Portret de om...mare!

Fãrã doar ºi poate, politichia este o maresocotealã la casa omului, ba putem zice chiar aGuvernului, care numai Executiv nu se chea-mã ºi totuºi aºa e, cã de la o vreme încoace, cezic eu, trei-patru ani, tot de execuþii se þine...

PPAARROODDIIEE PPAAGG.. 77

PPOOLLIITTIICCÃÃ

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

Angajaþii din învãþãmânt ºi-au cerut drepturile în stradã

Angajaþii din învãþãmânt ºi-au cerut drepturile în stradã

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul X � nr. 71 � decembrie 2011 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

wwwªCOALA

Timp de douã sãptãmâni,

pag. 6

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Florin Dobrescu(florin.dobrescu@fen.ro)

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • arta@opd.ro)

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

In memoriam „Am intrat în greva foamei ca sã-i oblig pe cei

de la Palatul Victoria sã revinã la realitate pentrucã ignorã gravitatea situaþiei ºi pericolul carepândeºte învãþãmântul românesc prin subfi-nanþare cronicã“, aceaste cuvinte îi aparþin profe-sorului ialomiþean Oliviu Vlãdulescu, care în2005 a fãcut pentru 10 zile greva foamei cu toatecã era grav bolnav. Acum, domnul profesor numai este printre noi.

Dupã ce s-a chinuit mai bine de o lunã, pro-fesorul Oliviu Vlãdulescu a murit pe 23 noiem-brie în salonul secþiei de Nefrologie de la SpitalulJudeþean de Urgenþã Slobozia. Suferea de insufi-cienþã renalã ºi rupturã de valvã mitralã. În tim-pul în care s-a luptat cu boala, el a fost transferatde douã ori la un spital din Bucureºti pentru maimulte investigaþii medicale. Cu toate acestea,maladiile i-au mãcinat trupul ºi l-au trimis la cer.Oliviu Vlãdulescu s-a stins la 61 de ani, pe patulde spital, în urma unui stop cardio respirator. Înainte de 1989, Oliviu Vlãdulescu a fãcut în-chisoare politicã pentru rãzvrãtirea împotriva regimului comunist. Probabil cã ºi din cer, Ovidiuva arãta cu degetul spre cei care, ºi în 2005, dar ºi acum, îºi bat joc de învãþãmântul românesc.

Federaþia Educaþiei Naþionale îi va rãmâne veºnic îndatoratã pentru sacrificiul pe care l-afãcut pentru ºcoala româneascã!

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Ca urmare a articolului apãrut în numãrultrecut al revistei „ªcoala româneascã“ cu titlul„ªcoala profesionalã, o necesitate care nu maipoate fi amânatã“, atât Ministerul Educaþiei,cât ºi unii dintre deputaþi au început demer-surile pentru reînfiinþarea acestor unitãþi deînvãþãmânt.

Cu ocazia dezbaterii proiectului de Bugetîn ºedinþa comunã a Comisiilor de Învãþã-mânt, ªtiinþã, Tineret ºi Sport din cele douãcamere ale Parlamentului a fost adoptatã, cuunanimitate de voturi ºi cu susþinere inclu-siv din partea ministrului Funeriu, propu-nerea senatorului Nicolae Robu de finanþa-re, începând din 2012, a programului „Banipentru ºcoala profesionalã“, menit sã resus-cite filiera formatoare de meseriaºi din învã-þãmântul românesc, ajunsã muribundã dejade mulþi ani, în condiþiile în care societatea

româneascã are atâta nevoie de astfel deprofesioniºti.

Trebuie spus cã ministrul a declarat, dupãapariþia articolului în revistã, cã reînfiinþareaºcolilor profesionale este o prioritate a Minis-terului Educaþiei. Daniel Funeriu a declarat cãdesfiinþarea acestui tip de învãþãmânt s-afãcut în interesul financiar al universitãþilor,care au câºtigat mai mulþi studenþi.

„Nu vreau sã fac politicã, însã cei care audecis desfiinþarea ºcolilor profesionale au fã-cut un rãu imens acestei þãri, pentru cã autrimis mii de copii pe un drum care nu este allor, cu un singur scop, sã aibã potenþiali stu-denþi pentru a umple unele universitãþimediocre. Aceste interese financiare vã asi-gur cã nu vor fi apãrate în viitor, iar învã-þãmântul profesional va fi puternic“, a decla-rat Funeriu.

Consultare publicãMinisterul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului organizeazã, în perioada 18 noiembrie

2011 - 15 ianuarie 2012, o consultare publicã în rândul cadrelor didactice, ce are ca obiectiv elimi-narea documentelor a cãror elaborare sau completare duc la supraîncãrcarea muncii de zi cu zi adascãlilor. În intervalul menþionat anterior, pe pagina web a MECTS, http://www.edu.ro/, se va aflaun chestionar cu lista documentelor pe care, potrivit legislaþiei în vigoare, MECTS ºi ARACIP lesolicitã cadrelor didactice.

„«Tu faci lista scurtã!», pentru cã ne dorim ca fiecare dascãl sã spunã rãspicat ce anume consi-derã necesar. Vrem sã ºtim ce documente apreciazã dascãlii ca fiind utile în muncã lor de zi cu zi ºice considerã balast. Tot ce este inutil trebuie sã disparã! Dar ceea ce convenim, în urma acestei con-sultãri, ca fiind benefic pentru îmbunãtãþirea activitãþii la clasã, va trebui sã fie asumat de fiecaredascãl“, explicã Secretarul de stat, Oana Badea, scopul demersului.

Rãspunsurile ºi propunerile cadrelor didactice vor sta la baza deciziilor privind reducerea tim-pului alocat pentru redactarea sau completarea documentelor.

ªcolile profesionale vor fi reînfiinþate

sub lupã 3

decembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

A fost odatã ca niciodatã, cã dacã n-ar fi, nus-ar povesti, o þarã frumoasã ºi bogatã, dar campopulatã. O þarã pe care unii o credeau binecu-vântatã de Dumnezeu, o þarã în care trãiau lao-laltã bãºtinaºii ºi tot felul de alte seminþii maiînchise sau mai deschise la culoare. Într-uncapãt al acestei þãri trãia o familie înstãritã, ceavea un copil firav ºi bãlai care, ca orice copil, sejuca din zori ºi pânã-n searã cu cei de seama lui,inventând tot felul de jocuri. Într-o zi, ºi-adescoperit o nouã pasiune: cioplitul bucãþilorde lemn. ªi orice încerca el sã ciopleascã, de subcuþitaº nu ieºeau decât niºte obiecte care semã-nau cu o lingurã. Copilul era tare mândru de re-uºitele lui, pânã când un prieten din altã semin-þie l-a sfãtuit sã renunþe la fãcutul lingurilor ºisã meargã la ºcoalã, prezicându-i cã va ajungemare demnitar, aºa cum „ghicise ai lui în bobi ºiîn ghioc“. Prezicerea l-a pus pe gânduri ºi atuncia hotãrât sã devinã învãþãcel pe la ºcolile cu ºtaif din acel capãt de þarã. Dupã un timp însã,a constatat cã pretenþiile lui nu erau pe deplinsatisfãcute, aºa cã ºi-a luat desaga ºi, fãrã voiamai marilor de atunci, a ºters-o în lumea largãpentru a cauta învãþaþi mai învãþaþi decât ceidin þara lui. ªi uite aºa a trecut timpul, iar copi-laºul autohton a deprins învãþãturi înalte pe altemeleaguri. Când s-a crezut suficient de învãþat,a hotãrât sã se întoarcã pe melegurile natalepunându-se în slujba mai marilor zilei. Nu dupãmult timp i s-a dat o înaltã demnitate, devenind

peste noapte, mai marele învãþaþilor din aceastãþarã. Fiind convins cã ºtie mai multe decâtceilalþi, a început sã schimbe reguli ºi legi,stricând orânduiala ºi supãrându-i pe toþi, de lacei care se ºcoleau pânã la marii învãþaþi ai þãrii.Încãpãþânat din fire, tânãrul demnitar nu þineacont de sfaturile altora, fãcând doar ceea ce îiordonau cei care îi dãduserã demnitatea. ªi,pentru a nu fi singur, dãduse dregãtorii maimici în rang linguºitorilor care îl ridicau în slãvi.

În acest timp, nemulþumirile supuºilor pecare îi conducea erau din ce în ce mai mari, iarel, în loc sã-i asculte, îi trata cu dispreþ, punân-du-le piciorul pe grumaz ori de câte ori aceºtiaîncercau sã spunã ceva. Degeaba supuºi sãi strigau, degeaba se adunau în faþa palatului sãu.El fãcea în continuare tot ceea ce credea el cãºtie mai bine. Încãpãþãnarea lui începuse sãsupere chiar ºi alþi dregãtori, numai cã împãra-tul þãrii, în faþa cãruia jurase credinþã ºi cãruia îiîndeplinea toate dorinþele, continua sã-l þinã lamare preþ, fãcându-se cã nu vede cum învãþãtu-

ra se ducea de râpã. ªi asta pentru cã împãratulvroia ca toþi supuºii sãi sã-i semene întru totul.Într-o zi, dupã tradiþia locului, aflând poporulde sfatul pe care îl primise actualul demnitar încopilãrie de la prietenul sãu, a tras concluzia cãacesta ar fi principalul vinovat pentru tot ceeace li se întâmplã ºi pentru cã, în loc de un lingu-rar, s-a cãpãtat cu un demnitar cu idei puþine,dar fixe. Nemaiavând speranþe de nicãieri,

poporul s-a rãzvrãtit cu mic cu mare, a pusmâna pe demnitar, l-a legat fedeleº ºi l-a arun-cat peste hotarele þinutului pentru a scãpa deaceastã pacoste. S-a gândit chiar sã cearãîmpãratului sã numeascã în dregãtorie pe cine-va care sã ºtie sã facã ºi sã îi înveþe ºi pe alþiiceea ce ºtie.

P.S. Am aflat întâmplãtor cã astfel de lucruri se întâmplã ºi în zilele noastre.

Chiar Ministrul Educaþiei, Daniel Funeriu, a povestit la o întâlnire cu rromii cã prietenul lui din copilãrie, Mitu, l-a sfãtuit sã numai ciopleascã linguri din lemn pentru cã oricum nu se pricepe ºi sã meargã la ºcoalãpentru cã el este sigur cã va ajunge ministru.Ceea ce, din pãcate, s-a ºi întâmplat. De unde se vede cã este mult mai uºor sã ajungiînalt demnitar ºi sã-i înveþi pe alþii ceea ce tu nu ºtii decât un lingurar priceput.

�� TT.. RR AA DD

LINGURARUL Fo

to: A

rhiv

aFo

to.r

o

ºcoala gãlãþeanã4

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Dictatura de la Grãdiniþa „Luceafãrul“

Scandalul este ceva maivechi, dar a explodat zileleacestea când bucãtãreasaGrãdiniþei nr. 1 „Luceafãrul“din Galaþi, Camelia Apostu,nu a mai suportat ºi a mersla Inspectoratul ªcolar cu unmemoriu. Printre numeroasenemulþumiri, care se referã înprincipal la modul în careOltea Paraschiv – directoareagrãdinþei – manageriazã uni-tatea de învãþãmânt, CameliaApostu o acuzã cã ºi-ar fiînsuºit banii unei salariateplecatã în strãinãtate.

