anatomie anul i f sem ii

8/8/2019 Anatomie Anul I F Sem II

1/36

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I INOVRIIUNIVERSITATEA OVIDIUS din CONSTANAFACULTATEA DE FARMACIE

Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B, ConstanaTEL.: 0241-605050, FAX: 0241-605050 interior 1074

E-mail: [email protected]: http://www.pharmaovidius.ro

CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA

Disciplina ANATOMIE

DIN SEMESTRUL II SESIUNEA DE VARASpecializarea Farmacie, Anul I

Sef Catedra I Discipline Farmaceutice

Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu

Sef Disciplina ANATOMIE

Sef lucrari Dr. Dragos Doicescu

2008-2009
http://www.pharmaovidius.ro/http://www.pharmaovidius.ro/


2/36

GRILE COMPLEMENT SIMPLU

sem II

1. Mduva spinriia.

Este rectilinieb. Nu umple n ntregime canalul

c. Este acoperit la suprafa de arahnoidd. Dura mater se afl n contact imediat cu mduvae. Are form rotund pe seciune transversal2. Mduva se ntindea. de la gaura occipital ( vertebra C1) pana la nivelul vertebrelor L1-L2,b. de la gaura occipitala pn unde se termin fillum terminale pana la vertebraCocigian2, de care se si fixeaz.c. fillum terminale are nici nsemntate func ional, dar alturi de ultimii nervirahidieni formeaz coada de cal.d. superior mduva este delimitat evident de bulbul rahidiane. n sec iune transversala are form rotund3. Celulele nervoase din coarnele posterioarea. sunt neuroni somatomotori radicularib. sunt neuroni vegetativic. sunt neuroni visceromotorid. sunt neuroni viscerosenzitivie. sunt neuroni somatosenzitivi si de asociatie4. Celulele nervoase din coarnele anterioarea. sunt neuroni somatomotori radicularib. sunt neuroni vegetativic. sunt neuroni visceromotorid. sunt neuroni viscerosenzitivie. sunt neuroni somatosenzitivi si de asociatie5. Care afirmaie este corecta. Exist 8 perechi de nervi cervicalib. Exist 10 perechi de nervi toracalic. Exist 5 perechi de nervi coccigienid. Celulele nervoase din coarnele anterioare sunt neuroni vegetativie. Exist 1 pereche de nervi sacrai6. Rol nutritiv pentru mduva spinrii l area. arahnoidab. spaiul epiduralc. spaiul subarahnoidiand. pia mater


3/36

e. dura mater7. Membrana extern mduvei spinrii estea. pia materb. spaiul subarahnoidianc.

dura materd. spaiul epidural

e. arahnoida8. Limita superioar a mduvei spinrii corespundea. Emergenei primei perechi de nervi cranienib. Foramen intervertebralec. Canalului medulard. Emergenei primului nerv spinale. Foramen ovale9.

Limita inferioar a mduvei spinrii se afl n dreptula. Vertebrei L2

b. Vertebrei S5c. Vertebrei L5d. Vertebrei S1e. Vertebrei L110.Cerebelul este situat napoia bulbului i a punii, cu care delimiteaza. Ventriculul Ib. Vermisulc. Ventriculul IId. Ventriculul IVe. Ventriculul V11.Cerebelul este legat prin pedunculii cerebeloi superiori dea. Bulbb. Puntec. Mezencefald. Diencefale. Mduva spinrii12.Ganglionii simpatici se afl na. Lanurile paravertebraleb. Ganglionii intramuralic. Ganglionii talamicid. Ganglionii juxtavisceralie. Ganglionii din mezencefal13.Din tunica extern a globului ocular face partea. Cornee


4/36

b. Coroidc. Corpul ciliard. Irise. Retina14.

Din tunica intern a globului ocular face partea. Cornee

b. Coroidc. Corpul ciliard. Irise. Retina15.Din tunica medie a ochiului face partea. Corneeb. Coroidc. Retinad.

Cristalinule. Sclerotic

16.Celulele cu bastonae sunt mai multe na. La periferia petei galbeneb. Macula luteac. Sunt distribuite uniformd. Pata galbene. Fovea centralis17.Care din celulele din structura retinei nu au rol funcionala. Celulele cu prelungiri n form de conb. Celulele de asociaiec. Celulele bipolared. Celulele multipolaree. Celulele cu prelungiri n form de bastona18.Mediile refringente nu sunt reprezentate dea. corneeab. Irisc. Cristalind. Umoarea apoase. Corpul vitros19.Rdcinile nervului hipoglos au originea aparenta. anul colateral anterior sau preolivarb. anul bulbopontinc. anul mediand. anul colateral posteriore. gropia supraolivar


5/36

20.n piramidele bulbare anterioare n vecintatea liniei mediane se gsesca. tracturile de asociaieb. tractul cerebrospinal lateralc. tractul cerebrospinal ventrald. tractul Golle.

tractul Burdach

21.Fibrele transversale care intr n alctuirea punii se adun de o parte si de alta afeei anterioari formeaza. pedunculii cerebelo i inferiorib. pedunculii cerebelo i mijlociic. pedunculii cerebelo i superiorid. planeul ventriculului IVe. pedunculii cerebrali22.Cerebelul se formeaza.

mpreun cu puntea din metencefal.b. Din mezencefal

c. Din diencefald. Din ventriculul IIIe. Din telencefal23.Care afirmaie este corecta. Cerebelul este acoperit de pia mater care intr n anurile cerebeloase.b. Cerebelul se gsete situat deasupra cortului cerebeluluic. Cerebelul este divizat ontofilogenetic n dou poriuni: paleocerebel ineocerebel.d. Paleocerebelul este conectat la scoara cerebral.e. Neocerebelul este legat la mduva spinrii24.Cerebelula. Vlul medular superior i inferior particip la formarea planeului ventricululuiIVb. Pedunculul cerebelos superior sau brachium pontis este cel mai grosc. Pedunculul cerebelos mijlociu sau corpul restiformd. Pedunculul cerebelos inferior sau brachium conjunctivum este cel mai puinvoluminos dintre pedicule. Vlul medular superiori inferior particip la formarea tavanului ventriculului IV25.Singurul nerv cranian cu origine aparent pe faa posterioar a trunchiuluicerebral estea. Nervul glosofaringianb. Nervul vagc. Nervul trohleard. Nervul abducense. Nervul trigemen


