NURSING IN BOLI INFECTIOASE

EPIDEMIOLOGIEDefinitieEpidemiologia epi=peste, demos=populatie, logos=stiinta este o disciplina medicala care studiaza bolile cu raspindire mare in populatie, boli ce creeaza probleme de sanatate publica, perturbind dezvoltarea normala a societatii.

NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIEEpidemiologia se ocupa cu depistarea timpurie , preclinical si in faza de leziune a bolii contagioase , iar solutia consta in mobilizarea grupelor populationale cu risc de imbolnavire pentru controale de specialitate de lunga durata.Epidemiologia generala se ocupa cu studiul legilor de baza ce reprezinta punct de plecare in aparitia bolilor infectioase , precum si cu studiul principiilor generale de profilaxie si combatere.Epidemiologia specifica se ocupa cu studiul particularitatiilor epidemiologice ale procesului epidemiogen la fiecare boala in parte.

OBIECTIVE

punerea in evidenta a unui proces epidemiologic de la aparitie pina la stingereelaborarea si supravegherea mijloacelor de combatere si profilaxie

Factorii epidemiologici principaliizvorul de infectieil constituie organimele vii in care patrunde agentul patogen si se multiplica, eliminindu-se pe cai diferiteanimalele pot elimina germeni prineliminarea de la omul bolnav, convalescent, purtator cronic se face prin secretii si sputa

Factorii epidemiologici principalicaile de transmiteredirectase poate prin contact nemijlocit intre persona receprtiva si eliminatorul de germenisau prin contact direct cu produsul infectiosindirectase poate produce prin intermediul unor elemente din mediul extern sau prin agentii vectoricalea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioasetransmitere prin contact directaerogenedigestivetransmise prin vectori

Factorii epidemiologici principalimasa receptivatotalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de boala infectioasao boala nu poate sa apara decit de la receptivi

Factorii epidemiologici secundarinaturalimeteoroclimaticicasnicigeograficiteluricieconomico-socialialimentatialocuintaconditii de muncarozatoarecultura sanitara

Formele de manifestare ale proceselor epidemiologicesporadicitateaaparitia unui numar redus de imbolnaviriepidemiaizbucnirea aceleiasi boli la un numar mare de personae dintr-o regiune, care au la inceput o sursa comuna de infectieendemiaaceea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritoriipandemia boala infectioasa care se exitinde pe un teritoriu foarte mare

Date epidemiologiceancheta epidemiologica trebuie sa stabileascaizvorul de infectiecalea de transmiterestarea imunologica

Asigurarea igienei personale si aplicarea masurilor de profilaxie in sectiile de boli contagioaseintr-un spital de boli infectioase , izolarea bolnavilor se face pe boli, iar pentru bolnavii la care diagnosticul nu e precizat, este obligatoriu izolarea individualain toate cazurile trebuie sa se acorde o deosebita importanta obiectelor contaminate provenite de la bolnav precum si de la personalul sanitar care prin trecerea de de la un bolnav la altul poate sa vehiculeze microbii si sa transmita boalain aceste spitale exista 2 cai una necontaminata si una contaminate

circuitul efectelor bolnavuluiizolarea de restul circuitelor necontaminateefectele bolnavului trec prin ghiseul de dezbracarese transporta la camera de dezinfectie si deparazitaredezinfectia si deparazitareapastrarea efectelor bolnavului in timpul internariidupa operatia de dezinfectie efectele bolnavului se depoziteaza la magazia de efecte

circuitul rufarieiasigurarea bolnavului cu rufarie curate de corp si de patschimbarea rufariei de pat si de corpdepozitarea rufelor infectate se face in saci impermeabili care vor fi legatidezifectia si curatirea rufelorrufele infectate se introduce in solutie dezinfectanta de cloramina

circulatia alimentelor si a veseleirepartizarea alimentelor bolnavuluiintroducerea veselei murdare si a resturilor resturile alimentare se desarta intr-un recipient special cu solutie dezinfectantatratarea resturilor alimentaredup ace a fost adunata se va transporta la crematoriu obligatoriutratarea veseleivesela va fi sterilizata la autoclave sau prin fierbere

Internarea, primirea in sectia cu paturi si repartizarea bolnavilor contagiosi in saloaneinternarea in spital trebuie facuta dupa urmatoarele regulipreluarea bolnavuluiinscrierea bolnavului in evident unitatipregatirea bolnavului pentru examinarea medicalapreluarea efectelor bolnavuluitransportul bolnavului in serviciul de spitalizarepreluarea bolnavului in sectia de paturi

Atributiile personalului sanitar in prevenirea si combaterea infectiilor intraspitalicestiinfectii intraspitalicesti = imbolnaviri de natura infectioasa , manifestate clinic , contractate in spital si care apar in timpul spitalizarii sau dupa externarecel mai des intilnite suntinfectiile respiratoriibolile diareiceinfectiile urinare

PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTIPrevenirea infectiilor intraspitalicasti este un obiectiv permanent al intregii activitati a spitalului si se realizeaza prinmasuri de igiena spitaliceascaaprecierea exacta si prompta a potentialului infectios si a receptivitatii bolnaviloralegerea prcedurilor de investigatii si tratament cu risc minim de infectiesupravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor intraspitalicestiasigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal al spitalului

Asigurarea regimului dietetic la bolnavii contagiosiIn bolile infectioase regimul alimentar trebuie alcatuit astfel incit sa se acopere nevoile calorice bazale , la care se adauga consumul dupa cum urmeaza10-30% in raport cu starea de agitatie13% pentru fiecare grad de temperature peste 370C10% pentru distructii celulareIn ratia alimentara a bolnavului infectiosprocentul deGlucide este 60-70%Proteinele 205Lipidele sunt recomandate in cantitate mai mica

Asigurarea regimului dietetic la bolnavii contagiosiIn intocmirea regimului dietetic al bolnavului infectios se tine seama de urmatoarele obiectiveRespectarea necesarului caloric al bolnavului in raport de boalaAsigurarea proportiei necesare de principia alimentareAsigurarea substantelor minerale si vitamineAsigurarea necesarului de lichide si electrolitiAdaptarea regimului alimentar la afectiunile bolnavului

Administrarea vaccinurilorVaccinarea constituie una dintre metodele cele mai valoroase folosite in profilaxia bolilor infectioase transmisibile, unele sunt indispensabile pentru protectia omuluiIn fiecare tara se intocmesteste un program national de vaccinari, care se poate modifica in timp, dupa necesitati, in functie de situatiile epidemiologice si de progresul profilaxieiPentru simplificarea operatiilor de vaccinare se aplica asocierea vaccinarilor prevazute de calendarul vaccinarilor stability de Ministerul SanatatiiVaccinarea fiind un act de responsabilitate medicala , trebuie precedata de anamneza si examenul clinic general al celui ce urmeaza a fi vaccinat , in vederea stabilirii starii sale de sanatate

SeroterapiaTratamentul unor infectii cu ser imun , dica ser care contine anticorpi fata de agentul causal al infectiei respectiveSerul poate fi recoltat de la animale (heterolog) sau de la omul convalescent (omolog)Seroterapia se efectueaza la indicatia medicului si sub stricta supraveghere medicalaSerul heterolog poate declansa reactii de tip anafilacticSerul omolog poate transmite hepatita epidemicaPentru administrarea serurilor se efectueaza teste de sensibilitate

SeroterapiaIntradermicSe vor efectua dilutii de ser in solutie clorurosodica izotonica sterile de 1/10, 1/100, 1/1000, 1/10000 dupa indicatia mediculuiSe injecteaza strict intradermic 0,1 ml solutie din dilutia recomandata de medicSe urmaresc functiile vitale, starea generalaDupa 30 de inute se citeste reactia reactia pozitiva se prezinta ca un eritem de circa 2-5-10 mm, in reactii intense apare un usor edem local, care poate atinge citiva cmconjunctival Solutia diluata se introduce in sacul conjunctivalCutanatSolutia diluata se aplica pe o scarificare a tegumentului efectuata in prealabil

SeroterapiaAdministrarea seruluiDaca nu a prezentat nici o reactive se va administra serulSe administreaza intravenous in perfuziePe tot parcursul administrarii bolnavul va fi supravegheat permanentLa aparitia celui ai mic semn de manifestare alergica se va intrerupe administrarea

semne si simptome cuprinde mai multe perioade distincteperioada de incubatie intervalul de timp din momentul patrunderii microbului in organism si pina la aparitia primelor simptomeperioada de debut apar primele semne de boalaperioada de stare desfasurare a intregii simptomatologii a boliiperioada de convalescenta regresiunea simptomelor

semne si simptome sindroame aparutesindromul febril apar curbe termice caracteristice unor boli infectioasesindrom infectios si meningeanFebraFotofobieRedoarea cefeiPozitii vicioaseSemnul Kernig - incapacitatea de a intinde picioareleSemnul Brudzinschi felctarea capului duce la flexia eflexa a genunchilorSindrom encefalicSemne de infectie generala Semne corticale agitatie, delirSindrom eruptiv

SEMNUL KERNIG

SEMNUL BRUDZINSCHI

semne si simptome frisoane

semne si simptome Semne eruptiveMaculePapuleVeziculeBuleIcterScuameCrusteUlceratiiCicatriciPigmentatiiMasca filatovFacies plingaretMasca hepatica