„La începutul lunii iunie a anului2009, Tudoriþa Gaiu, ajutorul de bu-cãtar de la grãdiniþa noastrã, a plecatla muncã în Spania, fãrã sã anunþe penimeni. Eu vã pot dovedi cã, atât îniunie, cât ºi în iulie, femeia a fost pon-tatã ºi s-a emis fluturaº de salariu. Cinea luat aceºti bani? Sã ne spunã doam-na directoare. Când i-am atras atenþiaasupra acestui lucru, mi-a spus sã tacpentru cã Tudoriþa Gaiu are o pro-blemã de sãnãtate“, spune CameliaApostu.

Aceasta ne-a pus la dispoziþie ºistatele de platã în care femeia apareca fiind pontatã. Directoarea a încer-cat sã spele puþin incorectitudinile ºia „fabricat“ repede mai multe acteprin care femeia cere concediu fãrãplatã sau încetarea relaþiilor demuncã, dar toate au inadvertenþe înprivinþa datelor la care au fost emise.Camelia Apostu spune cã ºi semnã-turile ar fi false!

Oltea Paraschiv nu a vrut în nici-un fel sã comenteze situaþia. „Faceþidumneavoastrã o cerere scrisã cãtreConsiliul de Administraþie al Grãdi-niþei ºi acesta o va analiza în viitoareaºedinþã. Cu acordul acestuia, vã voida un punct de vedere“, ne-a spusOltea Paraschiv.

Cert este cã Inspectoratul ªcolara demarat ºi el o anchetã pentru a ve-dea dacã se confirmã neregulile con-statate de bucãtãreasa Grãdiniþei 1.

„Noi am fãcut niºte verificãri pre-liminare ºi se pare cã unele lucruri seconfirmã. Am fãcut totuºi ºi o comi-sie de anchetã care sã verifice toatedocumentele“, spune inspectorul ge-neral Doruleþ Resmeriþã, care spunecã directoarea se poate alege cu retra-gerea delegaþiei ºi diminuarea cali-ficativului.

Oltea Paraschiv mai este acuzatã,printre altele, cã nu-ºi face orele laclasã, cã le pune pe îngrijitoare sã-ifacã sãptãmânal curãþenie acasã, dar

ºi cã-ºi aduce soþul aproape zilnic lamasã la grãdiniþã.

Chilipiruri politice cu„dedicaþie“

Scandalul de la Grãdiniþa „Lucea-fãrul nu se opreºte aici! Un nou sem-nal de alarmã este tras de facturilesupra-încãrcate de la achiziþiile dematerie primã pentru hrana celorpeste 200 de copii.

Potrivit informaþiilor pe care ledeþinem, alimentele necesare la bu-cãtãrie sunt cumpãrate de ani buni lapreþuri piperate, doar pentru ca uniioameni sã-ºi tragã comisioane grase.Cei mai pãgubiþi sunt, evident, pã-rinþii, care sunt nevoiþi sã scoatã dinbuzunare sume mari pentru a achitacosturile legate de hranã.

În general, în judeþul Galaþi, aces-te costuri variazã între 7 ºi 9 lei pe zipentru fiecare copil de grãdiniþã. La„Luceafãrul“, fiecare pãrinte trebuiesã plãteascã 10 lei pe zi pentru hranacopilul. De ce? Pentru cã directoareagrãdiniþei, Oltea Paraschiv a gãsit unfurnizor „cu dedicaþie“, care trimitecam de trei ori pe sãptãmânã materieprimã pentru bucãtãrie la preþuriduble faþã de cele practicate în toatesupermarket-urile din oraº.

Pulpe dezosate, la 26 de lei/kg,lapte – 5,5 lei/litru, ouã – 0,6lei/buc., caºcaval la 40 de lei/kg, nec-tarine la 8,5 lei/kg, mere la 5,5 lei/kg,sunt doar câteva dintre „chilipirurile“

luate de conducerea grãdiniþei. Feri-cita câºtigãtoare a acestor comenzieste firma SC Mirman CompanySRL, în spatele cãreia s-ar afla direc-torul ARR Galaþi, Cãtãlin Cristache,un apropiat al partidului aflat la pu-tere. Mai mult, aceastã firmã dis-tribuie astfel de „chilipiruri“ la numai puþin de 14 grãdiniþe din oraº.

Am încercat sã stãm de vorbã cudirectoarea Oltea Paraschiv, dar ca ºiîn cazul scandalului legat de pontarea

angajatei plecatã în Spania, a refuzatsã comenteze. A promis cã va face încurând o conferinþã de presã în care-ºi va spune pãrerile.

Culmea, în plin scandal, direc-toarea Oltea Paraschiv a încercat sãmai spele puþin din ruºine ºi a stabilitmeniuri de cinci stele pentru copii, cumuºchi þigãnesc, supã de pui ºi rasolde carne.

„Nu s-a mai vãzut aºa ceva de anide zile! Ce s-a întâmplat oare? Azi nu

s-a mai furat cu neruºinare din baniide mâncare ai copiilor noºtri? Cumse face, oare, cã la alte grãdiniþe cu unpreþ de 7-8 lei pe zi este mâncare cumult mai bunã decât la aceastã grã-diniþã de prestigiu dusã de râpã deaceastã minunatã conducere“, spunetatãl unui copil, care a dorit sã-ºipãtreze anonimatul.

Conducerea Inspectoratului ªco-lar Galaþi a refuzat ºi ea sã comentezesituaþia pânã la efectuarea unei an-chete. „Vreau doar sã le atrag atenþiapãrinþilor care sunt în Consiliile deAdministraþie ale instituþiilor deînvãþãmânt sã fie atenþi ºi ei la acesteachiziþii ºi sã ne sesizeze ori de câteori este cazul“, spune inspectorulgeneral Doruleþ Resmeriþã.

Jonglerii financiare cu banii pãrinþilor

Aflatã în plin scandal, direc-toarea Grãdiniþei Nr. 1 „Luceafãrul“,Oltea Paraschiv, a mai comis se pareo ilegalitate.

Concret, pãrinþii celor 14 copii dela grupa pregãtitoare B, au pus mânãde la mânã ºi au strâns bani pentru aschimba uºa de la clasa în care copiiilor au activitãþi în fiecare zi. Asta, evi-dent, la sugestia directoarei: „Fetelor,dacã tot am schimbat geamurile, nustrângeþi bani de la pãrinþi ca sãschimbãm ºi uºa?“, le-ar fi spus OlteaParaschiv celor douã educatoare.

Acestea s-au conformat ºi austrâns repede 350 de lei, numai cã,între timp, Primãria a alocat 482 de leipentru exact acelaºi lucru: montareaunei uºi din PVC la grupa pregãtitoare.

Din informaþiile pe care le avem,cei 350 de lei ar fi ajuns „în liniºte“ înportofelul directoarei Oltea Paras-chiv, prin intermediul educatoareiDorina Popa. Când a aflat cã scan-dalul stã sã izbucneascã, directoareaa convocat-o ieri de urgenþã pe edu-catoare la o consfãtuire de tainã,chiar în toaleta grãdiniþei, acolo undei-a spus probabil sã nu spunã nimic ºii-a returnat ºi cei 350 de lei.

„Eu n-am nicio treabã, sincer,chiar nu înþeleg de ce atâta scandal.Banii nu au fost niciodatã la doamnadirectoare. De altfel, noi nu punemmâna pe bani, ei sunt în permanenþãla pãrinþi“, spune uºor speriatã doam-na educatoare, care a recunoscut apoicã cei 350 de lei sunt acum la ea.

Nici de aceastã datã, directoareanu a vrut sã comenteze pe margineaacestui subiect. Va da însã socotealãîn faþa reprezentanþilor Curþii deConturi, care tot ameninþã cu un con-trol al activitãþii financiare derulatãde grãdiniþã în ultima perioadã.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Directoarea unitãþii este acuzatã cã ar fi încasat banii unei salariate plecatã în Spania din 2009. Mai mult, OlteaParaschiv ºi-a însuºit ºi o parte din banii strânºi de la pãrinþi pentru montarea unei uºi. Dacã punem la socotealã ºi

faptul cã grãdiniþa „lucreazã” cu o firmã care aduce alimente la preþuri duble faþã de orice supermarket din oraº,„meniul” neregulilor este complet la Grãdiniþa “Luceafãrul”.

Oltea Paraschiv neagã acuzele aduse de Camelia Apostu. Foto: Bogdan Nistor

Galaþi

Sâmbãtã, 19 noiembrie 2011, aavut loc la Galaþi, al treilea workshoporganizat de Sindicatul Învãþãmân-tului Preuniversitar Galaþi.

În cadrul workshop-ului s-au evi-denþiat ºi dezbãtut aspecte privinddescentralizarea administrativ – fi-nanciarã, ca premisã pentru realiza-rea reformei în învãþãmânt. Se urmã-reºte astfel tranziþia de la sistemul defuncþionare tradiþional la cel auto-nom, prin acordarea responsabilitã-þilor decizionale ºi financiare unitã-þilor de învãþãmânt ºi comunitãþilorlocale. Pentru realizarea acestui dezi-derat este nevoie de implicarea activãa reprezentanþilor societãþii civile –ONG-uri, asociaþii profesionale, par-teneri sociali. În acest fel, deciziileluate vor fi concordante ºi favorabilebeneficiarilor serviciului public deeducaþie. În plus, consiliile de admi-nistraþie ºi directorii vor lucra în-deaproape cu consiliul profesoral, cucomitetul de pãrinþi ºi cu autoritãþileadministraþiei publice locale.

Pentru a susþine procesul descen-tralizãrii este imperativã formareaspecificã a personalului managerial,prin iniþierea acestuia în privinþa teh-nicilor specifice de planificare ºi ana-lizã, pe fondul conºtientizãrii ºi aderã-rii la o culturã organizaþionalã puter-nicã. Din punct de vedere financiar, sedoreºte ca unitãþile de învãþãmânt ºiautoritãþile locale sã deþinã libertatedeplinã în modul de alocare a fon-durilor pentru învãþãmânt. Fondurilear trebui sã poatã fi transferate întrecapitolele bugetului, fãrã a þine seamade sursa finanþãrii. O altã îmbunãtãþi-re vizeazã corelarea alocãrilor bugeta-re ºi a estimãrilor iniþiale cu rezultateleobþinute, mãsurându-se astfel perfor-manþa activitãþilor propuse.

Pintre participanþii la workshops-au numãrat cadre didactice, repre-zentanþi ai consiliilor locale, ai prefec-turii ºi Inspectoratului ªcolar JudeþeanGalaþi, precum ºi directori ai unitãþilorde învãþãmânt. Una dintre temeleabordate a vizat conceptul de manage-ment educaþional, în contextul imple-mentãrii de proiecte. S-a discutat astfeldespre procesele ºi fazele implemen-tãrii unui proiect, pentru asigurarearealizãrii tuturor obiectivelor propuseºi obþinerea de rezultate maxime.

