academia de ŞtiinŢe a moldovei - acd.asm.md fileacademia de ŞtiinŢe a moldovei consiliul suprem...
TRANSCRIPT
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
Formular de aplicare pentru
Conceptul de Program de Stat
(maximum – 20 pagini)
1. Denumirea programului propus
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI CULTURII TRADIŢIONALE
ÎN DEZVOLTAREA REPUBLICII MOLDOVA
2. Direcţia strategică în care se încadrează
5. Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii
3. Date despre persoana care înaintează concepţia
Nume, prenume Ghilaş Victor
Titlul ştiinţific / didactic Doctor habilitat în studiul artelor, conferenţiar cercetător
Locul de muncă de bază Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Funcţia Director, cercetător ştiinţific principal
Adresa Republica Moldova, Municipiul Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi
Sfânt, nr. 1, MD-2001
Telefon / fax / e-mail Tel.: (+373 22) 260957
e-mail: [email protected]
Conducătorul organizaţiei executor de bază dr. hab., Ghilaş Victor______________
(titlu ştiinţific, nume, prenume, semnătura)
L.Ş.
Înregistrarea formularului (se completează de persoana care a recepţionat formularul)
Nr. şi data de înregistrare „___” ________________ 2017
Înregistrat de: __________________________________________
(nume, prenume, semnătura)
Funcţia _____________________________ IP Agenţia pentru Cercetare şi Dezvoltare
1. Date generale
1.1. Date despre instituţia / executorul de bază al programului
Denumirea Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM
Tipul de instituţie
(instituţională, de profil,
afiliată)
Instituţie instituţională
Adresa Municipiul Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 1, MD-2001
Telefon / fax / e-mail Tel.: (+37322) 260957
e-mail: [email protected]
1.1.1. Descrierea instituţiei
(potenţialul de cercetare, experienţa în executarea unor lucrări similare, lucrările de bază în
domeniu ale executanţilor – maximum 15 lucrări)
Institutul Patrimoniului Cultural (IPC) al AŞM reprezintă o instituţie publică din sfera
ştiinţei şi inovării, fondată în anul 2005 prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova şi
finanţată integral din bugetul de stat. IPC este succesorul mai multor instituţii de cercetare ale
AŞM, fiind reorganizat, în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1406
„Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării” din 14 decembrie
2005, prin contopirea a trei institute de cercetare – Institutul Studiul Artelor, Institutul de
Arheologie şi Etnografie, Institutul de Cercetări Interetnice (fostul Institut al Minorităţilor
Naţionale).
Scopul IPC constă în organizarea şi efectuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul
patrimoniului arheologic, etnologic, cultural şi artistic al Republicii Moldova, contribuind la
dezvoltarea durabilă a ţării, la promovarea şi implementarea valorilor ştiinţifice şi culturale
obţinute în plan naţional şi internaţional.
Activitatea institutului se încadrează în direcţia strategică: Patrimoniul cultural şi
dezvoltarea societăţii, aprobată pentru 2013–2020, și ţine de tema generală Geneza, evoluţia şi
specificul etno-cultural şi artistic al Moldovei. Activitatea Institutului a fost evaluată de CNAA
în anul 2013, fiind acreditate următoarele profiluri de cercetare: Arheologia spaţiului carpato-
nistrean; Etnii şi relaţii interetnice din Republica Moldova; Geneza şi evoluţia artei naţionale.
Misiunea institutului constă în organizarea şi efectuarea investigaţiilor ştiinţifice
fundamentale şi cu caracter aplicativ în domeniul patrimoniului arheologic, etnocultural şi
artistic al Republicii Moldova, având ca sarcină majoră dezvoltarea durabilă a ţării în baza
rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare, la promovarea şi implementarea valorilor
ştiinţifice şi culturale, obţinute în plan naţional şi internaţional.
Obiectivele principale ale proiectelor se referă la cercetări fundamentale privind
procesele etnoculturale de pe teritoriul Republicii Moldova în contextul genezei şi evoluţiei
spaţiului cultural european din cele mai vechi timpuri până la sfârşitul Evului Mediu; studierea
proceselor etnoculturale, gestionarea patrimoniului etnografic şi salvgardarea acestuia în
conformitate cu normele europene; punerea în valoare a patrimoniului artist ic al Republicii
Moldova în context european, ș.a.
Principalii beneficiari ai rezultatelor cercetărilor sunt Ministerul Culturii al Republicii
Moldova, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Muzeul
Național de Etnografie și Istorie Naturală, instituţiile de învăţământ preuniversitar și universitar,
Agenția Națională a Turismului, Agenția Națională Arheologică, Agenția de Inspectare și
Restaurare a Monumentelor, administraţia publică locală, uniunile de creație, ONG-urile, cu care
se conlucrează la diferite nivele în vederea protecției patrimoniului țării.
IPC este fondator și editează cu regularitate: „Revista Arheologică”; „Revista de Etnologie
şi Culturologie”; Revista „ARTA”. În 2013 revistele au fost reevaluate și incluse în Registrul
naţional al revistelor ştiinţifice, Categoria B.
Structura Institutului include următoarele subdiviziuni ştiinţifice de bază:
1) Centrul de Arheologie (director dr. hab., conf. Oleg Levițki) include Secţia
Arheologia preistorică și Secţia Arheologia Antică şi Medieval;
2) Centrul de Etnologie (director dr., conf. Svetlana Procop) include Secţia Probleme
generale ale etnologiei și Secţia Minorităţi etnice;
3) Centrul Studiul Artelor (director dr. hab., prof. cerc. Tudor Stavilă) include Secţia
Arte vizuale și Secţia Arte audiovizuale.
Potenţialul uman de cercetare: La începutul anului 2017 în cadrul institutului activează
112 angajaţi: inclusiv 95 Cercetători ştiinţifici; 1 membru corespondent al AŞM, 8 doctori
habilitaţi, 49 doctori în ştiinţe; 17 tineri cercetători de până la 35 ani; 16 doctoranzi; 17 angajaţi
în calitate de personal auxiliar care oferă suport în activitatea de cercetare.
Cercetători în formare: în cadrul Şcolii Doctorale îşi fac studiile de doctorat 16 persoane,
la specialităţile 613.01 – Arheologie, 612.01 – Etnologie, 622.2 – Literatura universală şi
comparată, 653.01 – Muzicologie, 654.01 – Arte audiovizuale, 651.01 – Teoria şi istoria artelor
plastice şi 651.02 – Teoria şi istoria arhitecturii.
Infrastructura şi potenţialul de cercetare: Institutul Patrimoniului Cultural îşi desfăşoară
activitatea în incinta blocului Central al AŞM. Utilizează spaţiul pentru desfăşurarea cercetărilor
şi pentru desfăşurarea evenimentelor ştiinţifice oferit de infrastructura AŞM, deţine un număr
suficient de mijloace tehnice, reţele de comunicaţii (telefonie, internet, wifi) care va asigura buna
desfăşurare şi implementare a proiectelor din cadrul Programului de Stat propus.
