STAGIARI AN III 1. Sunteti interesat s deveniti actionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai putin oficiale aflati urmtoarele informatii: capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei si a crescut de 5 ori de la data nfiintrii ntreprinderii; ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil; dividendul pe actiune este de 50.000 lei si este superior dividendelor aferente majorittii celorlalte titluri cotate pe piata de capital; ntreprinderea a emis n trecut obligatiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n actiuni; managerii ntreprinderii sunt remunerati n functie de profitul obtinut. Sunt suficiente informatiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? 2. Sunteti managerul ntreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate productia si comercializarea de confectii. V aflati n momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situatiilor financiare, dar si din alte surse, sunteti n posesia urmtoarelor informatii: clientul si-a majorat capitalul social prin aport n numerar; anual este raportat un profit modest; ndatorarea pe termen scurt este excesiv; o parte semnificativ din datoriile fat de furnizori nu a fost achitat n cursul exercitiului anterior; clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importanti; n ultimul exercitiu financiar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace fixe. Veti decide continuarea relatiilor contractuale cu acest client? 3. Faceti parte din delegatia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece pretul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect pretul minim admis de legea concurentei din S.U.A., se apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Conditiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct si de partea israelian. La sfrsitul anului creanta fat de clientul din Israel este considerate irecuperabil. Care credeti c ar putea fi cauzele unei asemenea situatii? 4. ntreprinderea are n planul de investitii achizitia unui utilaj (costul de achizitie este de 200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finantarea se va face printr-un credit. ntreprinderea are posibilitatea s finanteze achizitia utilajului prin credite bancare. Posibilittile de creditare sunt urmtoarele: Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an; Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an; Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an. Care ar fi optiunea corect pentru ca ntreprinderea s-si asigure echilibrul financiar? 5. Se cunosc urmtoarele informatii (n mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; actiuni proprii rscumprate n vederea anulrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe detinute n leasing financiar 175.000; obligatiuni cumprate de la ntreprinderea BETA 60.000 (din care obligatiuni n valoare de 10.000 vor fi rscumprate de ntreprinderea emitent n anul urmtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de ntreprindere); cheltuieli cu diferente de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe detinute n leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar 1

proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B exist certitudinea rational c ntreprinderea va obtine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; actiuni proprii rscumprate n vederea garantrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificati activele imobilizate si precizati care este totalul acestora. Variante de rspuns: a) 835.000; b) 815.000; c) 775.000; d) 865.000; e) 975.000. 6. Pe baza urmtoarelor informatii, determinati valoarea bilantier a activelor imobilizate, a activelor circulante si a capitalurilor proprii: mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; constructii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; investitii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea constructiilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subventii pentru investitii 65.000 u.m.; capital social 800.000 u.m.; titluri de participare detinute pe termen lung 90.000 u.m.; mrfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m. 7. Determinati cifra de afaceri net si rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmtoarele informatii (valori exprimate n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vnzarea mrfurilor 50.000.000; TVA colectat 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii si redevente 10.000.000; cheltuieli cu remuneratiile personalului 20.000.000; subventii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime). 8. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (actiuni) emise de BETA la un pret de vnzare de 120.000 lei/actiune. ALFA a achizitionat titlurile BETA la un pret de 100.000 lei/actiune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceast tranzactie? 9. Determinati marja brut pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmtoarele informatii (n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; TVA colectat 25.000.000; venituri din vnzarea de semifabricate 25.000.000; venituri din vnzarea mrfurilor 15.000.000; intrri de produse finite 65.000.000; iesiri de produse finite 36.000.000; cheltuieli cu mrfurile 10.000.000; intrri de semifabricate 2.000.000; iesiri de semifabricate 1.000.000. 10. Se consider urmtoarele structuri bilantiere: a) creante clienti ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mare de 1 an de la data nchiderii exercitiului; b) datorii furnizori cu scadent n cadrul urmtoarelor 12 luni care succed datei nchiderii exercitiului; 2

c) titluri negociabile pe piat a cror realizare se prevede ntr-un termen mai mare de 1 an de la data nchiderii exercitiului; d) creante clienti ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mic de 12 luni de la data nchiderii exercitiului; e) partea rambursabil pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung; f) partea scadent la o dat superioar unui an a unui mprumut obligatar. n conformitate cu norma international IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare, constituie elemente necurente: a) 1+3+6; b) 1+2+4+5; c) 1+5+6; d) 3+6; e) 5+6. 11. Se cunosc urmtoarele informatii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de plat 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenta mai mare de un an); prime de rambursare a obligatiunilor 200.000; clienti 800.000; mprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.000.000 (din care cu scadenta n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total activ si Total activ minus obligatii curente (capitaluri permanente): a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000; c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000; d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000; e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000. 12. Se dau urmtoarele informatii: capital social 1.500.000; venituri n avans 100.000; provizioane pentru deprecierea creantelor clienti 50.000; provizioane pentru garantii acordate clientilor 700.000; credite primite de la bnci 2.000.000 (din care cu scadenta n anul urmtor 200.000); clienti creditori 100.000; clienti 500.000; cheltuieli n avans 400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri n valoare de 20.000 vor fi vndute n anul urmtor); subventii pentru investitii 300.000; casa si conturi la bnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care cu scadenta n anul urmtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mrfuri 600.000; fond comercial 5.000.000. Valoarea postului Active circulante respectiv obligatii curente nete (Fondul de Rulment) este de: a) 1.870.000; b) 2.628.000; c) 2.670.000; d) 2.570.000; e) 2.550.000. 13. Se cunosc urmtoarele informatii cu privire la societatea GAMA: venituri din vnzarea produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vnzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 10.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 3.000.000 lei, subventii pentru investitii 2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare si a rezultatului financiar al societtii GAMA sunt: a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; 3

c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei; d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei. 14. Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale si necorporale, cunoscndu-se urmtoarele elemente (valorile sunt exprimate n mii lei): cheltuieli cu despgubiri, donatii si activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor si alte operatii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creante reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 2.000. a) 11.200 mii lei; b) 10.000 mii lei; c) 1.200 mii lei; d) 3.800 mii lei; e) 2.000 mii lei. 15. ntreprinderea BETA achizitioneaz o cldire. Exist posibilitatea ca aceasta s fie ncadrat n categoria stocurilor? 16. ntreprinderea ALFA achizitioneaz 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul extern BETA, la un pret de 25 euro/pereche. Cursul de schimb la data achizitiei este de 38.150 lei/euro, taxa vamal este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce marfa n unitate, ALFA primeste de la o societate de transport o factur n valoare 8.330.000 lei (din care TVA 19 %). Determinati costul de achizitie al mrfurilor. 17. Determinati costul de achizitie al unui stoc de materii prime, cunoscnd urmtoarele informatii: pretul de achizitie 60.000.000 lei, reducere comercial de care se beneficiaz de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA 19%, amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu iluminarea sectiilor de productie 9.000.000 lei. 18. Determinati costul de productie pentru produsul finit PF dispunnd de urmtoarele informatii: cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei; cheltuieli cu manopera direct: 100.000.000 lei; cheltuieli indirecte de productie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt variabile; cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei; cheltuieli cu iluminatul si nclzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei. cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei. n urma procesului de productie se obtin 500 buc. produs finit PF. n conditii normale, tinnd cont de pierderile generate de revizia lunar a utilajelor, se obtin 600 buc. produs finit PF. 19. n urma procesului de productie se obtin: 1.000 buc. produs principal P si 50 buc. produs secundar PS. Dup obtinerea lui P, PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Pretul de vnzare pe piat a lui PS n conditii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obtinerea lui P si PS sunt de 150.000.000 lei. Determinati costul de productie al produsului P.

4

20. ntreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obtinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabil net a stocului la sfrsitul exercitiilor N si N+1 este de 170.000.000 lei si respectiv 130.000.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile efectuate la sfrsitul exercitiilor N si N+1 ? La ce valoare apare stocul n bilantul exercitiului N? 21. Despre un stoc de marf se cunosc urmtoarele informatii: stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; achizitie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%; vnzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%; achizitie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%; vnzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%. Determinati valoarea iesirilor din stoc si a stocului final, stiind c ntreprinderea utilizeaz metoda FIFO. 22. Dac pretul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul n contul de profit si pierdere al aplicrii metodei procentului de avansare? Cum apreciati aceast situatie? 23. ntreprinderea ALFA utilizeaz metoda terminrii lucrrilor. Ea a nregistrat variatii mari ale numrului de contracte terminate n ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenta acestor variatii? 24. Dac procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenta ntre rezultatul contabil si rezultatul real al stadiului de avansare a lucrrilor? Cum apreciati aceast diferent ? 25. Pornind de la exemplul anterior si cunoscnd c pretul de facturare al lucrrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate n N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenta asupra Contului de profit si pierdere al exercitiului N+2? Cum apreciati aceast situatie? 26. La 31.12.N, ntreprinderea ALFA are n stoc 200 kg produs P n curs de executie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizrii si vnzrii produsului n curs de executie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obtinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piat cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obtinute si 300 kg produs finit. La nceputul perioadei nu exista productie n curs de executie. Cheltuielile necesare obtinerii produselor finite si n curs de executie au fost de 20.000.000 lei. n bilantul contabil, stocul de productie n curs de executie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 lei; d) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei. 27. La nceputul lunii martie N, societatea comercial ALFA S.A. prezint urmtoarea situatie privind stocurile de mrfuri: Stoc initial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg. n cursul lunii au loc operatiile: 03.03.N: achizitie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.; 05.03.N: vnzare de 250 kg.; 10.03.N: achizitie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.; 25.03.N: vnzare de 500 kg. La ct evaluati iesirile (E) si stocul final (Sf) dac societatea practic procedeul CMP calculat dup fiecare intrare n stoc? a) E = 850.000; Sf = 20.000; 5