Activitãþile pe care SindicatulÎnvãþãmântului Preuniversitar Galaþiîn parteneriat cu Sindicatul Învãþã-mântului Preuniversitar Sibiu le vorderula pânã în 2013 în cadrul proiec-tului „Organizaþia sindicalã în învãþã-mântul preuniversitar – succes prinparteneriat social ºi capital uman

performant”, proiect finanþat dinFondul Social European prin Progra-mul Operaþional Sectorial Dezvolta-rea Resurselor Umane 2007 – 2013,

vor conduce la creºterea adaptabi-litãþii ºi flexibilitãþii celor douã orga-nizaþii sindicale din învãþãmântulpreuniversitar, partenere în proiect,

prin dezvoltarea calitãþii resurseiumane proprii, prin crearea uneireþele interinstituþionale ºi a struc-turilor parteneriale de tip organizaþii

sindicale – autoritãþi locale ºi vorfundamenta dezvoltarea, pe termenlung, a unor iniþiative de interes co-mun.

proiect european 5

decembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

IInnvveesstteeººttee îînn ooaammeennii!! Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 AAxxaa pprriioorriittaarrãã 33:: „Creºterea adaptabilitãþii lucrãtorilor ºi a întreprinderilor”DDoommeenniiuull mmaajjoorr ddee iinntteerrvveennþþiiee 33..33:: „Dezvoltarea parteneriatelor ºi încurajarea iniþiativelor partenerilor sociali ºi societãþii civile”Organizaþia sindicalã în învãþãmântul preuniversitar – succes prin parteneriat social ºi capital uman performantBBeenneeffiicciiaarr:: Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar GalaþiCCoonnttrraacctt: POSDRU/93/3.3/S/54001

Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar Galaþisusþine parteneriatele cu comunitãþile locale

eveniment 6

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Timp de douã sãptãmâni, câtevasute de sindicaliºti au pichetat sediulMinisterului Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului protestândfaþã de îngheþarea salariilor în anul2012. Au strigat, au cântat ºi au plecat.Asta pentru cã ministrul Educaþiei nua avut nici mãcar curiozitatea sã co-boare în stradã pentru a vedea caresunt problemele celor care au înduratfrigul pentru drepturile lor. Maimult, domnul Funeriu a preferat sãplece cu maºina, culcat pe banchetadin spate, decât sã dea ochi în ochi cumanifestanþii. Pentru o persoanãcare se laudã peste tot pe unde poatecã a studiat ºi locuieºte în strãinã-tate, este greu de înþeles cum calcãîn picioare orice încercare de dialogvenitã din partea angajaþilor dinînvãþãmânt. Mai mult, prin deciziileluate, încearcã sã distrugã ºi ultimaredutã a apãrãrii angajaþilor - sindi-catele.

Manifestanþii, veniþi din toatecolþurile þãrii i-au transmis ministru-lui sã renunþe la monologuri ºi sã re-vinã la masa negocierilor. I-au strigatsã vinã în stradã alãturi de ei, dacãvrea o reformã realã ºi i-au urat sãajungã sã trãiascã ºi el din banii pe

care îi câºtigã un angajat din învã-þãmânt.

Nimic însã nu l-a înduplecat peministrul Funeriu sã iasã sã discutecu manifestanþii sau mãcar sã chemeo delegaþie a acestora la negocieri. Apreferat sã stea ascuns dupã perdeaºi sã-ºi continue munca de distrugerea învãþãmântului.

În timp ce protestatarii cereausalarii decente, ministrul se declaramulþumit de bugetul acordat învãþã-mântului pentru anul viitor ºi careeste pe jumãtate decât cel stabilit prinlege.

În cadrul protestelor, cadreledidactice au solicitat ca Guvernul sãaloce 6% din PIB pentru educaþie înbugetul pe anul viitor, sã-ºi revizuias-cã atitudinea faþã de politica salarialãºi sã nu îngheþe salariile angajaþiilordin sistemul public în 2012, sã seplãteascã sumele datorate angajaþilorcare ºi-au câºtigat în justiþie drepturi-le salariale, sã deblocheze posturiledin unitãþile de învãþãmânt, þinândcont de lipsa acutã de personal, sã reiainvestiþiile abandonate în infrastruc-tura educaþionalã ºi sã revizuiascãprogramele ºcolare.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

TTiimmpp ddee ddoouuãã ssããppttããmmâânnii,,

Angajaþii din învãþãmânt ºi-au cerut drepturile în stradã

pamflet 7wwwªCOALA

româneascq.ro

Fãrã doar ºi poate, politichia este omare socotealã la casa omului, ba pu-tem zice chiar a Guvernului, care numaiExecutiv nu se cheamã ºi totuºi aºa e,cã de la o vreme încoace, ce zic eu, trei-patru ani, tot de execuþii se þine, din celemai trãsnite, gen „Cartea recordurilor” -ba o lefuºoarã de bugetar, ba o pensi-oarã slãbuþã, fãrã nerv în ea, ba o „în-gheþare”, ba o sãnãtate, o culturã, oeducaþie, toate pe rând s-au perindat ºise perindã încã (pânã când, Doamne?)pe eºafodul politic, care nu þine seamãdecât de cei cu arginþii mulþi, nu de sã-rãntocii ãºtia, gen eu, gen tu, cititorule,gen ºomer, gen indiferent de sex ºivârstã, gen etc. Cã unul dintre ei e chiaromul nostru, Daniel (fãrã nicio legãturãcu Preafericitul Pãrinte Patriarh), a cãruicrudã blândeþe o simþim toþi, de la vlã-dicã pânã la opincã (a se citi de la pre-ºcolar la universitar), dar ºi Petru - numepredestinat ºi blagoslovit, de marepaznic la poarta raiului - apostolul ”cer-ber” la porþile învãþãmântului ”bãºti-naº”. ªi noi, dupã atâta dezvoltare însens invers, tot bãºtinaºi primitivi am rã-mas, legaþi de glie, desigur, ºi nu caomul nostru, neaoº carpato-danubiano-pontic dupã naºtere, dar franþuz dupãcantitatea de creieraº educat ºi pede-list dupã politichie - nu dupã chelie -, micde stat, dar mare-n stat, bãiatul nostru,plin de energie negativã ºi-a jurat în

barbã, aºiºjderea unui Baiazid modernsã treacã peste toþi enoriaºii necredin-cioºi, organizaþi în ”secte” sindicale, sã-iafuriseascã ºi sã-i condamne la pieirepentru cârteala lor neobrãzatã la pra-vilele þãrii, date cu firman ºi semnãturãde la micul Daniel Petru-Voievod, careva ramâne scris cu litere poleite minus-cule în cartea pamântului din vatraamintitã; asta-i cu junele nostru, la vo-

roavã-i meºter mare, dar ºi gugumãniila fel de mari scoate, iar dacã nu lescoate din tigva personalã, i se suflã demica sfetnicã a palatului, cu nume fol-cloric, ºi ea devenitã peste noaptemâna dreaptã ciungã a voievoduluinostru, care vede în „moºia” adminis-tratã oile negre sindicalizate, care audus þara în faliment pentru niscaivabãnet mult datorat de vistieria þãrii su-

puºilor ei credincioºi, datorie pecetluitãºi de marii judecãtori neascultãtori; ºibãrbatul, despre care-i vorba, ce ºi-a zis:bãi, mi-a spus cãpitanul aºa, pãi aºa osã fac: ia sã le bag eu o funie (cã ºi„funier” este o meserie cum e cea de„sforar”) în casa „sectelor” (a se tra-duce „sindicate”) sã le luãm „pãpica” ºisã le tãiem capetele la toþi, mai ca Lã-puºneanu, cã democraþie asta înseam-

nã: supuºenie fãrã cârtealã, blegoºenieºi ascultare întru totul, ºi a bãgat-o! cãnici dracu’ ãl mare n-o mai scoate, bala-mucul fiind întronat mai ca la nebuni,pentru cã nebuni sunt EI, nebuni sun-tem toþi, precum ºi EU; am zis!

�� VV AA SS II LL EE PP II SS TT RR II ÞÞ UU

P.S. Orice asociere de idei cu ordineaactualã sau cu numele unor actori

politici nu este deloc întâmplãtoare.

Portret de om... mare!Parodie politicã

www.scoalaromaneasca. ro

ianuarieL M M J V S D

1

2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 22

23 24 25 26 27 28 29

30 31

februarieL M M J V S D

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29

martieL M M J V S D

1 2 3 4

5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18

19 20 21 22 23 24 25

26 27 28 29 30 31

iulieL M M J V S D

1

2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 22

23 24 25 26 27 28 29

30 31

augustL M M J V S D

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29 30 31

septembrieL M M J V S D

1 2

3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

2 0

www.fen . ro

aprilieL M M J V S D

1

2 3 4 5 6 7 8

9 10 11 12 13 14 15

16 17 18 19 20 21 22

23 24 25 26 27 28 29

30

maiL M M J V S D

1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13

14 15 16 17 18 19 20

21 22 23 24 25 26 27

28 29 30 31

iunieL M M J V S D

1 2 3

4 5 6 7 8 9 10

11 12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23 24

25 26 27 28 29 30

octombrieL M M J V S D

1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21

22 23 24 25 26 27 28

29 30 31

noiembrieL M M J V S D

1 2 3 4

5 6 7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18

19 20 21 22 23 24 25

26 27 28 29 30

decembrieL M M J V S D

1 2

3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16

17 18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

31

1 2

www.scoalaromaneasca. ro

juridic10wwwªCOALA

româneascq.ro

Procurorul general al Parchetuluide pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie ºi Colegiul de conducere alCurþii de Apel Suceava au declaratrecurs în interesul legii privind inter-pretarea ºi aplicarea dispoziþiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privindunele mãsuri necesare în vederearestabilirii echilibrului bugetar, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare, raportat la art. 150 (fost art.145) din Legea nr. 53/2003 - Codulmuncii, republicatã, art. 103 lit. a)din Legea nr. 128/1997 privindStatutul personalului didactic, cumodificãrile ºi completãrile ulterioa-re ºi art. 7 din Hotãrârea Guvernuluinr. 250/1992 privind concediul deodihnã ºi alte concedii ale salariaþilordin administraþia publicã, din regiileautonome cu specific deosebit ºi dinunitãþile bugetare, republicatã, cumodificãrile ulterioare, referitor lacuantumul indemnizaþiei de con-cediu aferent anului ºcolar 2009-2010, cuvenit personalului didactic ºididactic auxiliar din învãþãmântulpreuniversitar de stat.