Experienţa în gestionarea şi implementarea proiectelor de cercetare: IPC posedă
experiență de lucru în cadrul unor proiecte fundamentale, printre care cele mai relevante sunt
următoarele: 11.817.07.19F Dimensiunea europeană a patrimoniului arheologic al Republicii
Moldova; 11.817.07.20F Dimensiunea europeană a patrimoniului etnografic al Republicii
Moldova; 11.817.07.18F Patrimoniul artistic al Republicii Moldova în contextul
multiculturalismului european: cercetare, valorificare; 11.824.08.139T proiectul de transfer
tehnologic Crearea sistemului informaţional de acces public „Republica Moldova, Patrimonial”;
proiectul bilateral moldo-bielorus 10.820.08.17BF. Moldova – Belarus: analiza comparativă a
tendinţelor dezvoltării durabile; proiect internaţional realizat cu susţinerea Fondului internaţional
de colaborare umanitară a ţărilor-membre ale CSI Basme ale popoarelor din CSI: basme
româneşti, găgăuze, ale romilor, bulgăreşti (Republica Moldova); basme ucrainene (Ucraina);
basme armeneşti (Armenia); proiect bilateral Republica Moldova – Rusia 09.820.07.02 UF
Cultura audiovizuală şi rolul ei la formarea tinerei generaţii; proiect bilateral Republica
Moldova – România Procese de modernizare a patrimoniului cultural din România şi RM.
Fenomenul folclorismului şi creaţia tradiţională muzicală şi literară; 06.410.012 F Arheologia şi
procesele etno-culturale în spaţiul carpato-nistrean (din preistorie până în prezent); program de
stat 09.833.07.01F Istoria Moldovei. Vol. I. Epoca preistorică şi antică; proiect fundamental și
aplicativ, bilateral: Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Fondul Ştiinţific Umanitar din Rusia
Topoare-celturi din bronzul tardiv – hallstattul timpuriu din Europa de Est şi Sud-Est;
08.819.07.02F Cercetarea arheologică a aşezării dacilor liberi de la Pruteni; 06.410.012F
Geneza şi evoluţia comunităţilor culturale în spaţiul Carpato-Nistrean în perioadele preistorică-
antică; schimb interacademic (Academia de Ştiinţe din Austria – Academia Română).
Ökonomische Prozesse zwischen Siebenbürgen und den Ländern der Habshurgischen Monarchie
im Zeitraum vom 16. bis. 19. Jahrhundert (am Beispiel ausgewählter Münzfunde); tip A/2004
Arheozoologia medievală a teritoriului dintre Dunăre şi Marea Neagră şi conexiunile sale cu
spaţiul central şi sud-est european, CNCSIS, România; 10.819.07.01F Cercetarea arheologică a
aşezării rurale de la Lozova din perioada constituirii statului medieval moldovenesc; Program
Pfare CBC 2006 Antichitatea târzie în bazinul Prutului; 01.24.03F. Cercetarea etno-istorică a
culturii populare; program de stat PP (Proiect Pilot) Elaborarea Registrului Naţional al
Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova în acord cu prevederile Convenţiei
UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, internaţional / Biroul Regional
UNESCO de la Moscova; 06.410.021F Evoluţia comunităţii romilor din Moldova: aspecte
istorice şi etnografice; proiect aplicativ 16.220.18 N Conferinţa Ştiinţifică Romologică
Republicană „Romii/Ţiganii din Republica Moldova: comunitate etnosocială, multiculturală,
istorico-tradiţională (1414–2014)”; 06.410.018 F Valorile spirituale şi materiale ale etnicilor
ruşi din Republica Moldova: formele cultural-tipologice şi tipologia perceperii reciproce,
prinosul cultural-istoric, interacţiunile etnice şi integrarea în societatea contemporană;
06.410.016F. Aportul cultural al găgăuzilor în dezvoltarea societăţii contemporane din
Republica Moldova ș.a.
În perioada 2011–2014 au fost finisate proiectele instituţionale: 11.817.07.19F –
Dimensiunea europeană a patrimoniului arheologic al Republicii Moldova (director de proiect
dr. hab. Oleg. Leviţki); 11.817.07.20F – Dimensiunea europeană a patrimoniului etnografic al
Republicii Moldova (director de proiect dr. Svetlana Procop); 11.817.07.18F – Patrimoniul
artistic al Republicii Moldova în contextul multiculturalismului european: cercetare,
valorificare (director de proiect dr. hab. Tudor Stavilă).
Începând cu anul 2015, cercetătorii IPC implementează trei proiecte fundamentale:
- 15.817.06.02F – Structuri şi interferenţe culturale din spaţiul est-carpatic din cele mai vechi
timpuri până în epoca modernă (director de proiect dr. hab. Oleg. Leviţki);
- 14.06.199F – Valorificarea pluridimensională a patrimoniului etnocultural ca factor al
armonizării şi dezvoltării societăţii Republicii Moldova (director de proiect dr. Svetlana
Procop);
- 15.817.06.01F – Interferenţe culturale europene în arta din Republica Moldova. Studii de
istoria şi teoria artelor (director de proiect dr. hab. Tudor Stavilă);
- Proiectul pentru tineri cercetători 16.819.06.13F – Valorificarea patrimoniului etnocultural al
Republicii Moldova în educaţia tinerei generaţii (director de proiect dr. Ivan Duminica) –
(2016–2017),
- două proiecte internaţionale / interstatale:
16:80013 16.06.01/ERA.Net – Proiectul internaţional Perceptionof Russiaacross Eurasia:
Memory, Identity, Conflicts (Perceptia Rusiei in Eurasia: Memorie, identitate, conflicte) în
cadrul programului ERA.Net RUS PLUS, în care participă Franţa, Estonia, Polonia, Finlanda,
Asia Centrală, Republica Moldova (proiect implementat în cadrul programuluil multilateral FP7
ERA.NET-RUS-PLUS) – (director de proiect dr. Caunenco Irina) (2016–2017);
U1-1/1171/12.05.2016 – Proiectul interstatal Patrimoniul cultural-istoric al comunei Crihana
Veche: cercetare, conservare, valorificare şi promovare – (finanţator UEFSCDI,
Departamentul Românilor de Pretutindeni) (director de proiect Ciobanu Ion) – (2016–2017);
În anul 2015 au fost finalizate proiectul pentru tineri cercetători 14.819.06.02.F -
Cercetarea necropolei creştine de la Lozova din perioada constituirii statului medieval
moldovenesc (director de proiect dr. Ion Ursu) (2014–2015) şi proiectul internaţional EAP699 -
Safeguarding of the intangible Romani heritage in the Republic of Moldova threatened by the
volatilisation of the individual unexplored collections [Salvgardarea patrimoniului imaterial al
romilor din Republica Moldova, ameninţat de volatilizarea colecţiilor individuale inexplorate]
(proiect internaţional finanţat de British Library, director dr. Ion Duminica) (2014–2015).