b) E = 1.072.500; Sf = 32.500; c) E = 1.060.000; Sf = 20.000; d) E = 1.060.000; Sf = 32.500; e) E = 1.062.750; Sf = 29.640; 28. ntreprinderea ALFA vinde mrfuri n consignatie n urmtoarele conditii: pretul de vnzare 100.000.000 lei, din care 10.000.000 lei reprezint comisionul su. Care este suma venitului obtinut de ALFA din aceast tranzactie? 29. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un pret de vnzare de 200.000.000 lei. Pretul stabilit include o sum de 20.000.000 lei aferent serviciilor de personalizare a programului la nevoile ntreprinderii si de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Cnd recunoaste societatea ALFA veniturile din serviciile prestate? 30. La 1 iulie N, societatea ALFA achizitioneaz 5.000 actiuni GAMA la pretul de achizitie de 100.000 lei/actiune. Pe 30 septembrie N+1, ALFA primeste dividende pentru actiunile GAMA n numele exercitiului N n valoare de 10.000 lei/actiune. Care sunt nregistrrile efectuate de ALFA cu privire la acest plasament n exercitiile N si N+1? 31. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin corespondent, cu clauz de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate. Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din urmtoarele afirmatii este adevrat? a) ntreprinderea nu recunoaste venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este incert; b) ntreprinderea recunoaste venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea produselor sale; c) ntreprinderea recunoaste venituri din vnzri de 250.000.000 lei si constituie un provizion pentru garantii acordate clientilor de 1.050.000 lei ; d) ntreprinderea recunoaste un venit din vnzri de 248.950.000 lei; e) ntreprinderea recunoaste un venit din vnzri de 35.000.000 lei. 32. Cheltuielile si veniturile legate de aceeasi tranzactie sau eveniment sunt recunoscute simultan (principiul conectrii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul contabil, dac cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil? a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci cnd vor putea fi evaluate fiabil; b) Venitul este recunoscut si va fi recunoscut si o cheltuial egal cu acesta; c) Venitul este recunoscut dac s-a ncasat o contraprestatie din vnzare; d) Nu se nregistreaz nimic pentru tranzactie, iar orice contraprestatie primit se nregistreaz ca o datorie; e) Nici una din variantele de mai sus. 33. Multe din ntreprinderile romnesti au fost vndute la un pret inferior valorii contabile. Care considerati c ar fi cauzele? 34. Societatea comercial ALFA S.A. achizitioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc: pretul de cumprare negociat 5.000.000 lei; cheltuielile de transport: 500.000 lei; dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie: 20.000.000 lei; cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 6

15.000.000 lei; cheltuielile cu punerea n functiune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei. 35. ntreprinderea ALFA achizitioneaz un echipament tehnologic. Ea primeste odat cu acesta dou produse program. Produsul A este utilizat pentru actionarea automat si controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilittii acestuia. Factura cuprinde: pretul echipamentului: 500.000.000 lei; cheltuieli de transport si montaj: 100.000.000 lei; produsul program A: 50.000.000 lei; produsul program B: 10.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al intrrii acestor active? 36. ntreprinderea ALFA demareaz un proces de cercetare si de dezvoltare a unui nou produs program. Procesul se ntinde pe durata unui an si jumtate, ntre 01.01.N si 30.06.N+1 si presupune parcurgerea urmtoarelor etape: 01.01.N 31.03.N documentarea si testarea programelor informatice similare de pe piat; etapa a generat costuri de 50 mil. lei; 01.04.N 10.06.N elaborarea planului de creare si dezvoltare a programului, inclusiv al caietului de sarcini; etapa a generat costuri de 20 mil. lei; 11.06.N 30.06.N+1 designul, crearea si testarea programului informatic; etapa a generat costuri totale de 180 mil. lei; costurile perioadei 01.11.N 31.12.N sunt de 40 mil. lei iar cele aferente perioadei 01.01.N+1 30.06.N+1 sunt de 80 mil. lei. Data de recunoastere a eforturilor pentru programul informatic este 01.11.N. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de procesul de dezvoltare a programului informatic? 37. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmtoarele informatii: a fost achizitionat la nceputul exercitiului N, la costul de 10.000 u.m.; durata de utilitate a fost estimat la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare si de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.; rata dobnzii de piat a fost estimat astfel: Ani N N+1 N+2 N+3 Rata dobanzii 12% 15% 16% 20% la sfrsitul exercitiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului si de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 1.500 u.m. iar rata dobnzii de piat a fost 7

reestimat la 14% pentru N+3. nregistrrile contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exercitiului N+2 sunt: a) 666 = 1513 230 2131 = 1513 404 b) 666 = 1513 230 1513 = 7812 404 c) 6812 = 1513 1.164 d) 666 = 1513 230 1513 = 2131 352 e) 666 = 1513 230 6812 = 1513 404 38. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmtoarele informatii: a fost achizitionat la nceputul exercitiului N, la costul de 50.000 u.m.; durata de utilitate a fost estimat la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare si de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.; rata dobnzii de piat a fost estimat astfel: Ani N N+1 N+2 N+3 Rata dobanzii 10% 12% 15% 17% la sfrsitul exercitiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului si de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m., iar rata dobnzii de piat a fost reestimat la 14% pentru N+3. nregistrrile contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exercitiului N+2 sunt: a) 666 = 1513 223 105 = 1513 200 6812 = 1513 283 b) 666 = 1513 223 105 = 1513 229 c) 2131 = 1513 229 666 = 1513 29 d) 666 = 1513 223 2131 = 1513 200 6812 = 1513 29 e) 105 = 1513 452 39. Pot fi incluse n valoarea unei imobilizri corporale urmtoarele cheltuieli: 1. cheltuielile cu serviciile acordate dup vnzare; 2. cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin utilizarea viitoare a activului; 3. cheltuielile cu reparatiile de volum mare care amelioreaz performanta activului; 4. cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de productie care diminueaz costurile; 5. cheltuielile de ntretinere. a) 1+2+5; 8

b) 2+3+4; c) 1+4+5; d) 2+4+5; e) 2+3+5. 40. n exercitiul N, ntreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, cresterea rapidittii de prelucrare a datelor si adaptarea pentru lucrul n retea. Valoarea total a modernizrii sa ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achizitie al programului informatic este de 200.000.000 lei iar amortizarea cumulat la data ncheierii modernizrii este de 100.000.000 lei. Durata de viat util este de 4 ani iar amortizarea este liniar. Analizati influentele modernizrii asupra programului informatic. 41. Care ar fi valoarea amortizrii, dac valoarea rezidual este de 17.000.000 lei? 42. Fie un utilaj amortizabil pe o durat de 8 ani, ncepnd cu 1 ianuarie N, prin metoda degresiv. Valoarea amortizabil este de 80.000 u.m. iar coeficientul de degresie este de 2. La sfrsitul exercitiului N+2, amortizarea cumulat si valoarea rmas neamortizat sunt de: a) 62.450; 33.750; b) 46.250; 37.530; c) 25.642; 75.330; d) 62.450; 37.530; e) 46.250; 33.750. 43. Despre un utilaj se cunosc urmtoarele informatii: cost de achizitie 120.000.000 lei; durata de amortizare 10 ani; metoda de amortizare liniar; valoarea rezidual estimat 20.000.000 lei. La sfrsitul celui de-al patrulea an, se trece la metoda de amortizare degresiv. Coeficientul de degresie este 2. Se reestimeaz durata de utilizare la 8 ani iar valoarea rezidual la 15.000.000 lei. La sfrsitul celui de-al cincilea an valoarea rezidual este reestimat la 0. S se ntocmeasc tabloul de amortizare al utilajului. 44. O ntreprindere detine un mijloc fix dobndit la nceputul exercitiului N la costul de 50.000.000 lei. Durata de viat util este estimat la 10 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea liniar. La sfrsitul exercitiului N+2 se apreciaz c durata de viat util care corespunde cel mai bine conditiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rmas este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresiv si se stabileste un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix n bilantul exercitiului N+3? 45. O ntreprindere procedeaz la reevaluarea constructiilor sale. Costul istoric (valoarea brut) al constructiilor este de 400.000.000 lei, amortizrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actual de 500.000.000 lei. Care dintre urmtoarele valori exprim rezerva din reevaluare, n conditiile n care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizri? a) 100.000.000 lei; b) 370.000.000 lei; 9

