alergia farmacologie

8/19/2019 Alergia Farmacologie

1/43


2/43

explică fenomenele de alergie încrucişată ex.: nucleii betalactamici sunt epitopi comuni ai

penicilinelor naturale şi semisintetice şi ai cefalosporinelor.+,+/

2.2. P!oe$ul de $en$i%ili&a!e 0ermenul de alergie se aplică la reacţiile obţinute odată cu reintroducerea unui alergen

la un individ sensibili!at dinainte la acesta. 1acă un subiect normal este expus la contacte

repetate cu un antigen, într#o anumită do!ă, poate forma anticorpi, devenind asfel alergic,

sensibili!at, avnd o stare de $ipersensibilitate care duce la un răspuns imunitar exagerat.

2actorii care pot influenţa procesul de sensibili!are sunt :

# 3eactivitatea individuala#apare la persoane predispuse 4

# 5alea de contact alergen#organism, mai susceptibilă fiind pielea, apoimucoasa aparatului respirator, digestiv, calea in6ectabilă 4

# 2recventa şi intensitatea contactului alergen#organism.

Ti"u!i de $en$i%ili&a!e

a) Activă, apare ca răspuns la o stimulare antigenică "ex. 7n alergie tipică, in6ectarea de

vaccinuri)

b) (asivă, se obţine prin in6ectarea de ser conţinnd anticorpi.

Alergia tipică este cea activă.+,+8

2.'. Ela%o!a!ea antio!"ilo!

Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glicoproteine pre!ente în fracţiunea

gamaglobulinica a serului.

3ăspunsul imun specific, declanşat de pătrunderea în organism a unei macromolecule

sau a unei celule străine, se caracteri!ea!ă prin apariţia de proteine specifice denumite

anticorpi.+

Anticorpii sunt produşi în ţesuturile limfatice şi sunt de două feluri :

A) anticorpi umorali, secretaţi de limfocitele formate în ganglioni şi în foliculii

limfatici din tubul digestiv "limfocite B) 4

B) anticorpi tisulari, produşi de limfocite de tip 0#$elper "a6utatoare) de origine

timică.

1in punct de vedere c$imic anticorpii sunt imunoglobuline "9g) clasificate în mai multe

categorii "9g, 9gA, 9g-, 9g1, 9gE). Anticorpii apar în snge în ;#*< !ile de la contactul

+


3/43

sensibili!ant. 0impul care precede apariţia anticorpilor circulanţi liberi este numit perioada de

inducţie sau fa!a de sensibili!are.

# =gA 6oacă un rol important în lupta împotriva bacteriilor în mucoase "ex. 5ăile

respiratorii)4

# 9g1 intervin în maturarea limfocitelor>

# 9gE au un rol c$eie în lupta impotriva para!iţilor şi în mecanismul producerii

alergiei. Ele sunt secretate împotriva alergenelor "anumite tipuri de antigene) şi antrenea!ă în

organism eliberarea de $istamină, substanţă responsabilă de apariţia simptomelor alergiei>

#9g sunt produse în cursul unui contact cu antigenul, contact care se prelungeşte

sau în cursul unui al doilea contact al organismului cu un antigen. Acesta este raspunsul#

memorie, principiul în ba!a căruia funcţionea!ă imunitatea dobndită şi vaccinurile.>

#9g- sunt imunoglobulinele secretate în cursul primului contact al organismului

cu un antigen.

Anticorpii sunt imunoglobuline capabile să se lege specific de antigenul care a

determinat sinte!a lor. (rin interacţiunea antigen#anticorp se formea!ă complexe imune care, în

funcţie de natura sau mărimea antigenului pot fi solubile sau se traduc prin precipitare,

aglutinare "$emaglutinarea) sau neutrali!are "în ca!ul virusurilor sau a toxinelor.

1upă legarea antigenului devin accesibile !onele de legare ale sistemului complement

ducnd la activarea în cascadă a acestuia. istemul complement este un set de proteine şiglicoproteine plasmatice cu rol esenţial în ap?rarea organismului. 'nul din rolurile sale este

acela că poate distruge complexele immune alături de celulele fagocitare "macrofage, limfocite

0, polimorfonucleare neutrofile, monocite).+,*@,+

2.(. #eaţia antigenantio!"

3eacţia antigen#anticorp are loc în situaţia în care un organism sensibili!at "purtător de

anticorpi) vine din nou în contact cu antigenul, într#o cantitate suficientă pentru a o declanşa.

Această reacţie determină eliberarea de anticorpi, $eparină, acetilcolină, protea!e şi $idrola!e.

3olul antigenilor nu este numai acela de a determina producerea de anticorpi specifici

de către organismul#ga!da ci şi acela de a activa sistemul inflamator al ga!dei sau de a

interveni în activarea complementului.;

7n marea lor ma6oritate alergenii sunt factori exteriori organismului, elemente din

mediul extern şi sunt grupaţi după calea de pătrundere astfel :

# (neumoalergeni "polen, fulgi atmosferici, praf de casă, de origine animală,

păsări, etc)


4/43

# Alergeni alimentari şi digestivi "albuşul de ou, lapte de vacă, fragi, căpşuni,

etc)

# Alergeni de insecte "veninuri de insecte)

#Alergeni medicamentoşi "antibiotice betalactamice, insulina, protamina,

substanţe radiologice de contact, etc)

# Alergeni c$imici "profesionali sau nu)+,+C

2.4.1. Tipuri de reacţii alergice

e cunosc patru tipuri de reacţii alergice care au la ba!ă o stare de $ipersensibili!are iar

unele dintre ele pot fi produse şi de medicamente.

Ti"ul I #Anafilactica reagin#imediata "$ipersensibili!are imediată) este iniţiată de

alergeni "sau antigeni) şi este dependentă de 9gE.

Ex. Doc anafilactic, edem laringian, urticarie, rinită alergică se!onieră şi perenă, astm alergic,

pruritul, dermatită atopică, manifestări alergice digestive.

Ti"ul II citotoxica şi citolitică. Anticorpii liberi, circulanţi de tip 9g şi 9g- sunt

specifici pentru anumite structuri din celula agresionată şi care se comportă ca antigene "A*)

dnd reacţii de tip antigen#anticorp.

0ipul de reacţie citotoxică se întlneşte în clinică în anemiile $emolitice "formarea

autoimună sau după medicamente, agenţi infecţioşi care pătrund în organism), în leucopenii, în

anemia pernicioasă avnd o pondere neclară.

Ti"ul III complex antigen#anticorp. =e!iunile tisulare se de!voltă datorită depunerii

complexelor antigen#anticorp circulante capabile să acţione!e complementul în peretele

vaselor şi ţesuturilor perivasculare.

e întlneşte în boala serului unde complexele imune se depun în rinic$i, inimă, vase sanguine,

articulaţii, splină, unde poate apare distrugere vasculară şi necro!ă.

Ti"ul I* intar!iata, mediată celular apare pentru că induce un flux mare celular de

limfocite sensibili!ate ce eliberea!ă limfoFine.