Colaborarea internațională a Institutului Patrimoniului Cultural:
De la fondarea sa (2006), Institutul Patrimoniului Cultural și-a îndreptat eforturile spre
internaționalizarea activității sale, sporirea vizibilității în plan internațional etc. În total, la zi sunt
încheiate 41 de acorduri și parteneriate de colaborare între institut și instituțiile de cercetare,
învățământ sau muzeale din țările din vecinătate în vederea studierii comune a patrimoniului
arheologic, artistic și etnografic, schimb de experiență, de publicații, organizarea în comun a
conferințelor științifice.
Relațiile de colaborare cu instituțiile similare din parteneriatul de est și de vest s-au
fructificat mai ales începând cu anul 2015. În vederea organizării comune a manifestărilor
științifice internaționale, schimbului de publicații științifice, stagii ale cercetătorilor etc., doar în
anul 2015 au fost semnate 10 acorduri de colaborare între IPC și Complexul Muzeal Național
„Moldova” (Iași, România), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română
(București, România), Muzeul de Etnografie (Sankt Petersburg, Federația Rusă), Institutul de
Istoria și Teoria Artelor „George Oprescu”, Academia Română (București, România), Facultatea
de istorie a Universității din București (România), Universitatea din or. Melitopoli, Ucraina ș.a.
În anul 2016, au fost semnate acorduri de colaborare cu institute de cercetare în domeniul
arheologiei, etnologiei și studiul artelor din cadrul Academiei de Științe a Bulgariei, Academiei
de Științe a Ungariei, Muzeul Bucovinei, Suceava, Universitatea din Oriol, Federația Rusă etc.
Colaborarea internațională a institutului se reflectă în mai multe direcții, și anume: schimb
reciproc de publicaţii (reviste, anuare, monografii etc.) şi informaţii ştiinţifice; schimb reciproc
de cercetători ştiinţifici pentru efectuarea în comun a investigaţiilor ştiinţifice, acordarea
ajutorului necesar în domeniul cercetărilor ştiinţifice, susţinerea tinerilor specialişti în dezvoltarea
abilităţilor de cercetare ştiinţifică, inclusiv a investigaţiilor de teren, de restaurare şi de
conservare, colaborări la reviste de specialitate şi ediţii tematice de interes comun, organizarea de
reuniuni ştiinţifice pe teme de interes comun, realizarea în comun a proiectelor de cercetare
ştiinţifică, efectuarea investigaţiilor arheologice și etnologice de teren, schimb de experienţă în
domeniul managementului patrimoniului cultural; expertizarea tezelor de doctorat etc. Instituții
implicate: Eurasien Abteilung des Deutsches Archäologisches Instituts; Institut für Prähistorische
Archäologie Freien Universität Berlin; МТА Regeszeti Intezete Budapest; Institutul de
Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română; Археологически институт с музей,
Българска та Академия на Науките; Институт Археологии, Российская Академия Наук;
Iнститут Археології, Національна Академія Наук України; Одеський Археологїчний
Музей, Національна Академія Наук України; Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf.
Gheorghe etc.
IPC organizează anual conferința științifică internațională (începând cu 2015) Patrimoniul
cultural: cercetare, valorificare, promovare, ajunsă în anul 2017 la cea de-a IX-a ediţie,
organizată în parteneriat cu Agenţia Naţională Arheologică din cadrul Ministerului Culturii al
Republicii Moldova, Complexul Naţional Muzeal „Moldova”, Iaşi, Institutul de Arheologie „V.
Pârvan”, Bucureşti, România ș.a. instituții, cu care IPC a încheiat acorduri de colaborare. În anul
2016, la conferință au participat cca 200 de cercetători din Republica Moldova, România,
Ucraina, Ungaria, Turcia, China, Franța, Federația Rusă, conferința având un impact deosebit în
valorificarea științifică, salvgardarea și promovarea patrimoniului cultural în plan național și
internațional.
A fost elaborat proiectul cu privire la desfășurarea conferinței internaționale
Этнологическое наследие: концепции, тенденции и подходы/ Patrimoniul etnologic:
concepte, tendinţe şi abordări, organizat de Institutul Patrimoniul Cultural al AȘM în colaborare
cu Iнститут народознавства, нацiональна Академiя Наук Украïни Музей антропологии и
этнографии им. Петра Великого (Кунсткамера) РАН Институт Лингвистических
исследований РАН (http://www.cnaa.md/files/dispositions/2017/manifestari-2017/2017-1-
internationale(5).pdf). Proiectul este finanțat de Federația Rusă, Fondul de cercetări în domeniul
umanitar.
Totodată, IPC este partener la organizarea unor manifestări științifice internaționale,
desfășurate în străinătate. În anii 2015–2016, IPC a fost partener la organizarea Simpozionului
internațional „Monumentul. Tradiție și viitor”, ediția a XVII-a a avut loc la 1-4 octombrie 2015
la Iași–Chișinău–Cernăuți, ediția a XVIII-a a avut loc la 6-9 octombrie 2016 la Iași.
În vederea sporirii vizibilității revistelor științifice editate de IPC, au fost întreprinse măsuri
pentru accederea publicațiilor în două baze de date internaționale de prestigiu, cu factor de
impact – Universal Impact Factor și Academic Resourse Index. Începând cu anul 2016, pentru
revistele fondate și editate de IPC AȘM au fost elaborate site-uri separate. Revistele sunt incluse
în 5 baze de date internaționale ale revistelor științifice care indexeaxă și măsoară factorul de
impact: INTERNATIONAL INSTITUTE OF ORGANIZED RESEARCH (I2OR); Universal
Impact Factor; international SERVICES FOR IMPACT FACTOR AND INDEXING (ISIFI);
Academic Resource Index (ResearchBib); Central and Eastern European Online Library. Revista
Arheologică și Revista de Etnologie și Culturologie) au fost incluse în cea mai prestigioasa bază
europeană de date (în domeniul umanistic) ERIH Plus, bază cu factor de impact calculat.
Rezultatele cercetărilor (cu referire la anul 2016) au fost aprobate la 48 de conferințe cu
participare internațională și 260 de conferințe și simpozioane internaționale; 29 de articole în
reviste din străinătate, 70 de articole în culegeri și materiale ale conferințelor internaționale, cca
150 de rezumate ale comunicărilor.
Cercetători IPC au fost invitați în instituțiile de cercetare și învățământ din Polonia,
Ucraina cu rapoarte și lecții, au efectuat stagii de documentare la Academia de Științe din
Ungaria, Germania, Turcia, Federația Rusă, Belarus, Belgia, inclusiv fiind obținute 2 burse de
cercetare ERASMUS ș.a.
