Arta Conducerii Automobilului

Download Arta Conducerii Automobilului

Post on 15-Jul-2015

459 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>Arta conducerii autovehicoluluiAutovehicolul repere Manevre interioare Reglaj scaun sofer Reglarea oglinzilor Portiera Reglajul la faruri Comenzi de baza Comanda ambreiajului Turarea Comanda schimbatorului de viteze Frinarea Manevrarea volanului Controlul directiei de mers Folosirea luminilor Manevre de baza Pornirea de pe loc Pornirea n ramp Pornirea in rampa cu spatele Reducerea vitezei Oprire temporara Oprirea totala Virajele Depasirea Intoarcerea Mersul inapoi Manevre compuse Garare Parcare laterala paralela cu bordura Iesirea din parcare Manevrarea schimbatorului la parcare La trecerea de nivel la calea ferata Schimbarea benzilor Plecarea rapida de la semafor Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu? Intoarcerea la linia de tramvai simpla Intoarcerea la linia de tramvai protejata Intoarcerea la scuar Urcarea/ coborirea bordurilor Urcarea coborirea pantelor Circulatia in coloana Anticiparea si conducerea preventiva Generalitati Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate)..... Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare nainte sa va urcati la volan Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini pe care nu o 1</p> <p>cunoaste ? Plecarea corecta de pe loc Reducerea "unghiului mort" Variatiile de aderenta Pornirea de pe loc Patinarea Acvaplanarea Mersul debreiat Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc Virajele Viteza Manevrele Oprirea Frinarea Intersectiile Depasirile Rampa/ panta Conducerea de noapte si oboseala la volan Conducerea de noapte Oboseala la volan Tips &amp; tricks Aprecierea distantelor in fata Elemente specifice mediului urban respectiv rural Conducerea pe ceata Conducerea pe ploaie Condusul masinii pe timp de iarna Conducerea la inundatii Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele Tractarea Evitarea agresivitatii Reducerea uzurii Consumul de combustibil Doamnele singure Limbajul nonverbal al soferilor Exercitii de perfectionare pentru incepatori Manual (BMW) de conducere avansata (extrase) Pregatirea de plecare Virajele generalitati Virajele controlul acestora Virajele pregatirea acestora Cnd bunul sim d rateuri... Claxonul este pentru unii cea mai importanta pedala. Repere autovehicol Repere constructive: - Geamuri o Parbriz (fata) o Luneta (spate) o Geamuri laterale</p> <p>2</p> <p>Fata/ spate Stinga/ dreapta - Portiere o Fata/ spate o Stinga /dreapta - Scaune o Fata = fotolii o Spate = banchete Interiorul - Pedale: o Ambreiaj se manevreaza: cu piciorul sting fara tocul pe podea o Frina de serviciu Se manevreaza cu piciorul drept Poate interfera cu sistemul antiderapaj (daca exista) care moduleaza sistemul de frinare o Acceleratie Se manevreaza cu piciorul drept cu tocul la podea - Schimbator de viteze: o Grupuri de pozitii In acelasi plan Intermediara o Centrala, este pozitia de start si cea de translatie Anterioara fata de pozitia intermdiara o 1 (stinga), 3 (dreapta), 5 (extrema dreapta) Posterioara fata de pozitia intermediara o 2 (stinga), 4 (dreapta) In plan inferior sau in acelasi plan cu pozitia intermediara Anterioara si in extrema stinga fata de pozitia intermediara sau posterioara si in extrema dreapta o Marche-arierre - Frine: o De serviciu (v. mai sus) - actioneaza asupra tuturor rotilor o De ajutor (de mina) Blocheaza rotile spate Face asigurarea la stationare Are 2 pozitii: Eliberata Blocata o Buton de comanda sistem antiderapaj (in caz ca nu este sistem de frinare mecanic sau servofrina) - Bloc lumini: o Lumini de pozitie (la stationare) o Faza intilnire (scurta) o Faza de drum (lunga) o Faruri de ceata: Preferabile si in fata si in spate Pun in