MACULE

PAPULE

VEZICULE

PETESII

ICTER

SCUAME

CRUSTE

ULCERATII

CICATRICI

semne si simptome Sindroame gastro-intestinaleTulburari de tranzit intestinalAlte manifestariAngineFenomene catarale ale CRSSemne din partea aparatului circulatorColaps perifericPrin pierderi de apaPierderi de singePrin actiunea toxica a SNChTA, hipotermie, tegumente palide, cianoza extremitatilor, puls accelerat

Date de laboratorexamenul bacteriologicanalize ce se efectueaza prin frotiu pentru evidentierea de streptococci si stafilocociCulturiInsamintarea produsului pe mediul de cultura- hemocultura, urocultura, coprocultura, bilicultura, medulocultura

Date de laboratorRecoltarea sngelui pentru examenul bacteriologic.

Ingrijiri specifice in functie de cale de transmitereCriteriul de clasificare a bolilor infectioase este cel epidemiologic , dupa modul de transmiterecale respiratorcale digestivecale cutanataprin vectoriIngrijiri generale ale pacientilor cu afectiuni transmise pe cale respiratori- se producprin picaturile lui Pflge in cazul stranutului si tuseiprin inhalarea aerului in care agentii patogeni ramin suspendati sub forma prafului

Ingrijiri specifice in functie de cale de transmitereInfectiile respiratorii cu poarta de intrare nazo-faringiana si buco-faringiana scarlatina, anginele, rujeola, parodidita epidemica probleme posibile- respiratie ineficienta din cauza tusei, edemului mucoaselor bronsice cu producere de mucus- izolare sociala- stare depresiva din cauza izolarii- discomfort din cauza febrei, tusei, oboselii- deficit de volum lichidian- alterarea integritatii tegumentelor prin eruptie cutanata

Ingrijiri specifice in functie de cale de transmitere- obiective de ingrijire- identificarea agentului pathogen- limitarea propagarii infectiei- supravegherea atenta a pacientului pentru a depista semen de sensibilitate la vreun medicament oprirea infectiei prin administrarea tratamentului adecvat- Supravegherea functiilor vitale- Asigurarea unei hidratari adecvate- atenuarea febrei- Combaterea durerii- Asigurarea odihnei- Reducerea anxietatii- sustinerea psihologica a pacientului- usurarea tusei- educarea populatiei privind- imunizarea- igiena- distrugerea vectorilor

Ingrijiri specifice in functie de cale de transmitere- masurile luate pentru limitarea propagarii bolilor infectioase respiratoriiinformarea pacientilor si familiei despre boala, transmitere, prevenire si tratamentizolarea pacientuluicei care intra in contact cu pacientii sa poarte masca si halatspalarea pe miini la intrarea si la iesirea de la pacientpacientul e sfatuit sa-si acopere nasul si gura cu o batista cind tuseste sau stranutala curatenie se folosesc metodele umedese aeriseste camera de mai multe ori

Ingrijirea bolnavului cu febrafebra nu se confunda cu boalapoate fi un episod pasager sau poate insoti evolutia bolii sau poate chir lipsi in totalitatefebra se combate doar daca depaseste anumite valori si persista mai mult timp, astfel incit pune in pericol functiile vitale ale organismuluila nou nascut 390C pot aparea complicatii nervoase, cardiovasculare, renale, la sugar, copilul mare si adultul tinar complicatiile survin daca temperatura depaseste 400C, la adultul in virsta 380C

Ingrijirea bolnavului cu febrabolnavul febril prezinta modificari in functionalitatea principlelor aparate si sisteme , aparind o serie de simptome ca hiperemiepaloaretahicardiescaderea tolerantei digestivemictiuni frecventeagitatie psihomotoriesomnolentatranspiratii la nivelul tegumenteloragitatia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare si dult si convulsii tonico-clonice la nou nascut, sugari si copilul micbolnavul febril prezinta un consum crescut de calorii

Ingrijirea bolnavului cu febraingrijiri acordateasigurarea igienei corporaleasigurarea bolnavului cu lichidele necesare pentru prevenirea deshidratariiasigurarea de comprese umede reciimpachetarebaia rece sau moderataadministrarea medicamentelor sedativeadministrarea medicamentelor pentru tratarea afectiunii de bazaasigurarea regimului alimentar corespunzatorregimul bolnavului hiperemic este hiperglucidic, hipolipidiceducatia sanitarase efectueaza instruirea bolnavului si a apartinatorilor privind necesitatea si rolul impachetarilor si a bailor reci

Impachtarea si baia hipotermizanta nu se aplica la bolnavii in stare grava, debili, astenici, cardiaci decompensati

Ingrijirea pacientilor cu scarlatinaboala infectioasa acuta si contagioasa , cauzata de anumiti streptococi betahemolitici din grupa A, care secreta o toxina eritrogena ce determina aparitia eruptiei