c) 230.000.000 lei; d) 270.000.000 lei; e) 30.000.000 lei. 46. ntreprinderea ALFA a achizitionat la nceputul exercitiul N un program informatic cu 100.000.000 lei (durata de utilitate este estimat la 5 ani). n N+1, managerii au determinat o reducere de valoare a programului, deoarece valoarea just este de 50.000.000 lei. n N+2, valoarea just a programului informatic este estimat la 80.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevalurilor efectuate asupra programului informatic? 47. La nceputul exercitiului N, ntreprinderea a achizitionat echipamente tehnologice la costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimat la 20 de ani iar amortizarea se calculeaz prin metoda liniar. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la urmtoarele reevaluri: la sfrsitul exercitiului N+2, cnd valoarea just a activelor a fost de 250.000.000 lei. Durata de utilitate este reestimat la 19 ani (au mai rmas 16 ani) n exercitiul N-3. la sfrsitul exercitiului N+4, cnd valoarea just a activelor a fost de 200.000.000 lei; la sfrsitul exercitiului N+5, durata de utilitate este reestimat la 15 ani (au mai rmas 10 ani). la sfrsitul exercitiului N+6, cnd valoarea just a fost de 90.000.000 lei; la sfrsitul exercitiului N+7, durata de utilitate este reestimat la 16 ani (au mai rmas 9 ani). la sfrsitul exercitiului N+10, cnd valoarea just a fost de 70.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevalurilor echipamentelor tehnologice? 48. ntreprinderea ALFA detine o marc de fabricatie achizitionat cu 800 mil. lei. Ea este reevaluat la sfrsitul exercitiului N cnd amortizarea cumulat este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluat este de 500 mil. lei. Durata de viat estimat a mrcii este de 10 ani iar amortizarea este liniar. Determinati rezerva din reevaluare care va fi realizat anual. 49. S.C. ALFA S.A. detine un teren achizitionat n exercitiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfrsitul exercitiului N+5 valoarea just a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vndut n exercitiul N+7 la pretul de vnzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare? 50. Se import un echipament tehnologic. Factura extern cuprinde: pret negociat 10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro si asigurarea de 200 euro. Taxa vamal este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un crus la 20.000.000 lei. Se efectueaz cheltuieli cu manipularea, montajul si probele tehnologice n valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizat intrarea echipamentului tehnologic? a) 530.000.000 lei; b) 591.763.200 lei; c) 480.720.000 lei; d) 630.700.000 lei; e) 497.280.000 lei. 51. ntreprinderea detine un utilaj achizitionat cu 300.000.000 lei si a crui durat de viat util este estimat la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 stiind c 10

ntreprinderea utilizeaz metoda SOFTY degresiv? a) 40.000.000 lei; b) 150.000.000 lei; c) 20.000.000 lei; d) 30.000.000 lei; e) 5.000.000 lei. 52. La 1 ianuarie N-1, ntreprinderea a achizitionat un utilaj al crui cost de achizitie este de 25.000 u.m. Conducerea ntreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani si valoarea rezidual la 5.000 u.m. ntreprinderea utilizeaz metoda liniar de amortizare. La sfrsitul exercitiului N+1, se estimeaz c durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor conditii este de 10 ani iar valoarea rezidual apreciat din perspective unei posibile vnzri la sfrsitul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. ntreprinderea trece la metoda degresiv de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferent exercitiului N+2 este de: a) 3.000 u.m.; b) 2.250 u.m.; c) 3.375 u.m.; d) 2.625 u.m.; e) 1.750 u.m. 53. Societatea ALFA achizitioneaz pe data de 25 august anul N un utilaj care se amortizeaz liniar n 10 ani, costul de achizitie 210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea valorii rmase a utilajului, valoarea just 160.000 u.m. Totodat, datorit schimbrii conditiilor de utilizare, durata de viat util rmas este reestimat la 5 ani. n conditiile aplicrii IAS 16 Imobilizri corporale, amortizarea aferent exercitiului N+3 va fi de: a) 21.000 u.m.; b) 60.375 u.m.; c) 53.666 u.m.; d) 53.333 u.m.; e) 60.000 u.m. 54. La sfrsitul exercitiului N, se cunosc urmtoarele informatii despre un echipament tehnologic: -valoarea contabil net este de 200 u.m.; -cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.; exist un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare actualizat de 1.438 u.m.; rata dobnzii de piat este reestimat pentru ultimii doi ani din durata de viat util la 13% n exercitiul N+1 si respectiv la 14% n N+2; rata dobnzii de piat aferent exercitiului ncheiat este de 16%. nregistrrile contabile aferente exercitiului N+1 sunt: a) 666 = 1513 230 1513 = 213 200 1713 = 7812 204 b) 666 = 1513 230 11

1513 = 213 404 c) 666 = 1513 230 1513 = 7812 404 d) 666 = 1513 62 6812 = 1513 404 e) 6812 = 1513 62 55. Care din urmtoarele situatii constituie un indiciu al existentei deprecierii unui activ? a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari dect cele previzionate; b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; d) utilizarea mai slab a activului n realizarea altui tip de produs care genereaz fluxuri de trezorerie superioare celor obtinute potrivit vechii utilizri; e) cresterea ratelor dobnzilor pe termen scurt n conditiile n care activul are o durat de viat util rmas semnificativ mai mare; 56. Avnd n vedere datele aplicatiei noastre si ale exemplului de mai sus, care ar fi rezultatul testului de depreciere dac rata de actualizare ar fi 20%? 57. Care ar fi rationamentul corect dac, pentru productia obtinut n SI, nu ar exista o piat activ iar SI ar transfera ntreaga productie sectiei SII? Dar dac ar exista, totusi, o piat activ? 58. ntreprinderea ALFA constat c utilajul A s-a depreciat dar si c utilajele B si C sau apreciat cu mult peste deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentat de cele 3 utilaje nu exist nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A s fie asimilat altei UGT format din utilajele A, D, E. Exist indicii c D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare. Dac se adaug A la UGT format din D si E rezult c noua UGT s-a depreciat. D si E erau utilizate pentru obtinerea produsului Y. Operatia pe care o execut A este inclus n functiile lui E. Apreciati schimbarea UGT ca justificat? 59. Dac valoarea de utilitate a echipamentului tehnologic din exemplul anterior este de 330.000.000 lei, care ar fi solutia contabil? 60. ntreprinderea achizitioneaz la nceputul exercitiului N o cldire la costul de achizitie de 500.000.000 lei, durata de utilitate fiind de 20 de ani. Metoda de amortizare este cea liniar. Valoarea recuperabil a cldirii este estimat la 400.000.000 lei la sfrsitul exercitiului N si respectiv la 460.000.000 lei la sfrsitul exercitiului N+1. Care este tratamentul contabil corect al recunoasterii si relurii pierderii de valoare, conform IAS 36? 61. La sfrsitul exercitiului N, ntreprinderea detine un echipament tehnologic despre care se cunosc urmtoarele informatii: valoarea contabil 700.000 mii lei; amortizarea cumulat 200.000 mii lei; valoarea just minus costurile de cesiune 200.000 mii lei; valoarea de utilitate 350.000 mii lei; rezerv din reevaluare existent 70.000 mii lei. La sfrsitul exercitiului N+1, valoarea just a echipamentului este de 520.000 mii lei iar durata de amortizare este reestimat la 5 ani. Care sunt nregistrrile contabile privind 12

recunoasterea si reluarea deprecierii echipamentului tehnologic? a) n exercitiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 n exercitiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 40.000.000 b) n exercitiul N: 6813 = 2913 150.000.000 n exercitiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 70.000.000 c) n exercitiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 n exercitiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 320.000.000 d) n exercitiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 n exercitiul N+1: 2131 = 105 80.000.000 2913 = 7813 40.000.000 e) n exercitiul N: 6813 = 2913 150.000.000 n exercitiul N+1: 2913 = 7813 150.000.000 62. O UGT este alctuit din activele A, B si C care au o valoare contabil net de 100.000.000 lei, 50.000.000 lei si respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabil a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat pretul de vnzare iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte dou active nu pot fi determinate nici pretul net de vnzare si nici valoarea de utilitate. Cum este alocat deprecierea UGT ntre activele componente? a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei; b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei; c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei; d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei; e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei. 63. Nu intr n aria de aplicabilitate a IAS 36: a) investitiile n filiale; b) investitiile n ntreprinderile asociate; c) ntreprinderile n asocierile n participatie; d) imobilizrile corporale; e) investitiile imobiliare evaluate la valoarea just, potrivit IAS 40. 64. Care din urmtoarele afirmatii este adevrat, potrivit IAS 36: a) unittile generatoare de trezorerie care contin fond comercial sunt testate pentru 13

depreciere atunci doar cnd exist indicia de depreciere; b) fiecare UGT sau grup de UGT crora le este locat fond comercial reprezint cel mai redus nivel la care fondul comercial este monitorizat n scopuri manageriale; c) unittile generatoare de trezoerie ce contin fond comercial pot fi mai mari dect segmentele utilizate n raportarea pe segmente, conform IAS 14; d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport; e) fondul comercial trebuie alocat fiecrei UGT indentificate 65. Care din afirmatiile de mai jos este adevrat cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca detinut n vederea vnzrii: a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil si valoarea just minus cheltuielile de cesiune; b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabil si valoarea just minus cheltuielile de cesiune; c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil si valoarea just; d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil si valoarea recuperabil; e) va continua s fie amortizat. 66. Pierderea din depreciere pentru un grup de active detinut n vederea vnzrii este alocat: a) tuturor activelor grupului proportional cu valoarea contabil; b) tuturor activelor necurente ale grupului proportional cu valoarea contabil; c) nti fondului comercial si apoi celorlalte active ale grupului proportional cu valoarea contabil; d) nti fondului comercial si apoi celorlalte active necurente ale grupului ce intr n aria de aplicabilitate a IFRS 5 proportional cu valoarea contabil; e) niciuna din variantele de mai sus. 67. Care din urmtoarele afirmatii este adevrat, potrivit IAS 36? a) o UGT este cel mai larg grup de active cruia i apartine activul n cauz; b) valoarea contabil si valoarea recuperabil ale unei UGT sunt determinate grupnd aceleasi active si datorii; c) o UGT este aceeasi indiferent dac testul de dereciere se face la nivelul filialei (n vederea ntocmirii situatiilor financiare individuale) sau la nivelul grupului; d) o UGT contine doar imobilizri corporale; e) UGT-urile care contin imobilizri necorporale cu durat de viat nedeterminat sunt testate pentru depreciere doar cnd exist indicii de depreciere. 68. Societatea ALFA detine un utilaj ce urmeaz a fi abandonat si un grup de active detinut n vederea vnzrii care contine un echipament, o cldire, un stoc de marf si un activ de impozit amnat. Care din afirmatiile de mai jos este adevrat? a) utilajul abandonat va fi clasificat ca detinut n vederea vnzrii si toate activele din grupul detinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca detinut n vederea vnzrii si toate activele din grupul detinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; c) utilajul abandonat are valoare contabil nul si toate activele din grupul detinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca detinut n vederea vnzrii, cldirea si echipamentul din grupul detinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat si stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante; e) utilajul abandonat va fi clasificat ca detinut n vederea vnzrii, cldirea si 14