6/36

26.Care afirmaie este corecta. Adenohipofiza este poriunea posterioar a hipofizeib. n neurohipofiz se stocheaz neurohormonii hipotalamicic. Neurohipofiza este poriunea posterioar a hipofizeid. Neurohipofiza secret Vasopresina i Oxitocinae.

n adenohipofiz se stocheaz hormonii hipotalamici

27. Glandele endocrine compusea. sunt formate din componente endocrine si exocrineb. sunt formate din componente diferite ca origine, structura si functiec. intra in structura unor organe interned. au origine comuna cu sistemul nervos vegetative. au origine epiteliala

28. Glandele endocrine mixtea. sunt formate din componente endocrine si exocrineb. sunt formate din componente diferite ca origine, structura si functiec. intra in structura unor organe interned. au origine comuna cu sistemul nervos vegetative. au origine epiteliala

29. Urmatoarele afirmatii despre glandele endocrine sunt false, cu exceptia:a. sunt glande cu secretie externab. isi elimina produsul de secretie la suprafata pielii sau in organe cavitarec. secreta substante cu structura chimica caracteristica numite hormoni

d. functia endocrina este caracteristica numai glandelor endocrine propriu-zisee. glandele endocrine au canal excretor pentru eliminarea produsului de secretie

30. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:a. hormonii au actiune specifica si selectivab. glandele endocrine actioneaza la distanta asupra diferitelor organe sau tesuturic. sistemul nervos controleaza activitatea glandelor endocrine direct sau la distanta(prin neurosecretii)d. hormonii au actiune lenta dar de lunga duratae. structural hormonii pot avea fie nucleu fenolic, fie nucleu sterolic

31. Urmatoarele sunt adevarate cu exceptia:a. hipofiza are doi lobi (anterior si posterior)b. cei doi lobi hipofizari au origine, structura si functie diferitac. hipofiza este situata in saua turceasca a osului etmoidd. adenohipofiza are origine ectoblastica


7/36

e. neurohipofiza are origine diencefalica

32. Urmatoarele sunt adevarate cu exceptia:a. la nivelul hipofizei exista un sistem port hipotalamo-hipofizarb. arterele hipofizare provin din arterele carotide interne si din cercul arterial al

encefaluluic. venele hipofizare sunt scurte si prezinta valved. venele hipofizare sunt tributare sinusurilor cavernoasee. nervii hipofizei contin fibre vasomotorii

33. Neurohipofiza secreta:a. vasopresina b. oxitocinac. hormonul somatotrop

d. hormonul adrenocorticotrope. nu secreta hormone

34. Hormonul antidiuretic si oxitocina sunt secretate de:a. adenohipofiza b. neurohipofizac. neuronii hipotalamicid. epifizae. glandele suprarenale

35. Alegeti raspunsul incorect:a. tiroida este cel mai vascularizat organ al corpului umanb. tiroida are forma literei Hc. ligamentul tiroidian median leaga istmul de cartilajul cricoidd. ligamentele tiroidiene laterale leaga lobii tiroidieni de cartilajul tiroid si primelecartilaje trahealee. foliculul tiroidian si stroma perifoliculara reprezinta unitatea morfofunctionala atiroidei

36. Unitatea morfo-functionala a tiroidei este:a. lobul tiroidianb. lobulul tiroidianc. foliculul tiroidiand. foliculul tiroidian + stroma interlobularae. foliculul tiroidian + stroma perifoliculara


8/36

37. Artera tiroidiana superioara este ram din:a. artera carotida externab. artera carotida internac. artera subclavied. trunchiul brahiocefalic

e. arcul aortic

38. Artera tiroidiana inferioara este ram din:a. artera carotida externab. artera carotida internac. artera subclavied. trunchiul brahiocefalice. arcul aortic

39.

Parathormonul este secretat de :a. celulele parafoliculareb. celulele oxifilec. celulele principaled. celulele folicularee. celulele perifoliculare

40. Celulele oxifile paratiroidiene secreta:a. calcitonina b. parathormon

c. vasopresinad. triodotironina + tetraiodotironinae. nu se cunoaste rolul lor

41. Fata inferioara a glandei suprarenale stangi are raporturi cu:a. vasele renale stangib. vena cava inferioarac. aorta abdominalad. diafragme. polul superior al rinichiului stang

42. Fata inferioara a glandei suprarenale drepte are raporturi cu:a. vasele renale drepteb. vena cava inferioarac. aorta abdominalad. diafragm


9/36

e. polul superior al rinichiului drept

43. Arterele suprarenaliene superioare au originea in:a. aorta abdominalab. artera frenica inferioara

c. artera renalad. artera frenica superioarae. artera splenica

44. Arterele suprarenaliene mijlocii au originea in:a. aorta abdominalab. artera frenica inferioarac. artera renalad. artera frenica superioara

e. artera splenica

45. Arterele suprarenaliene inferioare au originea in:a. aorta abdominalab. artera frenica inferioarac. artera renalad. artera frenica superioarae. artera splenica

46. Vena centrala a glandei suprarenale drepte este tributaraa. venei cava inferioarab. venei renale dreptec. venei renale stangid. venei splenicee. venei cave superioare

47. Vena centrala a glandei suprarenale stangi este tributaraa. venei cava inferioarab. venei renale dreptec. venei renale stangid. venei splenicee. venei cave superioare

48. Sistemul de adaptare al organismului este format din:a. hipotalamus + hipofizab. hipotalamus + suprarenale


10/36

c. hipofiza + suprarenaled. hipotalamus + hipofiza + suprarenalee. hipotalamus + epifiza + suprarenale

49. Principalul hormon mineralocorticoid este:a. cortizol b. testoteronc. aldosterond. progesterone. estrogeni

50. Principalul hormon glicocorticoid este:a. cortizol b. testoteron

c. aldosterond. progesterone. estrogeni

51. Celulele parafoliculare tiroidiene secreta:a. triiodotironina b. tetraiodotironinac. hormon tireotropd. calcitoninae. nu secreta hormoni

COMPLEMENT MULTIPLU

52. Mduva spinriia. este con inut n canalul vertebralb. se adapteaz la curburile fiziologice si patologice ale coloanei vertebralec. nu umple n ntregime canaluld. este nvelita n sistemul meningeale. are aceeai lungime la brbai i la femei53. Sistemul meningeal este format dina. Pia mater la interiorb. Pia mater la exteriorc. Dura mater la interiord. Dura mater la exteriore. Arahnoida ntre dura i pia mater


11/36

54. Sistemul meningeal asigura. Inervaia mduveib. Protecia mduveic. Continuitatea cu nervii spinalid. Nutriia mduveie.

Continuitatea cu filum terminale

55. Nevraxul este alctuit dina. Mduva spinriib. Nervii cranienic. Nervii spinalid. Encefalule. Ganglionii nervoi56. Din sistemul nervos periferic fac partea. Nervii spinalib.