Ingrijirea pacientilor cu scarlatinainitial boala se caracterizeaza prin angina, varsaturi, febraperioada de incubatie 3-6 zile- Debut brusc- Angina- Dureri in git- Roseate intense- Varsaturi- Cefalee- Puls rapid- hTA

Ingrijirea pacientilor cu scarlatinaperioada de invazie- 1-2 zile- angina este de un rosu intens sau pultacee, in puncte , aspect de false membrane, uneori ulceronecroticelimba incarcata, cu deposit cenusiu, albicios,

apoi descuamarea limbii care ramine rosie limba zmeurie

Ingrijirea pacientilor cu scarlatinaperioada de eruptie - dureaza 2-3 zile- exantem scarlatinos, nu apare la nivelul fetei- masca Filatov facies palmuit- semnul Grazovici-Pastia linii hemoragice axilar, inghinal-prurit- modificari circulatorii tahicardie, hTA- simptome neuropsihice agitatie, delir, convulsii

Ingrijirea pacientilor cu scarlatinaperioada de descuamare- 2-3 saptamini

Interventiiscaderea febreiprin ventilatie, prisnite, camera bine aerisitaantitermicecomprese reci pe frunteameliorarea inflamatieigargara cu ceai de museteldezinfectante nazo-faringiene

Interventiianalgeziceameliorarea confortuluicombaterea pruritului alcohol mentolat pentru echilibrul hidro-electroliticregim hidrolactozaharat, supe de legume, zeama de compot, vitaminasa bea 2-3 l de lichide/24 oreprevenirea infectiilor si complicatiilorse asigura igienarepaus la pat 7 zileevitarea complicatiilorizolarea in spital

Interventiiurmarierea analizei de urina si a exudatului faringian timp de 3 saptaminidezinfectia lenjeriei, obiectelor, veselei, folosirea de plosti individualedupa afebrilitate , pacientul face bai calde zilnictratament etiologicse administreaza penicilina, eriteomicina iar la externare se continua cu moldaminin forme toxice se administreaza gammaglobuluinain formele cu stare de soc HSH

Ingrijirea pacientului cu varicela- boala infectioasa si foarte contagioasa, cauzata de virusul varicelozosterian

SEMNE SI SIMPTOMEeruptie pe tegumente , macule, papule, vezicule, cruste cu aspect polimorfpe mucoasa bucala vezicule care se rup lasind ulceratie cu aspect de afta , cu dureri la masticatie si salivatie abundentafebra, care poate lipsi

interventiiigiena tegumentelor cu apa alcolizatabaie numai dupa caderea crustelorpentru ameliorarea pruritului alcool mentolat sau pudraigiena cavitatii bucale educatia pacientului sa nu se scarpinesupravegherea pentru a observa unele complicatii

ATENTIEvaricela si zona zoster au acelasi agent etiologicvaricela poate apare dupa un contact cu herpes zoster sau invers

Ingrijirea pacientilor cu rujeola- boala acuta infectioasa si foarte contagioasa, provocata de virusul rujeola, cunoscuta si sub numele de pojar

SEMNE SI SIMPTOMEperioada de incubatie in medie 10 zile- febra ina la 38-390C- frisoane- tahipnee- triplu catar- ocular conjunctivita, lacrimare- nazal- congestia mucoasei nazale, senzatie de nas infundat, rinoree seropurulenta- traheobronsic tuse seaca, raguseala

perioada de incubatie in medie 10 zileenantem- hiperemia mucoasei bucofaringiene- semnul KOPLIK macropapule albe in dreptul molarilor

perioada de incubatie in medie 10 ziletulburari digestive- greturi si varsaturi- dureri abdominalesimptome nervoase- iritabilitate- cefalee

in perioada eruptivaapare exantemul- macule de culoare rosie pe fata, dupa urechi, git, torace, abdomen, spate, membre- tegumente rosii, calde, transpiratie

ALTE MANIFESTARIInapetentaNelinisteStare de nervozitateInchidere in sine Slabire

interventii- pentru diminuarea si reducerea febrei- comprese hipotermizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace, membre - aerisirea camerei cit mai des - administrarea medicatiei prescrisa de medic- antitermice - aspirina, algocalmin- antimicrobiene penicilina G

interventii

pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipnee - se umidifica aerul prin punerea de vase cu apa-se aeriseste salonul-se hidrateaza pacientul-se administreaza medicatia prescrisa rinosept, fringosept, codena - antiinflamatorie HSH 100 mg/zi in perfuzie de glucoza 10%

interventii pentru prevenirea deshidratari- se ofera pacientului lichide 2500-3000 ml/zi pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor- se spala pe ochi de 1-2 ori / zi cu ceai de musetel cu comprese sterile- la indicatia medicului se instileaza de 3 ori/zi cite o picatura de clorocid- se insista asupra igienei cavitatii bucale spalarea dintilor, gargara cu ceai de musetel, protectia narinelor cu creme- efectuarea toaletei pe regiuni comprese umezite cu apa alcoolizata- baia generala e permisa in perioada de convalescenta- prevenirea complicatiilor se face prin- cresterea rezistentei organismului- izolarea pacientului- respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului ambiant