echipamentul din grupul detinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat si stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante. 69. ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exercitiul N. Durata de viat a cldirii fusese estimat, la data achizitiei, la 50 de ani. n exercitiul N+30 (30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locatie cu societatea BETA pentru nc 15 ani. Care este, n aceast situatie, durata economic de viat a cldirii ce trebuie comparat cu durata contactului de locatie (15 ani) n vederea clasificrii acestuia? 70. O ntreprindere fabric echipamente speciale dup necesittile clientilor. Acestea, fie sunt vndute clientilor, fie sunt oferite n locatie pe o perioad de 10 ani, cu optiunea de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de viat util cuprinse ntre 12 si 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate si vndute altuia. n ce categorie pot fi ncadrate contractele de locatie care au ca obiect un astfel de echipament, din perspectiva locatorului? 71. O societate preia n locatie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje n centrul capitalei pe o perioad de 20 de ani. Durata de viat util a cdirii este estimat la 20 de ani, chiria anual pltit este de 100.000.000 lei. Aceeasi societate preia n locatie pe 20 de ani parterul unei cldiri similar din Constanta cu o durat de viat de 20 de ani, pltind o chirie de 10.000.000 lei. Poate managementul s considere c obiectul contractelor este reprezentat doar de cldiri? 72. La 1.01.N, ntreprinderea ALFA preia n locatie un echipament de la societatea GAMA n urmtoarele conditii: durata contractului este de 18 ani; durata de viat util estimat a echipamentului este de 20 de ani; contractul presupune plata unui avans de 10.000.000 lei si efectuarea a 18 plti anuale de 2.000.000 lei la sfrsitul anului; contractul presupune transferul de proprietate la un pret de 5.000.000 lei (foarte mic comparativ cu valoarea pe piat a echipamentului, deci optiunea de cumprare este foarte probabil a fi exercitat); rata implicit a investitiilor locatorului este de 10%; valoarea just a echipamentului este 28.000.000 lei; valoarea rezidual estimat la sfrsitul celor 20 de ani este de 2.000.000 lei. Care sunt nregistrrile efectuate de ALFA n exercitiul N+3? 73. Care sunt nregistrrile efectuate de societatea XYZ, dac la 31.12.N+5 valoarea rezidual este reestimat la 6.000.000 lei? 74. Care este rata implicit a unui contract de locatie care are urmtoarele caracteristici: 12 redevente anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidual estimat de locator la sfrsitul contractului de locatie 12.000.000 lei, valoarea just 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%; d) 9%; e) 18%. 75. Care este mrimea investitiei brute a unui locator ntr-un contract de locatie care prezint urmtoarele caracteristici: 12 chirii anuale a 10.000.000 lei fiecare, pret de 15

optiune de 12.000.000 lei, valoarea rezidual negarantat 5.000.000 lei: a) 137.000.000 lei; b) 122.000.000 lei; c) 120.000.000 lei; d) 12.000.000 lei; e) 5.000.000 lei. 76. Care este mrimea unei plti anuale pentru un contract de locatie cu urmtoarele caracteristici: rata implicit 10%, valoarea just a bunului care face obiectul contractului 113.133.624 lei, valoarea rezidual negarantat 10.000.000 lei, se efectueaz 14 plti egale: a) 15.000.000 lei; b) 12.000.000 lei; c) 10.000.000 lei; d) 18.000.000 lei; e) 9.000.000 lei. 77. Care este valoarea actualizat a pltilor minimale ale unui contract de locatie cu urmtoarele caracteristici: 12 plti anuale a 14.000.000 lei, valoarea rezidual garantat 12.000.000 lei, rata implicit a dobnzii 10%, valoarea just a bunului n locatie 100.000.000 lei: a) 99.215.255 lei; b) 100.000.000 lei; c) 95.391.686 lei; d) 168.000.000 lei; e) 180.000.000 lei. 78. Care din urmtoarele afirmatii este adevrat referitoare la contabilizarea contractelor de locatie de ctre productorii locatori? 1) venitul din vnzare este egal cu minimul dintre valoarea just a bunului si valoarea actualizat a pltilor minimale de locatie datorate locatorului; 2) venitul din vnzare ntotdeauna egal cu valoarea just a bunului; 3) costul vnzrilor este egal cu valoarea contabil a bunului mai putin valoarea actualizat a valorii reziduale negarantate; 4) costul vnzrilor este egal cu valoarea contabil a bunului; 5) costurile efectuate sunt imputate imediat pe cheltuieli o data cu recunoasterea venitului din vnzare; 6) costurile efectuate sunt amortizate pe durata contractului. a) 1+3+5; b) 1+3+6; c) 2+4+6; d) 2+4+5; e) 1+4+5. 79. Societatea X ncheie un contract de locatie operational n calitate de locatar. Care din afirmatiile de mai jos este adevrat referitoar la nregistrrile efectuate de X n primul an: a) s-a recunoscut activul primit n locatie; b) se nregistreaz amortizarea anual; c) se nregistreaz o datorie pentru valoarea redeventelor de pltit n contul contractului; d) se diminueaz lichidittile cu valoarea pltii anuale; e) nu este afectat bilantul contabil. 16

80. Un locator acord o perioad de gratuitate de 3 ani pentru un contract de locatie simpl pe 20 de ani, acceptnd ca locatarul s nu plteasc chiria anual. Locatarul va plti o chirie de 5.000.000 u.m din anul 4 pn n anul 20 al locatiei. Care este valoarea venitului recunoscut de locator n anul 1 si anul 10 al locatiei? a) anul 1 0 u.m, anul 10 5.000.000 u.m; b) anul 1 5.000.000 u.m, anul 10 5.000.000 u.m; c) anul 1 4.250.000 u.m, anul 10 4.250.000 u.m; d) anul 1 4.500.000 u.m, anul 10 4.500.000 u.m; e) nici una din variantele de mai sus. 81. Cheltuielile directe efectuate n contul locatiei de ctre locator sunt: a) pot fi imputate cheltuielile perioadei n cazul unui contract de locatie operational; b) nregistrate ca activ distinct si amortizate pe durata contractului, n cazul unui contract de locatie operational; c) incluse n valoarea investitiei nete, n cazul unui contract de locatie-finantare al crui locator este un productor; d) ntotdeauna imputate cheltuielilor perioadei, n cazul unui contract de locatiefinantare; e) incluse n valoarea activului acordat n locatie si amortizate pe durata contractului, n cazul unui contract de locatie operational. 82. n care din urmtoarele situatii un contract de locatie poate fi clasificat diferit de ctre locatar si locator? 1) cnd doar o parte din riscurile si avantajele asociate propriettii au fost transferate la locatar; 2) valoarea pltilor minimale difer la locator si locatar datorit implicrii unei terte prti care garanteaz valoarea rezidual; 3) cnd este implicat o tert parte si, desi locatorul nu a transferat cvasitotalitatea riscurilor si avantajelor, locatarul a preluat cvasitotalitatea riscurilor si vantajelor; 4) cnd tratamentele fiscale prevd o astfel de ncadrare; 5) cnd se precizeaz n contract c locatarul si locatorul impart n mod egal riscurile si avantajele si amndoi vor mentine activul n bilant. a) 2+3; b) 1+2+3; c) 1+4; d) 4; e) 4+5. 83. Avnd n vedere elementele urmtoare, nu corespund notiunii de subventie guvernamental: 1) acordarea de asistent ntreprinderilor care si desfsoar activitatea n sectoare recent privatizate; 2) scutirile de la plata impozitului pe profit; 3) acordarea de asistent ntreprinderilor care si ncep activitatea n regiuni subdezvoltate; 4) mprumut nerambursabil pentru care nu exist certitudinea respectrii conditiilor atasate acestuia; 5) interventia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de munc; 6) deducerea fiscal a amortizrii accelerate. 17