=imfoFinele sunt substanţe solubile ce au proprietatea de a atrage alte celule inflamatorii în

!ona de agresiune. Acest tip de reacţie apare ca forme clinice în tuberculo!ă, fenomenul de

re6ecţie de grefă şi dermatite de contact, alergii infecţioase de origine bacteriană, para!itară,

virală, micotică.+,


5/43

CAP. '. +I,TA-INA

%istamina este o amină care provine din $istidină, în urma unei reacţii de

decarboxilare. (ierderea grupării carboxilice îi conferă substanţei un caracter ba!ic prin

activitatea pronunţată a grupării aminice.+,*

/


6/43

%istamina este o amină biogenă care apare ca produs intermediar în metabolismul

protidelor. Ea este răspndită att în lumea plantelor ct şi în regnurile superioare.

7n corpul uman cea mai mare cantitate de $istamină se găseşte la nivelul plamani#lor, a pielii

şi a mucoasei gastrice.

1in punct de vedere biologic şi fi!iologic, $istamine pentru om este:

#o substanţă fi!iologică cu acţiune locală,

#un $ormon tisular,

#un mediator c$imic.

%istamina acţionea!ă prin contactul direct cu diferite ţesuturi "vase de snge, mucoase,

glande cu secreţie externă), avnd un efect mai mult sau mai puţin iritant "în funcţie de

sensibilitatea individuală) asupra acestora.

Acţiunea de contact a $istaminei este mult amplificată de efectul de $ormon local, cele

două aspecte necesitnd o abordare comună.

5a $ormon tisular "local), $istamina provoacă dilatarea vaselor capilare şi contractarea

vaselor mari. Ea măreşte permeabilitatea capilarelor, determină contractarea musculaturii

netede şi măreşte secreţia de acid clor$idric în stomac. %istamina este responsabilă de apariţia

stărilor alergice, mai ales a guturaiului produs de polen C,*+.

Acţiunea de $ormon tisular a acestei amine, depinde de sensibilitatea receptorilor de

$istamină. 3eceptorii $istaminici sunt situaţi la nivelul membranelor celulare.

%istamina ca mediator c$imic intervine att în transmiterea impulsurilor nervoase, ct

şi, mai ales, în activitatea mastocitelor "cele mai multe $istamine sunt eliberate de către

mastocite).

Atunci cnd are loc o $iperproducţie endogenă de $istamine sau cnd se

înregistrea!ă un deficit a en!imei histaminaza "ferment ce degradea!ă $istamina), eozinofilele,

numite şi acidofile # elemente figurate din rndul leucocitelor, sunt atrase spre ţesutul

con6unctiv printr#un mediator c$imic " factor chemotactic) eliberat de mastocite. Eo!inofilele

migrate spre con6unctive, vor elibera en!ime şi prostaglandine, care au tendinţa de a in$ibă

$istaminele eliberate de către mastocite. 1eoarece eliberarea de $istamine de către mastocite se

@

http://www.javeriana.edu.co/Facultades/Ciencias/neurobioquimica/libros/neurobioquimica/histamina.gif


7/43

face cu consum de energie şi de calciu ionic, de multe ori excesul în această amină conduce la

instalarea unor cri!e de tetanie.

%istamina se formea!ă preponderent în elementele celulare fixe ale ţesutului con6unctiv

"mastocite) precum şi unele leucocite "ba!ofile). %istamina din organism mai poate să provină

direct din sursele de $rană "$istamina exogenă) sau din reacţiile bioc$imice ce au loc în

organismul uman "$istamina endogenă). Este discutabil şi destul de puţin probabil ca $istamina

din $rană să îşi manifeste nocivitatea în mod direct, mai ales că, după cum se ştie alimentele

$istaminofore pot fi sărace în $istamine libere, ele producnd mai degrabă o reacţie de tip

alergic, care conduce la o secreţie endogenă sporită de $istamină. %istamina, în cantitate

mică, dacă are o scurtă existenţă în această formă "în mod normal se înlocuieşte ciclic), este

benefică organismului uman, avnd un rol stimulent şi reglator al ţesuturilor din corp.

%istamina stimulea!ă secreţiile gastrice, produce vasodilataţie periferică, provoacă

vasoconstricţia vaselor mari, măreşte permeabilitatea capilară, creşte sensibilitatea cutanată

amplificnd sen!aţiile neplăcute "mncărimea) sau cele plăcute "excitaţia sexuală, orgasmul).

(ersoanele sensibile la diferite substanţe nenocive pentru ma6oritatea oamenilor, suferă efectele

unui nivel crescut al $istaminei în organism. 1upă cum am mai arătat, nu $istamina din $rană

produce excesul $istaminei din corp, ci diferiţi alergeni "polen anemofil, alimente

$istaminofore, acarieni, etc.).

ensibilitatea la această amină se manifestă prin semne ca: urticarie, edem,$ipotensiune "rar # $ipertensiune), $iperaciditate gastrică, arsuri în !ona cardia a stomacului,

stări alergice, pusee astmatice, contracţii involuntare ale muşc$ilor, cefalee pulsatilă,

ta$icardie, înroşirea pielii, şoc anafilactic. Aceste semne apar sau nu asociate, în funcţie de

sensibilitatea receptorilor $istaminici.

Eliminarea $istaminei din organism este negli6abilă. -ai puţin de G din $istamină se

excretă pe cale renală cu structură nesc$imbată. (entru a se putea debarasa de acest compus,

organismul trebuie mai înti să#l degrade!e. &eutrali!area $istaminei se face sub catali!ăen!imatică, sub acţiunea fermentului histaminaza.

Hrganismul uman nu dispune de mecanisme eficiente de neutrali!are a excesului de

$istamină. 5ele mai multe substanţe endogene, care limitea!ă cantitatea de $istamină, nu sunt

anti$istaminice propriu#!ise, deoarece nu bloc$ea!ă receptorii "%*, %+, %) $istaminici de pe

suprafaţa membranelor celulare. Anti$istaminicele propriu#!ise sunt întotdeauna substanţe de

sinte!ă, care posedă capacitatea de a bloca receptorii $istaminici, ele neavnd similitudine în

natură. 1eşi nu există anti$istaminice naturale propriu#!ise, o serie de principii active de

origine vegetală acţionea!ă pe căi indirecte, în sensul diminuării excesului şi sensibilităţii la

$istamină.+,*,*,+@


8/43

CAP.(. T#ATA-ENTL TLB#/#ILO# ALE#GICE

0erapia antialergică are la ba!a cteva principii generale :

A) eliminarea alergenului pe ct posibil

B) măsuri de igienă precum păstrarea curăţeniei pentru diminuarea acarienilor,a părului de animale de casă, etc.

8


9/43

5) tratamentul antialergic specific sau imunoterapia specifică cu alergen,

cunoscută iniţial ca desensibili!are specifică "$iposensibili!are) presupune identificarea

alergenului, îndepărtarea lui sau evitarea contactului cu el.

