anatomie clinica sem 1

Download Anatomie Clinica Sem 1

Post on 02-Jan-2016

269 views

Category:

Documents

23 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

anatomie clinica

TRANSCRIPT

Anul II Sem IAnatomia clinica a peretilor abdominali: inchiderea incizilor cutanate, protruzia abdomenului, examenul fizic al peretelui abdominal, reflexe abdominale superficiale Inchiderea incizurilor cutanate-la nivelul tegumentului exista creste papilare care sunt niste linii tegumentare = linii Langer-pentru a obtine un bun efect cosmetic inciziile trebuie sa fie paralele cu aceste creste Protruzia abdomenului-abdomenul proeminent la copii este normal deoarece tractul intestinal contine mult aer astfel ca spatiile abdominale ant-lat se largesc iar m. abdominali capata forta -la copii exista si un ficat de dimensiuni crescute in raport cu restul viscerelor-la adult principalele cauze de protruzie a abdomenului sunt alimentele lichide, grasimea, prezenta fetusului -protruzia depinde de stare de tonicitate a musculaturii abdominale-proeminenta ombilicului este semnul unei presiuni ridicate intraabdominale in caz de ascita (formatiune tumorala mare) -acumularea de grasimi in exces se datoreaza hiperalimentatiei sau sindroamelor metabolice Examen fizic al peretelui abdominal-mainile trebuie sa fie calde (maninile reci determina contractia m. abdominali, reflex de aparare)-reflexul apare datorita unei rigiditati musculare excesive ce nu poate fi controlata constient -poate fi prezent la palpare atunci cand un organ intraperitoneal este inflamat (apendicita, colecistita)-spasmele musculare involuntare incearca sa protejeze viscerele de presiunea exercitata care este dureroasa in caz de infectie abdominala-palparea viscerelor abdominale se efectueaza cu pacientul in decubit dorsal, mainile pe langa corp cu coapsele si genunchii in semiflexie (permite relaxarea peretelui abdominal)Reflexe abdominale superficiale-folosite in scopul determinarii unui sindrom abdominal (peritonita)-peretele abdominal este singura metoda protectiva a viscerelor abdominale, astfel el reactioneaza daca un organ este inflamat sau traumatizat-reflexul este declansat de o atingere rapida pe o directie orizontala dinspre lat spre med, catre ombilic, ca rezultat se obtine contractia musculaturii de aceeasi parte

Anatomia clinica a peretilor abdominali: eventratii, lezarea peretelui abdominal, peritonite, persistenta post-natala a venei ombilicale permeabile, palparea orificiilor inghinale, punctia abdominalaEventratii-exteriorizarea viscerelor abdominale printr-un orificiu creat artificial, acoperite de sac peritoneal-cauze: traumatisme, interventii chirurgicalePeritonite-inflamatia perineala urmata de dureri mari in cavitatea peritoneala ca urmare a acumularii continutului intestinal si formarii de gaze-abdomenul se simte tare si este dureros la palpare, durerea se accentueaza in miscari (pacientul cauta pozitia culcat cu genunchii la barbie) -se poate acumula si lichid in exces in cazul ascitei, evacuat prin paracenteza-exista situatii cand peretele intestinal este perforat ca urmare a unei ulceratii, cand continutul intestinal patrunde in cavitatea peritoneala - peritonita (durere abdominala, febra, varsaturi, greturi, constipatie) -atunci cand un organ (intestin subtire, apendice) se perforeaza se constata o deplasare a omentului mare spre perforatia respectiva, impiedicandu-se propagarea infectiei la organele vecine (omentul mare impiedica aderenta peritoneului visceral la cel parrietal)Persistenta post-natala a venei ombilicale permeabile-ramane deschisa dupa nastere pentru o perioada de timp si poate fi folosita pentru cateterizare (in transfuziile prin boala hemolitica a NN)-la adult se poate face repermeabilizarea venei si este folosita ca metoda de transplant la celule stem Palparea orificiilor inghinale-orif inghinale superf: introducerea indexului in partea ant a scrotului, deasupra si lat tuberculului pubian (este o procedura jenanta, dureroasa) -atunci cand patrunde cu usurinta se pune problema existentei unei hernii inghinale -se poate aprecia funiculul spermtic -orif inghinal prof: este situat deasupra lig inghinal, sup-lat de tuberculul pubianPunctia abdominala-se face la nivelul fosei iliace S pe linia spino-ombilicala la unirea 2/3 lat cu 1/3 med (se face pe S deoarece segmentul este mai mobil)-rol: curatil (in caz de evacuare ascita), diagnostic (pentru spalatura peritoneala, diagnosticul cancerului, hemoragia intraperitoneala)

Punctele slabe ale peretilor abdominali: gaura musculo-pectineala, trigonul lui J. L. Petit, tetragonul Krause Gaura musculo-pectineala-este un punct slab datorita dublei treceri a vaselor iliace de la bazin la coapsa si datorita existentei funiculului spermatic-delimitat: sup (m. oblic intern, m. transvers abdominal), med (m. drept abdominal), inf (creasta pectineala, lig pectineal al lui Cooper)Trigonul lui J.L. Petit-se mai numeste si trigonul lombar, situat pe partile laterale ale peretilor abdominali-delimitat: marg post a m. oblic extern, marg ant a m. marele dorsal, creasta iliaca -planseul: m. oblic intern, m. transvers abdominalTetragonul Krause-se mai numeste si trigonul lombocostoabdominal, este un punct slab datorita prezentei orificiului PVN subcostal-delimitat: med (m. ridicator spinal), sup (m. dintat post-inf, coasta 12), lat (m. oblic intern) -planseu: m. transvers abdominal