Cercetătorii participă la lucrările Școlii arheologice de vară în cadrul așezării Sarazm,
inclusă în lista monumentelor UNESCO (Tadjikistan, Pedjikent), la EXPEDIȚIA arheologică
tripoliană ucraino-polonă la stațiunea Vinniki (Ucraina, Lvov-Vinniki), participat la șantierul
arheologic Ibida-Slava Rusă, așezarea de perioada elenistică (România, jud. Tulcea), Festivalul
de animație Hiroșima-2016 cu prezentarea unui program de filme de animație moldovenești
(Japonia, Hiroshima), Școala de vară ”The European Minorite Rights and Minorite Protection
Regime” (Ucraina, Lvov), seminarul științifico-internațional ”Сохранение и использование
историко-культурного наследия на примере исторического и культурного ландшафта
Иссык-Куля” (Republica Kîrgîstan), realizat documentări științifice în cadrul Proiectului
bilateral moldo-ungar ”The archaeological and numismatic evidence of contacts between the
population of Hungary and Moldova in the 9th-16
th centuries” (Ungaria, Budapesta) ș.a.
Experienţa în executarea lucrărilor ştiinţifice în domeniu: 1. Ana-Maria PLĂMĂDEALĂ, Dumitru OLĂRESCU, Violeta TIPA. Arta cinematografică din
Republica Moldova. Chişinău: Grafema Libris, 2014, 640 p.
2. Arta muzicală din Republica Moldova: Istorie şi modernitate / Victor Ghilaş, Vasile Chiseliţă,
Violina Galaicu [et al.]; col. red. : Violina Galaicu; Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul
Patrimoniul Cultural, Centrul Studiul Artelor. Chișinău: Grafema Libris, 2009, 952 p. 3. DĂNILĂ A. Maria Cebotari. Stea rătăcitoare. Chişinău: Prut Internaţional, 2015, 320 p.
4. GALAICU V. Filonul bizantin în cultura muzicală naţională (Dimensiuni şi etape ale valorizării din
vechime până în pragul modernităţii). Chişinău: Cartier, 2016, 208 p. 5. GHILAŞ Victor. Muzica etnică: tradiţie şi valoare. Chişinău, 2007, 296 p.
6. Istoria Moldovei. Epoca preistorică şi antică. Director de proiect dr. hab. V. Dergaciov. Chişinău:
Tipografia Centrală, 2010. 7. OLĂRESCU D. Documentary art film as a european space of communication. International Journal
of Communication Research. Iași: „Apollonia” Publishing House – 2014, Volume 4, Issue 3 July /
September 2014, 257-263; ISSN: 2246-9265; ISSN-L: 2246-9265 (ISI Indexing IF: 0.912; Global
IF: 0.584). Reviste cu IF 8. REABŢEVA, S. Piese de podoabă şi vestimentaţie din Moldova şi Ţara Românească în contextul
relaţiilor cultural-istorice (secolele XIV–XVII). Red. șt. I. Damian. Brăila: Editura Istros a Muzeului
Brăilei, 2014, 376 p. 9. Relaţiile moldo-bulgare: Istorie şi cultură. Culegere de studii bulgaristice. Chişinău: Societatea
Ştiinţifică a Bulgariştilor din Republica Moldova, 2016. 548 p. Coord.: Cervencov Nicolai, Duminica
Ivan.
10. SOROCEANU Еvdochia. Ritualurile calendaristice ale găgăuzilor: studiu etnolingvistic = Gagauzların kalendar adetleri: etnolingvistika aaraştırması. Chişinău: Gunivas, 2015, 258 p.
11. STAVILĂ Tudor, CIOBANU Constantin Ion. Patrimoniul Cultural al Republicii Moldova = The
Cultural Heritage of the Republic of Moldova = Le patrimoin culturel de la Republique de Moldova. Chişinău: Arc, 2014, ediția a II-a.
12. ŞLAPAC M. Cetăţile bastionare din Moldova (sfârşitul secolului al XVII – mijlocul secolului al XIX-
lea). Chişinău: Arc, 2016, 372 p. 13. ŞOFRANSKY Zina. Cromatica tradiţională românească. Bucureşti: Editura Etnologică, 2012, 454
p.
14. ДЕРГАЧЕВ, В. Новые методы анализа и интерпретации фаунистических остатков из
археологических исследований (на примере поселения культуры Криш Сакаровка I). Chișinău: Tipografia Centrală, 2016, 276 p.
15. КАЛАШНИКОВА Н. М.; КОРНИЕНКО А. И.; РЯБЦЕВА С. С. Створчатые браслеты.
Традиция до и после Нашествия. În: Stratum plus, 5, Санкт-Петербург, Кишинев, Одесса,
Бухарест 2016, 269-300. Reviste Categoria A
1.2 Date despre potenţialii executori ai programului
(se enumeră instituţiile care ar putea participa la realizarea programului)
1. Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
2. Institutul de Istorie al AŞM
3. Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
4. Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
5. Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” (Institut) a AŞM
6. Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Istorie şi Filozofie)
7. Universitatea Pedagogică de Stat din Chişinău „I. Creangă”
8. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
9. Academia de Studii Economice din Moldova (Catedra de „Turism şi Servicii Hoteliere”)
10. Agenţia Naţională Arheologică
11. Institutul de Filologie al AŞM (Centrul de Literatură şi Folclor)
12. Agenţia Turismului a Republicii Moldova
13. Universitatea de Stat din Tiraspol (Facultatea de Geografie)
14. Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi
1.3. Consiliul ştiinţific al programului
(se indică persoane care ar putea fi incluse în consiliul ştiinţific – nume, grad ştiinţific, instituţie,
funcţie)
1. Victor Ghilaş, doctor habilitat în studiul artelor, conferenţiar cercetător, Institutul
Patrimoniului Cultural al AŞM – director IPC
2. Mariana Şlapac, membru corespondent al AȘM, doctor habilitat, conferenţiar cercetător,
IPC
3. Igor Şarov, conf. univ., dr., vice ministru, Ministerul Culturii al Republicii Moldova
4. Ion Gumenâi, doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat Moldova,
Decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie
5. Gheorghe Mustea, academician, profesor universitar, membru titular al AŞM
6. Ana-Maria Plămădeală, doctor habilitat, conferenţiar cercetător, IPC
7. Varvara Buzilă, doctor, conferenţiar cercetător, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie
Naturală
8. Elena Ploşniţă, doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Muzeul Naţional de Istorie a
Moldovei
9. Valentina Ursu, doctor, conferenţiar universitar, UPS „I. Creangă”
10. Vlad Vornic, doctor, conferenţiar cercetător, Agenţia Naţională Arheologică, director
2. Descrierea programului
2.1. Scopul programului
Valorizarea culturii tradiţionale ca suport științific pentru dezvoltare culturală, socială,
economică și educaţională
2.2. Obiectivele programului
- Sistematizarea patrimoniului culturii tradiţionale din Republica Moldova sub forma
publicaţiilor accesibile publicului larg în vederea utilizării în activitatea educaţională,
culturală, economică, socială, cotidiană;
- Organizarea evenimentelor cultural-ştiinţifice cu tematica conservării patrimoniului şi
modalităţilor de valorificare pentru dezvoltare;
- Elaborarea ghidurilor metodologice de utilizarea a patrimoniului în activitatea
educaţională, economică, socială;
- Elaborarea albumelor şi cataloagelor ce sistematizează patrimoniul culturii tradiţionale a
Republicii Moldova pentru promovarea imaginii ţării;
- Cartografierea patrimoniului cultural-istoric în vederea promovării în plan turistic;
- Descoperirea şi argumentarea traseelor turistice noi.