a) 1+2+3+4; b) 2+4+5+6; c) 1+3+4+6; d) 3+4+5+6; e) 2+3+4+6. 84. La 10.09.N se ncaseaz o subventie pentru investitii n sum de 1.000.000 u.m. pentru finantarea achizitiei unei instalatii al crei cost se ridic la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeaz o durat de utilitate a cldirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea accelerat. La sfrsitul exercitiului N+4 instalatia este vndut la pretul de 300.000 u.m. Se cere s se prezinte incidenta asupra contului de profit si pierdere si nregistrrile aferente dac ntreprinderea utilizeaz metoda recunoasterii subventiei drept venit n avans. 85. ntreprinderea ALFA S.A. primeste n cursul exercitiului N o subventie de exploatare de 100.000 u.m. pentru acoperirea consumului de energie electric si o subventie de 2.500.000 u.m. pentru cifra de afaceri. Se mai cunosc: consumul de energie aferent exercitiului N este de 500.000 u.m. veniturile din vnzarea mrfurilor sunt de 1.200.000 u.m. veniturile din productia vndut sunt de 3.000.000 u.m. Se cere s se prezinte nregistrrile contabile si incidenta n contul de profit si pierdere dac ntreprinderea utilizeaz metoda recunoasterii subventiei din exploatare ca venit. 86. La 10 februarie N, ntreprinderea ALFA obtine o subventie de 2.000.000 u.m. pentru finantarea consumului de materii prime. Cheltuielile angajate cu consumul de materii prime au fost n luna februarie de 5.000.000 u.m. n exercitiul N+1, administratia public a informat ntreprinderea c, din motive ntemeiate, este obligat s ramburseze integral subventia pe care o primise n anul precedent. Care sunt nregistrrile ce trebuie efectuate cu ocazia rambursrii subventiei, dac ntreprinderea utilizeaz: a) metoda recunoasterii subventiei ca venit; b) metoda deducerii subventiei din cheltuiala de care este legat. 87. Societatea Beta construieste o cldire, finantat printr-un credit bancar pe termen lung care genereaz un cost de 2.000.000 lei. Constructia este ntrerupt pe timpul iernii (3 luni) ca urmare a inundatiilor (obisnuite n zon). Mai include Beta costul mprumutului special n costul cldirii pentru lunile de iarn? 88. La 1.01.N, societatea Beta a mprumutat 80.000.000 lei pentru a finanta constructia unei uzine. Rata dobnzii anual este de 10%. Suma depseste necesittile imediate, ceea ce determin plasarea a 20.000.000 lei pe 3 luni, la o rat a dobnzii anual de 8%. Care este valoarea cheltuielilor capitalizabile? a) 7.600.000 lei; b) 8.000.000 lei; c) 6.400.000 lei; d) 6.000.000 lei; e) 80.000.000 lei. 89. Societatea Alfa realizeaz o imobilizare care ndeplineste conditiile pentru capitalizarea costurilor mprumuturilor. Costul activului, nainte de ncorporarea costului ndatorrii, este de 400.000.000 lei, iar valoarea recuperabil este de 380.000.000 lei. 18

Costul mprumuturilor se ridic la 10.000.000 lei. Care este tratamentul contabil corect ce trebuie aplicat de Alfa, potrivit IAS 23? a) ntrerupe includerea n cost a costurilor ndatorrii; b) continu capitalizarea; c) nregistreaz o cheltuial cu dobnda de 10.000.000 lei; d) nregistreaz un venit din dobnzi de 10.000.000 lei; e) nregistreaz un provizion pentru deprecierea imobilizrii n valoare de 20.000.000 lei. 90. Nu reprezint costuri ale ndatorrii: a) dobnzile aferente descoperirilor de cont; b) amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor; c) redeventa aferent contractelor de locatie operational; d) dobnda aferent creditelor bancare pe termen lung; e) amortizarea costurilor de emisiune ale mprumuturilor obligatare. 91. Care din urmtoarele afirmatii nu este adevrat potrivit referentialului international: a) potrivit tratamentului contabil alternativ permis, costurile ndatorrii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ calificabil sunt incluse n costul acelui activ; b) costurile mprumuturilor capitalizate nu trebuie s depseasc costurile angajate n timpul perioadei respective; c) stocurile produse n cantitti mari si pe o baz repetitive ntr-o perioad scurt de timp nu sunt active calificabile; d) capitalizarea nceteaz cnd se realizeaz cea mai mare parte a activittilor necesare pentru pregtirea activului calificabil n vederea utilizrii prestabilite. e) o ntreprindere poate s capitalizeze costurile mprumuturilor pentru anumite active calificabile si s le recunoasc pe cheltuieli pe altele. 92. Societatea ALFA demareaz, la 1.10.N, lucrrile pentru constructia unui atelier pentru care contracteaz, la 1.09.N, un credit bancar de 200.000 u.m., cu o dobnd de 10% pe an. ALFA are si alte credite nerambursate: credit contractat la 1.03.N, pe o durat de 4 ani, n valoare de 80.000 u.m. si la o rat a dobnzii de 5%; credit contractat la 1.10.N-1, pe o durat de 15 ani, n valoare de 300.000 u.m. si la o rat a dobnzii de 15%. Cheltuielile angajate n numele proiectului sunt: Data Cheltuieli 1.10.N 120000 1.11.N 50000 2.12.N 70000 30.12.N 10000 Dobnda capitalizabil este de: a) 3.514 u.m.; b) 3.415 u.m.; c) 5.413 u.m.; 19

d) 4.513 u.m.; e) 4.315 u.m. 93. Nu sunt active calificabile, n sensul normei IAS 23: a) lucrrile efectuate de o ntreprindere de comunicatii pentru adaptarea sistemului de distributie; b) investitiile imobiliare; c) stocurile produse n cantitti mari si pe o baz repetitive ntr-o perioad scurt de timp; d) tutunul; e) tronsoanele de conducte de transport petrol. 94. n care din urmtoarele situatii se justific constituirea unui provision pentru riscuri si cheltuieli si de ce? a) un furnal are o instalatie care trebuie nlocuit la fiecare 5 ani, din motive tehnice; b) modificri n sistemul de impozitare a veniturilor reclam instruirea unei prti a personalului unui cabinet de consultant financiar-contabil (pn la nchiderea exercitiului nu a avut loc nici o instruire); c) valoarea estimat a garantiilor ce vor fi acordate unor viitori clienti; d) valoarea garantiilor acordate actualilor clienti; e) o companie aerian este obligat prin lege s fac revizia complet a aeronavelor sale la fiecare 3 ani. 95. ntreprinderea ALFA a organizat o petrecere de absolvire a faculttii la care au fost prezenti 100 de invitati. 5 persoane au decedat, ca urmare a prbusirii plafonului localului. A demarat procedura legal mpotriva ntreprinderii ALFA pentru stabilirea responsabilittii acesteia si plata de daune. Pn la data aprobrii situatiilor financiare anuale, la 31.12.N, avocatii ALFA consider c este putin probabil ca aceasta s fie gsit responsabil. La 31.12.N+1, datorit evolutiei cercetrilor, avocatii consider c este probabil ca ALFA s fie fcut responsabil si c va trebui s plteasc daune de cel putin 500.000 mii lei. Care este tratamentul adecvat, conform IAS 37? 96. O ntreprindere are obligatia de a reface mediul n zona care nconjoar fabrica. Potrivit opiniei expertilor, actiunea se va desfsura n dou faze distincte: prima faz, ce presupune costuri de 200.000.000 lei, const n eliminarea contaminrii solului, iar a doua va ncepe dup 3 ani si va consta n acoperirea zonei cu vegetatie, costurile estimate pentru aceasta fiind de 150.000.000 lei. ntreprinderea are un cost al capitalului (nainte de impozitare) de 10%. Efectuarea cheltuielilor va determina economii fiscal pentru ntreprindere estimate la 20.000.000 lei. Prima faz va ncepe n cteva luni si va fi finalizat la 31.12.N+1, moment n care vor fi suportate costurile. Determinati si nregistrati provizionul cu refacerea mediului ce va fi recunoscut la 31.12.N. 97. Societatea ALFA s-a angajat prin contract s construiasc o cldire. Lucrrile trebuie terminate pn la data de 11.11.N+2. Principalele etape ale realizrii contractului sunt urmtoarele: la 11.11.N se semneaz contractul; cu aceast ocazie s-a stability un pret de vnzare revizuibil de 2.200.000 mii lei si s-a estimate un cost total de productie de 2.000.000 mii lei; la 31.12.N costul lucrrilor n curs de executie este de 375.000 mii lei; la 31.12.N+1 costul lucrrilor n curs de executie este de 1.625.000 mii lei; veniturile 20