Nervii cranienic. Mduva spinrii

d. Ganglionii nervoie. Plexurile nervoase57. Pia matera. este o membrana conjunctivo-vasculara,b. este rezistenti fibroasc. nvele te mduva la care aderd. ptrunznd in santuri si fisuri.e. n grosimea ei se gsesc vase arteriale.58. Dura matera. Este membrana exterioarb. Are o structur fibroas, rezistentc. Se gsete n contact cu pia materd. Este separata de pere ii canalului vertebral prin spatiul epidurale. n spaiul epidural se gsete lichid cefalorahidian59. Arahnoidaa. Are o structur conjunctivb. Ader la mduvc. Ptrunde n anurile mduveid. Este separat de pia mater printr-un spaiu care con ine lichidul cefalorahidiane. Are rol nutritiv60. Pia matera. este o membrana conjunctivo-vascularab. este fibroasc. are rol nutritiv


12/36

d. nvele te mduva la care ader ptrunznd in anuri si fisurie. n grosimea ei se gsesc vase arteriale61. Pe o seciune transversal, substana cenuiea. Se afl la exteriorul mduveib.

Se afl la interiorul mduveic. E compus din corpul celulelor nervoase i prelungirile lor amielinice

d. Este format din fibre cu mielini celule glialee. Este centrata de canalul ependimar care contine LCR.62. n coarnele laterale gsima. Neuroni somatosenzitivib. Neuroni vegetativic. Neuroni somatosenzitivid. Neuroni viscerosenzitivi n partea anterioar a coarnelor lateralee. Neuroni visceromotori n partea anterioar a coarnelor laterale63. Care afirmatii sunt corectea. Neuronii viscerosenzitivi se afl n jumtatea posterioar a cornului lateralb. Neuronii viscerosenzitivi se afl n jumtatea posterioar a cornului posteriorc. Neuronii visceromotori se afl n jumtatea posterioar a cornului laterald. Neuronii visceromotori se afl n jumtatea anterioar a cornului laterale. Neuronii visceromotori se afl n jumtatea posterioar a cornului anterior64. Coarnele posterioare conin urmtorii neuronia. Neuroni somatomotorib. Neuroni viscerosenzitivic. Neuroni visceromotorid. Neuroni somtosenzitivie. Neuroni intercalary65. Care din urmtoarele afirmaii sunt corectea. Exist 7 perechi de nervi cervicalib. Exist 12 perechi de nervi toracalic. Exist 5 perechi de nervi sacralid. Exist 5 perechi de nervi lombarie. Exist 5 perechi de nervi coccigieni66. Care din urmtoarele afirmaii sunt corectea. Coarnele anterioare sunt mai late i mai scurteb. Coarnele anterioare sunt mai lungic. n coarnele laterale se gsesc neuroni vegetativid. Axonul neuronului (alfa) spinal ajunge la mu chiul striat cu care formeaz osinapsa special neuroefectorie, numit plac motoriee. Axonul neuronului (alfa) spinal ajunge la por iunea periferic (contractil) afibrelor musculare din structura fusului neuromuscular


13/36

67. Trunchiul cerebral este format dina. Bulbb. Cerebelc. Diencefald. Mezencefale.

Puntea lui Varolio

68. Trunchiul cerebral este format dina. Bulbb. Cerebelc. Pedunculii cerebralid. Puntee. Mezencefal69. Bulbul rahidiana. este plasat la unirea craniului cu coloana vertebral,b.

fiind situat parial n craniu i parial n coloana vertebral.c. bulbul se interpune ntre mduva spinrii punte.

d. limita inferioar a bulbului este delimitat convenional i se gsete suboriginea primului nerv cervical.e. limita superioar este reprezentat de anul bulbopontin care desparte bulbul depunte

70. Bulbul rahidiana. prezint un an median care l continu pe cel de pe faa anterioar a mduveispinriib. n partea inferioar a anului se afl nite fibre transversale care ntrerup anulprin ncruciarea lor.c. aceast ncruciare poart numele de ncruciarea sau decusaia piramidelor(rafeul lui Stilling).d. sub decusaie, anul bulbar se continu cu cel medular.e. anul median este delimitat de olivele bulbare71. Bulbul rahidiana. Prezint un an median mrginit lateral de piramidele anterioareb. Piramidele se deprteaz una de altac. Piramidele se subiaz pe msur ce se apropie de punte.d. Piramidele dispar sub punte.e. Piramidele sunt formate de fibrele senzitive corticospinale72. Care din urmtoarele afirmaii sunt corectea. Din anul colateral anterior emerge nervul hipoglosb. Din anul colateral posterior numit i anul nervilor micti ies rdcinilenervilor glosofaringian, vag i accesorc. Din anul colateral anterior ies rdcinile nervilor glosofaringian, vag iaccesor


14/36

d. Din anul colateral posterior iese nervul hipoglose. Din anul bulbopontin iese nervul hipoglos73. Poriunea inferioar a feei posterioare a bulbuluia. n aceast zon se observ un an median dorsal, care l continu pe cel de lanivelul mduveib. Exist un an colateral dorsalc. Exist un an vertical paramedian care mparte cordonul de substan albsituat ntre primele douanuri n dou tracturi.d. Aproape de linia median se gsete fascicul gracilis (tractul lui Goll) careprezint pe traiectul su o proeminen ovalar numit clav, n interiorul creia seafl nucleul lui Goll.e. Aproape de linia median se gsete fasciculul cuneat, numit i tractul luiBurdach, la nivelul cruia se gsete o proeminen numit tuberculul cuneat ninteriorul cruia gsim nucleul Burdach.

74.