Analizând recursurile în interesul legii, ÎNALTA CURTE a constatat urmãtoarele:

Prin recursurile în interesul legiise aratã cã, în practica judiciarã, nuexistã un punct de vedere unitar cuprivire la litigiile având ca obiectcererile personalului didactic ºididactic auxiliar din învãþãmântulpreuniversitar de stat de obligare aordonatorilor de credite la plata in-demnizaþiei de concediu aferenteanului ºcolar 2009-2010, în cuantumintegral, fãrã aplicarea diminuãrii cu25%, prevãzutã de art. 1 din Legea nr.118/2010, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

1. Unele instanþe de judecatã auapreciat cã personalul didactic ºididactic auxiliar din învãþãmântulpreuniversitar de stat are dreptul laindemnizaþia de concediu aferentãanului ºcolar 2009-2010, în cuantumintegral, fãrã aplicarea diminuãrii cu25%, prevãzutã de art. 1 din Legea nr.118/2010, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare. Aceste instanþeau reþinut, în esenþã, cã, în raport cucalitatea reclamanþilor de personalcontractual, sunt aplicabile normeledreptului comun în materie, respec-tiv prevederile art. 150 (fost art. 145)din Legea nr. 53/2003 - Codul mun-cii, republicatã, ale art. 7 din Hotã-rârea Guvernului nr. 250/1992, re-publicatã, cu modificãrile ulterioare,ºi ale art. 59 alin. 4 din Contractulcolectiv de muncã unic la nivelnaþional pe anii 2007-2010, precumºi dispoziþiile art. 103 lit. a) din Legeanr. 128/1997 privind Statutul perso-nalului didactic, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, ale pct. 21-26din Normele metodologice privindefectuarea concediului de odihnã alpersonalului didactic din învãþã-mânt, emise în aplicarea art. 103 dinLegea nr. 128/1997 ºi a Hotãrârii Gu-vernului nr. 250/1992, republicatã,

aprobate prin Ordinul ministruluiEducaþiei Naþionale nr. 3.251/1998,precum ºi ale art. 29 alin. (4) dinContractul colectiv de muncã unic lanivel de ramurã de învãþãmânt 2007-2008. În esenþã, aceste instanþe aureþinut faptul cã Legea nr. 118/2010privind unele mãsuri necesare învederea restabilirii echilibrului buge-tar, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, a intrat în vigoare la datade 3 iulie 2010, iar dreptul cadrelordidactice la indemnizaþia de con-cediu s-a nãscut cu cel puþin 5 zileînainte de plecarea în concediu, adicãanterior datei indicate mai sus.

2. Alte instanþe au avut un punctde vedere contrar celui expus anteri-or, în sensul cã sunt neîntemeiate ce-rerile personalului didactic ºi didac-tic auxiliar din învãþãmântul preuni-versitar de stat de obligare a ordona-torilor de credite la plata indemniza-þiei de concediu de odihnã aferenteanului ºcolar 2009-2010, în cuantumintegral, fãrã aplicarea diminuãrii cu25%, prevãzutã de art. 1 din Legea nr.118/2010. În esenþã, aceste instanþeau reþinut cã indemnizaþia de con-cediu de odihnã se calculeazã în ra-port cu media zilnicã a veniturilor dinfiecare lunã în care se efectueazãacest concediu, cu aplicarea dispo-ziþiilor din Legea nr. 118/2010.

Procurorul general a opinat însensul cã a doua orientare jurispru-denþialã, referitoare la aplicabilitateareducerii cu 25% a indemnizaþiilorpentru concediul de odihnã aferentanului ºcolar 2009-2010, ca efect alintrãrii în vigoare a Legii nr.118/2010, este în acord cu litera ºispiritul legii.

În esenþã, procurorul general aargumentat în sensul cã indemniza-þia de concediu cuvenitã personaluluididactic ºi didactic auxiliar se calcu-leazã în raport cu numãrul zilelor deconcediu înmulþite cu media zilnicã asalariului de bazã, a sporului de ve-chime ºi, dupã caz, a indemnizaþieipentru funcþia de conducere, luateîmpreunã, corespunzãtoare fiecãreiluni calendaristice în care se efec-tueazã zilele de concediu de odihnã,iar aceastã indemnizaþie devine sca-dentã zi cu zi, pe mãsurã ce concediulde odihnã este efectuat, ºi se cal-culeazã prin raportare la media veni-turilor, zi cu zi, din perioada în careconcediul se deruleazã. Astfel, înraport cu modalitatea legalã de deter-minare a indemnizaþiei pentru con-cediul legal de odihnã aferent anuluiºcolar 2009-2010 ºi cu principiulneretroactivitãþii legii civile, diminu-area acestei indemnizaþii cu 25%, caefect al intrãrii în vigoare a Legii nr.118/2010, este aplicabilã acelor in-demnizaþii corespunzãtoare conce-diului de odihnã efectuat dupã dataintrãrii în vigoare a legii respective.

Înalta Curte a reþinut:Conform art. 150 (fostul art. 145)

din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,republicatã, pentru perioada concedi-ului de odihnã salariatul beneficiazãde o indemnizaþie de concediu care nu

poate fi mai micã decât salariul debazã, indemnizaþiile ºi sporurile cucaracter permanent cuvenite pentruperioada respectivã, prevãzute în con-tractul individual de muncã.

Instanþa de contencios consti-tuþional a interpretat reglementarealegalã anterior citatã în sensul cã sta-bileºte nivelul minim al indemniza-þiei pentru perioada concediului deodihnã, care nu poate fi mai micdecât valoarea totalã a drepturilorsalariale cuvenite pe perioada respec-tivã, calculatã pe baza mediei zilnicea veniturilor, înmulþitã cu numãrulzilelor de concediu.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legeanr. 53/2003 - Codul muncii, republi-catã, acest act normativ se aplicã ºiraporturilor de muncã reglementateprin legi speciale, numai în mãsura încare acestea nu conþin dispoziþiispecifice derogatorii.

În cauzã sunt aplicabile actelenormative cu caracter special, maiprecis art. 103 din Legea nr. 128/1997,cu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare, art. 7 din Hotãrârea Guvernu-lui nr. 250/1992, republicatã, cu mo-dificãrile ulterioare, ºi pct. 21-26 dinNormele metodologice privind efectu-area concediului de odihnã al perso-nalului didactic din învãþãmânt, emiseîn aplicarea art. 103 din Legea nr.128/1997 ºi a Hotãrârii Guvernului nr.250/1992, republicatã, aprobate prinOrdinul ministrului Educaþiei Naþio-nale nr. 3.251/1998:

- art. 103 din Legea nr. 128/1997privind Statutul personalului didac-tic, cu modificãrile ºi completãrile ul-terioare: „Art. 103. - Cadrele didac-tice beneficiazã de dreptul la con-cediu astfel: a) concediul anual cuplatã, în perioada vacanþelor ºcolare,respectiv universitare, cu o duratã decel puþin 62 de zile, exclusiv dumini-cile ºi sãrbãtorile legale; în cazuribine justificate, conducerea insti-tuþiei de învãþãmânt poate întrerupeconcediul legal, persoanele în cauzãurmând a fi remunerate pentru mun-ca depusã; normele metodologicereferitoare la efectuarea concediuluilegal vor fi elaborate de MinisterulÎnvãþãmântului împreunã cu sindi-catele recunoscute pe plan naþional“;

- art. 7 din HG nr. 250/1992 pri-vind concediul de odihnã: „Art. 7. -(1) Pe durata concediului de odihnã,salariaþii au dreptul la o indemnizaþiecalculatã în raport cu numãrul de zilede concediu înmulþite cu media zil-nicã a salariului de bazã, sporului devechime ºi, dupã caz, indemnizaþieipentru funcþia de conducere, luateîmpreunã, corespunzãtoare fiecãreiluni calendaristice în care se efec-tueazã zilele de concediu de odihnã.

(2) Media zilnicã a veniturilorprevãzute la alin. (1) se stabileºte înraport cu numãrul zilelor lucrãtoaredin fiecare lunã în care se efectueazãzilele de concediu.

(3) Pentru salariaþii încadraþi cufracþiuni de normã, indemnizaþia de

concediu de odihnã se calculeazãavându-se în vedere veniturile prevã-zute la alin. (1), cuvenite pentru frac-þiunea sau fracþiunile de normã carese iau în calcul.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) seaplicã ºi în cazul efectuãrii concediu-lui restant din anul 1991.

(5) Indemnizaþia de concediu deodihnã se plãteºte cu cel puþin 5 zileînaintea plecãrii în concediu.“

- Normele metodologice privindefectuarea concediului de odihnã alpersonalului didactic din învãþã-mânt, emise în aplicarea art. 103 dinLegea nr. 128/1997 ºi a HG nr.250/1992, republicatã, aprobate prinOrdinul ministrului Educaþiei Na-þionale nr. 3.251/1998:

- pct. 21: „Pe durata concediului deodihnã, cadrele didactice au dreptul la oindemnizaþie, calculatã în raport cunumãrul zilelor de concediu înmulþitecu media zilnicã a salariului de bazã, asporului de vechime ºi, dupã caz, a in-demnizaþiei pentru funcþia de condu-cere, luate împreunã, corespunzãtoarefiecãrei luni calendaristice în care seefectueazã zilele de concediu; în cazul încare concediul de odihnã se efectueazãîn cursul a douã luni consecutive, me-dia veniturilor se calculeazã distinctpentru fiecare lunã în parte.“

- pct. 22: „Media zilnicã a venitu-rilor se stabileºte în raport cu numã-rul zilelor lucrãtoare din fiecare lunãîn care se efectueazã zilele de con-cediu de odihnã.“

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a admis recursulîn interesul legii referitor la diminuarea cu 25%

a indemnizaþiei de concediu aferent anului 2010

wwwªCOALA

româneascq.ro juridic 11

octombr ie 201 1

- pct. 23: „În calculul indemniza-þiei concediului de odihnã acordatpersonalului didactic se iau în consi-derare ºi sporurile care fac parte dinsalariul de bazã, conform Legii nr.128/1997.“

- pct. 24: „Orice convenþie princare se renunþã, în totalitate sau înparte, la dreptul la concediul de odih-nã este interzisã.“

- pct. 25: „Pentru cei încadraþi cufracþiuni de normã, indemnizaþia deconcediu se calculeazã avându-se învedere veniturile prevãzute la pct. 21-23, cuvenite pentru fracþiunea denormã sau fracþiunile de normã carese iau în calcul.“

- pct. 26: „Indemnizaþia de con-cediu de odihnã se plãteºte cu cel puþin5 zile înaintea plecãrii în concediu.“

La data de 3 iulie 2010 a intrat învigoare Legea nr. 118/2010 privindunele mãsuri necesare în vederearestabilirii echilibrului bugetar, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,care, în art. 1, prevede urmãtoarele:

„Art. 1. - (1) Cuantumul brut al sa-lariilor/soldelor/indemnizaþiilorlunare de încadrare, inclusiv sporuri,indemnizaþii ºi alte drepturi salariale,precum ºi alte drepturi în lei sau învalutã, stabilite în conformitate cuprevederile Legii-cadru nr. 330/2009privind salarizarea unitarã a perso-nalului plãtit din fonduri publice ºi aleOrdonanþei de urgenþã a Guvernuluinr. 1/2010 privind unele mãsuri dereîncadrare în funcþii a unor categoriide personal din sectorul bugetar ºistabilirea salariilor acestora, precumºi alte mãsuri în domeniul bugetar, sediminueazã cu 25%.

(2) În situaþia în care din apli-carea prevederilor alin. (1) rezultã ovaloare mai micã decât valoareasalariului de bazã minim brut pe þarãgarantat în platã, suma care seacordã este de 600 lei.“

La soluþionarea recursului îninteresul legii sunt avute în vedere ºiargumente referitoare la noþiunea deierarhie a actelor normative, relaþiaexistentã între legea generalã ºi legeaspecialã ºi principiul neretroactivitãþiilegii, precum ºi Decizia Curþii Constitu-þionale nr. 872 din 25 iunie 2010, princare s-a constatat cã dispoziþiile art. 1-8ºi cele ale art. 10-17 din Legea nr.118/2010, cu modificãrile ºi completã-rile ulterioare, sunt constituþionale.