2.3. Valoarea problemei în contextul economic, social sau ecologic
Republica Moldova dispune de un patrimoniu cultural şi istoric valoros, parţial valorificat
în domeniul social-economic şi ştiinţific. Cercetarea patrimoniului cultural din Republica
Moldova este axată în prezent pe principiile: Ştiinţa pentru cunoaştere şi ştiinţa pentru
educaţie. Propunem schimbarea paradigmei şi abordării cercetărilor în acest program în direcţia:
Ştiinţa pentru dezvoltarea societăţii.
Raţionamentul acestei propuneri reiese din faptul că tradiţional patrimoniul cultural este
valorificat mai mult în plan estetic şi recreativ de grupuri înguste de persoane. Importanţa
patrimoniului cultural pentru dezvoltare nu este conştientizată de societate, mediul de afaceri,
politic, parţial doar de cel intelectual. Cauzele invocate deseori sunt: lipsa mijloacelor financiare
sau nealocarea lor de la buget; infrastructura slab dezvoltată; factorul geopolitic şi politic instabil
etc.
O cauză importantă o reprezintă şi atenţia scăzută a cercetătorilor patrimoniului
cultural asupra impactului cercetărilor lor asupra societăţii; abordarea unor teme de
cercetare înguste cu un caracter aplicativ slab profilat şi fără o diseminare largă a
rezultatelor.
Programul propus urmăreşte să realizeze sistematizarea cunoştinţelor ştiinţifice în
domeniul cercetării patrimoniului cultural şi diseminarea acestor rezultate la scară largă. De
asemenea elaborarea şi/sau elucidarea metodologiilor de valorificare a patrimoniului în domeniul
educaţional, social-economic.
Exemplul valorificării patrimoniului cultural în alte ţări ale lumii trebuie să servească drept
model de urmat şi în ţara noastră. Dezvoltarea acestei ramuri ar aduce beneficii în primul rând
economiei naţionale – ramurilor din sfera serviciilor şi producţiei de mărfuri, ştiinţei, culturii
naţionale care ar obţine beneficii în urma diseminării producţiei ştiinţifice şi culturale.
Slaba dezvoltare a turismului intern are un şir de cauze care ţin nu doar de o infrastructură
slabă în mediul rural din Republica Moldova, dar şi de atenţia mică din partea mediului de
cercetare şi educaţional. Propunem să depăşim această problemă prin sporirea atenţiei faţă de
valorificarea patrimoniului culturii tradiţionale care este în acelaşi timp o atracţie, un instrument
şi beneficiar al dezvoltării şi al consumului de producţie culturală şi ştiinţifică.
Intercalat cu patrimoniul cultural al ţării în acest context este şi patrimoniul natural care de
asemenea este o atracţie turistică şi un beneficiar al dezvoltării ramurii – turismul ecologic
necesită a fi promovat în egală măsură cu celelalte tipuri de turism.
Peisajele culturale rurale, Peisajele naturale sunt tendinţe noi în abordările antropologice
mondiale, care servesc ca suport pentru culturalizarea maselor largi ale populaţiei în vederea
practicării turismului rural şi a celui ecologic. Considerăm că elaborările ştiinţifice şi
enciclopedice în aceste ramuri ar servi drept suport pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi
mijlocii, unor ramuri ale economiei naţionale.
2.4. Actualitatea ştiinţifică şi practică a problemei
Concepţia de Program de Stat este elaborată în conformitate cu legislaţia naţională şi
internaţională în domeniile ştiinţei şi inovării, culturii, salvgardării patrimoniului cultural. În plan
european, patrimoniului cultural i se acordă o atenţie specială, remarcată prin numeroase
convenţii, legi şi acte normative, ratificate de Republica Moldova în calitatea sa de membru al
Consiliului Europei: Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial,
Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei; Convenţia europeană privind
protecţia patrimoniului arheologic; Convenţia europeană a peisajului, Convenţia-cadru a CoE
privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate ş.a. Deşi în ultimele decenii în Republica
Moldova au fost adoptate o serie de acte normative privind patrimoniul cultural („Legea privind
ocrotirea monumentelor”, 1993, Programul de stat „Dezvoltarea şi ocrotirea culturii şi artei în
Republica Moldova pentru anii 1997–1998”, „Legea privind protecţia patrimoniului arheologic
nr. 218 din 17 septembrie 2010”, „Legea monumentelor de for public”, „Legea privind
protejarea patrimoniul cultural naţional imaterial”, „Legea privind protejarea patrimoniului
cultural naţional mobil”, „Legea pentru ratificarea Convenţiei Europene privind coproducţia
cinematografică”, „Legea privind reintroducerea patrimoniului cinematografic în fondul de film
către S.A. „Moldova-film” de la Centrul Cinematografic „A. Dovjenko” din Ucraina”, „Legea
privind meşteşugurile artistice”, ş.a.), Registrul Naţional al Patrimoniului este de o actualitate
deosebită. Deşi în Republica Moldova a fost elaborat un „Registru al monumentelor ocrotite de
stat”, constatăm că este depăşit cu mult, informaţiile stocate nu corespund realităţii, majoritatea
monumentelor fiind în stare gravă de degradare, dispărute, necesită restaurare etc., în pofida
responsabilității unităţilor administrativ-teritoriale, în gestiunea cărora se află monumentele de
patrimoniu.
Aceste documente stau la baza cercetărilor în domeniului Patrimoniului Cultural, de asemenea
la baza politicilor de stat şi a activităţii societăţii în ce priveşte valorificarea şi salvgardarea
patrimoniului cultural. Concepţia de Program de Stat are la bază legislaţia menţionată şi
promovează valorificarea în conformitate cu aceasta a patrimoniului cultural a ţării în vederea
dezvoltări societăţii în ansamblu. Proiectele propuse în cadrul Programului de Stat vor trebui să
se conformeze de asemenea acestor documente juridice care determină activitatea în domeniu.