Poriunea superioar a feei posterioare a bulbuluia. are aspectul modificat fa de poriunea inferioar deoareceb. cele dou cordoane posterioare se deprteaz unele de altele, fiecarendreptndu-se superiori lateralc. ntre cele dou cordoane se delimiteaz un triunghi cu vrful n jos, care ia partela formarea planeului celui de-al IV-lea ventricul cerebrald. la nivelul unde cele dou fascicule ale lui Goll se despart unul de altul se afl oband transversal de substan cenuie, numit obex.e. Prezint o aripa alb intern numiti area postrema sau area vestibularis. Laacest nivel se adun fibrele senzitive ale nervilor vag i glosofaringian

75. Prin fragmentarea coloanei formate din capul cornului anterior nasc urmtoriinuclei:

a. n bulb apare nucleul ambiguu, unde i au originea real fibrele motorii alenervilor accesor (XI), vag (X) i glosofaringian (IX).b. n punte se formeaz nucleul motor al nervului facial (VII)c. Nucleul gelatinos al lui Rolando (nucleus tractus spinalis n. trigemeni), n careajung firele senzitive ale nervului trigemend. Mai sus de precedentul se formeaz nucleul masticator al nervului trigemen (V).e. Nucleul nervului hipoglos (XII), care se situeaz n apropierea liniei mediane76. Punteaa. Se mai nume te i protuberanb. Reprezint prima parte a trunchiului cerebralc. Deriv din por iunea ventrala a metencefalului (vezicula a IV-a)d. Pedunculii cerebelo i inferiori ce fac legtura dintre punte si cerebele. Dorsal, puntea ia parte la formarea ventriculului IV77. Cerebelul este legat dea. Diencefal


15/36

b. Bulbc. Mduva spinriid. Puntee. Mezencefal78.

Diencefalul cuprindea. Mezencefalul

b. Talamusulc. Trunchiul cerebrald. Hipotalamusule. Emisferele cerebrale79. n interior, emisferele cerebrale conina. Ventriculul Ib. Ventriculul IIc. Comisurile creieruluid.

Ventriculul IIIe. Corpul calos

80. Centrii nervoi simpatici se afl na. Neuronii vegetativi din trunchiul cerebralb. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale mduvei toracalec. Neuronii vegetativi din coarnele anterioare ale mduvei toracaled. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale mduvei lombare superioaree. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale mduvei sacrale81. Centrii nervoi parasimpatici se afl na. Neuronii vegetativi din trunchiul cerebralb. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale mduvei toracalec. Neuronii vegetativi din coarnele anterioare ale mduvei toracaled. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale mduvei lombare superioaree. Neuronii vegetativi din coarnele laterale ale mduvei sacrale82. Ganglionii parasimpatici se afl na. Lanurile paravertebrale dorso-lombareb. Ganglionii intramuralic. Ganglionii talamicid. Ganglionii juxtavisceralie. Ganglionii din mezencefal83. Ovarul secret urmtorii hormonia. Prolactinab. Ovululc. Estrogenid. Hormonul foliculinostimulante. Progesteron


16/36

84. Ovarul este constituit dina. Albuginee situat la suprafa sub care se afl un epiteliu simplub. Epiteliu simplu situat la suprafa sub care se afl albugineeac. Parenchimul glandular se gsete n interiord. Zona cortical conine numeroase vase sanguine, limfatice i nervie.

Zona cortical conine foliculii ovarieni

85. Care din urmtoarele afirmaii cu privire la ovar nu sunt corectea. Albuginee situat la suprafa sub care se afl un epiteliu simplub. Epiteliu simplu situat la suprafa sub care se afl albugineeac. Parenchimul glandular se gsete n interiord. Zona cortical conine numeroase vase sanguine, limfatice i nervie. Zona cortical conine foliculii ovarieni86. Care din afirmaiile cu privire la venele ovarului sunt corectea. Vena ovarian dreapt se vars n vena portb.

Vena ovarian stng se vars n vena renal stngc. Vena ovarian dreapt se vars n vena cav inferioar

d. Vena ovarian stng se vars n vena cav inferioare. O parte din venele ovarului ajung n vena uterin87. Care din afirmaiile cu privire ovar sunt corectea. Este situat n cavitatea abdominalb. Faa lateral este acoperit de pavilionul trompeic. Are funcie mixt: exocrini endocrind. Prezint dou fee, dou margini i dou extremitie. Este acoperit la suprafa de un epiteliu simplu88. Care din afirmaiile cu privire ovar nu sunt corectea. Este situat n cavitatea abdominalb. Faa lateral este acoperit de pavilionul trompeic. Este o gland cu secreie doar endocrind. Prezint dou fee, dou margini i dou extremitie. Este acoperit la suprafa de un epiteliu simplu89. Trompa uterin comunic prin intermediul orificiilor cua. Cavitate abdominalb. Ovarulc. Uteruld. Corpul galbene. Ovulul90. Uterul este format dina. Capb. Trompe uterinec. Corp


17/36

d. Istme. Cervix91. Uterul se afl n pelvis i se nvecineaz cua. ovareleb.

Vezica urinarc. Trompele uterine

d. Canale deferentee. Vagin92. Care din afirmaiile cu privire la uter sunt corectea. Uterul este interpus ntre trompele uterine i vaginb. Pe istmul uterin se inser extremitatea superioar a vaginuluic. Perimetrul acoper uterul pe toat ntinderea sad. Endometrul este tunica mucoas care cptuete cavitatea uterine. Miometru poart numele tunica muscular a uterului,format din muchi netezi93. Care din afirmaiile cu privire la uter nu sunt corectea. Uterul este interpus ntre trompele uterine i vaginb. Pe istmul uterin se inser extremitatea superioar a vaginuluic. Perimetrul acoper uterul pe toat ntinderea sad. Endometrul este tunica mucoas care cptuete cavitatea uterine. Miometru poart numele tunica muscular striat a uterului94. Care sunt adevrate din urmtoarele afirmaii cu privire la utera. Miometrul este un muchi netedb. Miometrul este format din fibre musculare longitudinale, radiare i circularec. Miometrul este format din fibre musculare longitudinale i circulared. Miometrul este un muchi striate. Endometrul cptuete cavitatea uterin95. Zona cortical a ovarului con ine urmtorii foliculia. Primarib. Corticalic. Cavitarid. Glomerularie. Teriari96. Zona cortical a ovarului nu con ine urmtorii foliculia. Primarib. Corticalic. Cavitarid. Glomerularie. Teriari97. Care afirmaii cu privire la testicul sunt corecte


18/36

a. Testiculul se dezvolt n scrot nc din viaa intrauterinb. n viaa intrauterin testiculul se dezvolt n cavitatea abdominalc. n componena testiculului intr albugineead. n componena testiculului intr epididimule. Parenchimul testicular este strbtut de septuri epiteliale98. Care afirmaiile de mai jos cu privire la testicul nu sunt corectea. Testiculul se dezvolt n scrot nc din viaa intrauterinb. n viaa intrauterin testiculul se dezvolt n cavitatea abdominalc. n componena testiculului intr albugineead. n componena testiculului intr epididimule. Parenchimul testicular este strbtut de septuri conjunctive99. Cile spermatice sunt reprezentate prina. Tubii contori seminiferib. Tubii drepic.