Algoritmul de calcul al indem-nizaþiei cuvenite personalului didac-tic ºi didactic auxiliar din învãþãmân-tul preuniversitar de stat pentru con-cediul de odihnã este diferit de celstabilit prin art. 150 (fostul art. 145)din Legea nr. 53/2003 - Codulmuncii, republicatã, pentru celelaltecategorii de salariaþi, în cazul cãrorase are în vedere media zilnicã asalariilor de bazã, indemnizaþiilor ºisporurilor cu caracter permanent dinultimele 3 luni anterioare celei încare se efectueazã concediul.

Or, în baza prevederilor pct. 21din Normele metodologice privindefectuarea concediului de odihnã alpersonalului didactic din învãþãmânt,emise în aplicarea art. 103 din Legeanr. 128/1997 ºi a HG nr. 250/1992,republicatã, aprobate prin OMEN nr.3.251/1998, indemnizaþia de con-cediu cuvenitã personalului didacticse calculeazã în raport cu numãrulzilelor de concediu înmulþite cumedia zilnicã a salariului de bazã, asporului de vechime ºi, dupã caz, aindemnizaþiei pentru funcþia de con-ducere, luate împreunã, corespunzã-toare fiecãrei luni calendaristice încare se efectueazã zilele de concediu.

Din interpretarea prevederii nor-mative anterior citate rezultã faptulcã indemnizaþia de concediu de odih-nã cuvenitã personalului didacticdevine scadentã zi cu zi, pe mãsurã ce

concediul este efectuat, ºi se cal-culeazã prin raportare tot la mediaveniturilor, zi cu zi, din perioada încare concediul se efectueazã.

Având în vedere modalitatea decalcul al indemnizaþiei de concediude odihnã pentru personalul didacticanterior prezentatã, dar ºi principiulneretroactivitãtii legii, reducerea cu25% statuatã prin art. 1 din Legea nr.118/2010, este aplicabilã ºi indem-nizaþiei aflate în discuþie, desigur dela momentul intrãrii în vigoare aacestui act normativ (3 iulie 2010), încontextul în care concediul de odihnãeste efectuat dupã aceastã datã.

Înalta Curte a considerat cã o altãinterpretare juridicã ar conduce laîncãlcarea principiului egalitãþii îndrepturi, consacrat în art. 16 alin. (1)din Constituþia României, republi-catã, pentru cã indemnizaþia de con-cediu înlocuieºte salariul (care devinescadent pe mãsura prestãrii activitã-þii), motiv pentru care aceasta devinescadentã în aceeaºi modalitate. În cazcontrar, salariatul aflat în activitate,dupã data de 3 iulie 2010, ar obþinevenituri salariale inferioare celor obþi-nute de salariatul care se aflã în con-cediu de odihnã în aceeaºi perioadã.

Cu alte cuvinte, chiar dacã art. 1din Legea nr. 118/2010, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, nuconþine o referire expresã la indem-nizaþia de concediu de odihnã a per-sonalului din învãþãmânt, aceasta estestrâns legatã prin modul de calcul dedrepturile salariale cuvenite pentrufiecare lunã calendaristicã în care seefectueazã concediul de odihnã, drep-turi salariale pentru care diminuareade 25% se aplicã în mod indiscutabil.

Pe de altã parte, pct. 26 din Nor-mele metodologice privind efectuareaconcediului de odihnã al personaluluididactic din învãþãmânt, aprobateprin OMEN nr. 3.251/1998, prevede

faptul cã indemnizaþia de concediude odihnã se plãteºte cu cel puþin 5zile înaintea plecãrii în concediu.

Aceastã dispoziþie normativã nupoate influenþa aplicarea criteriilor pebaza cãrora se stabileºte cuantumulindemnizaþiei de concediu de odihnã.Ea reglementeazã doar plata în avansa acestor drepturi bãneºti, fiind vorbadespre un beneficiu al legii conferitsalariaþilor din învãþãmânt.

Ca atare, indemnizaþia de con-cediu de odihnã se acordã pentruperioada în care acesta se efectueazã,iar nu pentru perioada în care s-aprestat activitate ºi s-a primit salariu.

În altã ordine de idei, prin apli-carea art. 1 din Legea nr. 118/2010,Înalta Curte a considerat faptul cã nuse realizeazã încãlcarea dreptului deproprietate, prevãzut de art. 1 dinProtocolul nr. 1 adiþional la Conven-þia Europeanã a Drepturilor Omului.

De asemenea a reþinut faptul cãmãsura legislativã criticatã este apli-

catã în mod nediscriminatoriu, însensul cã reducerea de 25% esteincidentã tuturor categoriilor depersonal bugetar în acelaºi cuantumºi mod.

Ca atare, se considerã cã prin mã-surile dispuse prin art. 1 din Legea nr.118/2010, nu se aduce atingere vre-unui principiu fundamental consacratprin Convenþie (cum sunt nediscri-minarea sau preeminenþa dreptului).

În concluzie, întrucât dupã in-trarea în vigoare a Legii nr. 118/2010,cuantumul brut al salariului a fostafectat de o reducere de 25%, înacelaºi mod ºi indemnizaþia de con-cediu cuvenitã personalului didacticºi didactic auxiliar din învãþãmântulpreuniversitar de stat pentru con-cediul efectuat dupã aceastã datã (3iulie 2010) se impune a fi diminuatãproporþional, ca urmare a faptului cãse calculeazã în raport cu media zil-nicã a veniturilor din fiecare lunã încare se efectueazã concediul.

11.. MMOOff.. 776677//3311..1100..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556611//22001111 Metodologia privind for-marea continuã a personalului din învãþãmântul preuniversitar;22.. MMOOff.. 776677//3311..1100..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556655//22001111 Regulamentul privindregimul actelor de studii ºi al documentelor ºcolare gestionate de unitãþile deînvãþãmânt preuniversitar;33.. MMOOff.. 776677bbiiss//3311..1100..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556611//22001111 Anexa la OMECTS5561/2011 pt. aprobarea Metodologiei privind formarea continuã a personalu-lui din învãþãmântul preuniversitar;44.. MMOOff.. 776688//0011..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55557766//22001111 Criteriile generale de acor-dare a burselor elevilor din învãþãmântul preuniversitar de stat;55.. MMOOff.. 777722//0011..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS// OOMMAAII//OOMMFFPP nnrr.. 44557766//223300//22444455//22001111Privind validarea fluxurilor financiare pt. cheltuielile de personal în învãþãmân-tul preuniversitar de stat;66.. MMOOff.. 777722//0011..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55552288//22001111 Privind aprobarea pro-gramelor ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã în cadrulprogramului “A doua ºansã” – învãþãmânt primar;77.. MMOOff.. 777755//0022..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55557777//22001111 Metodologia de organi-zare ºi funcþionare a centrelor de excelenþã;88.. MMOOff.. 778822//0033..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556699//22001111 Regulamentul privindorganizarea ºi funcþionarea învãþãmântului preuniversitar de artã;99.. MMOOff.. 778822//0033..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55557711//22001111 Regulamentul de organi-zare ºi funcþionare a învãþãmântului preuniversitar alternativ;1100.. MMOOff.. 778844//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556688//22001111 Regulamentul de orga-nizare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt cu program sportiv integrat;1111.. MMOOff.. 778855bbiiss//0044..1111..22001111 -- AAnneexxaa llaa OOMMEECCTTSS nnrr.. 55552299//22001111 privind apro-barea programelor ºcolare pt. educaþia de bazã din cadrul programului “A douaºansã” pt. învãþãmântul secundar inferior;1122.. MMOOff.. 778855//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55552299//22001111 privind aprobarea pro-gramelor ºcolare pt. educaþia de bazã din cadrul programului “A doua ºansã”pt. învãþãmântul secundar inferior;1133.. MMOOff.. 778855//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556622//22001111 Metodologia privind sistemulde acumulare, recunoaºtere ºi echivalare a creditelor profesionale transferabile;1144.. MMOOff.. 778855//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55557744//22001111 Metodologia privindorganizarea serviciilor de sprijin educaþional pt. copiii, elevii ºi tinerii cu cerinþeeducaþionale speciale integraþi în învãþãmântul de masã;1155.. MMOOff.. 778866//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55773355//22001111 Regulamentul de organi-zare ºi funcþionare a Consiliului Naþional de Eticã a Cercetãrii ªtiinþifice,Dezvoltãrii Tehnologice ºi Inovãrii;1166.. MMOOff..778877//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55557733//22001111 Regulamentul de organi-zare ºi funcþionare a învãþãmântului special ºi special integrat;1177.. MMOOff.. 778899//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556633//22001111 Condiþiile de constituirea reþelei permanente de unitãþi de învãþãmânt în vederea realizãrii pregãtiriipractice din cadrul masterului didactic;1188.. MMOOff.. 779900//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556644//22001111 Metodologia de acre-ditare ºi evaluare periodicã a furnizorilor de formare continuã ºi a programelorde formare oferite de aceºtia;1199.. MMOOff.. 779922//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55556677//22001111 Regulamentul de organi-zare ºi funcþionare a unitãþilor care oferã activitate extraºcolarã;2200.. MMOOff.. 779922//0044..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55557700//22001111 Regulamentul de organi-zare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt cu program sportiv suplimentar;2211.. MMOOff.. 779944//0099..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55557722//22001111 Regulamentul privindconstituirea Registrului naþional al performanþelor sportive;2222.. MMOOff.. 779977//1100..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 55557755//22001111 Metodologia - cadruprivind ºcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinþarea de grupe/clase în spitale;2233.. MMOOff.. 881188//1199..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 66114411//22001111 Privind aprobarea struc-turii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Unitãþii pt. FinanþareaÎnvãþãmântului Preuniversitar;2244.. MMOOff.. 882244//2222..1111..22001111 -- OOMMEECCTTSS nnrr.. 66114433//22001111 Metodologia de evaluareanualã a activitãþii personalului didactic ºi didactic auxiliar.

Curier legislativ

opinii12

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Cel mai frecvent, copiii mint pen-tru a nu fi pedepsiþi. Dacã au luat onotã micã în trecut ºi au fost pedepsiþiaspru sau chiar bãtuþi, este normal sãascundã adevãrul pentru a evitapedeapsa ºi din teamã de consecinþe.

Copiii mint pentru a-ºi mulþumipãrinþii ºi pentru a nu-i dezamãgi. Eidenatureazã adevãrul ºi fabuleazã înfavoarea lor, mint în legãturã cu per-formanþele ºi cu randamentul ºcolar,pentru a face adulþii sã fie mândri deei. În aceastã situaþie, pãrinþii suntcei care pot purta o parte din vinã,dacã au pretenþii exagerate de la copiliar acestuia îi este fricã sã nu fie laînãlþimea aºteptãrilor.

Copiii mint pentru a atrageatenþia adulþilor iar acest tip de min-ciunã, din nevoie de atenþie, estefrecvent întâlnitã la copiii care nusunt lãudaþi sau rãsplãtiþi.

Ca adulþi, trebuie sã înþelegemmotivele pentru care copiii mint,înainte de a-i putea ajuta sã renunþela minciunã.

