Aspecte Generale Privind Merchandisingul

Download Aspecte Generale Privind Merchandisingul

Post on 02-Oct-2015

216 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>I. Aspecte generale privind merchandisingul</p> <p>1.1. Scurt istoric al aparitiei conceptului de merchandising Merchandising este un termen cu care ne-am obisnuit in ultimii 15 ani, debutand in tara noastra putin timp dupa management si marketing, tara de origine fiind SUA.Etimologic, merchandisingul provine din limba engleza si are sensul de actiune de punere in vanzare a marfii, cu tot ceea ce inseamna aceasta (Amfiteatrul economic, septembrie 2004).Termenul merchandising este format din substantivul merchandise , semnificand marfa, respectiv ansamblul produselor ce constituie asortimentul unui magazin si din radicalul ing care exprima actiunea voluntara a comerciantului de organizare a activitatii sale, in scopul rentabilizarii magazinului (Prada S., 2011).In cadrul tarilor vest-europene merchandisingul a aparut prima in publicatiile comerciale ale anului 1970 (Adascalitei A, 2000 p 29).Locul de amplasare a unui produs intr-un magazin poate face o diferenta cruciala pentru vanzarile sale, deoarece inca din cele mai vechi timpuri comerciantii stiau ca, pentru a sporii vanzariile, trebuie sa-si puna in valoare produsele.Merchandisingul reprezinta un ansamblu de tehnici si studii pentru a pune produsele la dispozitia consumatorului, in vederea maximizarii vanzarilor.Merchandisingul se poate definii astfel (Dominique M). Produsul potrivit the right merchandise La locul potrivit at the right place La timpul potrivit at the right time La pretul potrivit - at the right price In cantitati potrivite in the right quantitiesSortimentele ca numar si varietate de referinte, sunt o variabila fundamentala a merchandisingului in sensul ca este independent de spatiul liniar. Deasemenea, sortimentul nu poate fi definit decat in functie de spatiul liniar si invers.Implantarea este forte larga deoarece acopera la fel de bine amenajarea globala a unui magazin, organizarea domeniilor si a raioanelor, precum si pozitia unui singur produs pe un raft sau pe un modul de prezentare.Timpul intervine in masura in care sezonul are o influenta asupra sortimentelor, deci asupra rafturilor, si adesea asupra problemelor de amplasare, in suprafata de vanzare.Pretul nu poate fi disociat de oferta, pana intr-acolo incat o politica de preturi nu trebuie doar sa vegheze definirea unui sortiment. Dimpotriva o politica a sortimentelor trebuie sa permita cea mai buna oferta tarifara, cu privire la oferta vizata.Cantitatea nu este legata doar de merchandising, in masura in care se bazeaza inainte de toate pe logistica globala a produsului, de la fabricare pana cand ajunge pe raft dar factorul respectiv devine important atunci cand clientii au din ce in ce mai frecvent de-a face cu rafturi goale in timpul marilor aglomerari de la sfarsit de saptamana, indiferent care ar fi produsele luate in discutie.Informatia a aparut de ceva timp ca parte integranta din actiunea de merchandising.Promovand idea ca merchandisingul reprezinta o cunoastere perfecta a punctului de vanzare trebuie urmarita realizarea si aplicarea principiului celor 3 M (Nita):MMM=Modern Merchansising Method MMM=Move More Merchandise MMM=Make More Money </p> <p>1.2. Demersul de merchandising Prima etapa in demersul de merchandising este constituirea unei baze de date, presupune amplasarea informatiilor necesare pentru punerea in aplicare a unei actiuni de merchandising.A doua etapa este conceperea punctului de vanzare si se bazeaza pe o cercetare exprimata in termeni de design. Aceasta presupune: determinarea si gestionarea fluxului de client, optimizarea coeficientului de ocupare a solului, definirea domeniilor, organizarea si pozitionarea rafturilor.Gestionarea raioanelor se refera la repartizarea rafturilor pe raion, avand o influenta directa asupra marimii sortimentului.Gestionarea categoriei reprezinta in particular toata problematica sortimentelor.Cea de-a cincea etapa este aranjarea produselor are in vedere cate mijloace tehnice, informatice si cantitative sunt necesare.Urmarirea permanenta a rezultatelor reprezinta ultima etapa a demersului de merchandising.