Canalele eferented. Canalul epididimar

e. Tubii glomerulari

100. Cile spermatice extratesticulare sunta. Canalele eferenteb. Canalul ependimarc. Canalul deferentd. Canalul coledoce. Uretra101. Care afirmaii cu privire la vezicula seminali lichidul seminal sunt corectea. Vezicula seminal este aezat medianb. Vezicula seminal este aezat deasupra prostateic. Vezicula seminal este aezat dedesubtul prostateid. Vezicula seminal secret un lichid mucos bogat n fructoze. Lichidul seminal reprezint 60% din lichidul spermatic102. Care afirmaii cu privire la prostat sunt realea. Prostata este un organ medianb. Prostata este o gland mixtc. Prostata este situat sub vezica urinard. Produsul de secreie al prostatei este lptos alcaline. Produsul de secreie al prostatei reprezint 60% din cantitatea spermei103. Care afirmaii sunt corectea. Glandele bulbo-uretrale se deschid n prostatb. Glandele bulbo-uretrale se deschid n uretrc. Glandele bulbo-uretrale se deschid n canalul deferent


19/36

d. Glandele bulbo-uretrale secret un lichid clar, vscose. Glandele bulbo-uretrale se deschid n bulbii cavernoi104. Care din afirmaiile cu privire la secreia intern a testiculului sunt adevratea. Celulele Leydig secret androgeniib.

Testiculul secret testosteronc. Testiculul nu secret estrogeni

d. Testosteronul este un hormon lipidice. Este un catabolizant proteic105. Ciclul menstrual este controlat dea. Progesteronb. Testosteronc. Estrogenid. FSHe. Prolactin106. Ciclul menstrual este controlat dea. Progesteronb. Prolactinc. Testosterond. Estrogenie. LH107. Care afirmaii sunt adevratea. De cele mai multe ori fecundaia are loc n ovarb. De cele mai multe ori fecundaia are loc n trompa uterinc. Cel mai des nidaia are loc n trompele uterined. Cel mai des nidaia are loc n utere. Cel mai des fecundaia are loc n uter108. Care afirmaii sunt adevratea. Cerebelul este divizat ontofilogenetic n trei poriunib. Archicerebelul este conectat cu nucleii vestibularic. Paleocerebelul este conectat la mduva spinriid. Neocerebelul este legat de scoara cerebrale. Cerebelul se gsete situat deasupra cortului cerebelului109. Cerebelula. Este acoperit de pia materb. Pia mater intr n anurile cerebeloasec. Pe suprafaa extern a cerebelului se gsesc anuri numite fisuri cerebeloase,care difer de cele cerebrale prin faptul c au pereii apropiai i nu se lrgesc lasuprafad. Fisura primar o gsim pe faa superioar, ntre lobii anteriori mijlociue. Fisura primar este superficial


20/36

110. Cerebelula. median gsim vermisul, care este nepereche,b. iar lateral se gsesc hemisferele cerebeloase care sunt pereche ic. leag prin cei trei pedunculi de bulb, punte i mezencefal.d. la suprafa cerebelul prezint substan alb care se continu n pedunculie.

substana cenuie se gsete la suprafa

111. Prin piciorul pedunculilor cerebrali treca. cile motorii corticospinale,b. cile corticomedulare ic. cile corticopontocerebeloased. iese nervul trohleare. fibrele lemniscului lateral112. Pe seciunea transversal a mezencefalului observma. Poriunea terminal a ventriculului IVb.

Etajul posterior este numit tectumc. n zona mijlocie se afl tegmentul sau calota care continu n sus tegmentul

pontin.d. Anterior etajul este format de piciorul pedunculilor cerebrali.e. ntre tegment i picior se afl substana neagr numit i locus niger, careformeaz limita dintre aceste dou etaje.

113. Glandele endocrine se caracterizeaz prina. i vars produii de secreie direct n sngeb. secret produii numii hormonic. beneficiaz de vascularizaie foarte bogatd. secreia endocrin este caracteristic doar glandelor endocrinee. hormonii sunt transportai de snge i pot aciona n oricare punct din organism114. Hipofizaa. se gsete endocranian, n fosa hipofizarb. este acoperit de dura materc. tulpina hipofizei face legtura ntre glandi talamusd. tulpina hipofizei este constituit din dou poriunie. prelungirea adenohipofizar strbate diafragma eii115. Care afirmaii sunt adevratea. Adenohipofiza este lobul anterior al hipofizeib. Adenohipofiza este partea cea mai voluminoas a hipofizeic. Neurohipofiza este situat anterior de adenohipofizd. Neurohipofiza este situat posterior de adenohipofize. Neurohipofiza are structur nervoasi provine din mezencefal116. Adenohipofizaa. Este poriunea anterioar a hipofizei


21/36


22/36

D. coordoneaz activitatea musculaturii netedeE. nu este adevarata nici o afirmatie124. Sistemul nervos vegetativ:A. este format din centri nervoi intranevraxiali,B.

este format din ganglioni extranevraxialiC. este format din fibrele nervoase

D. este format din fibre musculareE. nu este adevarata nici o afirmatie125. Fibrele nervoase din alcatuirea sistemului nervos vegetativ:A. leag eferent organele vegetativeB. leag aferent organele vegetativeC. intra in alcatuirea sistemului nervos vegetativD. sunt adevarate toate afirmatiileE. nici un raspuns corect126. Sistemul nervos vegetativ este formatA. sistem nervos vegetativ simpaticB. sistem nervos vegetativ parasimpatic.C. centri nervoi intranevraxiali,D. ganglioni extranevraxialiE. nici un raspuns corect127. Organele vegetativeA. De obicei primesc inervaie dublB. primesc inervaie antagonic, simpatici parasimpatic.C. Exist organe la nivelul crora doar un sistem are efectD. n unele organe, cele dou sisteme au efecte de acelai tipE. Nici un raspuns corect128. Centrii vegetativi pot fi:A. Centrii vegetativi intranevraxialiB. Centrii vegetativi corticaliC. Centrii vegetativi subcorticaliD. Toate raspunsurile corecteE. Nici un raspuns corect