În loc sã vã înfuriaþi în aceastãsituaþie, urmaþi câþiva paºi:

1. Încetaþi sã mai puneþi întrebãricare ar putea invita la minciunã. Astfelde întrebãri sunt cele la care ºtiþi dejarãspunsul. „Þi-ai fãcut temele?“ în locde “Am observat cã nu þi-ai fãcuttemele, ai un plan în legãturã cu asta?“

2. Centraþi-vã pe soluþii la pro-blemã ºi nu pe învinuirea copilului.

3. Fiþi sinceri cu dumneavoastrã.Gândiþi-vã cã ºi celor mai mulþi dintre

noi, adulþii, ne este greu sa spunemadevãrul atunci când ne simþim în-colþiþi, speriaþi sau ameninþaþi învreun fel. Luaþi o pauzã ºi lãsaþi spaþiucopilului sã spunã adevãrul. Spu-neþi-i: „Mai târziu voi fi disponibildacã vrei sã îmi spui ce se întâmplã”.

4. Respectaþi intimitatea copilu-lui atunci când acesta nu vrea sã vãîmpãrtãºeascã ceva.

Cum prevenim minciuna copiilor

Planificaþi în avans pentru a pre-veni probleme viitoare, ajutaþi copiiisã creadã cã greºelile sunt oportuni-tãþi de a învãþa astfel încât sã nuconsidere cã sunt rãi ºi trebuie sã-ºiacopere greºelile atunci când se în-tâmplã. Cum?

1. Daþi un exemplu de spunere aadevãrului. Povestiþi copiilor o situ-aþie în care a fost dificil pentru dum-neavoastrã sã spuneþi adevãrul însãaþi decis cã este mult mai importantsã experimentaþi consecinþele ºi sãvã pãstraþi respectul faþã de propriapersoanã decât sã minþiþi persoanedragi sã vã simþiþi apoi vinovaþi pen-tru asta.

2. Asiguraþi-i pe copii cã suntiubiþi necondiþionat, indiferent degreºelile pe care le fac. Mulþi copiimint deoarece sã tem cã adevãrul îiva dezamãgi pe pãrinþi.

3. Manifestaþi apreciere atuncicând copilul vã spune adevãrul, asu-mându-ºi riscul sã vã supere. “Mulþu-

mesc cã mi-ai spus adevãrul. ªtiu cã afost dificil. Admir felul în care doreºtisã faci faþã consecinþelor ºi ºtiu cã lepoþi face faþã ºi poþi învãþa din ele”

4. Încetaþi sã controlaþi fiecaremiºcare a copilului. Mulþi copii mintpentru a afla cine sunt ºi pentru a faceceea ce îºi doresc sã facã, dar nu li sepermite. În acelaºi timp încearcã sã îimulþumeascã pe pãrinþi, fãcându-i sãcreadã cã le îndeplinesc aºteptãrile.

Este important pentru copii sãînveþe cã sunt în siguranþã dacã spunadevãrul în familie. Copiii pot învãþa

cã pãrinþilor le pasã de temerile ºigreºelile lor ºi cã vor fi ajutaþi deaceºtia pentru a le depãºi.

De ce bãtaia nu dezvaþãcopilul sã mintã

Bãtaia nu îl învaþã nimic pozitivpe copil, doar produce fricã, neîn-credere, furie.

Copilul bãtut nu va cãpãtaîncredere în pãrintele sãu, din contrã,va prinde fricã de el ºi de reacþiile lui.

Copilul bãtut nu învaþã sã îºi co-recteze greºelile, nu aflã ce ar fi putut

face mai bine pentru a nu ajunge însituaþia de a minþi.

Copilul bãtut, cel mai probabilva continua sã mintã. Doar cã, pen-tru a evita pedeapsa, va cãuta sã seascundã ºi mai bine de adultul decare se teme.

Copilul bãtut, jignit, umilit se vaîndoi de dragostea pãrintelui sãu ºi seva îndoi de sine, de propria valoare.

Copilul bãtut va învãþa cã greºea-la se pedepseºte cu pumnul ºi cu to-nul ridicat ºi va imita acest compor-tament în relaþia cu alþii.

Copilul bãtut poate învãþa înunele cazuri sã nu mai mintã, dar nupentru cã a înþeles cu adevãrat ce agreºit ºi ce poate face mai bine, ci dinfricã de pedeapsã.

Este bine de reþinut:1. Mulþi copii mint pentru a se

proteja de judecatã;2. Amintiþi-vã cã ceea ce este copi-

lul acum nu va fi întotdeauna. Dacã celmic spune o minciunã, nu reacþionaþiexagerat numindu-l “mincinos”.

3. Centraþi-vã pe construireaapropierii ºi încrederii în relaþie în locsã vã centraþi pe comportamentulproblemã (minciuna). Aceasta este,de obicei, cea mai rapidã cale de adiminua comportamentul pe care îlconsideraþi neadecvat, pentru a-ldescuraja pe copilul dumneavoastrãsã se ascundã ºi sã mintã.

�� AA RR TT II CC OO LL DD EE AA NN DD RR EE EE AA BB II JJ II ,, PP SS II HH OO LL OO GG „„SS AA LL VV AA ÞÞ II CC OO PP II II II ““

De ce mint copiii? De ce bãtaianu dezvaþã un copil de minciunã?

Despre minciunã

Salvaþi Copiii România este o organizaþie neguvernamentalã, de utilitate publicã, non-profit,care promoveazã din 1990 drepturile copilului în România • www.salvaticopiii.ro

De obicei, copiii mint din aceleaºi motive ca ºi adulþii: cândsimt cã sunt într-o capcanã, când le este teamã de pedeapsãsau de a fi respinºi spunând adevãrul, când se simtameninþaþi sau când pur ºi simplu se gândesc cã minciuna va face lucrurile mai uºoare pentru toatã lumea. Deseori minciuna este un semn al unei stime de sine scãzute. Copiii,ca ºi oamenii mari, se gândesc cã trebuie sã parã mai bunipentru cã nu ºtiu cã sunt suficient de buni aºa cum sunt.

În fiecare an, peste 11.600 de cazuride copii victime ale unor diferite formede violenþã sunt înregistrate la nivelulautoritãþilor de protecþia copilului (con-form ANPFDC) ºi în doar 3% dintrecazuri se iniþiazã procedurile penaleîmpotriva autorilor acestor fapte.De cele mai multe ori, violenþa areloc asupra copilului în cadrul familiei(în peste 10.600 cazuri). Dupã negli-jare (aproximativ 70% dintre cazurileînregistrate în 2009), abuzul fizic(peste 11%) ºi abuzul emoþional(aproape 10%) reprezintã cele mairãspândite forme de violenþã împotri-va copilului întâlnite în România.Acestea sunt urmate de abuzul sexu-al (aproape 5% din cazuri), care estecel mai frecvent întâlnit în mediulrural (66% dintre cazurile de abuzsexual asupra copiilor au avut loc înacest mediu).

Trebuie sã subliniem faptul cã, în Ro-mânia, violenþa împotriva copiiloreste încã un fenomen ascuns, astfelîncât numãrul de cazuri înregistratede autoritãþi reprezintã doar vârfulaisbergului, iar numãrul copiilor carecad victime violenþei în fiecare zi estemult mai mare.În sprijinul acestei afirmaþii, putemprezenta câteva dintre concluziile uneicercetãri derulate în anul 2007 deSalvaþi Copiii România:- Deºi aproximativ trei sferturi din popu-laþia adultã din România ºtiu cã legearomânã interzice pedepsele corporaleºi tratamentele umilitoare aplicate copi-

ilor, doar 10% cunosc cu adevãrat (celpuþin într-o oarecare mãsurã) prevede-rile legii privind protecþia ºi promovareadrepturilor copilului;- Nivelul de responsabilitate / implicarea populaþiei prin anunþarea autoritãþilorîn cazuri cunoscute de copii supuºi unorrele tratamente este sub aºteptãri, doar13% dintre cei care au declarat cã aucunoºtinþã despre astfel de cazuri auanunþat autoritãþile competente;- Majoritatea populaþiei (54%) limiteazãînþelesul expresiei „tratamente umili-toare aplicate copilului” la formele deabuz fizic (bãtaie, pedepse cu cruzime,maltratare fizicã etc.). Mai mult, negli-

jarea educaþiei sau abuzul sexual aufost incluse în rândul tratamentelorumilitoare de doar 3% din respondenþi;- Peste 90% dintre specialiºtii intervievaþiau declarat cã ar fi necesarã oferirea demai multe informaþii personalului dininstituþiile publice ºi private care lu-creazã cu copiii, în toate cele trei do-menii – legislaþie, programe ºi sancþiuni.Dintre cei 505 elevi între 14 ºi 18 anicare au participat la un alt studiudesfãºurat de Salvaþi Copiii România*,18% au menþionat cã li s-a vorbit urât sauau fost înjuraþi acasã, 17% au fost în situ-aþia de a le fi teamã sã meargã acasã defricã sã nu fie pedepsiþi, 8% au locuit laun prieten sau o rudã pentru un timppentru cã nu mai doreau sã locuiascã cupãrinþii, 4% au fugit de acasã, chiar pen-tru mai multe zile, fãrã sã-ºi anunþepãrinþii, acelaºi procent declarând ºi cãau fost alungaþi de acasã.

11.600 de copii, victime ale violenþei

ºcoala internaþionalã 13

decembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

�� AA DD RR II AA NN AA MM II HH AA LL CC EE AA

Atunci când un elev nu înþelegeceva la ºcoalã, vinovat este profesorul.Atunci când mai mulþi elevi picã untest, cum a fost cazul Bacalaureatuluidin vara acestui an în România, prin-cipalii vinovaþi sunt consideraþi pro-fesorii. De altfel, aceasta este ideeacare apare mereu în presã, ºi anume,cã avem nevoie de profesori mai buniîn ºcoli, pentru ca elevii noºtri sã aibãºanse mai mari, atât la nivel naþional,cât ºi internaþional. ªi asta nu seîntâmplã numai în România. Presadin Statele Unite ale Americii areaceeaºi atitudine faþã de cadreledidactice, mai ales cã nici eleviiamericani nu se încadreazã tocmai peprimele locuri la testele internaþio-nale, cum ar fi PISA.

Nu punem la îndoialã faptul cãun profesor foarte bun poate avea oinfluenþã infinit mai bunã asupraunui elev decât un cadru didactic carenu reuºeºte sã treacã de examenul detitularizare, de exemplu. Dar ceea ceau aflat americanii, realizând câtevastudii în þãrile participante la testelePISA, este cã este nevoie atât de pro-fesori mai buni, cât ºi de pãrinþi maibuni. Iar prin pãrinþi mai buni seînþelege pãrinþi mai implicaþi în edu-caþia propriilor copii.

La fiecare trei ani, Organizaþiapentru Cooperare ºi Dezvoltare Eco-nomicã (OECD) organizeazã o seriede examene, cunoscute în întreagalume drept testele PISA. În cadrulacestor competiþii sunt testaþi elevide 15 ani din state dezvoltate în pri-vinþa capacitãþii lor de a înþelege untext pe care îl citesc pentru primaoarã, dar ºi de a rezolva problemedin viaþa realã pe baza cunoºtinþelor

acumulate în timpul orelor dematematicã ºi ºtiinþe. Acestea suntconsiderate de cãtre organizatoriitestelor PISA cele mai importantecompetenþe pe care trebuie sã ledeþinã un tânãr pentru a reuºi la fa-cultate, dar ºi în viaþã în general.Din acest punct de vedere, america-nii nu s-au distins printre fruntaºi laaceste teste, aºa cum se întâmplã înmod sistematic cu tinerii din Singa-pore, Finlanda sau Shanghai. Dacãne raportãm la România, nici eleviidin þara noastrã nu reuºesc sã depã-ºeascã bariera ultimelor locuri.Americanii însã ºi-au pus problemade ce unii elevi iau calificative maibune, iar Andreas Schleicher, carese ocupã de organizarea testãrilorOECD, a început sã caute rãspun-suri la aceastã întrebare dincolo desãlile de clasã.