evidenta in special marcajele</p> <p>3</p> <p>o</p> <p>Semnalizari: Semnalele luminoase (intermitente pe directia de mers) Schimbarea directiei de mers Luminile de avarie Se aprind in plus fata de luminile de pozitie (acestea se aprind obligatoriu inclusiv in conditiile stationarii impuse de avarie) o Lampa tripla din spate Pozitie Semnalizare schimbare directie de mers Stop/ frina o Lumina de interior: Nu se lasa aprinsa pe timpul mersului Pozitii: Stinga/ dreapta Aprindere la deschiderea portierei (poz centrala) - Oglinzi: o Retrovizoare interioara: Frontala Are 2 pozitii Pozitie de lucru Pozitie neutra (necesara cind se reflecta lumina unui autovehicul din spate direct in ochii conducatorului auto) o Retrovizoare exterioare: Laterale: Stinga/ dreapta Reglajul se face: o mai intii la cea din stinga o astfel incit sa se vada o mica portiune din partea posterioara de dincolo de stilpul central al caroseriei Suplimentare: Convexe Ajuta la manevre o Comanda dezaburire oglinzi laterale - Stergatoare de parbriz: o 2 parbriz si 1 luneta o Comanda pozitii Stergatoare parbriz: Pozitie de repaos Pozitie de activare temporara: Pozitii de activare in trepte: o I : intermitent (temporizator) reglabil Reglare: Rapid: Reglare: Lent: o II: continuu lent: o III: continuu rapid Stergatoare luneta Activitate lenta - Parasolare: - Climatizare: 4</p> <p>o</p> <p> o</p> <p>Bloc de comanda (sub bord): Climatizare duala (stinga/dreapta) Climatizare partiala (separat stinga/dreapta) Comanda dezaburire: Parbriz Luneta Ventilator: In trepte Preferabil treptele 1,2 Clapete pneumatice de dirijare flux de aer Fante de dirijare (deasupra bordului): Reglaj manual Se orienteaza spre geamurile laterale</p> <p>Manevre interioare Reglaj scaun sofer - Fata spate - Pe verticala - In plan sagital - Reglaj lateral Reglarea oglinzilor Laterale: In oglinzile laterale nu trebuie sa vezi usile din fata ( decat daca te apleci usor si atunci vezi daca ele sunt inchise), trebuie sa vezi putin aripile spate ca sa ai puncte de reper cand te uiti in oglinzi si trebuie sa se vada doar un pic pt ca unghiul mort sa fie cat mai mic. In cazul in care vezi putin din aripile laterale spate ...nu trebuie sa vezi in jos, inclusiv asfaltul, trebuie sa vezi traficul cat se poate de mult pe banda laterala si cat mai departe in spate. Singura data cand ti-ar trebui sa zicem sa fie mai in jos sunt atunci cand parchezi si vrei sa vezi bordura. Deasemeni trebuie ca imaginile s nu cuprind poriuni de cer. Aceste oglinzi deformeaz perspectiva imaginii, n sensul c obiectele din imagine sunt mai aproape de ct par. n schimb, imaginile nu neal cnd este vorba s le folosim pentru manevre n imediata apropiere a unor obstacole. Imaginile din oglinzile exterioare nu pot s arate tot ce se afl n stnga ori n dreapta. Ele informeaz dac se poate schimba direcia de mers, fr a stnjeni deplasarea eventual a unor vehicule care vin din urm, pe banda din stnga sau din dreapta. Cnd autoturismul a nceput modificarea direciei, imaginile din oglinzile retrovizoare se schimb spre alt direcie i devin nefolositoare. Deci nainte de a vira conductorul se va asigura n oglinda exterioar i va ntoarce un moment capul pentru a vedea dac lng autoturism nu circul alt vehicul. Controlezi distanta fata de linia de marcaj din stinga si fata de limita laterala dreapta prin oglinzile retrovizoare. Interioara: Oglinda interioar se va nclina pentru a cuprinde imaginea spaiului de drum care se poate observa prin geamul din spate (lunet). La asigurare n mers, imaginea din oglinda interioar nu este util, fiindc vehiculul care se vede n oglind i care circul chiar n spate nu creeaz probleme. Conductorul lui va pstra o distan potrivit cu viteza pe care o impune vehiculul din fa.