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE DIGESTIVAtransmiterea se face de obicei prin intermediul apei si a alimentelor contaminate cu bacterii si virusurigermenii se raspindesc in mediu inconjurator prin materii fecale, urina, sau alt produs patologicapa de fintina se poate contamina prin infiltratii cu ape de suprafata sau cind acestea se construiesc in apropierea latrinelorapele riurilor se pot contamina prin varsarea in ele a canalelor colectoarealimentele prin manipulare necorespunzatareboala digestiva este boala miinilor murdareun rol important in transmiterea bolilor digestive il joaca mustele

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE DIGESTIVAcele mai frecvente boli digestive transmise pe cale digestiva suntenterovirozelefebra tifoidafebra paratifoidaenterovirozele alimentaredizenteria bacilarahepatita virala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TOXIINFECTIE ALIMENTARAsunt boli infectioase acute , cu caracter sporadic sau epidemic care apar in urma consumului de produse alimentare intens contaminate- se manifesta prin tulburari digestive si fenomene toxice generale- agenti etiologici- bacterii shigella, salmonella, proteus, stafilococ- virusuri coxsackie, polio- protozoare dizenteric, lamblia- fungi - candida

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TOXIINFECTIE ALIMENTARA- alimente mai frecvent incriminate- carnea de pasare, peste, porc- preparatele de carne cirnati, toba, pateuri-oua- laptele si derivatele sale- preparatele de cofetarie

MANIFESTARI-apar dupa o incubatie de - 12-36 ore salmonella- 8-24 ore clostridium- 1-3 saptamini lamblia- debut brusc- salivatie, greata, varsaturi, colici abdominale, diaree- cefalee, ameteli, lipotimie-stare de rau general- febra-tegumente palide , transpiratii reci- hTA colaps- soc infectios

interventiise asigura repausul la pat- se asigura o dieta hidrica - lichide reci , cantitati mici, fractionat- treptat se introduc alimentele orez, morcov fiert, brinza de vaci proaspata, piine prajita- se asigura reechilibrarea hiroelctrolitica cu solutii de ser fiziologic, dextran- se administreaza medicatia prescrisa simptomatice emetiral, clordelazin, spasmolitice metoclopramid, scobutil, dezinfectant intestinal , in formele grave corticoterapie

educatia pacientului- sa previna contaminarea alimentelor- sa evite consumul de maioneza pastrata in conditii necorespunzatoare- sa evite consumul de alimente suspecte

HEPATITA ACUTA VIRALAhepatitele acute virale sunt produse de virusurile A,B,C,D, (delta) si Ecalea de transmitere HAV A si E pe cale orala (fecal-orala)HAV B,C,D se transmit prin seringi si ace contaminate, tatuaje, manichiura, prin contact cu singe infectat direct, prin contact sexual, sau de la mama la fat prin transmitere verticala

Ingrijirea pacientlor cu hepatita acuta virala A- boala infectioasa determinata de virusul hepatic A din genul enterovirus, provocind o boaa generala mai ales a ficatului- virusul A se gaseste atit in materile fecale , bila cit si in singe, are mare rezistenta in mediul extern- infectia se transmite prin apa, alimente, obiecte contaminate- perioada de incubatie e in medie 1 luna, virusul fiind prezent in singe si in scaun din a doua jumatate a perioadei de incubatie

SEMNE SI SIMPTOMEperioada de incubatie 14-42 zileperioada preicterica 1-10 zile- febra- dureri musculare generalizate- manifestari catarale respiratorii uneori debut pseudogripal- manifestari digestive anorexie, greata, varsaturi, - senzatie de greutate in hipocondrul drept, dureri epigastrice, de cap,- dureri articulare, - eruptii de tip urticarian cu prurit, icter,

SEMNE SI SIMPTOME- astenie pronuntata, ameteli,- insomnie ori somnolenta, apatie, - oligurie cu urina inchisa la culoare , - constipatie cu scaune decolorate

INVESTIGATII- sindromul de hepatocitoliza- transaminazele, aldozele si sideremia cresc- sindromul colestatic- bilirubina creste- FA creste in hepatita virala colestatica- sindromul de inflamatie- teste de disproteinemie- electroforeza- imunoelectroforeza creste IgM