Reprezentanþii OECD au începutun studiu în 2006, în patru þãri parti-cipante, iar în 2009 au fost analizatealte 14 state. Responsabilii PISA auintervievat pãrinþii a 5.000 de eleviparticipanþi la test, pentru a afla dacãexistã o legãturã între modul în care

au fost crescuþi respectivii copii ºirezultatele examenelor. Concluziileraportului OECD au scos la ivealãfaptul cã nu profesorii reprezintã fac-torul cel mai important pentru vii-torul elevilor, ci propriii pãrinþi. Mo-dul în care se implicã pãrinþii în edu-caþia copiilor poate lua mai multeforme, dar doar câteva au impactasupra performanþelor ºcolare aleelevilor, spun reprezentanþii OECD.Mai exact, monitorizarea temelor,monitorizarea copiilor, pentru a seasigura cã merg la ºcoalã zi de zi ºi nuîn altã parte, instituirea unui sistemde recompense pentru sarcinile reali-zate bine, sunt câteva dintre lucrurilepe care pãrinþii ar trebui sã le facã.Aceste acþiuni ale pãrinþilor pot duce,în opinia reprezentanþilor OECD, lanote mai bune, atenþie mãritã la clasãºi intenþia de urma o facultate dupãabsolvire. Mai mult decât atât, ana-liza OECD a arãtat cã implicarea pã-rinþilor în realizarea temelor ºi aactivitãþilor ºcolare pentru acasã estemai importantã decât participarea laºedinþele cu pãrinþii sau meditaþiileîn privat cu profesorii.

„Elevii de 15 ani ai cãror pãrinþiobiºnuiau sã le citeascã zilnic în tim-pul primului an de ºcoalã sau chiarcând erau la grãdiniþã au obþinutpunctaje mult mai bune la testãrilePISA din 2009 decât cei ai cãrorpãrinþi le-au citit rar sau chiar deloc”,aratã analiza OECD. Andreas Schlei-cher a explicat cã simplul fapt de a-þiîntreba copilul ce a fãcut în ziuarespectivã la ºcoalã, plus un miniminteres faþã de ceea ce are de studiat

poate reprezenta la fel de mult caplata a mai multor ore de meditaþii înparticular. Iar asta este la îndemânaoricãrui pãrinte, indiferent de nivelulde educaþie sau de posibilitãþilefinanciare.

Deºi nu ar trebui sã existe dife-renþe, analiza OECD a arãtat cã,totuºi, elevii care trãiesc în familii cuposibilitãþi materiale mai mari au ºipãrinþi care se implicã mai mult.Dar, chiar ºi atunci când au fostcomparaþi copii din familii cu acelaºibackground socio-economic, cei cã-rora le-au fost citite cãrþi de mici auavut scoruri PISA cu 14 puncte maimult decât cei cãrora nu li s-a citit.Iar cu cât implicarea este mai mare,cu atât ºi rezultatele se vãd cândcopii cresc. Astfel, pãrinþii sunt sfã-tuiþi ca pe lângã cititul cãrþilor sã leºi discute cu cei mici, sã vorbeascãcu ei ºi despre alte lucruri pe careaceºtia le fac la ºcoalã, dar ºi desprediverse responsabilitãþi în casã.Scorul testelor PISA scade în cazulpãrinþilor care preferã doar sã sejoace cu copiii lor.

Îi citeºti când e mic, îl ajuþisã ia note bune când e mare

Elevii români de 15 ani au obþinut la citire/lecturã, matematicã ºi ºtiinþe rezul-tate semnificativ sub media þãrilor participante la testarea PISA din 2009, con-form Raportului internaþional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor. Lacitire/lecturã, de pildã, România a fost pe locul 49 din 65 de þãri participante.Rezultatele obþinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obþinutede România la precedentul ciclu al programului, PISA - 2006 (locul 47 din 59de þãri participante), în care domeniul principal a vizat ºtiinþele, potrivitreprezentanþilor Ministerului Educaþiei.La testarea PISA de acum doi ani au participat 4.776 de elevi din 159 de insti-tuþii de învãþãmânt din România. Testul PISA reprezintã o verificare a cunoº-tinþelor elevilor dupã un model internaþional, organizatã din trei în trei ani deOrganizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (OECD).

Românii, pe ultimele locuri

Joyce Epstein de la Universitatea „Johns Hopkins”,Centrul pentru Parteneriat între ªcoalã, Familie ºiComunitate, unul dintre cei mai mari experþi americaniîn domeniu, a împãrþit nivelul de implicare al pãrinþilorîn educaþia copiilor lor în ºase categorii.

1. Pãrinþii care sunt ajutaþi de cãtre ºcoalã sã seimplice în vieþile propriilor copii, oferindu-le informaþiidespre stadiile de dezvoltare ale elevilor ºi sfaturi desprecum sã le ofere acasã un mediu cât mai propice educaþiei.

2. Pãrinþii care sunt ajutaþi de cãtre ºcoalã sã comu-nice cu copiii lor, dar ºi cu profesorii.

3. Pãrinþii care se oferã voluntar sã participe ladiverse activitãþi la ºcoalã.

4. Pãrinþi care sunt ajutaþi ºi instruiþi de cãtre profe-sori sã îºi înveþe copiii singuri acasã, atât pentru home-schooling, cât ºi pentru simpla realizare a temelor.

5. Pãrinþi care se implicã activ în deciziile care se iaula nivelul ºcolilor, practic familiile fiind parteneri ai pro-fesorilor.

6. O relaþie triplã la nivel de comunitate – profesori– pãrinþi, un grup care se implicã la toate nivelurile pen-tru educaþia copiilor din comunitatea respectivã.

Cât de tare se implicã pãrinþii

dosar14

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Potrivit proiectului Legii bugetu-lui pentru anul 2012, care acum seaflã în discuþii în Parlament, unuldintre ministerele care va primi maipuþini bani decât în 2011 este ºi Mi-nisterul Educaþiei, Cercetãrii, Tinere-tului ºi Sportului. Suma alocatã aces-tui domeniu important va fi mai micãcu 200 de milioane de lei, fiind vorbade o alocaþie bugetarã de 8,71 mi-liarde de lei. Pãrerile vizavi de alo-caþia bugetarã prevãzutã pentru 2012sunt împãrþite, dupã cum s-a vãzutinclusiv din discuþiile din Parlament.

Pro ºi contraDaniel Funeriu i-a asigurat pe

parlamentari cã acest buget va per-mite totuºi Ministerului Educaþiei sã

achite plata salariilor ºi prestaþiilor so-ciale, fiind prevãzutã continuitatea Pro-gramului pentru rechizite, ProgramuluiEuro 200 ºi Programului Bani de liceu.

„Guvernul alocã, pe actuala pro-iecþie bugetarã, 3,64% din PIB Edu-caþiei. Este limpede cã acest bugeteste unul strâns. El este rezultatuldisciplinei financiare asumatã deGuvern, dar ºi rezultatul evoluþiilordin România ºi din þãrile din jur, ceeace ne face sã evoluãm pe coordonatepe care cu toþii ni le-am fi dorit maibune. Bugetul este unul care are ocreºtere faþã de execuþia bugetarã din2011. Este o creºtere modestã, dar to-tuºi este o creºtere. Bugetul asigurãplata tuturor salariilor din sistem, plataprestaþiilor sociale (cheltuieli sociale,

cheltuieli cu transportul, burselor dinsistemul educaþiei). Cred cã oriceministru al Educaþiei, din orice þarã aUE, ºi-ar dori un buget mai mare”, aspus ministrul Educaþiei.

Evident cã la discuþiile din comi-siile pentru educaþie din Parlamentnu au lipsit criticile vizavi de sumelealocate pentru învãþãmânt. MihailHãrdãu, preºedintele Comisiei pentrueducaþie din Senat, a declarat cã þintacelor care lucreazã în învãþãmânt estealocarea a 6% din PIB pentru acestsector ºi bugetul MECTS, care estesub 4% din PIB, reprezintã de fapt unpas înapoi în ce priveºte reformareasistemului educational, iar „abor-darea Executivului privind acestdomeniu ar trebui sã se schimbe”.

La rândul sãu, Constantin Dumi-trescu, preºedintele Comisiei pentruînvãþãmînt din Camera Deputaþilor,a declarat cã bugetul MinisteruluiEducaþiei condamnã la paºi înapoi.

„Este cel mai scãzut buget al mi-nisterului din ultimii ani. Este unbuget care condamnã la regres acestdomeniu. Nici pe departe nu propunereformã acest buget”, a spus Constan-tin Dumitrescu, care l-a contrazis clarpe ministrul Funeriu referitor la pro-centul din PIB alocat educaþiei.

„Din cei 3,53% din PIB la care setot face referire, doar 2,28% sunt banicerþi care vor intra în învãþãmînt (înprocentul alocat educaþiei sunt incluseºi sumele care ar proveni din veniturileproprii încasate de unitãþile de învãþã-

mânt din diverse taxe de ºcolarizare –n.n.). Cum vom putea sã ducem prior-itãþile Educaþiei în 2012? Cum vomputea realiza aceste obiective? Faþã de2009, 2010, 2011 Guvernul nu aveaangajamentul Legii Educaþiei, carevorbeºte despre reformã, dezvoltare.Nu vom putea face reformã fãrã bani.Dacã dl Boc a inventat o metodã princare se poate face reformã fãrã bani,atunci sã ne spunã ºi nouã care este”, amai spus deputatul social-democratConstantin Dumitrescu.

„Cu un buget nesatisfãcãtor facemsemi-ºcoalã”

În ciuda declaraþiilor ministruluiFuneriu, care vede exclusiv partea

Învãþãmântul, departe de aprimi 6% din PIB, cum prevede LEGEA EDUCAÞIEI NAÞIONALE

dosar 15

decembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

plinã a paharului, mulþi universitarise situeazã pe poziþii diferite, acu-zând cã bugetul va fi mai mic ºi acestlucru va continua sã se rãsfrângãasupra calitãþii actului de învãþãmânt.