</p> <p>5</p> <p>Suplimentare: Se pot atasa pe masina 2 oglinjoare mai mici, una la fiecare oglinda laterala. Pe masina de scoala sunt fixate in asa fel incat sa-l ajute pe instructor sa stie cam ce vad elevii in oglinda propriu-zisa Utilizare: Ideea este ca in momentul in care stai pe scaun, in pozitie normala si iti arunci ochii in toate cele 3 oglinzi sa vezi ceea ce trebuie sa vezi in fiecare, nu sa trebuiasca sa ai o anumita pozitie pentru fiecare in parte. 'Teoria' spune ca procentul ar trebui sa fie cam 40/60 (urmarirea traficului spate/fata). Portiera: Te asiguri in oglinda stanga si deschizi usa (cu stanga mai comod, sau cu mina opusa portierei, pentru asigurare suplimentara) apoi impingi portiera (eventual nu o deschizi din prima larg). Reglajul la faruri E util pentru momentele in care masina e incarcata, fie cu persoane fie cu obiecte/bagaje. Aceasta incarcare determina lasarea pe puntea spate a masinii si logic, ridicarea de bot cu tot cu fasciculele de la faruri Comenzi de baza Comanda ambreiajului: Ambreiajul se calca doar la - plecarea de pe loc, - la schimbarea vitezelor - atunci cand intentionezi sa opresti Orice debreiere (calcare a pedalei de ambreiaj) trebuie sa se execute brusc si total (pana la podea), iar mentinerea ambreiajului in zona critica (de cuplare) trebuie limitata la un minim necesar. La pornire - cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor de putere, pe care in obtinem accelerand usor continuu, tot timpul pornirii pentru ca motorul s nu tind a se opri, i nici mcar a-i micora turaia din cauza efortului de pornire. Motorul fiind accelerat, conductorul ridic progresiv piciorul de pe pedal, astfel, autoturismul pornete lin. Eliberatul usor trebuie sa il faci atunci cand ai plecat de pe loc. In plus, pastram piciorul in ambreaj macar 3-4 m dupa plecarea de pe loc. - nu dai drumul repede la ambreiaj pt ca ti se opreste motorul. Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectaculoasele efecte numite popular "scartait de roti". Ambreiajul se elibereaza incet incet la pornirea de pe loc pentru invingerea inertiei. - masina se face sa stea pe loc atunci cand luam piciorul din frana neridicind mai mult decat trebuia piciorul de pe ambreaj si negrabindu-ne la apasarea acceleratiei</p> <p>6</p> <p>Cand schimbi vitezele - din prima viteza in a doua, din a 2a in a 3a si tot asa poti sa dai drumul mai repede la ambreiaj pentru exploatarea inertiei. - Unii reusesc sa schimbe vitezele fara sa apese ambreiajul. Se face un mic artificiu: se aduce turatia motorului la un nivel la care acesta nu lucreaza nici ca propulsor si nici nu intra in frana de motor. Numai la aceasta turatie poti misca usor trenul mobil (adica poti scoate usor din viteze). La diferente de turatie trenul mobil este foarte greu de deplasat si fortarea lui duce la distrugeri ale pinioanelor sau chiar la spargerea cutiei. In mers si la oprire - s reinem o consecin grav: apasnd fr rost pedala, ceea ce se ntmpl unor nceptori, nu se mai poate regla viteza cu pedala de acceleraie. Astfel, conductorul poate rmne fr controlul reducerii vitezei, cnd frna nu este eficace, ori nu este acionat prompt n caz de nevoie. Elibernd complet pedala, ambreiajul se cupleaz rigid i devine iari o legtur sigur, permanent ntre motor i schimbtor. - n deplasare foarte nceat, de manevrare a autoturismului n treapta 1 ori mararier, conductorul regleaz viteza, oprete sau pornete, apsnd sau respectiv elibernd pedala ambreiajului, n limite mici, undeva la mijlocul cursei acesteia. Se decupleaz ori se cupleaz astfel motorul la transmisie i roi, pentru o micare fin controlat a autoturismului. Concomitent se regleaz o turaie potrivit cu pedala de acceleraie. Acest reglaj al vitezei nu este permis n treaptele 2 5. Este greit i poate fi foarte periculos s se apese fr rost pedala