1) tratamentul nespecific în bolile alergice vi!ea!ă combaterea modificărilor

fi!iopatologice prin mi6loace care acţionea!ă patogenic sau simptomatic, reducnd astfel sau

prevenind manifestările clinice.+

0erapia nespecifică a bolilor alergice sau cu o componentă alergică cuprinde o serie de

grupe de medicamente care influenţea!ă eliberarea şi fixarea mediatorilor dintre care amintim:

• anti$istaminice

• antiserotoninice

• adrenalina "antagonist fi!iologic al $istaminei)

• corticosteroi!i

• in$ibitorii degranulării mastocitare

• imunodepresive

• psi$otrope

'tili!area acestor clase de medicamente repre!intă o alternativă extrem de viabilă,

avanta6oasă prin efectele favorabile şi extrem de constante în terapia antialergică.+,*/

CAP.0. ANTI+I,TA-INICELE +1

0.1. Ba&e fa!maoinetie

Anti$istaminicele se absorb bine din intestin. 0impul de în6umătăţire este relativ scurt

pentru cele din prima generaţie, dar mai durabil pentru ma6oritatea celor din a doua generaţie.

Epurarea se face predominant prin metaboli!are $epatică. 7n ca!ul astemi!olului, loratadinei şi

C


10/43

terfenadinei, aparţinnd celei de a doua generaţii, metaboli!area poate fi într!iată prin

medicamente cu proprietăţi in$ibitorii en!imatice. 5etiri!ina este epurată predominant prin

eliminare renală.+

0.2. Ba&e fa!maodinamie Aţiuni)

-a6oritatea anti$istaminicelor aparţinnd primei generaţii au efect sedativ. 5ele din

grupa etanolaminelor "difen$idramina, doxilamina) ca şi unele fenotia!ine, de exemplu

prometa!ina, produc sedarea marcată, uneori utilă, de multe ori nedorită. 'nele anti$istaminice

au proprietăţi antivomitive, fiind active în răul de mişcare, datorită acţiunii anticolinergice

centrale. 7n această categorie sunt cuprinse difeni$idramina, doxilamina, cicli!ina, meclo!ina,

prometa!ina. Acţiunea anticolinergica marcată face utilă clorfenoxamina ca anti#parFinsonian.+.+

5ompuşii fenotia!inici, de felul prometa!inei, au şi acţiune blocantă alfa#adrenergica

slabă, care poate fi cau!a de $ipotensiune ortostatică. Efectul antiserotoninic marcat al

cipro$eptadinei încadrea!ă acest anti$istaminic într#o grupă farmacodinamică aparte. 'nele

anti$istaminice din prima generaţie au efect aneste!ic local, cum este ca!ul prometa!inei sau

difen$idraminei.

Acţiunea anti$istaminică, utilă în unele alergii de tip anafilactic, se datorea!ă blocării

competitive a receptorilor $istaminergici de tip %*. Ietotifenul, meJuita!ina, loratadina,

terfenadina au în plus o acţiune de in$ibare a degranulării mastocitelor, respectiv in$ibă

eliberarea de $istamină şi alţi mediatori c$imici ai reacţiei alergice de tip anafilactic.

1urata efectului anti$istaminic pentru o bună parte dintre acestea durea!ă ;#8 ore, ceea ce

obligă la administrarea a #; do!eK!i. 5teva anti$istaminice au efect de durată mai lungă, de

*+#*; ore, ceea ce permite administrarea în două pri!e sau într#o singură do!ăK!i. 1in această

categorie fac parte clorfenoxamina, clemastina, meclo!ina, prometa!ina şi dintre cele din a

doua generaţie : loratadina, terfenadina, cetiri!ina. (entru astemi!ol, durata efectului depăşeşte

+; ore.+,+

0.'. Ba&e fa!maotoiologie !eaţii ad3e!$e)

Anti$istaminicele %* produc relativ frecvent efecte adverse, care sunt în general uşoare

şi dispar după întreruperea tratamentului. 1eprimarea &5 se manifestă prin astenie,

somnolenţă, ameţeli, tulburări de concentrare. (entru a combate aceste efecte se administrea!ădo!ă mai mare seara, iar în timpul !ilei se asocia!ă cu cafeina. 'nele anti$istaminice % * pot

*


11/43

produce stimularea &5 cu euforie, nelinişte, insomnie, confu!ie, tremurături, $alucinaţii.

Aceste tulburări apar mai ales în suprado!e la copii. (ersoanele cu le!iuni cerebrale pot

pre!enta convulsii la suprado!e anti$istaminice %*. Anti$istaminicele %* mai produc : tulburări

digestive "$iporexie, $iposalivatie, vome, diaree, constipaţie) 4 reacţii alergice, mai frecvent

după aplicaţii locale 4 tulburări sanguine "leucopenie, agranulocito!ă, anemie $emolitică).

Anti$istaminicele %* cu efecte anticolinergice pot produce $iposalivatie, ta$icardie, greutate la

micţiune, tulburări de vedere. 5ele cu efecte antiserotoninice "cipro$eptadina, Fetotifen)

produc creşterea apetitului.

9ntoxicaţia acută : Anti$istaminicele %* pot provoca intoxicaţii acute, voluntare sau

accidentale. 2enomenele dominante sunt somnolenţa sau somn pnă la comă şi acţiuni de tip

anticolinergic "midria!ă, ta$icardie, $iperemia tegumentelor).+,+@

0.(. Fa!maote!a"ie indiaţii)

Anti$istaminicele %* repre!intă un tratament simptomatic#patogenic al manifestărilor

alergice. Efectele lor sunt cu att mai evidente cu ct participarea $istaminei la manifestările

respective este mai mare.

7n poleno!e "febra de fn, cori!a spastică se!onieră, rinită spasmodică periodică,

guturai de fn), efectele sunt adesea intense, dar uneori sunt necesare do!e mari.

Anti$istaminicele %* scad $ipersecreţia na!ală şi frecvenţă strănutului, dar influenţea!ă mai

puţin congestia mucoasei. 'neori c$iar dacă un anti$istaminic este inactiv la un bolnav, o altă

substanţă poate fi eficace. -ai mult, după o perioadă de eficacitate, un anti$istaminic poate

deveni inactiv iar în acest ca! se sc$imbă substanţă şi după un timp se poate reveni la prima.

Anti$istaminicele sedative sunt mai eficiente în rinita alergică. Efecte bune se obţin cu

anti$istaminicele %* în urticarie, edem angioneurotic, afecţiuni pruriginoase. Anti$istaminicele

%* cu efect antiemetic sunt active în răul de mişcare. Alte indicaţii: vome postoperatorii şi de

sarcină, în preaneste!ie "anti$istaminicele %* cu efecte sedative), sindrom parFinsonian, prurit

în boala %odgFin, la bolnavi cu radioterapie.++,+8

7n prescrierea anti$istaminicelor %* se va avea întotdeauna în vedere efectele asupra

&5. ubstanţele sedative ale &5 "fenotia!ine, clorfenoxamina) se folosesc ca

Lanti$istaminice de noapteM, înainte de culcare şi la bolnavii care stau în pat. unt preferate în

ca!urile de $iperexcitabilitate neuropsi$ică. ubstanţele fără efecte sedative sunt numite

Nanti$istaminice de !iO şi sunt recomandate în tratament ambulator "cloropiramina, feniramina).