contractului au fost estimate la 2.800.000 mii lei, iar costurile au fost reestimate la 3.200.000 lei; 11.11.N+2 se realizeaz facturarea; pretul de vnzare este de 3.000.000 mii lei, iar costul efectiv este de 3.300.000 mii lei. S se determine dac acest contract este oneros (deficitar) si s se stabileasc incidenta contabil a prevederilor IAS 37. 98. La 31.12.N, societatea GAMA determin valoarea recuperabil pentru un utilaj pe care intentioneaz s-l cedeze la 150.000.000 lei, valoarea sa contabil fiind de 200.000.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA nregistreaz la aceast dat un provizion pentru deprecierea utilajului n valoare de 50.000.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 100.000.000 lei. GAMA trebuie sau nu s ajusteze situatiile financiare ale exercitiului N? De ce? 99. Societatea ALFA SA emite 2.000 de actiuni pe 16 februarie N+1. Este acesta un eveniment ce determin ajustarea situatiilor financiare ntocmite pentru exercitiul N? 100. Societatea BETA S.A. detine actiuni la societatea GAMA, evaluate n bilant la 100.000.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar n care este implicat societatea GAMA, cursul la burs al actiunilor sale scade cu 90% n luna februarie N+1. Trebuie s ajusteze societatea ALFA valoarea investitiei n societatea BETA? 101. La 31.12.N, societatea ALFA are datorii fat de un furnizor german n valoare de 10.000 de euro. Datoria este actualizat la cursul de nchidere de la 31.12. n luna martie N+1, cursul euro/leu creste semnificativ.Trebuie s ajusteze ALFA datoria n valut? 102. O ntreprindere vinde produse nsotite de un certificat de garantie care d dreptul clientilor la service gratuit pentru orice tip de defecte ce apar n primele patru luni de la data cumprrii. Dac la toate produsele vndute se identific defecte minore, se vor nregistra costuri de reparatie de 5 milioane. Dac la toate produsele vndute se identific defecte majore, se vor nregistra costuri de reparatie de 10 milioane. Experienta ntreprinderii si estimrile indic pentru anul care urmeaz c, dintre produsele vndute, 80% nu vor nregistra defecte, 15% vor nregistra defecte minore si 5% defecte majore. Care din urmtoarele afirmatii este adevrat? a) la 31.12. ntreprinderea nu constituie un provizion pentru garantii acordate clientilor deoarece nu exist o obligatie actual; b) ntreprinderea nu constituie un provizion pentru garantii deoarece nu poate face o estimare fiabil a mrimii acestuia; c) ntreprinderea constituie un provizion pentru garantii n valoare de 500.000 lei; d) ntreprinderea constituie un provizion pentru garantii n valoare de 1.250.000 lei; e) ntreprinderea constituie un provizion pentru garantii n valoare de 750.000 lei. 103. Sunt incluse ntr-un provizion pentru restructurare urmtoarele costuri: a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare; b) costuri de marketing; c) investitii n noi retele de distributii; d) pierderile din exploatare pn la data restructurrii care nu sunt ocazionate de un contract oneros; e) salarii compensatorii acordate salariatilor disponibilizati ca urmare a restructurrii. 104. Guvernul a introdus o gam de modificri a sistemului de impozitare a veniturilor. 21

Ca rezultat al acestor modificri, o societate care activeaz n domeniul servicilor financiare va trebui s instruiasca o parte important a personalului su, n conformitate cu noile reglementri. La data bilantului nu a avut loc nici o actiune de instruire. Costurile de instruire sunt estimate la 50.000.000 lei. Care din urmtoarele afirmatii este adevrat? a) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu exist o obligatie la data bilantului; b) societatea recunoaste un provizion pentru valoarea costurilor estimate cu instruirea; c) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu poate face o estimare fiabil a iesirilor de resurse; d) societatea nu recunoaste un provizion deoarece costurile cu instruirea sunt determinate de o actiune legal si nu sunt rezultatul unei decizii a managementului; e) societatea recunoaste un provizion deoarece a avut loc evenimentul care genereaz obligatia. 105. Societatea ALFA si desfsoar activitatea n domeniul transporturilor aeriene. Prin lege este obligat ca, la fiecare 4 ani, s revizuiasc aparatele de zbor. Cheltuielile estimate cu reparatia sunt de 400.000.000 lei. Care dintre urmtoarele afirmatii este adevrat: a) societatea nu are o obligatie actual deoarece prin modul su de actiune poate evita cheltuielile viitoare; b) societatea constituie un provizion pentru litigii n valoare de 400.000.000 lei; c) societatea constituie un provizion pentru garantii acordate clientilor de 400.000.000 lei; d) societatea constituie un provizion pentru dezafectarea activelor de 400.000.000 lei; e) societatea nu poate constitui un provizion deoarece nu poate estima fiabil cheltuielile cu reparatiile. 106. Pe 4.04.N+1, Adunarea General a Actionarilor a societtii BETA aprob dividende n valoare de 30.000.000 lei. Situatiile financiare nu au fost nc autorizate pentru depunere. Care din urmtoarele afirmatii nu este adevrat, potrivit IAS 10? a) societatea BETA efectueaz n exercitiul N nregistrarea: 129 = 457 30.000.000 Repartizarea Dividende de plata profitului b) societatea BETA nu recunoaste datoria pentru dividendele declarate n exercitiul N; c) societatea BETA recunoaste datoria pentru dividende n exercitiul N+1; d) societatea BETA poate face o informare n notele explicative referitoare la declararea dividendelor; e) societatea BETA poate prezenta valoarea dividendelor n capitalurile proprii din bilantul exercitiului N. 107. Care dintre urmtoarele evenimente conduce la ajustarea situatiilor financiare ale societtii ALFA, la 31.12.N? a) scderea, n luna februarie N+1, a cursului bursier al actiunilor BETA, ca urmare a unui scandal financiar; b) emiterea de actiuni ALFA n luna februarie N+1; c) cresterea cursului de schimb, n exercitiul N+1, al unei datorii n devize existente la 31.12.N; 22

d) reducerea cotei de impozit pe profit la 16% dup data bilantului, n conditiile n care, la 31.12.N, exista o datorie de impozit amnat calculat cu cota de 25%; e) lips la inventar constatat n ianuarie N+1, ca urmare a unei erori de calcul produs n exercitiul N. 108. Evenimentele ulterioare sunt definite de IAS 10 drept: a) acele evenimente favorabile ct si nefavorabile ce au loc dup data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru depunere; b) acele evenimente favorabile ct si nefavorabile ce au loc ntre data bilantului si data publicrii situatiilor financiare; c) acele evenimente favorabile ct si nefavorabile ce au loc ntre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru depunere; d) acele evenimente favorabile ct si nefavorabile ce au loc dup data la care situatiile financiare sunt publicate; e) acele evenimente favorabile ct si nefavorabile ce au loc dup data bilantului. 109. Se cunosc urmtoarele informatii privind ntreprinderea ALFA, la 31.12.N: 1. imobilizri corporale care au o valoare contabil de 100.000 mii lei si o baz fiscal de 80.000 mii lei; 2. plata unei chirii n avans n sum de 50.000 mii lei, recunoscut fiscal la momentul pltii; 3. rezerva legal constituit n sum de 150.000 mii lei; 4. creante clienti cu valoare brut de 200.000 mii lei, pentru care s-a constituit un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal de 40.000 mii lei; 5. amenzi de pltit n sum de 20.000 mii lei (nedeductibile fiscal); 6. dobzi de pltit n sum de 200.000 mii lei, recunoscute fiscal la momentul pltii; 7. ncasarea unei redevente n valoare de 60.000 mii lei aferent exercitiului urmtor si care este recunoscut fiscal la momentul imputrii n contul de profit si pierdere. Valoarea diferentelor impozabile (DI) si a diferentelor deductibile (DD) este de: a) DD = 260.000; DI = 50.000; b) DD = 240.000; DI = 70.000; c) DD = 0; DI = 310.000; d) DD = 310.000; DI = 0; e) DD = 330.000; DI = 200.000. 110. Managementul societtii ALFA si manifest intentia de a achizitiona din lichidittile obtinute n urma unei vnzri recente o ntreprindere care va genera profituri impozabile substantiale. Poate recunoaste activul de impozit amnat n acest caz? 111. Timp de 6 ani, societatea BETA a obtinut pierderi, motiv pentru care nu a recunoscut un activ de impozit amnat de 10.000.000 lei. n ultimii 2 ani, BETA a obtinut profit iar n prima jumtate a anului curent a urmat aceeasi tendint. Managementul societtii BETA doreste s recunoasc un activ de impozit amnat de 2.000.000 lei pentru anul curent si consider c revizuirea rezultatelor viitoare trebuie s se limiteze la anul curent dincolo de care ar fi imprudent s fac astfel de estimri, dat fiind istoria pierderilor. Este posibil acest lucru? 112. ntreprinderea BETA are pierderi fiscale neutilizate de 10.000.000 lei. n timpul exercitiului N, managementul a achizitionat filiala B, din tranzactie rezultnd un fond comercial 12.000.000 lei. Fondul comercial nu este deductibil fiscal. BETA nu a recunoscut impozit amnat pentru fondul comercial (ca urmare a exceptiei prevazute de 23