Concepţia de Program de Stat este elaborată în conformitate cu Strategia de cercetare-
dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 şi va contribui direct la realizarea Obiectivului
general 4. Dialogul continuu între ştiinţă şi societate, diseminarea cunoştinţelor şi
implementarea în practică a rezultatelor cercetări. Concepţia de Program de Stat este conformă
şi va contribui la realizarea Strategiei de Dezvoltare a Culturii „CULTURA 2020”. De
asemenea Concepţia de Program de Stat este conformă şi contribuie a realizarea Strategiei
Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2020” prin soluţionarea unor probleme importante cu care se
confruntă societatea din Republica Moldova şi prin impulsionarea dezvoltării unei ramuri
importante din economia naţională.
Concepţia de Program de Stat este conformă tendinţelor europene în domeniul cercetării şi
valorificării patrimoniului cultural şi se încadrează politicilor promovate de Comisia Europeană
prin programele desfăşurate deosebit de amplu în spaţiul european al cunoaşterii la care s-a aliat
şi Republica Moldova. În acest sens, menţionăm că apelurile de proiecte din cadrul Programelor
FP7, Europa Creativă precum şi ORIZONT 2020 desfăşurate de Comisia Europeană, proiectele
deja desfăşurate şi în derulare în aceste programe, demonstrează că cercetările privind
valorificarea patrimoniului cultural în calitate de factor al dezvoltării sunt abordări actuale şi
de perspectivă în ţările Uniunii Europene.
În Republica Moldova astfel de abordări şi cercetări privind valorificarea patrimoniului
cultural în dezvoltarea societăţii sunt o noutate. Ramurile economiei naţionale, legate indirect
de patrimoniu au nevoie de sprijin ştiinţifico-metodologic accesibil. Turiştii interni şi externi
au nevoie de suport informaţional şi enciclopedic despre patrimoniul cultural al Republicii
Moldova pentru satisfacerea interesului cultural şi ştiinţific.
Elaborările ştiinţifice preconizate vor oferiri suport teoretico-metodologic întreprinderilor,
instituţiilor publice; suport informativ-enciclopedic, metodologic, dar şi practic publicului larg
din ţară şi de peste hotare, precum şi vizitatorilor Republicii Moldova, întreprinderilor din
diferite ramuri ale economiei naţionale, Instituţiilor de învăţământ şi tineretului studios.
Rezultatele ştiinţifice preconizate vor impulsiona un şir de ramuri ale economiei naţionale.
Domeniul turismului în Republica Moldova este axat pe promovarea destinaţiilor din
străinătate. Atât locuitorii ţării, cât şi vizitatorii străini sunt orientaţi să viziteze întotdeauna doar
câteva obiecte turistice cele mai accesibile la nivel naţional: cetatea Sorocii, Complexul Orheiul
Vechi; vinăriile din ţară; mănăstirile cu arhitectură deosebită. Cauzele neexplorării în plan
turistic a patrimoniului cultural sunt multiple: infrastructura economică slab dezvoltată; lipsa
literaturii de specialitate accesibilă publicului larg; cooperarea slabă dintre ramurile ştiinţei şi
cele ale economiei naţionale.
Interconexiunea şi abordarea problemelor în complex şi sub aspect interdisciplinar ar
permite depăşirea unui şir de probleme şi impulsionarea unei ramuri economice deosebit de
importante şi cu impact major: turismul în Republica Moldova.
2.4.1. Profunzimea investigaţiilor bibliografice
(se enumeră cele mai importante lucrări publicate în lume la problema dată – maximum 20
lucrări)
1. Automatic Processing of Art History Data and Documents. Regionale Toscana, 1984.
2. BARBU Gh. Turismul şi calitatea vieţii. Bucureşti: Edit. Politică, 1980.
3. BÂZGU Eugen. Arhitectura vernaculară în piatră. Chişinău: Î.E.P. Știinţa, 2009.
4. BRAUDEL F. Gramatica civilizaţiilor, vol. 1-2. Bucureşti: Ed. Meridiane, 1994.
5. PAMFILE T. Sărbătorile la români (Studiu etnografic). Bucureşti: Editura Saeculum I.O., 1997.
6. STOICA Georgeta, POSTOLACHI Elena. De la fibră la covor. București: Editura Fundației Culturale Române, 1999.
7. Culture & Conduct. En Excursion in Anfhropology, Second Edition, Wadsworth Publishing
Company, Belmond, California, 1990.
8. IONESCU Gr. Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor. București: Editura Academiei, 1982, 712 p.
9. Охрана и использование памятников истории и культуры Молдавии. Сб. статей и
законодательные основы охраны памятников. Академия наук МССР, Кишинев, 1981.
10. TEODOR D. Spaţiul carpato-dunăreano-pontic în mileniul marilor migraţii. Buzău, 2003.
11. MARDARE Gheorghe. Arta covoarelor vechi româneşti basarabene. Magia mesajului simbolic.
Chişinău: Cartier, 2016 p.
12. MIHU Achim. Antropologie culturală. Cluj-Napoca: Napoca Star, 2000.
13. Памятники истории и культуры Молдавии. Виды и типы. Академия наук МССР,
Кишинев, 1988.
14. Ghid de monumente și situri istorice din Republica Moldova / Comisia Națională a Republicii Moldova pentru UNESCO. Chișinău, 1998.
15. NEACŞU N. Turismul şi dezvoltarea durabilă. Bucureşti: Edit. Expert, 2000.
16. OBERLÄNDER TÂRNOVEANU Irina. Un Viitor pentru Trecut. Ghid de bună practică pentru
păstrarea patrimoniului cultural. CIMEC. Bucureşti, 2002.
17. OPRIŞ Ioan. Muzee şi colecţii din România. Bucureşti, 2002.
18. MUSTEAŢĂ S. Protecţia patrimoniului arheologic. Studiu comparativ: legislaţia Republicii
Moldova şi Statelor Unite ale Americii, [Preservation of the archaeological heritage. Comparative study: the legal framework in the Republic of Moldova and the United States of
America]. Monografii ANTIM IV, Chişinău: Pontos, 2008.
19. Registrul național al patrimoniului cultural din Republica Moldova. Vol. A. National inventory
of the inyangible cultural heritage of the Republic of Moldova. Coordonator ştiinţific Varvara Buzilă. Chişinău: Lumina, 2012.
2.5. Metodele şi căile de realizare a programului. Ce e nou în activitatea propusă?
Exemplele valorificării patrimoniului cultural în alte ţări ale lumii trebuie să servească
drept suport metodologic şi exemplu de urmat şi în ţara noastră. Dezvoltarea acestei ramuri ar
aduce beneficii şi altor ramuri ale economiei naţionale din sfera serviciilor şi producţiei de
mărfuri, ştiinţei, culturii naţionale, care ar obţine beneficii pe plan economic şi imagologic în
urma diseminării producţiei ştiinţifice şi culturale.
Nivelul slab al dezvoltării turismului în Republica Moldova are un şir de cauze obiective,
ce ţin de dezvoltarea economică în întregime a ţării, factori geopolitici, de infrastructura slabă în
mediul rural etc.