</p> <p>II. Practica in merchandising</p> <p>2.1. Tipuri de merchandising</p> <p>Merchandisingul vizual - reprezinta cel mai frecvent tip de merchandising din ultimii ani, indifferent daca este vorba de mari suprafete generalist, magazine specializate sau de noi concept comerciale.(Prada). Merchandisingul vizual se refera la designul magazinului, atat in interiorul lui, referindu-se la aranjarea produselor, a mobilierului, cat si in exterior, aici facand referire la fatada, vitrine. Utilizarea corecta a vizualului trebuie sa aiba drept rezultat atentia, interesul, si atragerea clientilor in interiorul magazinului. Obiectivele merchandisingului visual sunt de a optimiza fluxul de clienti la punctul de vanzare, de a indrepta clientii spre raioane, spre produse, de a determina vanzarile la locul de vanzare.Merchandisingul de organizare reprezinata facilitarea procesului de cautare, gasire, selectie, cumparare de catre client a produselor de pe raft. Deasemenea merchandisingul de organizare inseamna determninarea locului cel mai potrivit al produselor la locul vanzarii, in conditii de rentabilitate si structurarea spatiului pe familii de produse.Merchandisingul de gestiune isi propune sa valorifice punctul de vanzare si gestioneaza spatiul pentru a obtine cel mai bun linear posibil. Merchandisingul de gestiune reprezinta: determinarea marimii linearului pentru fiecare sectiune, repartizarea linearului pe familii, cunoasterea rotatiei produsului, cunoasterea rentabilitatii pe metro linear, realizarea de analize comparative intre marci si familii de produse.(v. nita)Merchandisingul de seductie si de animatie incearca sa transforme actul de cumparare intr-o activitate de recreere, facand punctul de vanzare intr-un spatiu atragator, practice, seducator. Avand in vedere faptul ca consumatorul ajunge sa cunoasca produsele prin toate simurile (cu 55%, prin ochii, 18% prin auz, 12% din mirosului, tactil i 10%, 5% gust), se pot utiliza aceste informatii pentru a incuraja punctul de vanzare. Astfel se folosesc tehnici de animaie: degustari, promotii, destinatii de plasare speciale si stimuli de publicitate, precum si crearea unei atmosfere speciale de proprietate: prin decor, mobilier, de iluminat.Merchandisingul in filme sau de televiziune este o practica de marketing in care barndul sau imaginea unui produs sau a unui serviciu se utilizeaza pentru a vinde un alt produs. Produsele se asociaza cu filmele sau alte emisiuni, mai ales in animatiile pentru copii.</p> <p>2.2. Importanta merchandisingului in comertul en-detail</p> <p>Punctul de vanzare este foarte important in comertul en-detail, deoarece clientul alege magazinul in functie de oportunitatiile pe care le ofera. Un magazin trebuie sa fie atractiv, sa ofere o ambianta placuta, sa faciliteze cautarea si gasirea produselor de catre client, sa fie un magnet de atragere a clientilor.Merchandisingul este important in comertul en-detail deoarece rolul lui este de a atrage clientii, de a-i face sa cumpere si tot odata sa se reintoarca in magazine. Detailistul este cel care face legatura directa cu consumatorul.Magzinul trebuie sa corespunda tuturor cerintelor consumatorilor, aducand un plus fata de concurentii sai.Merchandisingul cuprinde cinci elemente definitorii (Nita V., Corodeanu Agheorghiesei D., 2008):Planificarea activitatii magazinului reprezinta primul element