INVESTIGATII- sindromul de deficit functional hepatic- teste de coagulare- teste care se refera la metabolismul glucidic- tendinte de hiperglicemie- teste care se refera la metabolismul lipidic cresc fosfolipidele, colesterolul scade- examene curente- hemoleucograma- VSH- examen de urina cu urobilinogen si pigmenti biliari- teste specifice de laborator- decelarea antigenului hepatic- decelarea anticorpilor anti HAV

- interventii- toate interventiile vizeaza protejarea ficatului- izolarea pacientului- urmarirea functilor vitale- repaus la pat- combaterea febrei prin- imbracaminte lejera- microclimat corespunzator in salon- medicatie antipiretica prescrisa de medic

- interventii- diminuarea varsaturilor prin- ingerare de cantitati mici de lichide reci, la intervale de 30-60 min- la acelasi interval se pot da pacientului bucati mici de gheata-administrarea medicamentelor se va face de preferinta sub forma de supozitoare- se urmaresc semnele de deshidratare- se respecta dieta- asigurarea tranzitului intestinal prin- regim de fructe- zarzavaturi-la indicatia medicului clisme, laxative

- interventii- la indicatia medicului se administreaza medicamentele- simptomatice pentru combaterea tulburarilor digestive- lipotrope , hepatotrope- vitamine din grupul B- in formele severe corticosteroizi- in icter prelungit coleretice anghirol, colebil

educarea pacientului- pentru crutarea ficatului - sa evite efortul, abuzul alimentar, toxicele- sa evite prajelile, grasimile, afumaturile, alcoolul- dispensarizare corecta , disparitia icterului nu inseamna videcare, aceasta dureaza 2-3 luni , iar urmarirea se face intre 6 si 12 luni- informarea despre transmiterea bolii

Mononucleoza infecioas-este o boal infecioas avnd ca i etiologie virusul Ebstein-Barr (EBV)-caracteristic vrstelor tinere (15-25 ani)-sursa de infecie->persoanele cu boala manifest clinic sau inaparent-calea de transmitere:-salivar (boala srutului)-alimentaie->obiecte contaminate

Mononucleoza infecioas

SEMNE SI SIMPTOME

Mononucleoza infecioas-tratament->patogenetic + simptomatic + regim igieno-dietetic-antipiretice-izolare + repaus-tratamentul suprainfeciilor:-angine de etiologie streptococic,stafilococic,fuzospirili-gargar cu ceai de mueel,Faringosept,vit.C-afectare hepatic->hepatoprotectoare-elemente eruptive:-antihistaminice, cortizon, AINS-ruptur de splin->intervenie chirurgical-vitaminoterapie-evitarea cel puin 6 luni a efortului fizic

PAROTIDITA EPIDEMICA-etiologie->v.urlian -sursa de infectare->omul bolnav cu boala manifest clinic sau inaparent-transmitere->cale aerogen-patogenie:-multiplicarea virusului la nivelul cilor respiratorii superioare (celule epiteliale)->viremie-> predilecie pt.glandele acinoase:-parotid, tiroid, glandele mamare, pancreas, ovare, testicule-la nivelul glandei parotide se produce edem->glande mrite de volum i distrugerea endoteliului canalelor salivare->obstrucie->ngreunarea eliminrii salivei

PAROTIDITA EPIDEMICA

SEMNE SI SIMPTOME-incubaie = 3 sptmni-debut:-febr-frisoane-alterarea strii generale-cefalee moderat-examen obiectiv:-dureri moderate n loja parotidian-uneori trismus-durere n loja parotidian la masticaie-usu.procesul infecios ncepe unilateral-tergerea anului n loja parotidian-sensibilitate moderat la palpare-n evoluie-prinderea parotidei opuse->facies cu aspect de par-debutul se poate produce prin prinderea glandelor submandibulare sau glandelor sublinguale

SEMNE SI SIMPTOME

INTERVENTII-regim igieno-dietetic:-izolare-repaus-regim alimentar:-hidric-hipoglucidic-hipolipidic -cel puin 10-14 zile dup externare-administrarea medicatiei la indicatia medicului

Tusea convulsiv-este o boal caracteristic vrstelor mici-etiologie:Bordetella pertusis,Gram (-)-i modific structura antigenic prin cultivare-nu determin imunizarea organismului pt.toat viaa-sursa->om bolnav/purttor-transmitere->cale aerogen

SEMNE SI SIMPTOME-incubaie = 1-2 sptmni-nu exist ascensiuni termice,eventual subfebriliti-prima faz->etapa cataral (aprox.2 sptmni)-tuse-agitaie -subfebriliti-a 2- a faz->faza de stare (3-4 sptmni)-accese tipice de tuse convulsiv-bolnavul i pregtete tusea->expir sacadat->inspir zgomotos (cianoz,agitaie)-> expir sacadat->perioad de linite-apnee,cianoz esp.la sugari-ciclul se repet de:-10-20 ori/zi->formele uoare-20-30 ori/zi->formele medii-peste 30 ori/zi->formele grave-accesele sunt mai frecvente noaptea