129. Centrii vegetativi intranevraxiali:A. se gsesc n mduva spinriiB. se gsesc n bulb si punteC. se gsesc n mezencefalD. se gsesc n diencefalE. nici un raspuns corect


23/36

130. Centrii vegetativi intranevraxiali:A. se gasesc in nucleii de la baza emisferelor cerebraleB. sunt coordonai de impulsurile venite de la scoara cerebral.C. se gsesc n mduva spinrii i bulbD. se gsesc n jurul zonei motorii a lobului frontalE.

acioneaz asupra centrilor reglatori diencefalici.

131. Centrii vegetativi corticali :A. se gsesc n mduva spinriiB. se gsesc n bulb si punteC. se gsesc n mezencefalD. se gsesc n jurul zonei motorii a lobului frontalE. acioneaz asupra centrilor reglatori diencefalici

132.

Centrii vegetativi subcorticaliA. sunt reprezentai de nucleii de la baza hemisferelor cerebraleB. sunt reprezentai i de centrii diencefaliciC. se gsesc n bulb si punteD. se gsesc n mezencefalE. se gsesc n jurul zonei motorii a lobului frontal

133. n cadrul diencefalului centrii vegetativi:A. sunt cel mai bine reprezentai la nivelul hipotalamusuluiB. se gsesc cu precdere n peretele i n planeul ventriculului al III-leaC. Centrii parasimpatici se gsesc n partea anterioar a hipotalamusuluiD. Centrii simpatici se afl n partea posterioari lateral a hipotalamusului.E. Nici o afirmatie corecta134. Hipotalamusul are functie de :A. vegetativ,B. de reglare a fiziologiei viscerelorC. de pstrare a homeostazieiD. toate afirmatiile de mai sus sunt corecteE. nici un raspuns corect135. Centrii vegetativi din trunchiul cerebral:A. se pot afla n apropierea nucleilor de origine ai unor nervi cervicali.B. se pot afla n apropierea nucleilor terminali ai unor nervi cervicali.C. Se afla la nivelul maduvii spinariiD. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecteE. Nici un raspuns corect136.Nucleul pupilar al lui Edinger-Westphal:


24/36

A. Este numit si nucleul vegetativ al nervului oculomotorB. este format din doi centriC. se afla n mezencefalD. toate raspunsurile de mai sus sunt corecteE. nici un raspuns corect137. Nucleul lacrimonazal:A. este aezat n vecintatea nucleului motor al nervului facialB. trimite fibre parasimpatice preganglionare care intr n componena nervuluifacial (VII)C. Fibrele vegetative prsesc nervul i fac sinaps n ganglionul pterigopalatinD. Se gaseste in punteE. Nici un raspuns corect138. Nucleul salivator superiorA. se afla situat n punteB.

este situat n apropierea nucleului tractului solitarC. are fibre postganglionare ce inerveaz secretor glandele submandibular

D. are fibre postganglionare ce inerveaz secretor glanda sublingualE. Nici un raspuns corect

139. Centrul pneumotaxic :A. se gsete n poriunea superioar a punii.B. este un centru respirator a crui distrugere nu provoac oprirea respiraieiC. poate provoca modificarea ritmului respiratorD. este centru vegetativ la nivelul trunchiului cerebralE. nici un raspuns corect140.Nervul vag:A. ndeplinete funcii multipleB. asigur motricitatea bronhiilor, esofagului, stomacului, intestinului subire igros pn la unghiul splenic;C. inhib funciile inimii i rrete numrul de bti ale inimii;D. determin secreia stomacului, duodenului, intestinului subire i pancreasului;E. determin vasodilataie.141. Glandele endocrine isi varsa produsul de secretie:a. la suprafata pieliib. in sangec. in limfad. in lichidul cefalorahidiane. in diferite cavitati (organe cavitare)142. Structural, glandele endocrine sunt formate din:a. parenchim


25/36

b. stromac. tesut musculard. vasee. nervi

143. Dintre glandele endocrine fac parte:a. glandele suprarenaleb. hipofizac. pancreasul exocrind. tiroidae. glandele salivare

144. Sunt glande endocrine compuse:a. epifiza

b. pancreasulc. hipofizad. glandele suprarenalee. glandele parotide

145. Sunt glande endocrine mixte:a. hipofizab. pancreasc. glande suprarenaled. testicule

e. ovare

146. Paraganglionii:a. au originea comuna cu sistemul nervos somaticb. au originea comuna cu sistemul nervos vegetativc. au origine epitelialad. au doar functie secretoriee. au functii secretorii si receptorii

147. Despre glandele endocrine sunt adevarate:a. sunt glande cu secretie internab. secreta substante cu structura chimica caracteristica numite neurohormonic. isi elimina produsul de secretie in sange sau limfa prin canalul excretord. functia endocrina este caracteristica numai glandelor endocrine propriu-zisee. parenchimul secretor este format numai din celule epiteliale sau epiteloide


26/36

148. Urmatoarele afirmatii despre glandele endocrine sunt false, cu exceptia:a. functia endocrina este caracteristica numai glandelor endocrine propriu-zise

b. glandele endocrine compuse au secretie endocrina si exocrinac. unii cataboliti au functii hormonale, de exemplu histaminad. produsul de secretie al glandelor endocrine mixte se numeste neurosecretie

e. se pot forma hormoni si din alfaglobulinele plasmatice (exemplu bradichinina,angiotensinele)

149. Spre deosebire de sistemul nervos, glandele endocrine au anumiteparrticularitati functionalea. actioneaza la distantab. au actiune lenta, de scurta duratac. au actiune lenta de lunga duratad. au actiune specifica si selectiva

e. au actiune specifica asupra tuturor organelor si tesuturilor din organism

150. Intre glandele endocrine si sistemul nervos exista o serie de corelatii:a. glandele endocrine regleaza activitatea sistemului nervosb. sistemul nervos regleaza activitatea tuturor glandelor endocrine prin control nervosdirectc. sistemul nervos regleaza activitatea glandelor endocrine pe cale umorala, prinneurohormonid. sistemul nervos regleaza activitatea unor glande endocrine prin control nervosdirect

e. uneori neurohormonii sunt asemanatori hormonilor (de exemplu adrenalina sinoradrenalina)

