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
Bugetarea pe programe (structura și elementele)
1
Oxana ȘocleaMai, 2014
Elaborarea structurii programelor
1.Structura programului:•Formularea programelor (P1)•Formularea subprogramelor (P2)•Formularea activităților (P3)2.Elementele subprogramelor – reguli și exemple în formularea elementelor subprogramelor
3.Cadrul logic
2
3
3
Structura programului
Programul 1 (P1)
Sub-programu
l 1.1.
Activitatea
1.1.002
Activitatea
1.1.001
Activitatea 1.1.003
Sub-programul 1.2 (P2)
Activitatea 1.2.001
Activitatea 1.2.002
(P3)
Învățămînt public și servicii de educație
1.1 Învățămînt preșcolar1.2 Învățămînt liceal
Instituții preșcolare, Licee, Cămine, Examene
Programul (P1)•Reprezintă un ansamblu coerent și
agregat de activități implementate de către autoritățile publice pentru atingerea unui scop și / sau realizarea anumitor obiective pe termen lung.
•Reflectă un domeniu sau funcție a statului, de ex. educația, protecția socială, transporturi și drumuri, ordinea publică etc.
•În funcție de complexitate și mărime, programul poate fi atribuit unei sau mai multor autorități – instituții.
4
În funcție de mărime și complexitate, (sub)programul poate atribiuit unei sau mai
multor autorități
5
Învățămînt liceal
APC
Ministerul
Educației
Ministerul
CulturiiAPL
Consiliile
raionale
Subprogramul (P2)•Reprezintă o parte a programului,
subordonată și strict legată de acesta;•Conține grupuri de activități interconexe
grupate logic, care au obiective specifice și sprijină implementarea programului;
•Clasificația (sub)programelor – anexa nr.6 din Clasificația bugetară (Ordinul ministrului finanțelor nr.91 / 2008)
6
Activitățile (P3) •Reflectă serviciile prestate de către o
autoritate / instituție publică pentru atingerea obiectivelor subprogramului pe care îl realizează;
•Reprezintă elementul de cost al subprogramului și asigură estimarea costurilor cu detalierea conform clasificației economice;
•În condițiile clasificației bugetare actuale, în calitate de activități se va utiliza clasificația organizațională a cheltuielilor bugetare – B ”Tipuri de instituții, organizații și măsuri finanțate din buget” (anexa nr.5 din Clasificația bugetară)
7
Programele și subprogramele sunt integrate, interdependente și legate între ele, pe cînd activitățile sunt o
componentă independentăÎnvățămînt public
și servicii de educație
Educație extrașcolară
Protecția socială
Protecția socială a
unor categorii de
cetățeni
8
Odihna de vară a copiilor
Clasificația programelor nu exclude clasificația
funcționalăGrupa funcției Subprogram (P2) Activitate (P3)Învățămînt preșcolar Educație timpurie Instituțiile preșcolare,
centrele de educație timpurie, școlile primare-grădinițe, grupele pregătitoare, incluziunea
Învățămînt primar Învățămînt primar Școlile primare, școlile primare-grădinițe
Învățămînt secundar Învățămînt gimnazial GimnaziiÎnvățămînt secundar Învățămînt special Școlile internatÎnvățămînt secundar Învățămînt liceal Liceele, cămine,
transport, componenta raională, incluziunea
Învățămînt secundar Curriculum școlar Examenele
9
Formularea scopurilor, obiectivelor și indicatorilor de performanță
Nivelul Formularea
Program ---
Subprogram ScopObiectiveIndicatori de performanță
Activitate ---
Elementele (sub)programului (1)10
Program
Scop
Obiectiv
Măsurarea performanţei
Ce trebuie să facem?(Învățămînt public și servicii de educație)
Ce vrem să obţinem ?(Studii gimnaziale de calitate necesare formării culturii generale și orientării spre nivelul superior de învățămînt)
Cum vom atinge scopul?(Sporirea încadrării elevilor în învățămîntul gimnazial cu x% către anul Y)
Cum vom şti că ne-am atins scopul?(Numărul de elevi; Gradul de încadrare a copiilor în vîrstă de pînă la 16 ani în gimnazii)
11
Elementele (sub)programului (2)
Reguli, în conformitate cu care se vor stabili scopurile
• Scopul trebuie să reflecte politica implementată de autoritățile publice (ce dorim să realizăm?). Rezultă din obiectivele strategice ale documentelor de planificare strategică la nivel național și sectorial.
• La nivel de subprogram trebuie se fie formulat un singur scop, pentru a clarifica prioritățile și facilita generalizarea.
• Se definește în mod succint, clar și concis;• Se exprimă în termeni generali;
• Nu reflectă condiții și termene specifice• Nu face referință la acte legislative și normative;
• Rămîne neschimbat pe parcursul implementării programului.