ambreiajului, n parcurs, fiindc turaia roilor propulsoare rmne liber de comanda cu pedala de acceleraie. Nu funcioneaz frna de motor. Cand accelerezi nu mai apesi ambreiajul, deloc Mult mai usor se conduce masina cu ambreiaj hidraulic, pentru ca pedala se misca foarte usor spre deosebire de cel cu cablu, si astfel e mai usor sa "simti" ambreiajul, adica mai exact sa lucrezi precis cu pedala. Turarea Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la turatia "de relanti", aceasta manevra solicita un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe de alta parte ridicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarii pedalei de ambreiaj va conduce la o uzura prematura. Trebuie sa specificam, ca turatia depinde de tipul motorului si de imprejurari. Majoritatea motoarelor pornesc masina de pe loc fara probleme la 1000-1200 rpm, pentru un incepator cred ca ar fi cel mai indicat 1500 - nu pleci tare nu pleci incet....e, sa zicem, ideal. Sa nu mai vorbim de motoarele diesel de capacitate mare care au relantiul pe la 600-650, pleaca cu 800 si rareori ating 2000 in timpul mersului.Turatia de 2000 rpm pe langa uzura discului de ambreiaj duce la plecari involuntare "in tromba", adica o masina condusa de un incepator poate sa "sara" si sa loveasca masina din fata. Nu se poate recomanda observarea turometrului n timpul conducerii fiindc s-ar neglija concentrarea ateniei la mprejurrile din parcurs, ceea ce ar deveni o greeal grav. Toat diversitatea situaiilor care cuprinde i schimbrile de treapt, trebuie s se rezolve cu dou turaii sintetice: turaie mare i turaie mic. Ele se pot determina practic fr a consulta mereu indicaia turometrului - o obsesie nepotrivit. Folosirea raional a motorului cere fr dubiu s se foloseasc turaie mare la sarcini mari i turaie mic la sarcini mici.</p> <p>7</p> <p>Practica de a folosi turaie mic n momentele cnd se cere putere mare este foarte duntoare motorului. Poate este o comoditate satisfcut de ignorarea schimbrii la timp a unei trepte inferioare. Pentru exerciii, turaia mare este circa 2000 rot/min iar turaia mic este circa 1000 rot/min. Potrivit acestei concluzii, pornirea de pe loc cere mobilizarea motorului pentru a furniza putere mare, cnd este necesar inevitabil s alegem turaia mare. O turaie mare nu are rost dac deplasarea se bazeaz mai mult pe energia de micare ctigat de autoturism, cnd trebuie schimbat n turaie mic, ajutndu-ne de o trept superioar. Comanda schimbatorului de viteze: Pentru mers nainte se introduce schimbtorul n treapta 1. E bine sa nu se foloseasca alt treapt de demultiplicare n momentul pornirii. n treapta 1, roile propulsoare aplic fora de propulsie cea mai mare. Pentru mers napoi, schimbtorul se introduce n mararier. Pornire se mai face si cu a doua.......iarna cand a nins si vrei sa iesi din zapada . La schimbarea ntr-o treapt inferioar conductorul face urmtoarea succesiune de comenzi, a) - Imobilizeaz volanul cu mna stng. b) - Apas complet pedala ambreiajului. c) - Cu mna dreapt scoate maneta schimbtorului din treapta "veche". d) - Conduce maneta spre treapta inferioar pe care a ales-o e) - Apas puin pedala de acceleraie, mrind astfel turaia motorului. f) - Introduce maneta schimbtorului n treapta inferioar. g) - Ridic piciorul de pe pedala ambreiajului, motorul fiind accelerat. h) - Cnd dorete propulsarea, va continua s apese pedala de acceleraie. Cnd dorete frnarea, va reduce accelerarea. Cu oarecare greutate, construcia schimbtoarelor poate permite manipularea f fr comanda e. Totui, nainte de g nu poate lipsi comanda e. Corespondenta treapta viteza Trebuie sa intre in treapta 1, daca mergi cu o viteza care e prea mica pentru a 2-a. Cheia e sa nu schimbi brusc, ci cu o mica ezitare la punctul mort. Mai poti sa faci ceva: impingi foa...</p>