O problemă majoră în procesul dezvoltării societăţii este că populaţia din Republica
Moldova are o mentalitate anchilozată în stereotipuri vechi - nu este suficient de deschisă faţă de
noile provocări şi tendinţe în abordările economice, activitatea culturală, în comunicarea cu alte
culturi şi persoane din alte medii geografice şi culturale. De asemenea mediul de cercetare
acordă o atenţie mică valorificării patrimoniului în plan educaţional, social, economic. Propunem
să depăşim această problemă prin sporirea atenţiei faţă de valorificarea valenţelor spirituale ale
patrimoniului culturii tradiţionale care este în acelaşi timp o atracţie, un instrument şi beneficiar
al dezvoltării şi al consumului de producţie culturală şi ştiinţifică.
Dacă în ţările Uniunii Europene promovarea valorilor culturii materiale şi spirituale
tradiţionale, dar şi acelei moderne reprezintă o prioritate şi serveşte ca suport pentru dezvoltarea
economică, mobilitatea populaţiei, schimbul intercultural, atunci în Republica Moldova acest
domeniu este abia la etapa incipientă şi nu are un impact substanţial asupra societăţii.
Pentru Republica Moldova dezvoltarea acestui domeniu reprezintă o oportunitate nouă.
Susţinerea cercetărilor în acest domeniu prin implementarea Programului de Stat, dar şi
continuarea lor ulterior va permite valorificarea unor resurse enorme, pe care le deţine Republica
Moldova în sfera patrimoniului cultural-istoric, va avea efect direct asupra conştientizării
populaţiei a necesităţii salvgardării, conservării şi valorificării patrimoniului.
Sinteza ştiinţifică a cercetărilor efectuate anterior, a materialelor şi publicaţiilor din
domeniul studiului artei, arheologiei şi etnologiei vor constitui metoda principală în realizarea
obiectivelor propuse. Astfel cercetările vor căpăta un impact pentru dezvoltare, culturalizarea
societăţii, valorificarea patrimoniului cultural şi istoric în plan educaţional, social-economic.
Cercetările etnografice de teren asupra culturii tradiţionale, documentarea, descrierea
detaliată, fotografierea şi ilustrarea vor constitui metode importante în realizarea publicaţiilor de
promovare culturii tradiţionale din ţară.
Cartografierea obiectelor culturale în calitate de obiecte turistice, precum şi cartografierea
traseelor turistice prin descoperirea şi argumentarea traseelor turistice noi.
2.6. Termenele de realizare a programului (nu va depăşi 4 ani)
4 ani: 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021
3. Rezultatele preconizate
3.1. Caracteristica rezultatelor preconizate
- Realizarea ediţiilor enciclopedice cu privire la patrimoniul etno-cultural; arheologic,
arhitectural, colecţiile muzeelor din Republica Moldova.
- Realizarea unei colecţii referitoare la personalităţile culturale ale Republicii Moldova;
- Elaborarea ghidurilor pentru întreprinderi din domeniul turismului rural.
- Elaborarea harţilor traseelor turistice ale Republicii Moldova (Pentru fiecare Zonă de
Dezvoltare: Nord, Centru, Sud);
- Elaborarea suportului teoretic şi enciclopedic-informaţional
3.2. Competitivitatea rezultatelor preconizate pe piaţa internă şi externă
(se compară cu rezultatele cercetărilor si elaborărilor analogice existente în tară şi peste hotare)
Toată producţia ştiinţifică şi culturală va fi realizată în trei limbi: română, engleză şi rusă –
Astfel că va putea fi larg difuzată tuturor categoriilor de consumatori din ţară şi de peste hotare.
Rezultatele preconizate nu vor avea concurenţă pe piaţa internă şi externă, deoarece producţie
ştiinţifică referitoare la patrimoniul cultural al Republicii Moldova de natura celei planificate
este foarte puţină în republică. Practic va fi completat un gol.
Programul de stat va dinamiza activitatea editorială în ce priveşte publicarea materialilor ce
promovează patrimoniul cultural, va motiva concurenţa editurilor şi a echipelor de cercetare în
vederea realizării acestora. După încheierea programului de stat în pofida unei atenţii mari,
interesul consumatorului de producţie ştiinţifică despre patrimoniul cultural-istoric va fi major,
fapt care va fi o cerere pe piaţă de astfel de materiale. Editurile vor fi motivate să satisfacă
această cerere prin susţinerea cercetărilor asupra patrimoniului în continuare.
Completivitatea va motiva creşterea calităţii şi cantităţii producţiei ştiinţifice.
3.3 Impactul socio-economic al rezultatelor programului, inclusiv posibilitatea creării unei
platforme tehnologice naţionale în domeniu
Abordarea subiectelor ce ţin de valorificarea patrimoniului cultural în vederea culturalizării
maselor largi ale populaţi sunt subiecte discutate şi abordate vast în ţările Uniunii Europene.
Accentul pe cercetarea şi promovarea patrimoniului este văzut drept un instrument de stimulare a
consumului de mărfuri şi servicii şi, respectiv, al creşterii economice. Impulsionarea cercetărilor
în domeniul patrimoniului cultural şi a diseminării acestora ar avea consecinţe similare: creşterea
consumului de bunuri şi servicii locale din Republica Moldova cu impact asupra creşterii
economice, creşterea numărului locurilor de muncă, dezvoltarea infrastructurii turismului rural şi
ecologic.
Rezultatele implementării programului de stat vor fi un complex de publicaţii ştiinţifice cu
caracter enciclopedic şi de popularizare a ştiinţei, care va elucida în ansamblu patrimoniul
culturii tradiţionale, patrimoniul cultural-istoric.
Fiecare publicaţie va fi însoţită de indice tematic, de nume, şi geografic al realizărilor din
cadrul programului pentru a putea fi găsite uşor toată informaţia căutată de cititor
Va fi realizat un catalog al tuturor întreprinderilor din sfera turismului şi promovării
culturii, a întreprinderilor care oferă servicii în domeniul turismului: întreprinderi din domeniul
alimentaţiei publice, hotelier, transport, informaţional etc. Acest Catalog detaliat va servi ca
instrument pentru întreprinderile, care au tangenţă cu sfera turismului şi promovării
patrimoniului cultural.
Ramurile economiei naţionale, care direct vor beneficia de rezultatele implementării
programului de stat, sunt domeniul turismului şi întreprinderile ce au relaţie cu această ramură:
- Ramura turismului din ţară, din care fac parte numeroase întreprinderi de diferit tip:
agenţii de turism, hotelurile, restaurantele, magazine de suvenire, librăriile, întreprinderi de
transport etc.
- Locuitorii şi întreprinderile mici şi mijlocii din localităţile rurale, unde vor fi identificate
trasee turistice, vor avea de beneficiat în urma impulsionării turismului intern şi extern;
- Instituţiile culturale din ţară sunt printre beneficiarii impulsionării acestor ramuri
intercalate întrucât ar creşte incontestabil consumul producţiei culturale de diferit tip.