definitoriu al merchandisingului. Magazinul este punctul de intalnire a cererii cu oferta, fiind cel mai important element in comertul cu amanuntul, deoarece nu este doar un simplu spatiu, ci este locul unde se doreste obtinerea satisfactiei din partea clientelei in conditii de rentabilitate.Al doilea element definitoriu al merchandisingului este orientarea catre clientela, deoarece clientul reprezinta elementul principal pentru activitatea magazinului. Clientul alege magazinul pe langa amplasare si alte elemente si in functie de atractia magazinului, in functie de ambianta, de dispunerea produselor, astfel merchandisingul magazinului trebuie facut prin ochii clientul, pentru a optimiza satisfactia clientilor.Conceperea magazinului ca un sistem se refera la faptul ca o actiune asupra unui singur element al sistemului se repercuteaza asupra ansamblului de elemente care compun magazinul.Un alt element definitoriu al merchandisingului este schimbarea. Piata este in continua dezvoltare, clientii vor lucruri noi, iar magazinul trebuie sa fie capabil sa se adapteze la situatii noi, pentru a obtine beneficii in continuare.Inovatia denota faptul ca magazinul nu este un simplu intermediar intre producatori si client, acestia din urma asteptand idei, informatii, satisfactii diverse.(nita)</p> <p>III. Principii si tehnici ale merchandisingului</p> <p>3.1. Amplasarea magazinuluiAmplasamentul magazinului este un factor important de care trebuie sa tina cont detailistii, pentru a avea o afacere profitabila. O alegere gresita a amplasamentului ii poate garanta esecul magazinului, pe cand o alegere corecta ii poate garanta succesul si durata de viata mai indelungata a magazinului. Amplasamentul trebuie sa tina cont de specificul magazinului. Problema amplasarii unui magazin se pune de catre un comerciant care vrea sa-si deschida un magazin nou, nu deja existent. In luarea deciziei de amplasare a unui magazin se tin cont de mai multi factori: fluxul de client din zona respectiva, alegerea vecinatatii, gradul de atractivitatea a zonei respective, gradul de accesibilitate a zonei respective, costul amplasarii, concurenti.Fluxul de clienti este un factor foarte important in alegerea amplasarii unui magazin, deoarece clientii sunt cei care duc profit magazinului. Cu cat zona este mai populata cu atat numarul de potentiali clienti creste. Comerciantul trebuie sa tina cont si de tipul de clienti, de puterea de cumparare a acestora, care trebuie sa fie in comformitate cu stilul magazinului. Magazinul trebuie sa-si atraga clientii, astfel sa fie amplasat intr-o zona si intr-o cladire cu atractivitate la clienti.</p> <p>3.2. Amenajarea exterioara si interioara a magazinuluiAmenajarea exterioara a magazinuluiOamenii judeca magazinul dupa aspectul lui, mai ales dupa aspectul exterior, deoarece aspectul exterior intra prima oara in contact cu clientii. Aspectul exterior trebuie sa fie unul atragator, sa atraga clientii, nu sa ii respinga. Fatada magazinului fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, trebuie sa capteze atentia trecatorilor, sa-i faca sa intre in magazin si sa redea profilul magazinului si elementele distinctive fata de concurentii din vecinatate.Exista mai multe tipuri de fatade: din punct de vedere a configuratiei, din punct de vedere constructive, din punct de vedere al unghiului format.