„Ce sã spun despre bugetul edu-caþiei? Sunt aºa de fericit, cã dacã n-aibani nu faci nimic. Lãsând gluma la oparte, este clar cã toate unitãþile deînvãþãmânt vor primi mai puþin.Cred cã se vor stopa investiþiile, iarcele începute se vor bãga în conser-vare, pentru cã salariile trebuie plãti-te. Bugetul în general îl ºtiu, dar nu ºiîn raport cu alocaþia per student. Certeste cã în jur de 90-92 % din baniialocaþi per student vor merge la sala-rizare. O investiþie o mai poþi întâr-zia, stopa, dar cu salariile nu ne pu-tem juca. Din punctul lor de vedere(al politicienilor de la guvernare –n.n.) reducerea bugetului nu înseam-nã mai nimic. Afirmã cã sunt maipuþini studenþi în acest an. Adevãrat,dar profesorii sunt aceeaºi. Apoi,dacã mergem pe o asemenea gândire,atunci sã închidem toate ºcolile ºi amfãcut economie la buget. Suntemobiºnuiþi sã se joace. Pânã la urmã,nimeni nu a cerut sã se dea 6% dinPIB pentru educaþie, dar dacã politi-cienii au trecut în lege aceastã preve-dere, atunci era firesc sã ºi respectelegea. Revenind la subiect, ei bagã înbugetul pentru învãþãmânt ºi parteade încasãri proprii ale unitãþilor de

învãþãmânt. Deci practic ne vor damult mai puþin ºi se pare cã nu va finicio problemã, pentru cã nu a fostnicio opoziþie din partea domeniuluieducaþiei, a conducerii. Ceea ce artrebui sã înþeleagã guvernanþii estecã o finanþare corespunzãtoare arcontribui la o creºtere a calitãþii actu-lui de învãþãmânt. În condiþiile actu-ale, cu un buget nesatisfãcãtor, facemsemi-ºcoalã”, ne-a declarat prof.univ. dr. Gheorghe Roºca, rectorulAcademiei de Studii Economice dinBucureºti.

„Cel mai scãzut buget dinultimul deceniu”

„Este, într-un fel, cel mai scãzutbuget al educaþiei din ultimul dece-niu. În concret, alocaþiile de la bugetabia depãºesc 2%, greul cheltuielilorfiind lãsat pe seama veniturilor pro-prii ºi ale bugetelor consiliilor locale.Bugetul educaþiei, aºa cum a fost alo-cat, este in flagrantã contradicþie cudeclaraþiile Guvernului privind refor-ma în învãþãmânt. Bugetul prefi-gureazã o perspectivã dureroasã pen-tru dascãli, cãrora, în continuare,mijloacele de trai le sunt dramaticreduse. Cu certitudine, bugetul a fostelaborat într-o totalã lipsã de trans-parenþã, nu se pot deduce bazele decalcul care genereazã alocaþiile, cumar fi cheltuielile standard per elev,cheltuielile standard per student,

numãrul de posturi didatice º.a.m.d.Este de neînþeles cum, în situaþia încare bugetul de stat creºte atât la ve-nituri cât ºi la cheltuieli cu 10 miliar-de de lei, alocaþiile pentru învãþãmântsunt diminuate faþã de anul 2011. Erade aºteptat ca aceste creºteri buge-tare sã se regãseascã ºi în finanþareaeducaþiei despre care, din pãcate, nuse mai susþine cã este domeniu prio-ritar“, ne-a declarat prof. univ. dr.Petru Andea, decanul Facultãþii deElectrotehnicã ºi Electroenergeticãdin Cadrul Universitãþii „Politehni-ca” din Timiºoara.

Studenþii cer respectarea legii

Universitarilor li s-au alãturatînsã ºi studenþii, care, de asemenea,la rândul lor susþin alocarea a 6% dinPIB pentru educaþie. Astfel, la mijlo-cul lunii noiembrie, studenþii Facul-tãþii de Istorie ai Universitãþii din Bu-cureºti au rãmas peste noapte în am-fiteatru, încercând în acest fel sã-ºiarate nemulþumirea faþã de nealo-carea a 6% din PIB pentru educaþie.Exemplul studenþilor de la Istorie afost urmat ºi de alþi colegi de-ai lor, înnoiembrie fiind organizate acþiuni deprotest studenþeºti în Bucureºti, Cluj-Napoca, Timiºoara, Iaºi, Galaþi, BaiaMare, Alba Iulia, Suceava ºi Petro-ºani. „Educaþia este cel mai impor-tant pilon al dezvoltãrii unei societãþi.

Atât timp cât decidenþii nu o vor tratacu respect, în termeni de investiþie ºide drepturi ale tuturor participanþi-lor la educaþie, România va rãmâneblocatã în crizele prin care trece“,spuneau într-un comunicat repre-zentanþii Alianþei Naþionale a Orga-nizaþiilor Studenþeºti din România.

Evident cã mult trâmbiþatul pro-cent de 6% care ar trebui alocatînvãþãmântului conform legii nu afost niciodatã respectat, includereaacestui procent ºi în noua Lege aEducaþiei Naþionale fiind în realitatedoar un trombon electoral.

Evoluþia bugetului educaþiei în timp

Când vine vorba despre sistemulde învãþãmânt românesc, îndeosebicalitatea acestuia, mai toatã lumeaaratã cu degetul cãtre bugetul alocat,care este vãzut a fi principalul res-ponsabil. Oare calitatea mai bunã saumai proastã a învãþãmântului sã þinãexclusiv de câþi bani se alocã? Oarenu ar trebui sã existe ºi o salarizarecorespunzãtoare? Oare nu ar trebuisã se ºi producã reforma mult trâm-binaþã ºi corelatã cu toate mãsurilenecesare?

Dar, ca sã ne referim strict labani, datele statistice, aºa cum aratãele într-un raport al Bãncii Mondiale,iatã cam cum aratã evoluþia bugetu-lui Educaþiei în anumite momente.Astfel, în anul 1970, bugetul Educa-þiei însuma 7,96% din totalul cheltu-ielilor bugetare ale României, ca înurmãtorii 10 ani sã scadã uºor subaceastã cifrã, anume 6,43% în 1975,6,74% în 1980 ºi sã revinã din nou lapeste 7% pânã în 1990. Din 1991 ºipânã în 2004, procentul alocat edu-caþiei a fost între 9 ºi 11 procente dintotalul cheltuielilor bugetare, anume:� 1991 – 10,36%; � 1992 – 9,38%; � 1993 – 10,09%; � 1994 – 9,66%; � 1995 – 10,32%; � 1996 – 11,13%; � 1997 – 10,72%; � 1998 – 10,22%;� 1999 – 9,49%; � 2000 – 9,56%; � 2001 – 10,54%; � 2002 – 10,85%;� 2003 – 10,79%; � 2004 – 10,84%.

Din 2005, alocaþiile bugetare ausãrit de 11%, cele mai mari creºterifiind în 2006 (13,66 %), 2007 (13,74%)ºi 2008 (12,76%), ca din 2009 sãscadã iarãºi la 10 %. ªi ca raportare caprocent din Produsul Intern Brut,bugetul alocat învãþãmântului a avutacelaºi parcurs, anume între 2,2% ºi2,4% în perioada 1985-1989, peste3% în perioada postdecembristã, cuun vârf de 4% în 2007, dar niciodatãnu a atins nivelul de 6% din PIB, aºacum prevede legea.

Salariile profesorilor, în scãdere

Chiar dacã din punct de vederestrict al cifrelor nu poate fi contestatãcreºterea alocaþiei bugetare, fãrã amai intra în amãnunt ºi a aminti cã înparalel au crescut ºi costurile nece-sare întreþinerii sistemului de învãþã-mânt, nu acelaºi lucru se poate spuneºi despre salariile dascãlilor, care pezi ce trece devin tot mai puþin atrac-tive. Astfel, dacã în perioada dinaintede 1989 cu un salariu de dascãl per-soana respectivã putea nu doar sã-ºiasigure cele necesare traiului, bareuºea sã meargã ºi în concedii, înanul de graþie 2011 situaþia este exactpe dos. Cu toate creºterile preþurilorºi tarifelor la utilitãþi, mâncare, trans-port etc., salariul unui dascãl, care amai ºi fost diminuat anul trecut cu25%, când s-a fãcut marea tãiere

bugetarã, concomitent cu majorareaTVA, este de râs. Pentru comparaþieºi a vedea mãrimea dezastrului, o sãfacem o simplã comparaþie a salari-ilor din învãþãmânt în anul 1986 ºicele din acest an, raportat la salariulmediu net pe economie.

În 1986, salariul mediu net peeconomie era în valoare de 2.955 delei, iar veniturile nete ale personalu-lui didactic preuniversitar se prezen-tau astfel: � educatoare – 2.225 lei;� învãþãtoare – 2.290 lei (o învãþã-toare cu o vechime de 32 de ani ºifãrã grad didactic avea în 1986 unsalariu de 2.690 de lei, iar cele cugradele didactice II ºi I aveau salarii ºimai mari); � profesor de liceu ºi gim-naziu – 3.060 lei.

În septembrie 2011, salariul me-diu net pe economie era de 1.464 lei,iar în învãþãmânt se plãtesc urmã-toarele salarii nete: � învãþãtor debu-tant- 625 de lei; � învãþãtor cu graduldidactic I ºi o vechime de 25 de ani -1.200 de lei; � profesor debutant -670 de lei; � profesor cu graduldidactic I ºi vechime de 25 de ani -1.260 de lei. Raportat la salariile netede atunci ºi de acum, rezultã, la oîmpãrþire simplã, cã salariul uneiînvãþãtoare în 1986 era de 75,29%din salariul mediu net, în timp ceacum reprezintã doar 42,69% pentruo învãþãtoare debutantã ºi 81,96%pentru o învãþãtoare cu gradul didac-tic I ºi vechime de 25 de ani. În 1986,pentru activitatea sa pe o lunã la grã-diniþã, o educatoare primea 75,29%din salariul mediu net pe economie,deci se pãstra proporþia. În cazulunui profesor, în 1986 salariul lunaral acestuia depãºea salariul mediunet pe economie, în timp ce acum unprofesor debutant încaseazã lunardoar 45,76% din salariul mediu netpe economie, cel cu gradul didactic Iºi vechime de 25 de ani primind86,06% din acelaºi salariu mediu netpe economie. Putem sã facem mii decomparaþii, rezultatul va fi acelaºi.

Profesorul debutant actual, salarizat sub lãcãtuºul mecanic din 1986

Ba, mai mult, dacã ne gândim cãîn acelaºi an 1986, un lãcãtuºmecanic nou angajat în construcþii ºicare abia termina liceul încasa 1.887de lei, deci 63,85% din salariul mediunet pe economie de atunci, rezultã cãun profesor debutant în zilele noas-tre, al cãrui salariu net lunar este dedoar 45,76% din salariul mediu netpe economie de acum, nu face pentruactualii guvernanþi nici cât un nouangajat fãrã studii superioare dina-inte de 1989. Ceea ce este ºi imoral, ºiindecent.

Concluzionând, fãrã un bugetsuficient ºi o salarizare corespunzã-toare pentru personalul didactic, în-vãþãmântul românesc se va afunda ºimai mult, rezultatele obþinute la exa-menele naþionale (cel mai elocvent afost rãsunãtorul Bacalaureat din acestan) confirmând pe deplin cã educaþiaºchioapãtã tot mai mult la calitate.Ceea ce nici nu mai trebuie sã mire penimeni. Când dascãlii nu ºtiu cum ºice sã facã pentru a face faþã traiuluicu banii pe care îi primesc, destuifiind obligaþi sã mai caute chiar ºi alteslujbe în paralel, este aburd sã maiaibã cineva pretenþii la un act educa-tional de calitate. Despre reformereale, nici vorbã!

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoala româneascã“. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului personal!

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinteexecutiv departament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::

Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!