INTERVENTII-izolarea bolnavului-aerisirea camerei-administrare de O2->apnee,hipoxie cerebral-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic-Romergan->antihistaminic,sedativ-tratament etiologic:-eritromicin 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile-Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil-alimentare n cantiti mici i dese-profilaxie->vaccinare (DTP)

DIFTERIA-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)-aciunea sa se realizeaz indirect (exotoxin)-sursa de infecie->omul bolnav / purttor-transmitere->cale aerogen-poarta de intrare:-nazal->difterie nazal-faringian-laringian-conjunctival-tegumentar-anal-vaginal

SEMNE SI SIMPTOMEIncubatia de 7 zileDebut insidiosFebra, frisonAdinamieAlterarea starii generaleCefaleeDisfagieTranspiratii Congestie faringo-amigdaliana

INTERVENTII-internare->repaus la pat;izolarea bolnavului-tratament etiologic:-ser antitoxinic (ser antidifteric)-penicilinG,eritromicin,cefalosporine-obstrucie mare cu imposibilitatea alimentaiei:-alimentaie parenteral->aminoacizi-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic-antiinflamatoare->cortizon

Infeciile respiratorii acute de etiologie viral-sunt importante prin morbiditatea lor,costurile economice ridicate,repercursiunile asupra organismului-sunt grave la vrste extreme:-nou-nscut,sugar,copil mic->imunitate n formare-vrstnici->imunitate deprimat-la vrstele mici se produc 5-6 infecii respiratorii acute virale pe an,iar la adult 3-4 pe an-mortalitate->2 milioane copii mici/an datorit infeciilor virale-repercursiuni asupra organismului:-deprim imunitatea->suprainfecii bacteriene-sechele

Gripa-apare epidemic,endemic sau pandemic-este o boal frecvent-agentul etiologic->v.gripal-sursa de infecie:-omul bolnav-psri esp.migratoare->usu.manifestri digestive (enterite)->eliminarea virusului prin materiile fecale->vehiculare prin ap sau curenii de aer->psri domestice->om-transmitere->esp.cale aerogen-poarta de intrare->cile respiratorii

SEMNE SI SIPTOME

INTERVENTII-izolarea bolnavului-repaus la pat-completarea deficitului lichidian->ceaiuri-antipiretice-comprese calde n jurul gtului->n caz de laringit-antitusive:-tuse seac->Codenal-tuse productiv->fluidificante : Bromhexin,carboxicistein-picturi n nas->Rinofug-profilaxia suprainfeciilor la copii-penicilin,ampicilin-tratamentul suprainfeciilor:

Meningitele infecioase-meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui-meningitele sunt boli grave,cu evoluie rapid spre deces-clasificare:dup criteriul etiologic-bacteriene-virale-fungice-cu protozoaredup aspectul LCR-n mod normal,LCR este clar,acelular-n meningite apar celule n LCR (PMN,limfocite)meningite cu LCR clarmeningite cu LCR purulentmeningite cu LCR hemoragic

MENINGITA INFECTIOASA

EXAMEN OBIECTIV-redoarea de ceaf-semnul Kernig I->semnul trepiedului-semnul Kernig II->pacient n decubit dorsal;ridicarea picioarelor la 90 se face cu flectarea genunchilor-semnul Brudzinski I->flectarea capului pe trunchi determin flectarea genunchiului-semnul Brudzinski controlateral->la flectarea gambei pe coaps i a coapsei pe abdomen se produce flectarea membrului inferior controlateral-la nou-nscui i sugari nu exist redoarea de ceaf-la nou-nscui + sugari->bombarea fontanelei anterioare i pulsaii la nivelul ei

REDOARE DE CEAFA

SEMNUL BRUDZINSCHI

SEMNUL KERNIG

EXAMENE PARACLINICE-examenul fundului de ochi-puncie lombar->n decubit lateral sau ezut

Semne si simptome

SEMNE SI SIMPTOME

SEMNE SI SIMPTOMEFebra mare durerile de cap si gtul intepenit sunt principalele simptome ale meningitei peste vrsta de 2 ani. Aceste simptome apar in cteva ore sau in 24 pn la 48 de ore. Alte simptome includ greata, vrsturile si fotofobia (discomfort la expunerea la lumini puternice), stare confuz si somnolent. La nou-nscuti si copiii mici, simptomele clasice de febr, dureri de cap pot lipsi sau pot fi greu de detectat, copilul putnd avea o aparent de incetineal, inactivitate, iritabilitate sau pot fi prezente vrsturile si lipsa poftei de mncare. Pe masur ce boala progreseaz, pacientii de toate vrstele pot suferi atacuri cerebrale.