Există bolnavi care reacţionea!ă diferit la anti$istaminice, în ceea ce priveşte efectul

asupra &5. 1e ex: clorfenoxamina, puternic sedativ la mulţi bolnavi, nu produce deloc sedare

**


12/43

la unii, în timp ce feniramina, bine suportat în general, determină în unele ca!uri efecte

sedative intense.+@,;

0.0. Fa!maoe"idemiologie ont!aindiaţii) unt contraindicate:

# 7n $ipersensibilitatea la medicamentul "ele) respectiv "e)4

# 7n tratamentul ambulator la pacienţii cu activităţi ce implic? atenţie şi

coordonare motorie important? "conduc?tori auto, dispeceri, persoane ce lucrea!ă la înălţime)

"Anti#%* din Pvec$eaP generaţie)4

# Anterior efectu?rii testelor cutanate de $ipersensibilitate.

e impune prudent?: # 7n insuficienţa $epatică şi renală gravă4

# =a gravide4

# Eventual la femei, se recomand? tratament cu anticoncepţionale, pe perioada

tratamentului cu Anti#%*, pentru a evita sarcina4

# =a copii şi vrstnici, dac? nu exist? o experient? terapeutic? anterioar? cu

medicamentul respectiv4

# 7n epilepsie.

Q &u sunt active:

# 7n şocul anafilactic, angioedem şi au efecte benefice limitate în astmul bronşic

"practic contraindicate ca monoterapie în aceste boli)4;,+C

0.4. Inte!aţiuni mediamentoa$e

1. Asocierea cu baclofen, barbiturice, ben!amide, ben!odia!epine, buspirona, butirfenone,

clonidina şi înrudite, deprimante &5, dextropropoxifen, fenotia!ine, fluvoxamina şi

sertralina, mianserina, neuroleptice, primidona, duce la sinergism cu activitate deprimantă

&5, în plus, barbituricele şi primidona stimulea!ă metaboli!area $epatică a substanţelor

asociate cu scăderea nivelurilor plasmatice ale acesteia din urmă. e recomandă atenţie în

ambulator, la conducătorii auto şi la utili!atorii maşinilor de fineţe.;

2. 1intre antineopla!ice $idroxiureea are efecte deprimante pe &5, care pot semăna cu celeale substanţei associate, cu risc de ameţeli şi somnolenţă

*+


13/43

'. Asocierea cu sulfamide $ipoglicemiante pre!intă riscul apariţiei unei trombocitopenii

reversibile, deci trebuie controlată periodic $emograma.

(. Asocierea cu c$inidina şi înrudite, clo!apina şi olan!apina, glutetimida, disopiramida

determină o creştere a efectelor anticolinergice ale celor două substanţe.

0. Asocierea cu alcoolul sau cu medicamente care conţin alcool conduce la mărirea efectului

sedative.;,

4. (rin asocierea anti$istaminicelor %* nesedative, astemi!olul şi terfenadina, se poate

antrena torsada vrfurilor, în pre!enţa $ipopotasemiei induse de: diuretice $ipoFaliemiante

"furosemid şi înrudite) glucocorticoi!i, laxative stimulante, mineralocorticoi!i. Aceeaşi

consecinţă apare în urma asocierii cu clonidina şi înrudite, c$inolone, sparfloxacina,

disoperamida, pentamidina, sotalol şi atenolol. 7n toate ca!urile este necesară osupraveg$ere EI.

5. 2luvoxamina sau sertralina in$ibă metabolismul $epatic al astemi!olului şi terfenadinei cu

creşterea nivelurilor plasmatice, fapt ce poate agrava cardiotoxicitatea lor.

6. -acrolidele, în special eritromicina administrate pe cale intravenoasă dar şi

troleandomocina, medicamicina şi claritromicina, pot scădea metabolismul $epatic al

anti$istaminicelor %* cu creşterea concentraţiei plasmatice ale acestora din urmă. Această

asociere poate favori!a apariţia torsadei vrfurilor precum şi a altor aritmii ventriculare.;

CAP.4. CLA,IFICA#EA ANTI+I,TA-INICELO# +1

Anti$istaminicele %* au fost clasificate de#a lungul anilor în trei clase diferite:

*. (rima generaţie "anti$istaminice de noapte) : prometa!ina, clorfeniramina,

clemastina, $idroxi!ina, clorfenoxamina, difen$idramina.

+. A doua generaţie "anti$istaminice de !i) : astemi!ol, terfenadina, cetiri!ina,

fexofenadina.. A treia generaţie : desloratadina "metabolit activ al loratadinei).+


14/43

1in punct de vedere c$imic anti$istaminicele %* se clasifică în şase clase :

• # Alc$ilamine

• # (ipera!ine

• # (iperidine

• # Etanolamine

• # Etilendiamine

• # 2enotia!ine

• # Alte medicamente anti$istaminice, antialergice+


15/43

9ndicaţii: 7n dermatologie: urticarie acută şi cronică, ec!eme exantematice,

neurodermită, dermatită $erpetiformă. (rurit, eritem solar, înţepături de insecte.

7n medicina internă: boala serului, astm bronşic, migrenă, colită mucoasă, alergii

medicamentoase.

7n oftalmologie: procese alergice oculare "con6unctivita foliculară cronică),

blefarocon6unctivita cu ec!emă palpebrală, sclerita recidivantă.

7n H.3.=.: rinita vasomotorie, cori!a de fn.

7n c$irurgie: spasm bronşic produs de narco!ă in$alatorie, profilaxia şocului

transfu!ional.

3eacţii adverse: (oate apărea somnolenţă şi oboseală numai la do!e mari. 9ritaţia

gastrică apare rar şi poate fi evitată prin administrarea medicamentului în timpul mesei.

5ontraindicaţii: 9nsuficienţa renală şi $epatică avansate, stări depresive, epilepsie,

sensibili!are la clorfeniramin. &u se recomandă conducătorilor auto şi celor a căror meserie

necesită un simţ perfect al ec$ilibrului.

-od de administrare: Adulţi: R # * comprimat de #; ori pe !i.

5opii:


16/43

imediată. (rin asocierea cu un antagonist de receptori % +, 2enistil#ul suprimă virtual toate

efectele circulatorii ale $istaminei.

(roprietăţi farmacocinetice: Biodisponibilitatea sistemică a dimetindenului picături este

aproximativ


17/43

2enistil#ul alterea!ă abilitatea conducătorilor auto şi capacitatea de concentrare, motiv pentru

care se recomandă precauţie în ca!ul acivitatilor care necesită atenţie crescută.

arcină şi alăptare: tudiile efectuate pe animale nu au demonstrate nici un risc fetal,

însă nu există date umane. Astfel 2enistil#ul trebuie utili!at doar cnd beneficiile terapeutice

pentru mamă depăşesc eventualele efecte negative care pot surveni asupra fătului. 1eşi studiile

relevă eliminarea unor cantităţi negli6abile de dimetinden prin laptele matern, nu se recomandă

administrarea 2enistil#ului în perioadă de alăptare.