12
Exemple de scopuriExemple bune:• Infrastructura drumurilor publice dezvoltată și
menținută în condiții de maximă siguranță;• Studii gimnaziale de calitate necesare formării culturii
generale și orientării spre nivelul superior de învățămînt;
Exemple rele:• Menținerea și dezvoltarea drumurilor publice conform
Legii drumurilor nr.509 din 22.06.95;• Creșterea calității studiilor gimnaziale prin
îmbunătățirea bazei didactico-materiale și tehnice către anul 2017 și prin perfecționarea profesională a 7000 cadre didactice anual, precum și ajustarea practicilor de predare în conformitate cu necesitatea formării abilităților elevilor din clasele gimnaziale, necesare pentru orientarea spre nivelul superior de învățămînt.
13
Reguli, în conformitate cu care se vor stabili obiectivele
• Obiectivele reprezintă o reformulare a scopurilor în termen concreți și detaliați (cum să realizăm?).
• Obiectivele trebuie corelate cu scopurile cărora le aparțin. La fel, obiectivele sunt corelate logic unul cu altul.
• Specific în timp;• Măsurabil / verificabil;
• Concis (clar);• Gestionabil;• Realizabil.
14
Exemple de obiectiveExemple bune:•Reabilitarea drumurilor publice locale la
nivel de x%, către anul Y;•Sporirea încadrării elevilor în
învățămîntul gimnazial cu y% către anul X.
Exemple rele:•Reabilitarea drumurilor publice din
localitate;•Înrolarea în gimnazii a copiilor din raion
la un nivel maxim.
15
• Indicatorii de performanță trebuie sa măsoare gradul de realizare a obiectivelor (cum știm dacă am realizat?)
•Să fie relevanți pentru activitatea instituției;•Să rezulte din obiectivele stabilite;•Să fie clari și verificabili;•Să fie corelați cu capacitățile instituției;•Să fie oportuni și comparabili în timp.
16
Reguli, în conformitate cu care se vor stabili indicatorii
Tipuri de indicatori de performanță•De rezultat – evidențierea schimbărilor
economice / sociale realizate (ponderea drumurilor reabilitate în raport cu lungimea totală, gradul de încădrare a copiilor în vîrstă de pînă la 16 ani în gimnazii);
•De produs - cantitatea bunurilor produse / serviciilor prestate în cadrul subprogramului (km de drum construit, număr de elevi);
•De eficiență – relația dintre bunurile produse / serviciile prestate și resursele alocate (costul mediu de întreținere și reparație pentru 1 km de drum, cheltuieli medii pentru pregătirea unui elev).
17
Relațiile dintre elementele subprogramului (1)
Scop
Obiectiv 1
Indicatori de
rezultatIndicatori de produs
Obiectiv 2
Indicatori de
eficiență
18
19
PROGRAM ÎNVĂȚĂMÎNT PUBLIC ȘI SERVICII DE EDUCAȚIE
SUB-PROGRAM ÎNVĂȚĂMÎNT GIMNAZIAL
SCOPUL SUB-PROGRAMULUI STUDII GIMNAZIALE DE CALITATE NECESARE FORMĂRII CULTURII GENERALE ȘI ORIENTĂRII SPRE NIVELUL SUPERIOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT
OBIECTIV SPORIREA ÎNCADRĂRII ELEVILOR ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL GIMNAZIAL CU X% CĂTRE
ANUL YCREȘTEREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI PRIN MAJORAREA CHELTUIELILOR MEDII PER
ELEV CU X% ANUAL
INDICATORI DE PERFORMANȚĂUNITATEA
DE MĂSURĂ
2011 2012 2013 2014 2015 2016EXECUTAT EXECUTAT APROBAT PROIECT ESTIMAT ESTIMAT
DE REZULTAT
GRADUL DE ÎNCADRARE A COPIILOR ÎN VÎRSTĂ DE PÎNĂ LA
16 ANI ÎN GIMNAZII% 87.0 91.0 95.0 98.0 100.0 100.0
DE PRODUS NUMĂRUL DE ELEVI UNITĂȚI 105225 106228 107653 108562 109152 109152
DE EFICIENȚ
ĂCHELTUIELI MEDII PENTRU
PREGĂTIREA UNUI ELEV LEI 6583.8 6623.7 7102.6 7856.5 7985.2 8125.0
Relațiile dintre elementele subprogramului (2)
20
20
Scop
Obiective
Indicatori de performanță
Implementarea programului / Activităţi
Intrări / resurse:- Financiare
- Umane - Materiale
Impact
Produs
Rezultat
Cadrul logic - compatibilitatea abordărilor de sus în jos şi de jos în sus
Abordarea de sus în jos se aplică la elaborarea (sub)programului (jumătatea din dreapta a diagramei)Abordarea de jos în sus reprezintă implementarea (sub)programului (jumătatea din stînga a diagramei)
Bugetul (sub)programului Pol
itici din domeniu
Lista întrebărilor de control pentru stabilirea corectitudinii stucturii
(sub)programului• Dacă activitățile vor fi implementate, vor fi obținute
niște produse?•Dacă vor fi obținute produse, vor fi atinse rezultatele?•Dacă vor fi atinse rezultate, vor fi realizate obiectivele?•Dacă va fi atins obiectivul, va contribui acesta la
realizarea scopului?
Dacă ”NU” identificarea și remedierea greșelilor
21
Mulțumim pentru atenție!
22