151. Hormonii:a. au actiune specifica si selectivab. au actiune lenta, de scurta duratac. pot avea structura proteicad. pot avea nucleu sterolice. pot avea nucleu fenolic

152. Urmatoarele afirmatii referitoare la hipofiza sunt adevarate:a. hipofiza este situata in saua turceasca a osului etmoidb. hipofiza este legata de hipotalamus formand sistemul hipotalamo-hipofizarc. hipofiza are legaturi functionale cu aproape toate glandele endocrined. hipofiza este formata din doi lobi (anterior si posterior)e. hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara


27/36

153. Adenohipofiza este formata din trei parti :a. partea anterioarab. partea intermediarac. partea distalad. partea posterioara

e. partea tuberala

154.Neurohipofiza este formata din:a. partea anterioarab. infundibulc. partea intermediarad. lob nervose. partea posterioara

155.Raporturile hipofizei sunta. inainte se afla cavitatea nazala

b. in sus are raporturi in principal cu chiasma opticac. lateral se afla sinusurile cavernoased. inapoi are raporturi cu sinusurile sfenoidale si cavitatile nazalee. in jos are raporturi cu bulbul si puntea

156. Structural, neurohipofiza este formata din :a. fibre nervoase mielinice provenite din tractul hipotalamo-hipofizarb. fibre nervoase amielinice provenite din tractul hipotalamo-hipofizar

c. celule nevroglice diferentiate numite pituicited. vase sangvine bogat inervatee. celule nevroglice nediferentiate numite pituicite

157. Adenohipofiza secreta:a. hormon tireotropb. prolactinac. vasopresinad. hormonul luteinizante. oxitocina

158.Neurohipofiza stocheaza si elibereaza:a. hormon tireotropb. prolactinac. vasopresinad. hormonul luteinizant


28/36

e. oxitocina

159. Epifiza este:a. legata de tavanul ventriculului IVb. situata intre cei doi coliculi superiori ai tectumului mezencafalic

c. invelita de pia materd. invelita de o membrana apartinand durei matere. numita si glanda pituitara

160. Glandele endocrine care, dupa o perioada de maxima dezvoltare, sufera unproces de involutie sunt:a. hipofizab. epifizac. paraganglionii necromafini

d. timusule. paraganglionii cromafini

161. Raporturile epifizei sunt:a. inainte se afla talamusulb. superior se afla spleniul corpului calosc. inferior se afla ventricului IIId. inapoi se afla ventriculul IVe. lateral se gasesc cei doi coliculi superiori ai mezencefalului

162. Epifiza are:a. originea ectoblasticab. o capsula fibroasa ce provine din dura materc. stroma formata din celule gliale si fibre de reticulinad. parenchimul format din pinealocite si celule nevroglicee. inervatie vegetativa simpatica

163. Epifiza secreta:a. serotoninab. hormonul melanostimulatorc. melatoninad. pinealinae. vasopresina

164. Tiroida are :a. forma literei H


29/36

b. trei lobi : 2 lobi laterali si lobul piramidalc. un istm situat intre cei doi lobi lateralid. cea mai bogata vascularizatie dintre toate organelee. forma de potcoava cu concavitatea orientata anterior

165. Mijloacele de fixare ale tiroidei sunt reprezentate de:a. muschiul ridicator al tiroideib. vasele sangvine tiroidienec. capsula peritiroidianad. ligamentul tiroidian mediane. ligamentele tiroidiene laterale

166. Stroma tiroidei se imparte in:a. interlobulara

b. interfolicularac. intralobularad. intrafolicularae. perifoliculara

167. Parenchimul glandular tiroidian contine mai multe tipuri de celule:a. celule epiteliale secretoriib. celule folicularec. celule perifoliculared. celule parafoliculare

e. celule interfoliculare

168. In hiperactivitate tiroidiana:a. foliculii tiroidieni au dimensiuni reduseb. foliculii tiroidieni au dimensiuni maric. celulele foliculare sunt turtited. celulele foliculare sunt cilindricee. coloidul este in cantitate redusa

169. In hipoactivitate tiroidiana:a. foliculii tiroidieni au dimensiuni reduseb. foliculii tiroidieni au dimensiuni maric. coloidul este in cantitate mared. celulele foliculare sunt turtitee. celulele foliculare sunt cilindrice


30/36

170. Celulele foliculare tiroidiene secreta:a. triiodotironinab. tetraiodotironina( tiroxina )c. calcitoninad. hormonul tireotrop

e. nu secreta hormone

171. Celulele parafoliculare tiroidiene nu secreta:a. triiodotironinab. tetraiodotironina( tiroxina )c. calcitoninad. hormonul tireotrope. parathormon

172.Artera tiroidiana ima poate avea originea in:a. artera carotida externa

b. artera carotida internac. trunchiul brahiocefalicd. artera subclaviee. arcul aortic

173. Paratiroidele:a. sunt glande vitaleb. sunt alaturate glandei tiroide, avand aceeasi origine, structura si functie

c. au culoare mai deschisa decat tiroidad. au consistenta mai moale decat tiroidee. sunt de obicei in numar de patru

174. Referitor la paratiroide urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:a. paratiroidele sunt de obicei in numar de 2 , 3b. paratiroide sunt esentiale pentru viata, extirparea lor totala determinand moarteac. fiecare glanda paratiroida este invelita de o capsula conjunctiva propried. parathormonul are actiune hiperglicemianta stimuland activitatea osteoclastelore. arterele paratiroidelor provin din arterele tiroidiene superioare si inferioare

175. Parathormonul:a. controleaza metabolismul calciului si fosforuluib. are actiune hipercalcemiantac. are actiune hipocalcemiantad. stimuleaza activitatea osteoclastelor stocand calciul in oase


31/36

e. stimuleaza activitatea osteoclastelor mobilizand calciul din oase

176. Timusul nu este:a. o glanda care se dezvolta maxim pana la pubertateb. situat in cea mai mare parte in mediastinul anterior

c. un organ limfoepitelial de tranzitied. format din doua parti: mediastinala si cervicalae. situat in cea mai mare parte in mediastinul posterior