(prada s)Din punct de vedere a configuratiei se disting trei tipuri de fatade: fatada in linie dreapta care este realizata paralel cu axul strazii; fatada in unghi care creaza un plus de atractivitate si interes si ii conduce pe client direct in magazine; fatada in arcada - avand la baza configuratia fatadei in linie dreapta, dar cu cateva nise pentru intrari si vitrine, creind astfel o atmosfera atractiva si relaxanta.Din punct de vedere constructive fatada poate fi: fatada modulara; fatada prefabricate; fatada prototip.Din punct de vedere al unghiului format poate fi: fatada in unghi de 90; fatada in unghi obtuz; fatada in unghi de 180.Firma/emblema este folosita pentru a-si crea o personalitate proprie, pentru a se distinge de competitie. Emblema este mijlocul de comunicare cu mediul exterior, ea ajuta clientii sa gaseasca magazinul si ii informeaza in legatura cu natura magazinului.De cele mai multe ori emblema este amplasata deasupra magazinului, numele fiind ales fie in functie de numele comerciantului, fie avand o poveste in spate, putant fi luminata sau neiluminata.Firma unui magazine de obicei trebuie sa indeplineasca trei conditii: (prada) vizibilitate aceasta trebuie asigurata si seara si ziua; originalitate forma literelor poate fi unica, sau poate fi insotida de un desen specific; atractivitate se poate crea prin iluminarea firmei, prin sloganuri.Accesul in magazin trebuie sa incurajeze clientii sa intre in magazine, oferindu-le siguranta, confort. Intrarile trebuie sa fie spatioase, cu usi usor de deschis, unele magazine avand usile in permanent deschise. Marimea magazinului si fluxul de clienti influenteaza numarul de intrari de care dispune magazinul. Constructiile modern sunt dotate cu usi rabatabile, cu celula fotoelectrica sau perdea de aer, care impiedica intrarea prafului in interiorul magazinului si mentine temperature constanta.(prada)Vitrina unui magazin poate fi considerata o miniexpozitie, care reprezinta marfa din interiorului magazinului. Produsele expuse in vitrina trebuie sa transmita mesaje clientilor in legatura cu calitatea marfurilor, natura marfurilor, pretul marfurilor. Vitrina mai are rolul si de a promova vanzarile. In cadrul unei vitrine se imbina mai multe elemente: culoare, decor, spatiu, lumina, astfel incat pentru a crea o imagina favorabila asupra magazinului. Deobicei produsele expuse in vitrina sunt conforme cu sezonul, cu promotiile din magazine, cu noile colectii.Baza vitrinei este deobicei din lemn, dar poate sa fie acoperita cu diverse materiale, in concordanta cu tema vitrinei. Lumina trebuie sa puna produsul in valoare, sa-i redea adevarata culoare.Vitrinele sunt clasificate dupa mai multe categorii: (Aranjarea vitrinelor)In functie de sortimentele de marfuri vitrinele pot fi: vitrine strict specializate sunt acele vitrine in care se expun numai anumite articole dintr-o categorie de marfuri; vitrine specializate sunt folosite deobicei in magazinele specializate, universal sau combinate si se expun produse dintr-o grupa de marfuri; vitrine combinate expun marfuri din grupe diferite, dar care se inrudesc; vitrine cu caracter universal etaleaza produse din diferite grpe de marfuri.In functie de modul de etalare vitrinele pot fi: vitrine in care se expun numai marfuri au ca si avantaj ca atentia trecatorilor se indreapta doar asupra marfurilor; vitrine care se expun impreuna cu elemente decorative.In functie de modul de constructie vitrinele pot fi: vitrine care au fundal inchis; vitrine care au fundal deschis,In functie de locul de amplasare vitrinele pot fi: vitrine interioare; vitrine exterioare.In functie de forma vitrinelor acestea pot fi: vitrine de tip liniar; vitrine de tip alveolar; vitrine de tip insularIn functie de importanta lor vitrinele pot fi: vitrine principale vitrine secundare</p> <p>Amenajarea interioara a magazinului</p> <p>Comform lui Adascalitei V. un magazin are nevoie de patru elemente principale pentru a putea functiona: spatiu, clienti, marfa si personal, elemente care trebuie imbinate in asa fel incat sa se asigure o concordant in ele.Interiorul magazinului trebuie sa fie atractiv, sa fie amenajat in asa fel incat sa faciliteze accesul la marfuri sis a faca clientul sa parcurga intreg magazinu...</p>