- Însuşi cercetătorii şi instituţiile de cercetare precum activitatea editorială a editurilor şi
tipografiilor, de asemenea va avea impact pozitiv. În acest sens, elaborările, ce elucidează
cercetarea patrimoniului cultural, vor deveni nu doar producţie ştiinţifică, dar şi producţii de
branding care promovează patrimoniul, atracţii culturale, ce trezesc interesul faţă de frumos şi
producţie comercială, care aduce beneficii economice ţării;
3.3.1. Impactul asupra sferei ştiinţei şi inovării din Republica Moldova
(crearea unui potenţial de salt în domeniu, a condiţiilor pentru pregătirea cadrelor tinere prin
masterat şi doctorat, a infrastructurilor de echipament de cercetare şi tehnologic de utilizare
colectivă la scară naţională)
Implementarea proiectelor din cadrul programului de stat ar aduce beneficii instituţiilor
implicate, cercetătorilor şi tinerilor specialişti întrucât se va pune accent pe modernizarea bazei
tehnico-materiale a instituţiilor – element indispensabil al desfăşurării unor cercetări competitive
la începutul secolului al XXI-lea. De asemenea, considerăm important a se pune accent pe
comercializarea producţiei editoriale prin parteneriat cu editurile din ţară ceea ce va permite
obţinerea beneficiilor la bugetul instituţiilor executoare în vederea îmbunătăţirii continue a bazei
tehnico-materiale şi continuării cercetărilor şi activităţilor programului după încheierea cestuia.
Sfera ştiinţei şi inovării îşi va demonstra utilitatea majoră pentru societate, dezvoltarea
economică a ramurilor menţionate.
3.4. În ce măsură rezultatele preconizate pot interesa partenerii comerciali (consumatorii
sau organizaţiile finanţatoare)?
Producţia ştiinţifică şi culturală va trezi un interes major pentru întreaga societate: consumatorul
larg de producţie ştiinţifică şi culturală, editurile şi tipografiile vor fi interesate în valorificarea
rezultatelor proiectelor din cadrul Programului de Stat, deoarece vor avea posibilitatea să editeze
producţie, care va avea cerere sporită pe piaţă. Atractivitatea patrimoniului cultural-istoric
valorificat va trezi interesul pentru a vizita Republica Moldova de către cetăţeni străini, dar şi
interesul locuitorilor Republicii Moldova de a cunoaşte mai bine ţara. Interesul este major atât
din partea agenţiilor de turism, cât şi a întreprinderilor din domeniul hotelier, restaurantelor,
producătorilor şi comercianţilor de suvenire. Vor putea fi identificate parteneriate pentru
realizarea în comun a unor obiective.
3.5. Cum vor fi utilizate rezultatele pentru obţinerea finanţării ulterioare?
Problema conservării patrimoniului cultural material şi spiritual reprezintă una din
priorităţile ştiinţelor umanistice din lume şi reprezintă o directive importantă a programelor
europene iniţiate de Comisia Europeană: Programul Orizont 2020 şi Programul Europa Creativă.
În cadrul Programului Orizont 2020 sunt deschise apeluri pentru direcţia Provocări
societale. Un şir de apeluri din cadrul acestei direcţii se referă nemijlocit la Valorificarea sau
salvgardarea Patrimoniului Cultural. Aceste apeluri sunt o oportunitate, care este studiată detaliat
şi necesită a fi valorificată. Considerăm că Programul de Stat propus va deschide calea spre noi
oportunităţi de colaborare în spaţiul European al cercetării, creând totodată un suport pentru
valorificarea patrimoniului cultural în dezvoltarea societăţii.
De asemenea, în cadrul Programului ORIZONT 2020 este deschisă recent o noua direcţie
de apeluri Joint Programming Initiative on Cultural Heritage and Global Change (Iniţiative
comune de programe privind Patrimoniului Cultural şi schimbările globale). Patrimoniul
cultural, interferenţele culturale, impactul culturii asupra societăţii şi dezvoltării acesteia sunt
probleme ce preocupă comunitatea europeană, dar şi cea mondială. Considerăm că este necesar
de a impulsiona direcţia şi în Republica Moldova.
Proiectele propuse în cadrul Programului vor trebui neapărat să facă referinţă la practica
europeană de cercetare a patrimoniului cultural, de valorificare a acestuia în dezvoltare,
activitatea economică etc.
Proiectele vor trebui să prevadă activităţi obligatorii de iniţiere a unor colaborări cu centre
de cercetare din ţările membre şi asociate ale Uniunii Europene, care participă în Programul
ORIZONT 2020, de elaborare a propunerilor de proiecte în domeniul patrimoniului cultural,
valorificării potenţialului cultural în dezvoltare – anume aceste tematici sunt actuale printre
provocările societale enunţate de Programul ORIZONT 2020
Rezultatele cercetărilor vor trebui să producă plusvaloare, prin comercializarea
publicaţiilor (cofinanţate de agenţi economici) în reţelele de librării, centre comerciale, în
preajma obiectelor turistice de agenţi economici specializaţi, la chioşcurile de ziare etc.
Veniturile acumulate vor trebui orientate în calitate de finanţare a cercetărilor ulterioare după
încheierea Programului, sau în calitate de cofinanţare a editării noilor lucrări ştiinţifice.
4. Estimarea costurilor programului
4.1. Costurile totale ale programului, mii lei
2018 1100 (1 mln 100 de mii lei)
2019 1100 (1 mln 100 de mii lei)
2020 1200 (1 mln 200 de mii lei)
2021 1200 (1 mln 200 de mii lei)
TOTAL 4600 (4 mln 600 de mii lei)
4.2. Cofinanţarea programului, mii lei
Anul Suma estimativă Sursa de cofinanţare
2018 nu există
2019 nu există
2020 nu există
2021 nu există
TOTAL nu există
5. Declaraţie pe propria răspundere a responsabilului de concepţie
Confirm veridicitatea informaţiei expuse în formular
Data Semnătura
6. Lista de verificare
Formularul este semnat de către responsabilul de concepţie;
Este semnătura conducătorului organizaţiei de bază şi aplicată ştampila corespunzătoare.
Instituţia din care face parte solicitantul este eligibilă (este acreditată de către Consiliul
Naţional pentru Acreditare şi Atestare);
Termenul de realizare a programului nu depăşeşte 4 ani;
Au fost completate toate rubricile;
Formularul completat nu depăşeşte 20 pagini.
Conducătorul organizaţiei executor de bază dr. hab., Ghilaş Victor______________
(titlu ştiinţific, nume, prenume, semnătura)
L.Ş.
Director de proiect dr. hab., Ghilaş Victor______________
(titlu ştiinţific, nume, prenume, semnătura)
Contabil economist Bolohan Irina______________
(nume, prenume, semnătura)