177. Mijloacele de fixare ale timusului sunt reprezentate de :a. vasele sangvineb. ligamentele timotiroidienec. ligamentele timocricoidiened. capsula care il inveleste

e. lama pretraheala a fasciei cervicale

178. Arterele timice provin din:a. arterele tiroidiene superioareb. arterele tiroidiene inferioarec. trunchiul brahiocefalicd. artera subclaviculara stangae. artera toracica interna

179. Urmatoarele afirmatii in legatura cu involutia timusului sunt adevarate:a. medulara sufera transformari involutive mai evidenteb. procesul involutiv incepe in jurul varstei de 18 anic. hormonii sexuali incetinesc procesul involutivd. timusul poate suferi si o involutie accidentala, fiind determinata de infectii, radiatii,tulburari de nutritie, etce. dupa involutie tesutul timic este inlocuit cu tesut fibros si adipos

180. Mijloacele de fixare ale glandelor suprarenale sunt:a. pediculii vasculo-nervosib. fascia cervicalac. peritoneul parietald. presiunea abdominalae. ligamentele perivasculare

181. Portiunea mediastinala a timusului are raporturi anterioare cu:a. inima si pericardul


32/36

b. sternulc. primele 4 5 perechi de cartilaje costaled. vasele toracice internee. pleura mediastinala

182. Portiunea mediastinala a timusului are raporturi posterioare cu:a. aorta ascendenta si arcul aorticb. vena cava superioara si venele brahiocefalicec. trunchiul brahiocefalicd. pericardul si inimae. nervii cardiaci

183. Portiunea mediastinala a timusului are raporturi laterale cu:a. nervii cardiaci

b. nervii frenicic. pleura mediastinalad. inima si pericardule. vasele frenice superioare

184. Portiunea cervicala a timusului are raporturi anterioare cu:a. muschii subhioidienib. platismac. venele jugulare anterioared. lama pretraheala

e. stern

185. Portiunea cervicala a timusului are raporturi posterioare cu:a. laringeb. traheec. vasele tiroidiene inferioared. esofage. lantul simpatic cervical

186. Portiunea cervicala a timusului are raporturi laterale cu:a. lantul simpatic cervicalb. nervii vagic. arterele carotide comuned. arterele carotide internee. venele jugulare interne


33/36

187. Referitor la glandele suprarenale urmatoarele afirmatii sunt adevarate:a. au forma variabila : cea stanga seamana cu o creasta de cocos iar cea dreapta cu osemilunab. sunt doua organe situate retroperitonealc. fiecare glanda suprarenala este alcatuita din doua componente: corticala si

medularad. corticala si medulara au aceeasi origine, structura si functiee. glandele suprarenale sunt friabile si pot fi foarte usor lezate

188. Mijloacele de fixare ale glandelor suprarenale sunt:a. peritoneul visceralb. fascia renalac. presiunea abdominalad. ligamentele perivasculare

e. pediculii vasculonervosi

189. Fata anterioara a glandei suprarenale drepte are raporturi cu:a. aria nuda a ficatuluib. flexura duodenala superioarac. stomaculd. vena cava inferioarae. capul pancreasului

190. Fata anterioara a glandei suprarenala stangi are raporturi cu:a. coada pancreasuluib. artera renala stangac. vasele spleniced. stomacule. splina

191. Fata posterioara a glandelor suprarenale are raporturi cu:a. pancreasulb. stomaculc. diafragmad. polul superior al rinichiuluie. recesurile costodiafragmatice

192. Celulele parenchimatoase ale corticosuprarenalei sunt grupate in:a. zona corticalab. zona reticulara


34/36

c. zona medularad. zona fasciculatae. zona glomerulara

193. Celulele parenchimatoase ale medulosuprarenalei sunt reprezentate de:a. celule oxifileb. celule cromafinec. celule necromafined. celule ganglionare simpaticee. neuroni parasimpatici

194. Medulosuprarenala este constituita din:a. celule oxifileb. celule cromafine

c. celule ganglionare simpaticed. neuroni vegetativi multipolarie. capilare sinusoide

195. Mineralocorticoiziia. sunt secretati in zona glomerulara a corticosuprarenaleib. sunt secretati in zona reticulara a corticosuprarenaleic. sunt secretati in zona fasciculata a corticosuprarenaleid. intervin in metabolismul electrolitice. activeaza reabsorbtia potasiului si eliminarea sodiului la nivelul tubilor renali

196. Glicocorticoiziia. sunt secretati in zona glomerulara a corticosuprarenaleib. sunt secretati in zona reticulara a corticosuprarenaleic. sunt secretati in zona fasciculata a corticosuprarenaleid. sunt secretati in zona adiacenta a corticosuprarenaleie. intervin in metabolismul hidroelectrolitic

197. Hormonii androgenia. sunt secretati in zona glomerulara a corticosuprarenaleib. sunt secretati in zona reticulara a corticosuprarenaleic. sunt secretati in zona fasciculata a corticosuprarenaleid. intervin in metabolismul: glucidic, lipidic si protidice. in conditii normale sunt inactivi

198. Medulosuprarenala secreta:


35/36

a. adrenalinab. acetilcolinac. noradrenalinad. cortizole. aldosteron

199. Catecolaminelea. actioneaza asupra sistemului vascularb. intervin in metabolismul glucidicc. intervin in metabolismul lipidicd. intervin in metabolismul protidice. intervin in reactia de alarma

200. Pancreasul endocrina. este o glanda compusab. este o glanda mixtac. secreta insulinad. secreta glucagone. este reprezentat de celulele Leydig, raspandite printre celulele exocrine

201. Ovarul secreta:a. testosteronb. estrogeni, secretati de celulele tecii interne a foliculului ovarianc. estrogeni, secretati de corpul galben

d. progesteron, secretat de celulele tecii interne a foliculului ovariane. progesteron, secretat de corpul galben

202. Paraganglionii cromafini au origine comuna cu:a. corticosuprarenalab. medulosuprarenalac. sistemul nervos vegetativ simpaticd. sistemul nervos vegetativ parasimpatice. tiroid

203. Celulele sistemului APUD secreta:a. epinefrinab. pinealinac. serotoninad. histaminae. norepinefrina


36/36

anatomie anul i f sem ii

Documents