3eacţii adverse:

2recvent: somnolenţă, în special la începutul tratamentului şi la do!e mari

Hca!ional: 0ulburări gastrointestinale "greaţă), uscăciunea gurii şiKsau a gtului, verti6i,

agitaţie, cefalee.

5a!uri i!olate: edem, erupţii cutanate, spasme musculare, tulburări respiratorii.

9nteracţiuni: (oate potenţa efectul sedativ al medicamentelor care deprimă sistemul

nervos central "tranc$ili!ante, $ipnotice, alcool etc.). 9ngestia concomitentă a 2enistil#ului cu

alcoolul determină încetinirea marcată a reflexelor. Administrarea concomitentă a 9-AH poate

creşte efectul antimuscarinic şi deprimant asupra &5 ale $istaminicelor. Efectul

antimuscarinic al antidepresivelor triciclice şi medicamentelor anticolinergice se poate însuma

cu cel al anti$istaminicelor, crescnd riscul decompensării glaucomului.

uprado!are: 5a alţi agenţi anti$istaminici suprado!area poate produce: deprimarea&5, cu somnolenţă sau stimularea &5 şi efecte antimuscarinice "în special următoarele

semne: excitaţie, ataxie, ta$icardie, $alucinaţii, spasme tonice sau clonice, midria!ă,

uscăciunea gurii etc.) Este posibilă de asemenea şi $ipotensiunea. &u s#au înregistrat ca!uri

mortale de intoxicaţie cu 2enistil şi nu există un antidot în ca!ul suprado!arii anti$istaminice.

-ăsurile de urgenţă care se iau sunt: provocarea vărsăturilor, lava6 gastric, administrare de

cărbune activat, laxative saline şi se impune asistentă cardiorespiratorie.

5ondiţii de păstrare: (icăturile de fenistil se păstrea!ă ferite de lumină şi căldură.+,+;

4.2. Pi"e!a&ine

6.2.1. Meclozina (generaţia I)

*


18/43

2orme farmaceutice: Emetostop cpr. +/ mg, (ostafen

5ompo!iţie: 'n comprimat conţine clor$idrat de meclo!ina < mg şi excipienţi: lacto!ă

mono$idrat, amidon de porumb, celulo!ă microcristalină tip *


19/43

6.2.2. Oatomida (generaţia I)

2orme farmaceutice: Barbet cpr. < mg, 0inset cpr. < mg

(re!entare farmaceutică: 5omprimate conţinnd < mg oxatomida "cutie cu < buc.). Acţiune terapeutică: Antialergic cu două moduri de acţiune. 9n$ibă eliberarea

mediatorilor c$imici, ca $istamina şi serotonina, din mastocite şi bloc$ea!ă efectul acestor

mediatori "$istamina, serotonina, 3#A#sloU#reacting substance of anap$Vlaxis "substanta

lent reactivă a anafilaxiei) asupra receptorilor specifici. (rodusul este rapid absorbit din tractul

gastro#intestinal, C*G din el circulnd legat de proteinele plasmatice. e excretă prin fecale şi

urină.

9ndicaţii: 5urativ şi preventiv în tratamentul afecţiunilor alergice, în special rinite şi

con6unctivite alergice, urticarie, alergie alimentară, astm la copii.

-od de administrare: Adulţi: * comprimat de + ori pe !i, do!a care poate fi crescută la

+ comprimate de + ori pe !i. 5opii: între */ şi / Fg, *K+ comprimat pe !i4 cu greutate mai

mare de / Fg, * comprimat pe !i, de preferat seara. Hxatomida poate fi asociată cu alte

anti$istaminice sau antialergice.

AtenţieW 0insetul în monoterapie nu poate constitui un tratament eficient în manifestările

alergice acute, ca şocul anafilactic sau cri!a de astm bronşic. 5a şi celelalte anti$istaminice,

oxatomida are efect depresiv central. 9niţial, automobiliştii sau cei care sunt implicaţi în acţiuni

ce necesită un bun ec$ilibru şi exactitate a mişcărilor trebuie să#şi verifice reactivitatea în

cursul tratamentului, $otărndu#se ulterior do!a6ul şi momentul administrării. e recomandă

evitarea băuturilor alcoolice în cursul tratamentului.

3eacţii adverse: edare, uneori uscarea gurii, creşterea apetitului. =a nevoie do!a poate

fi redusă. 1o!a6ele mai induc riscul unor efecte extrapiramidale, în special la copii.

5ontraindicaţii: arcină, femei care alăptea!ă "nu sunt făcute studii suficiente), copii

sub + ani.

6.2.!. Cetirizina (generaţia II)

2orme farmaceutice : Alerid comp.*< mg, XVrtec comp.*< mg, 5etirine comp. *< mg

*C


20/43

(roprietăţi: -edicament anti$istaminic cu o puternică acţiune antialergică, fără efect

sedativ. (osedă o deosebită afinitate pentru receptorii $istaminei %*, şi nu are efecte

anticolinergice şi antiserotoninice. &u produce efecte sedative şi nu interferea!ă cu activităţi

mentale care solicită concentrare, atenţie său memorare.

Acţiune: 5etiri!ina este un puternic antagonist al receptorilor %*, fără efecte

semnificative anticolinergice sau antiserotoninice. tudiile farmacologice au evidenţiat faptul

că administrarea do!elor active nu a produs somnolenţă şi nu a cau!at sc$imbări în

comportament. Aceasta se poate explica prin netraversarea barierei $emato#encefalice de către

substanţă. 5etiri!ina in$ibă în fa!a incipientă eliberarea $istaminei responsabilă de apariţia

reacţiei alergice şi de asemenea încetineşte migrarea celulelor inflamatorii, eliminnd

eliberarea mediatorilor asociaţi răspunsului alergic într!iat. 5etiri!ina asigură de asemenea un

efect protector împotriva bron$o#spasmului indus de $istamina in$alată de către astmatici.

9ndicaţii: 3inite alergice, con6unctivite alergice, iritaţii, urticarie, dermografism, exeme

cu locali!are diversă, dermatite de contact, reacţii alergice acute datorate unor toxiinfecţii

alimentare şi înţepături de insecte.

-od de administrare: *< mg, o dată pe !i, per oral.

5ontraindicaţii: arcină, mame care alăptea!ă şi copii.

3eacţii adverse: 5etiri!ina are efect redus sau nesemnificativ asupra funcţiilor

psi$omotorii, avnd o incidenţa scă!ută a sedării, similară cu placebo. 3eacţiile adverseraportate la do!a recomandată sunt reduse şi constau în somnolenţă, cefalee, ameţeală, stare de

agitaţie, uscăciune a gurii şi disconfort gastrointestinal.