Anatomia clinica a ficatului: segmentatia hepatica, lobectomii si segmentectomii hepatice, artere hepatice aberante, biopsia hepatica, formarea neobisnuita a venei porte, ruptura hepatica Segmentatia hepatica, lobectomii si segmentectomii hepatice, ruptura hepatica-Ruptura ficatului se poate produce pt ca este un tesut fiabil, un organ voluminos si este retrocostal, fracturile costale putand leza parenchimul hepatic. Este foarte sangeranda avand in vedere vascularizatia sa bogata in special cea venoasa prin 2 tipuri de vene mari (v. porta si v. hepatice)-Rupturile hepatice se trateaza chirurgical in functie de gravitatea acestora, cand sunt mai mari se practica lobectomii sau segmentectomii hepatice (lobectomiile sau segmentectomiile hepatice au devenit posibile ca urmare a studiilor facute de catre Couinaud care descrie 8 segm hepatice, segmentectomia sa bazandu-se pe distrubita intra-hepatica v porte si v hepatice)-Exista o impartire segmentara pe fata diafragmatica a ficatului in care nu exista segmentul 1, pe fata viscerala a ficatului neexistand segmentul 8. Segmentul 1 fiind lobul caudat a lui Spiegel iar lobul patrat fiind segmentul 4. Aceste segmentectomii au putut fi executate si modernizate dat mijloacelor de cauterizare (cele mai moderne cu laser), segmentele venoase hepatice fiind favorizate de existenta planurilor inter-lobare

Arterele hepatice aberante-De regula ficatul primeste 2 a. hepatice (a. hepatica proprie ce continua a. hepatica comuna si care in hil se termina prin bifurcare si a. hepatica S provenita prin terminarea a. gastrice S care poate lipsi destul de frecvent)-A. hepatica proprie se gaseste pe fata ant a v. porte la D si canalul hepatic comun se gaseste pe fata ant a v. porte la S-Pot exista 2 a. hepatice proprii cu originea in trunchiul celiac sau poate exista a doua a. hepatica D sau a doua hepatica principala cu originea in a. mezenterica sup. Pot fi 2 a. hepatice cu originea in AO atunci cand din aceasta se desprinde un trunchi gastro-splenic sau cand trunchiul celiac este absentFormarea neobisnuita a venei porte-Normal v. porta se formeaza prin unirea v. mezenterice sup cu v. splenica (v. mezenterica inf fiind un afluent al v. splenice) dar sunt situatii cand aceasta anstomoza se face post colului pancreasului sau cand v. porta se formeaza prin unirea v. mezenterice sup, inf si splenicaBiopsia hepatica- Se face la nivelul spatiului 10 intercostal D pe linia medio-axilara

Anatomia clinica a ficatului: percutia ficatului, hepatomegalia, ciroza hepatica, anastomoze porto-sistemice, sunturi porto-sistemice Percutia ficatului-Se face post-ant si de sus in jos, paralel cu coasta 10. Mai intai se simte o sonoritate pulmonara dupa care urmeaza matitate splenica sub care se percepe timpanismul abdominalHepatomegalia -De regula ficatul este la marg inf a rebordului costal, hepatomeglaia este marirea de V a ficatului care uneori poate ajunge pana la nivelul crestei iliace ceea ce denota decompensare cardiaca, o ciroza hepatica sau prezenta unor metastaze carcinomatoase-Aceastea vin din procesele carcinoase ale organelor vecine chiar si de la cancere din regiunea toracica datorita anastomozelor porto -caveCiroza hepatica -Este o degenerescenta adipoasa a celulelor hepatice care se fibrozeaza ulterior si care capata un aspect nodular ducand la creearea sunturilor porto-cave- Ciroza poate fi si urmarea unei hepatitce C tratate incorect

Anastomoze porto-sistemice-Se creeaza la nivelul anastomozelor porto-cave sup, la v rectale si la v paraombilicale (in care venele peretelui abd sunt tributare v. porte iar v. epigastrice inf sunt tributare sistemului venos sistemic). Se formeaza astfel dilatatii caracterizate dupa desenul in cap de meduza-Alt sistem porto-sistemic se creeaza intre v. colice care sunt tributare v. porte si v. retro-peritoneale tributare circulatii sistemice. Uneori cand aceste sisteme anastomotice nu se dezvolta de la sine si suficient se pot creea sunturi porto-sitemice = formarea chirurgicala a unei comunicari intre v porta si VCI deoarece post ficatului ele sunt foarte apropiate-Se mai poate creea un sunt spleno-renal. Avand in vedere patologia frecventa si grava a ficatului fiind un organ indispensabil supravietuirii in unele cazuri este necesar transplantul hepatic (in special in ciroza)

Anatomia clinica a pancreasului:obstructia ampulei hepato-pancreatice, tesut pancreatic accesoriu, pancreatita, ruptura pancreasului, pancreatectomia Obstructia ampulei hepato-pancreatice-la nivelul ampulei hepato-pancreatice exista 2 canale: pancreatic principal si coledoc, la acest nivel exista o zona mai ingusta la nivelul deschiderii in S2 si m. sfincter Oddi (aceasta deschidere poate