INTERVENTIIetiologic-dozele de atb.sunt mai mari dect n alte infecii-se ncepe cu doze mari de atb.i nu se modific n timpul tratamentului dozele-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic-cortizon->faciliteaz ptrunderea antibioticelor n LCRsimptomatic-combaterea febrei i a durerii-reducerea edemului cerebral:-izolarea bolnavului-febr->regim bogat n lichide

PUNCTIA LOMBARAReprezint gestul medical de ptrundere cu un ac n spaiul subarahnoidian pn la vizualizarea lichidului cefalorahidian (LCR).

INDICATIIa) diagnostic pentru diagnosticul meningitelor bacteriene, virale, fungice, tuberculoase, luetice, al hemoragiei subarahnoidiene, al afeciunilor maligne sau demielinizante ale SNC citologic, bacteriologic)b) terapeutic pentru administrarea medicaiei specifice n unele afeciuni neurologice (antibiotice, citostatice)c) pentru realizarea accesului la spaiul subarahnoidian n vederea injectrii de aer (pneumoencefalogram), substane de contrast sau izotopi radioactivi (proceduri imagistice)d) efectuarea anesteziei subarahnoidiene

CONTRAINDICATIIa) infecii ale tegumentului sau ale spaiului peridural n vecintatea locului de puncieb) tratamentul cu anticoagulante sau existena unei coagulopatiic) hipertensiunea intracranian prin formaiuni expansive intracraniene(hematom subdural, abces cerebral, tumori de fos posterioar) cu edem papilar la examenul fundului de ochi sau semne neurologice de focard) come de etiologie neprecizate) convulsii tonico-clonicef) refuzul bolnavului

POZITIONAREA PACIENTULUI

PUNCTIA LOMBARA

Precauii:- temporizarea procedurii la pacienii cu edem papilar sau semne neurologice de hipertensiune intracranian, pn la excluderea procesului expansiv intracranianIncidentele i accidentele punciei rahidiene sunt reprezentate de:- puncia alb (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziia necorespunztoare a pacientului, obstruarea acului cu un fragment tisular, ostacol osos (necesit retragerea acului i repuncionare), lungimea insuficient a acului, direcia lateral a acestuia, hipotensiunea marcat a LCR;- scurgere foarte lent a LCR prin ptrunderea insuficient a acului n spaiulsubarahnoidian impune mpingerea uoar a acului- apariia lichidului sanguinolent pe ac prin lezarea unui vas din plexul peridural;dac nu se limpezete dup cteva picturi, se va retrage acul i se va punciona alt spaiu interspinos- durere brutal ntr-un membru inferior - n caz de nepare a unei rdcini nervoase

Complicaiile- sincopa vagal la pacienii anxioi, datorat reflexelor vagale inhibitoriideclanate de emoie sau durere, lipsei sedrii ori a anesteziei incorect efectuate; impune decubitul dorsal, msuri de reechilibrare volemic- cefaleea poate fi prevenit prin folosirea de ace foarte subiri i respectarea decubitului dorsal dup puncie- contaminarea LCR cu apariia meningitei sau empiemului subdural sau peridural foarte rar, datorit nerespectrii asepsiei;- hematomul compresiv subarahnoidian apare n cazul efecturii punciei rahidiene la pacienii cu tulburri de coagulare sau aflai sub tratament anticoagulant (prin neparea unui vas) i poate duce la paraplegie- sindromul de angajare complicaie foarte grav, letal, apare n urma efecturii punciei la un pacient cu hipertensiune intracranian- supuraia la locul de puncie

Pregatirea produsului pentru examinareexaminare macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea, aspectul,presiunea lichidului normal este limpede, clar ca apa de stinca , se scurge picatura cu picaturain stari patologice poate fi hemoragic, xantocrom, iar viteza de scurgere poate creste sau scadepentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic va fi etichetat si trimis la laborator

ATENTIEmandrinul dupa scoaterea din interiorul acului se mentine steril pentru a putea fi refolosit daca se intrerupe scurgerea lichidului in timpul recoltarii cind lichidul este purulent, viscos sau cu sfacele de fibrinain cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid dupa punctie pacientul se va pune in pozitie Trendelenburgpunctia suboccipitala se poate executa si pacientilor ambulatori deoarece nu necesita postpunctional pozitia de d. d. 24 oredupa citeva picaturi de singe la inceputul punctiei apare lichidul clar, se schimba eprubeta, la laborator se trimite lichidul clarevacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian NU este indicatamodificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei indreptarea coloanei vertebrale care determina ruperea acului si traumatizarea substantei nervoase