(recauţii: tudiile clinice asupra cetiri!inei, pentru do!e !ilnice de pnă la +/ mg

prescrise unor subiecţi sănătoşi nu au relevat efecte asupra capacităţii de concentrare şi

timpului de reacţie. (acienţii trebuie sfătuiţi să nu depăşească do!a recomandată dacă

desfăşoară activitate de conducere auto sau manipulea!ă utila6e.

rupe de risc ridicat: 5opiii: 5etiri!ina nu este recomandată la copii sub *+ ani datoritălipsei studiilor clinice.

arcină şi alăptare: &u există suficiente date cu privire la siguranţa administrării

cetiri!inei în timpul sarcinii. 1e aceea nu se recomandă la femeile gravide. -amele care

alăptea!ă sunt de asemenea sfătuite să nu consume acest medicament. (ersoane în vrsta: H

anumită reducere a do!ei poate fi necesară dacă funcţiile renale sunt alterate. 1eficienţe renale:

2recvenţă administrării şi do!ele trebuie adaptate la pacienţii cu probleme renale.

+


21/43

4.'. Pi"e!idine

6.!.1. "amipina

2orme farmaceutice: oventol cpr. 2ilm /< mg, taumidrine

5ompo!iţie * comprimat conţine /< mg $idroclorură de bamipina.

Acţiune terapeutică: oventol este util în tratarea reacţiilor de $ipersensibilitate "alergii)

şi are o acţiune liniştitoare asupra pruritului. Acţiunea sa durea!ă @#8 ore.

9ndicaţii: oventol este folosit la tratamentul pruritului de diferite cau!e, bolilor de piele pruriginoase "ca de ex.: urticaria), guturaiului de fn, iritaţiilor, şi alte procese alergice ale pielii

şi mucoaselor, ca şi bolii excursiilor. (rin administrarea de oventol se poate spri6ini tratarea

cu oventol el a tulburărilor pielii, de ex. 7nţepături de insecte, arsuri solare, urticarie.

1o!e şi mod de administrare: 1acă nu este prescris altfel, do!area pentru copii peste *+

ani şi adulţi este în general de *#+ comprimate la nevoie de #; ori pe !i. 5omprimatele se

îng$it nemestecate cu puţină apă.

AtenţieW oventol nu trebuie utili!at după depăşirea datei de expirare. -edicamentul

trebuie ţinut în locuri inaccesibile copiilorW

9ndicaţii deosebite: oventol poate modifică capacitatea de reacţie în aşa fel, înct poate

fi periclitată circulaţia stradală sau folosirea unei maşini4 acesta mai ales în ca! de interacţiune

cu alcoolul.

2orma de pre!entare: flacoane de +< comprimate, /< comprimate.

5ontraindicaţii: A nu se utili!a în ca! de glaucom cu ung$i înc$is şi $ipertrofie de

prostată. &u sunt indicate tabletele oventol la copiii sub *+ ani. ravidele trebuie să consulte

medicul înaintea utili!ării oventolului.

3eacţii adverse: 5a ma6oritatea anti$istaminicelor oventol poate duce la oboseală.

=a pacienţi sensibili sau la do!are prea mare pot apărea oca!ional o uşoară uscăciune a

gurii, tulburări de vedere ca şi greutăţi de urinare "mai ales la afecţiuni de prostată). Aceste

fenomene nu sunt de durată şi dispar la scăderea do!ei. 3eacţii de $ipersensibilitate apar rar,

după experienţă de pnă acum.

9nteracţiuni cu alte medicamente: pnă în pre!ent nu se cunosc.

6.!.2. #$temizol (generaţia (II)

+*

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.medpex.de/medias/08aRxkrrIS2FkgKzQmS0ja-30.image.jpg&imgrefurl=http://www.medpex.de/juckreiz-ekzeme/soventol-p949632&usg=__i505aHvmh-pZ2dR6vSPeXX31sWk=&h=170&w=170&sz=8&hl=ro&start=88&um=1&itbs=1&tbnid=MpnfL2eVksUZ5M:&tbnh=99&tbnw=99&prev=/images%3Fq%3Dsoventol%26start%3D80%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26tbo%3D1%26ndsp%3D20%26tbs%3Disch:1


22/43


23/43

astemi!olului)4 in$ibitori selectivi pentru reabsorbtia serotoninei "ex. &efa!odona)4 in$ibitori ai

protea!ei %9S "ex. 3itonavir şi indinavir # studiile Pîn vitroP arată că saJuinavirul este doar un

in$ibitor slab)4 mibefradil. #a stabilit că există o interacţiune între do!e terapeutice de c$inină

şi astemi!ol.

arcină şi alăptare: =a animale, astemi!olul nu afectea!ă fertilitatea şi nu este teratogen.

=a do!e foarte mari ";< mgKFg corp), a fost observată embriotoxicitate la şobolani, dar nu şi la

iepuri. 'n studiu pe o populaţie numeroasă a demonstrat că %ismanalul nu sporeşte riscul

apariţiei anomaliilor la făt. %ismanalul poate fi administrat în timpul sarcinii doar dacă

beneficiile anticipate 6ustifică riscurile potenţiale la care este expus fătul. =a cini, astemi!olul

şi metaboliţii săi sunt excretaţi în laptele matern în concentraţii foarte scă!ute. 1acă utili!area

%ismanalului este considerată esenţială, trebuie evaluat raportul beneficiuKrisc privind

alăptarea.

Efecte asupra capacităţii de conducere auto sau de exploatare a altor maşini:

7n do!a recomandată, %ismanalul nu afectea!ă capacitatea de a desfăşura activităţi ce solicită

vigilenţa.

-od de administrare: Adulţi şi copii peste *+ ani: * comprimat "*< mg)K!i. 5opii între @

şi *+ ani: *K+ comprimat "/ mg)K!i. 1o!a !ilnică recomandată nu trebuie depăşită.

5omprimatele de %ismanal nu se indică copiilor sub vrsta de @ ani.

3eacţii adverse: %ismanalul nu produce efecte secundare sedative sau anticolinergice.7n ca!ul unor tratamente de lungă durată se pot înregistra creşteri ponderale. Au fost semnalate

rare ca!uri de $ipersensibilitate la astemi!ol: angioedem, bron$ospasm, fotosensibilitate, prurit,

erupţii cutanate, reacţii anafilactice. 1e asemenea, au fost înregistrate şi ca!uri i!olate de

convulsii, pareste!ii benigne, mialgiiKartralgii, edeme, tulburări de dispo!iţie, insomnii,

coşmaruri, creşterea transamina!elor şi $epatite. 7n ma6oritatea ca!urilor nu s#a putut evidenţia

în mod clar o relaţie cau!ală directă cu administrarea %ismanalului.

uprado!are imptome. 1eşi au fost raportate ca!uri de suprado!are fără efecte patologice, s#au

înregistrat şi ca!uri rare de efecte adverse cardiovasculare cu risc vital, precum: prelungirea

intervalului Y0, torsada vrfului sau alte aritmii ventriculare, la pacienţi care au depăşit

substanţial do!ele de astemi!ol prescrise. 3areori însă, torsade ale vrfului "aritmii) s#au

înregistrat c$iar şi la do!e de numai +


24/43

0ratament. 7n ca! de suprado!are, se recomandă măsuri suportive: lava6 gastric şi

evacuare gastrică, urmate de administrarea de cărbune activ. 0otodată, se impune monitori!area

EI a pacientului, pe toată perioadă în care se înregistrea!ă Y0 prelungit. (oate fi necesar un

tratament adecvat cu antiaritmice, dar se vor evita preparatele care prelungesc intervalul Y0.

tudiile efectuate pe pacienţi cu insuficientă renală sugerea!ă ca diali!a nu grăbeşte eliminarea

medicamentului.

(roprietăţi:

2armacodinamica: %ismanalul este un anti$istaminic "antagonist %*) puternic şi cu

acţiune de lungă durată, fără efecte centrale, sedative şi anticolinergice. 1atorită acţiunii sale

prelungite, o singură administrareK!i este suficientă pentru a suprima simptomele unei reacţii

alergice timp de +; ore.

2armacocinetica: tudiile farmaco#cinetice pe om demonstrea!ă că astemi!olul este

rapid absorbit, maximul concentraţiei plasmatice fiind atins în *#+ ore. -etaboli!area la primul

pasa6 $epatic este extensivă iar distribuţia tisulară este semnificativă. 7n starea de ec$ilibru

"PsteadV stateP), concentraţia plasmatică maximă a astemi!olului plus metabolitul sau

desmetilastemi!olul "considerate împreună ca fiind fracţia farmacologic activă în plasmă) este

în medie de #/ ngKml. 0impul de în6umătăţire plasmatic pentru fa!a terminală de eliminare

este de *#+ !ile pentru astemi!ol şi C#* !ile pentru desmetilastemi!ol. Astemi!olul este

eliminat sub formă de metaboliţi, în special prin bilă. tudiile legării de receptori au arătat că îndo!e farmacologice, astemi!olul reali!ea!ă ocuparea completă a receptorilor %* periferici, fără

a afecta receptorii %* din creier deoarece substanţa nu depăşeşte uşor bariera $ematoencefalică.

6.!.!. %oratadina (generaţia II)

2orme farmaceutice: 5laritine comp. *< mg, sirop * mgKml

3oletra, 2lonidan, Vmp$oral comp. *< mg

5ompo!iţia preparatului * capsulă conţine: =oratadină


25/43

1escrierea preparatului: 1escrierea capsulei: capsule operculate de formă cilindrică, cu

capetele emisferice, cu suprafaţa netedă şi lucidă#opac, numărul capsulei +, corp ro! opac,

capac verde desc$is. 1escrierea conţinutului capsulei: pulbere şi granule şi de culoare albă

sau albă cu nuanţă gălbuie, fără miros.

(roprietăţi farmacologice: =oratadina este un anti$istaminic cu acţiune periferică de

lungă durată, derivat de piperidină. Att loratadina, ct şi principalul ei metabolit activ,

decarboetoxiloratadina, bloc$ea!ă %*#receptorii $istaminergici periferici. &ici loratadina, nici

decarboetoxiloratadina nu depăşesc bariera $emato#encefalică şi sunt, în do!e terapeutice,

aproape completamente lipsite de efecte centrale. Are acţiune antialergică, antiexsudativă şi

antipruriginoasă. cade permeabilitatea capilarelor, înlătură spasmul musculaturii netede,

previne edemarea ţesuturilor. 1upă administrarea internă îşi începe acţiunea peste */#+<

minute, maximum peste


26/43


27/43

5lemastin cpr. *mg

(articularităţi farmacologice 5lemastin: Bloc$ea!ă receptorii %*#$istaminergici. Are

acţiune anti$istaminică, antipruriginoasă şi antiexsudativă, reduce permeabilitatea capilarelor

pentru o perioadă de pnă la *+ ore. -anifestă efect anticolinergic şi $ipnotic.

9ndicaţii 5lemastin: 3inita alergică şi vasomotorie, poleno!ele, pruritul, urticaria,

dermato!ele alergice, eritemul medicamentos, dermatită de contact, neurodermită, edemul

angioneurotic "YuinFe), reacţiile anafilactice, profilaxia răului de mişcare, medicaţia

preaneste!ică. (rofilaxia reacţiilor alergice în cercetările cu substanţe radiocontraste.

'tili!are terapeutică 5lemastin: Adulţi cte * mg de + ori pe !i "dimineaţa şi seara) sau

+ mg s.c. sau i.m. 7n ca!uri grave do!a poate fi mărită pnă la #; mgK!i. 7n scopuri profilactice

se administrea!ă + mg imediat înainte de intervenţia care poate fi asociată de reacţii alergice

"medicamente, substanţe radioopace). 5opii @#*+ ani cte


28/43

9ndicaţii: Astm bronşic, febra de fn, migrene şi cefalee cu substrat alergic

gastroenteropatii de natură alergică, boala serului, şoc anafilactic, edem YuincFe, dermato!e

alergice "urticarie, ec!eme etc.), prurit de diferite cau!e, disgravidie, boala de radiaţii,

accidente post$emo#transfu!ionale, $ipersensibilitatea medicamentoasă, înţepături de insecte,

degerături, insolaţie. %iperexcitabilitate nervoasă, iritabilitate.

5ontraindicaţii: e administrea!ă cu prudenţă la conducătorii auto şi la persoanele care

exercită alte profesii ce necesită o perfectă coordonare neuromotorie.

(osologie şi mod de administrare: 7n principiu, tratamentul trebuie strict individuali!at.

e recomandă ca titlu de orientare:

Adulţi: *#+ dra6euri de +# ori pe !i.

5opii: ub + ani *K; din do!a adultului. +#/ ani *K din do!a adultului. /#*< ani *K+ din

do!a adultului.

Acţiune farmacoterapeutica: (reparatul are două acţiuni principale: anti$istaminică şi

anticolinergica. 7n plus are efecte aneste!ice locale şi sedative "efectul sedativ poate fi

neutrali!at, la nevoie, prin administrare de cafeină sau teofilina).

4.0. Etilendiamine

6.&.1. Cloropiramina (generaţia I)

2orme farmaceutice : &ilfan d6. +/ mg.

5ompo!iţie: 1ra6euri conţinnd clor$idrat de cloropiramina +/ mg.

Acţiune farmacoterapeutica: (rodusul este un medicament cu efecte anti$istaminice.

5u do!e mici s#au obţinut efecte po!itive anti$istaminice, ct şi prevenirea şi atenuarea

fenomenelor de şoc anafilactic. (rodusul nu influenţea!ă $ipersecreţia gastrică determinată de

$istamină. 2aţă de alte numeroase medicamente cu efecte anti$istaminice, &ilfanul pre!intă

avanta6ul unei toleranţe generale bune, prin lipsa efectului $ipnotic, sau al altor simptomesecundare, iar dacă ele sunt totuşi pre!ente la unele persoane, sunt de intensitate mică şi lipsită

de importantă.

9ndicaţii: -anifestări alergice: cori!a alergică, con6unctivita alergică, dermato!e

alergice "prurit, ec!eme, urticarie, neurodermite). Astm bronşic, edem YuincFe, boala serului,

migrenă de origine alergică, şoc anafilactic "preventiv şi curativ). 7nţepături de insecte, prurit

anal sau vulvar. %iperemia gravidelor. 3ău de mare şi altitudine.

5ontraindicaţii: ensibilitate la preparat. 3eacţii adverse: Apar foarte rar, în general. Ameţeală, somnolenţă care apare la unele

persoane, poate fi înlăturată prin reducerea do!elor.

+8


29/43

-od de administrare: 1o!area este individuală, mergndu#se prin tatonare. Adulţi: e

recomandă să se înceapă cu * dra6eu de ori pe !i. 1ra6eurile se administrea!ă cu puţină apă,

fără a fi !drobite în gură, după mesele principale. 5opii: e va reduce do!a adultului în raport

cu vrsta şi greutatea corporală.

4.4. Fenotia&ine

6.6.1. 'rometazina (generaţia I)

2orme farmaceutice: 3omergan sirop


30/43

iropul conţine şi acid ascorbic, vitamina folosită ca medicaţie ad6uvantă în afecţiunile

alergice.

Administrare: Adulţi: oral * dra6eu "< mg) de +# oriK!i4 în urgenţe se in6ectea!ă

intramuscular profund *K+#+ fiole "+/#*


31/43

2orme farmaceutice : (eritol irop "*


32/43

2orme farmaceutice : Allergodil picături, spraV na!al

5ompo!iţie: oluţie apoasă sterilă, limpede, incoloră, ce conţine clor$idrat de

a!elastina


33/43

a!elastina este foarte scă!ut şi detectabil la limita inferioară a cuantificării.

tudii preclinice:

5lor$idratul de a!elastina nu a avut potenţial de sensibili!are în experimentele efectuate

pe porcuşorul de uinea. A!elastina nu a demonstrat potenţial carcinogenetic într#o baterie de

teste în vitro şi în vivo, nici potenţial carcinogenetic la şoareci sau şobolani. =a masculii şi

femelele de şobolan a!elastina administrată oral în do!e mai mari de mgKFgK!i a cau!at o

descreştere a indexului de fertilitate în funcţie de do!a administrată. (e tot parcursul studiului

nu au fost descoperite în organele genitale masculine sau feminine modificări legate de

administrarea substanţei active. Efectele embriotoxice şi teratogene la femelele de şobolan

gravide, şoareci şi iepuri au apărut numai la do!e materne toxice "de ex. -alformaţii ale

sc$eletului au fost observate la şoareci şi şobolani la do!e de /< mgKFgK!i).

(articularităţi farmaceutice: Excipienţi: 5lorura de ben!alconiu, edetat disodic,

$ipromelo!a, sorbitol


34/43

uprado!are: &u sunt cunoscute reacţii specifice după administrarea oculară a unei

suprado!e şi nu se anticipea!ă reacţii de suprado!are în ca!ul administrării oculare.

6..!. *etotifen (generaţia II)

2orme farmaceutice :

5ompo!iţie: ubstanta activă: $idrogenofumarat de Fetotifen ec$ivalent la * mg

Fetotifen ba!a, pentru un comprimat. Excipienţi: lacto!ă mono$idrat, celulo!ă microcristalină,

amidon de porumb, stearat de magne!iu.

Acţiune terapeutică: 1upă administrarea orală, absorbţia Ietotifenului este aproape

completă din intestin. Biodisponibilitatea este de circa /


35/43

comprimat "


36/43

2orme farmaceutice: Iestine cpr. *< mg

(re!entare: 5utii a cte *< comprimate filmate a *< mg.

5ompo!iţie: ubstanta activă: ebastine. Excipienţi: celulo!ă microcristalină, lacto!ă

mono$idrat, amidon de porumb pregelatini!at, carboximetilcelulo!ă sodică, stearat de

magne!iu. 2ilmul tabletei: $idroxipropilmetil celulo!ă, polietilen glicol @


37/43

sirop


38/43

CAP. 5. CONCLZII

*. %istamina este un mediator sinteti!at, stocat şi eliberat în organism, implicat în procese

fi!iologice şi patologice de la nivel central şi periferic.

+. Efectele $istaminei se desfăşoară prin intermediul receptorilor specifici $istaminergici %*,

%+, %, %;, receptori cuplaţi cu proteina . #au făcut noi descoperiri în mecanismul de

acţiune al $istaminei pe receptorii %* şi %+, iar rolul receptorilor presinaptici în transmisia

nervoasă şi mai recent descrişii receptori %*, implicate în reglarea funcţiei imune, sunt

îndelung studiaţi.

8


39/43

. Anti$istaminicele %*, descrise pnă în pre!ent ca antagonişti competitivi pe receptorii

$istaminergici, sunt astă!i considerate agonişti inverşi, care leagă şi stabili!ea!ă

conformaţia inactivă a receptorilor, deplasnd ec$ilibrul spre starea inactivă a acestora.

;. Anti$istaminicele %* au fost studiate în ultimul timp pentru efectele lor antialergice#

antiinflamatoare. Aceste efecte pot fi receptor#dependente "expresia proteinelor de

ade!iune, migrarea celulelor inflamatoare, activitate antibradiFininica) sau receptor#

independente "in$ibarea degranulării mastocitelor şi in$ibarea eliberării de $istamine din

ba!ofile, in$ibarea activităţii celulelor inflamatoare).

/. fera afecţiunilor ce pot fi tratate sau ameliorate cu anti$istaminice %* este foarte largă. Ele

sunt folosite cu succes în rinita şi con6unctivită alergică "mai ales cele de generaţia a 99#a),

pentru răceală şi gripă asociate cu alţi compuşi, în astmul alergic, unde rolul lor este mai

mult profilactic, reducnd evoluţia spre cri!ă de astm. 'rticaria acută şi cronică, anafilaxia,

dermatitele atopice sunt alte afecţiuni în care se folosesc cu re!ultate mai mult sau mai

puţin evidenţe anti$istaminicele %*.

@. 9ndicaţiile lor nu sunt legate numai de efectele lor antialergice#antiinflamatoare, ele putnd

fi folosite şi pentru efectele sedative, antivomitive, etc.

. 2armacotoxicologia acestor compuşi se concentrea!ă pe două aspecte: efectul sedativ,

marcat la anti$istaminice %* ale generaţiei 9, care impune anumite limite în utili!are şi

efectul cardiotoxic care poate genera aritmii grave, c$iar fatale.8. &oi anti$istaminice sunt sinteti!ate continuu, cele mai multe pe ba!a celor existente.

Acestea includ noi metaboliţi activi, enantiomeri activi şi alţi agenţi interesanţi cu

proprietăţi combinate, ca de exemplu afinitate anti$istaminică %*K%+, etc.

C. &ici unul din anti$istaminicele de generaţia a 99#a nu pare a avea proprietăţi net superioare

celorlalte care să#l poată desemna în generaţia a 999#a sau o nouă generaţie.

C


40/43

CAP. 6. BIBLIOG#AFIE

*. Bu!oianu Anca#1ana L2armacologieM vol. +, Ed. -edicală 'niversitatea# L9uliu

%ateganuM, 5lu6#&apoca +


41/43

@. oodman [ ilmanOs# L0$e ($armacological Basis of 0$erapeuticsM, ediţia \, Ed. -c

raU %ill 5oompanies +


42/43

+/. troescu Salentin L2armacologieM, Ed. A== -edicinalis# Bucureşti *CC, pag. *+


43/43

alergia farmacologie

Documents