IAS 12). Anterior, managementul nu a recunoscut o creant de impozit amnat deoarece nu era probabil c vor exista profituri fiscale viitoare pentru a resorbi pierderile fiscale. Poate managementul s recunoasc creanta de impozit amnat pe considerentul c exist diferente temporare impozabile, rezultate din fondul comercial, nerecunoscute? 113. ntreprinderea achizitioneaz un echipament tehnologic la nceputul exercitiului N, la costul de 100.000 mii lei si constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia n valoare de 20.000 mii lei. Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclus n costul activului. Presupunem c acest provision nu este deductibil fiscal. Care va fi rationamentul corect privind recunoasterea diferentelor temporare? 114. La 1.01.N, societatea ALFA achizitioneaz un echipament al crui cost este de 100.000.000 lei pentru a-l utiliza de-a lungul duratei utile de viat de 5 ani si apoi s l cedeze cu o valoare rezidual 0. Cota de impozitare este de 16%. Amortizarea activului nu este deductibil fiscal. La cedare, cstigul din cesiune nu este impozabil, pierderea din cesiune nu este deductibil. Ce datorii/creante de impozit amnat recunoaste ALFA n cei 5 ani de utilizare a activului? 115. Societatea ALFA detine un utilaj achizitionat, la 1.01.N, cu 200.000.000 lei. Utilajul este amortizat din punct de vedere contabil n 10 ani si fiscal n 5 ani. La 31.12.N, societatea: a) constat o diferent temporar deductibil de 20.000.000 lei; b) constat o diferent temporar impozabil de 20.000.000 lei; c) constat o diferent temporar deductibil de 20.000.000 lei si o diferent impozabil de 20.000.000 lei; d) constat o diferent permanent de 20.000.000 lei; e) nu exist diferent ntre contabilitate si fiscalitate. 116. n cursul exercitiului N, s-au pltit cheltuieli cu chiriile de 30.000.000 lei n contul exercitiilor N+1, N+2, N+3. Presupunem c, din punct de vedere fiscal, chiriile sunt deduse n anul pltii (N). Cota de impozit pe profit este de 16%. Conform normei IAS 12 Impozitul asupra rezultatelor, la 31.12.N: a) diminuarea impozitului exigibil n anul N cu 4.800.000 lei este nregistrat n contabilitate; b) se recunoaste un activ de impozit amnat de 4.800.000 lei; c) se recunoaste o datorie de impozit amnat de 4.800.000 lei; d) se recunoaste o majorare de impozit exigibil n anul N de 4.800.000 lei; e) nu exist incidente pe linie de impozitare. 117. Constituirea unui provizion nedeductibil fiscal pentru creantele clienti are drept consecint: a) diminuarea bazei de impozitare fat de valoarea contabil; b) aparitia unei datorii de impozit amnat; c) nu este recunoscut nici un impozit amnat deoarece baza de impozitare si valoarea contabil sunt egale; d) aparitia unei diferente temporare deductibile; e) contabilizarea unui impozit amnat pe seama unei cheltuieli. 118. La nceputul exercitiului N-1, societeatea ALFA contabilizeaz pe cheltuieli costurile unui proiect de cercetare n sum de 50.000.000 lei. Din punct de vedere 24

fiscal, acestea sunt amortizate n 5 ani. Cota de impozitare este de 16%. La 31.12.N, societatea: a) contabilizeaz un activ de impozit amnat de 8.000.000 lei; b) contabilizeaz o datorie de impozit amnat de 8.000.000 lei; c) recunoaste o creant de impozit amnat de 4.800.000 lei; d) recunoaste o datorie cu impozitul exigibil de 4.800.000 lei; e) nu obtine diferente temporare deoarece cheltuielile de cercetare nu apar n bilantul contabil. 119. La 31.12.N, un teren are o valoare contabil de 100 u.m si o baz fiscal de 40 u.m. Cota de impozitare este de 10% dac terenul este vndut si 16% n mod normal. ntreprinderea recunoaste: a) o datorie de impozit amnat de 6 u.m; b) un activ de impozit amnat de 8 u.m; c) o datorie de impozit amnat de 9,6 u.m dac terenul este utilizat si o datorie de 8 u.m dac terenul este vndut; d) un activ de impozit amnat de 9,6 dac terenul este utilizat; e) o datorie de impozit amnat de 60 u.m. 120. n urma unei grupri de ntreprinderi, la nceputul exercitiului N rezult un fond comercial de 40.000 u.m. n anul N, n urma testului de depreciere se nregistreaz o pierdere din depreciere pentru fondul comercial de 9.000 u.m, deci fondul comercial are o valoare contabil de 31.000 u.m. Autoritatea fiscal nu recunoaste deprecierea fondului comercial. Din punct de vedere fiscal, fondul comercial este amortizat n 20 de ani. Cota de impozitare este de 16%. Impozitul amnat recunoscut la 31.12.N este: a) activ de 1.120 u.m; b) pasiv de 1.120.u.m; c) activ de 7.000 u.m; d) pasiv de 7.000 u.m; e) 0 u.m. 121. La 1.01.N, societatea BETA primeste o subventie pentru investitii neimpozabil de 50 mil. lei pentru achizitia unui utilaj care are un cost de 100 mil. lei, amortizabil liniar n 5 ani, valoare rezidual 0. Cota de impozitare este de 16%. Care sunt activele/ datoriile de impozit amnat recunoscute la 31.12.N de ctre BETA? a) activ de 6,4 mil. lei, dac se utilizeaz prima metod de contabilizare a subventiei; b) pasiv de 6,4 mil. lei, dac se utilizeaz prima metod de contabilizare a subventiei; c) activ de 6,4 mil. lei, dac se utilizeaz a doua metod de contabilizare a subventiei; d) pasiv de 6,4 mil. lei, dac se utilizeaz a doua metod de contabilizare a subventiei; e) 0, indiferent de metoda utilizat pentru contabilizarea subventiei. 122. Valoarea contabil a unui activ de impozit amnat se poate schimba fr modificarea valorii diferentei temporare: 1. dac se modific cota de impozitare sau reglementrile fiscale; 2. dac se schimb gradul de recuperare al unui activ de impozit amnat; 3. dac se modific maniera de recuperare a unui activ amortizabil dac exist cote de impozitare diferite pentru recuperarea prin cesiune si utilizare; 4. la reevaluarea unui activ. 5. evaluarea unui activ la valoarea just. a) 1+2+3; b) 1; 25

c) 1+2; d) 1+2+3+4+5; e) 1+3+5. 123. Societatea M a achizitionat 100% actiunile societtii F, la 1 ianuarie 2004. n 2003, societatea F a realizat vnzri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garantie. Desi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit s recunoasc un provizion pentru garantii de 30.000.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005 (data trecerii la IFRS), suma necesar pentru decontarea datoriei este estimat la 26.000.000 u.m. Ce nregistrri efectueaz M la data trecerii la IFRS, dac se aplic exceptia facultativ? Dar dac se aplic prevederile IFRS 3 retrospectiv? 124. Societatea M achizitioneaz 100% ntreprinderea F, la 1 ianuarie 2002. Societatea mam M va ntocmi primele situatii financiare n conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006, cu data tranzitiei la 1 ianuarie 2005. La 1 ianuarie 2000, F a achizitionat un program informatic la un cost de 300.000.000 u.m., pe care l amortizeaz n 3 ani. Durata de viat util estimat, potrivit IAS 38, este de 6 ani. La 31 decembrie 2002, activul este complet amortizat. Valoarea contabil la data gruprii (100.000.000 u.m.) este costul prezumat care st la baza determinrii amortizrii ulterioare, potrivit IAS 38. Durata de viat util la data gruprii este de 4 ani. Amortizarea pn la data trecerii la IFRS este de 75.000.000 u.m. Societatea mam M alege s aplice exceptia facultativ referitoare la gruprile de ntreprinderi. Ce nregistreaz societatea mam la 1 ianuarie 2005? 125. ALFA ntocmeste primele situatii financiare, potrivit IFRS, la 31 decembrie 2006, cu un an de sume comparative. Care din urmtoarele afirmatii este adevrat? a) 31 decembrie 2006 este data trecerii la IFRS; b) 1 ianuarie 2006 este data trecerii la IFRS; c) 1 ianuarie 2005 este data trecerii la IFRS; d) 31 decembrie 2005 este data raportrii potrivit IFRS; e) nici una din afirmatiile de mai sus. 126. Nu este exceptie de la aplicarea retrospectiv: a) recunoasterea activelor si datoriilor financiare derecunoscute nainte de data trecerii la IFRS; b) desemnarea relatiilor de acoperie; c) corectia estimrilor efectuate potrivit IFRS n functie de evolutia ulterioar a evenimentelor; d) aplicarea retrospectiv a prevederilor IAS 17; e) aplicarea retrospectiv a prevererilor IFRS 5. 127. Despre ntreprinderea ALFA se cunosc urmtoarele informatii: creante-clienti la nceputul anului 100.000 u.m. (valoare net); cifr de afaceri 500.000 u.m.; creante-clienti la sfrsitul anului 270.000 u.m. (valoare net); deprecierea creantelor la nceputul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfrsitul anului, de 30.000 u.m. ncasrile de la clienti sunt de: (a) 425.000 u.m.; (b) 415.000 u.m.; (c) 775.000 u.m.; 26

(d) 765.000 u.m.; (e) 500.000 u.m. 128. Se cunosc urmtoarele informatii: Sold initial421 = 500 u.m.; Sold final421 = 600 u.m.; Rulaj debitor641 = 700 u.m. S se determine fluxul de trezorerie privind pltile de salarii. 129. Se cunosc urmtoarele informatii: datoria privind impozitul pe profit la nceputul anului 200 u.m.; datoria privind impozitul pe profit la sfrsitul anului 500 u.m.; cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m. S se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit pltit. 130. Ridicarea de numerar de la banc si depunerea acestuia n casieria ntreprinderii afecteaz: (a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul +; (b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul ; (c) lichidittile si echivalentele de lichiditti de la nceputul perioadei; (d) lichidittile si echivalentele de lichiditti de la sfrsitul perioadei; (e) nu afecteaz variatia trezoreriei. 131. Se cunosc urmtoarele informatii aferente exercitiului N: Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.; Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.; Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.; Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.; Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%. TVA datorat a fost integral pltit. S se determine fluxul net de trezorerie din exploatare. 132. n cursul exercitiului N, ntreprinderea X ncaseaz dividende n valoare de 100 milioane lei. Cum influenteaz aceast operatie tabloul fluxurilor de trezorerie, stiind c dividendele primite nu apartin activittii de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din exploatare se calculeaz prin metoda indirect? (a) nu influenteaz fluxurile de trezorerie; (b) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul +; (c) fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul ; (d) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul +, si fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul ; (e) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul , si fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul +. 133. Se cunosc urmtoarele informatii (n lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subventii pentru investitii 6.000; cheltuieli cu dobnzile 12.000; rezultat nainte de impozitare 170.000; venituri n avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subventiile pentru investitii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clienti la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizrilor corporale (ncasate) 2.000; venituri (cstiguri) din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri n 27

avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subventiile pentru investitii); cheltuieli din cedarea imobilizrilor corporale 10.000; clienti la 31.12.N 60.000; impozit pe profit pltit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursri de credite primite de la bnci 30.000; ncasri din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt 40.000; plti ctre furnizorii de imobilizri 15.000; aporturi de capital n natur 50.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 Tabloul fluxurilor de trezorerie, stiind c se utilizeaz metoda indirect? (a) 87.000 lei; (b) 152.000 lei; (c) 122.000 lei; (d) 102.000 lei; (e) 95.000 lei. 134. Se cunosc urmtoarele informatii (n lei): furnizori de imobilizri la 31.12.N 100.000; venituri din cesiunea imobilizrilor (ncasate) 170.000; imobilizri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; furnizori de imobilizri la 01.01.N 300.000; imobilizri la 31.12.N (evaluate la cost) 120.000; costul imobilizrilor cedate n cursul exercitiului N 80.000; ncasri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 30.000; cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 40.000. Care este valoarea fluxului net din investitii conform IAS 7 Tabloul fluxurilor de trezorerie (se va neglija incidenta TVA)? (a) -190.000 lei; (b) 150.000 lei; (c) -150.000 lei; (d) -180.000 lei; (e) -350.000 lei. 135. Se cunosc urmtoarele informatii (n lei): clienti la 01.01.N 100.000; clienti la 31.12.N 50.000; furnizori de mrfuri la 01.01.N 70.000; furnizori de mrfuri la 31.12.N 60.000; mrfuri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; mrfuri la 31.12.N (evaluate la cost) 30.000; venituri din cesiunea imobilizrilor corporale utilizate n ciclul de exploatare 200.000 (ncasate); venituri din vnzarea mrfurilor 200.000; cheltuieli cu mrfurile vndute 50.000; impozit pe profit pltit 10.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 30.000, cheltuieli din cesiunea imobilizrilor corporale utilizate n ciclul de exploatare 50.000. Care este valoarea fluxului net de trezorerie din exploatare stiind c se utilizeaz metoda direct prevzut de norma IAS 7 Tabloul fluxurilor de trezorerie (se va neglija incidenta TVA)? (a) 200.000 lei; (b) 180.000 lei; (c) 400.000 lei; (d) 350.000 lei; (e) 150.000 lei. 136. Se cunosc urmtoarele informatii (n lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plti ctre salariati si n contul acestora 120.000; venituri din vnzarea mrfurilor 300.000 (ncasate); cheltuieli cu mrfurile vndute 270.000; plti ctre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit pltit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizri 270.000 (ncasate); plti ctre furnizorii de imobilizri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizri 300.000; ncasri din emisiunea de obligatiuni 70.000; plti din rambursri de credite primite pe termen lung 20.000; ncasri din noi emisiuni de actiuni 130.000; primirea n leasing financiar a unui mijloc de transport a crui valoare just este de 50.000; lichiditti si echivalente de lichiditti la 28

nceputul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaz metoda direct) si respectiv a lichidittilor si echivalentelor de lichiditti la sfrsitul anului? (a) 80.000 lei si respectiv 500.000 lei; (b) -20.000 lei si respectiv 400.000 lei; (c) 80.000 lei si respectiv 550.000 lei; (d) -390.000 lei si respectiv 30.000 lei; (e) 490.000 lei si respectiv 500.000 lei. 137. Se cunosc urmtoarele informatii (n lei): impozit pe profit pltit 1.200; cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 2.000; cresterea stocurilor 4.000; cstigul din cesiunea imobilizrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; cresterea veniturilor n avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investitiilor financiare 600; rezultat nainte de impozit 10.000; diminuarea creantelor din exploatare 700; cresterea cheltuielilor n avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare determinat prin metoda indirect este de: (a) 16.420 lei; (b) 12.620 lei; (c) 6.380 lei; (d) 13.300 lei; (e) 10.180 lei. 138. Se cunosc urmtoarele informatii la 31.12.N (n lei): sold final 161 1.200; sold initial 1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold initial 161 800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold initial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold initial 162 5.000; rezultatul exercitiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exercitiului N-1 a fost distribuit la rezerve, a fost reportat, iar diferenta s-a pltit ca dividende. Fluxul net de trezorerie din activitatea de finantare este de: (a) -3.900 lei; (b) -3.700 lei; (c) -3.800 lei; (d) +3.700 lei; (e) +3.800 lei. 139. Se cunosc urmtoarele informatii (n lei): pretul de achizitie al investitiilor financiare pe termen scurt vndute 1.000 (ncasarea a avut loc la momentul vnzrii); cstiguri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investitiilor financiare pe termen lung 5.000 (ncasarea a avut loc la momentul vnzrii); pretul de achizitie al investitiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobnzi (ncasate) 700; venituri din cedarea imobilizrilor corporale 2.000 (ncasarea a avut loc la data vnzrii); sold initial datorii fat de furnizorii de imobilizri 3.000; sold final datorii fat de furnizorii de imobilizri 4.000; sold initial imobilizri corporale 6.000; sold final imobilizri corporale 4.000; costul imobilizrilor corporale vndute 4.000. Fluxul net de trezorerie din activitatea de investitii este de (se neglijeaz incidenta TVA): (a) +4.400 lei; (b) +14.200 lei; (c) +7.900 lei; (d) -7.900 lei; 29

(e) 0 lei. 140. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus; (b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finantare cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investitii cu semnul minus; (e) nu afecteaz fluxul de trezorerie. 141. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din finantare cu semnul minus; (b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din investitii cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (e) se evidentiaz distinct la sfrsitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operatia este aferent gestiunii trezoreriei. 142. Care dintre urmtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 Informarea financiar n economiile hiperinflationiste: (a) creantele-clienti; (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea just; (c) veniturile n avans sub form de subventii pentru investitii; (d) efectele de primit; (e) datoriile financiare. 143. n viziunea Cadrului general de ntocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu: (a) capitalul social al ntreprinderii; (b) capitalurile proprii ale ntreprinderii; (c) capacitatea de productie a ntreprinderii; (d) capacitatea de plat a ntreprinderii; (e) activele imobilizate ale ntreprinderii. 144. Conform normei IAS 29 Informarea financiar n economiile hiperinflationiste pozitia monetar se calculeaz astfel: (a) Active monetare Datorii monetare; (b) Active nemonetare Datorii nemonetare + Capitaluri proprii; (c) Datorii nemonetare + Active nemonetare; (d) Active monetare + Active nemonetare Capitaluri proprii; (e) Active monetare + Datorii monetare. 145. La 1.01.N societatea Alfa acord n leasing societtii Beta un mijloc de transport n urmtoarele conditii: valoarea just a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa pentru a-l achizitiona); durata contractului este de 7 ani; contractul presupune un avans de 70.000 u.m.; valoarea rezidual este estimat la 10.000 u.m.; chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. si se pltesc la sfrsitul anului; rata implicit a dobnzii este de 9%. Alfa efectueaz cheltuieli n numele contractului de 3.629 u.m. Determinati investitia 30

net a locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfrsitul exercitiului N+2 valoarea rezidual este reestimat la 8.000 u.m. Reestimati investitia net n aceste conditii pe durata rmas. 146. Societatea Alfa achizitioneaz la 1.01.N un echipament la pretul de 10.000 u.m. Managerii estimeaz o durat de viat util de 8 ani si o valoare rezidual de 1.000 u.m. Metoda de amortizare utilizat este metoda degresiv (coeficientul de degresie este 2). La sfrsitul exercitiului N+2, deoarece exist indicii de depreciere se procedeaz la testul de depreciere. Valoarea recuperabil este de 4.500 u.m. La sfrsitul exercitiului N+3, durata de viat util rmas este reestimat la 9 ani, valoarea rezidual este reestimat la 900 u.m. Metoda de amortizare utilizat este metoda liniar. La 31.12.N+4 exist indicii c deprecierea s-a diminuat si n urma testului se determin o valoare recuperabil de 5.800 u.m. Alfa utilizeaz tratamentul de baz din IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinati valoarea la care este evaluat n bilant echipamentul la sfrsitul exercitiilor N, N+1, N+2, N+3 si N+4. 147. Societatea Alfa achizitioneaz la 1.01.N un echipament la pretul de 10.000 u.m. Managerii estimeaz o durat de viat util de 8 ani si o valoare rezidual de 1.000 u.m. Metoda de amortizare utilizat este metoda degresiv (coeficientul de degresie este 2). La sfrsitul exercitiului N, Alfa reevalueaz echipamentul la valoarea just de 9.000 u.m. La sfrsitul exercitiului N+1 managementul reestimeaz durata de viat util la 10 ani si valoarea rezidual la 500 u.m. si trece la metoda liniar de amortizare. La sfrsitul exercitiului N+2 Alfa procedeaz la un test de depreciere n urma cruia se determin o valoare recuperabil de 3.000 u.m. Alfa utilizeaz tratamentul alternativ din IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinati valoarea la care este evaluat n bilant echipamentul la sfrsitul exercitiilor N, N+1 si N+2. 148. Ce optiuni trebuie s aib n vedere managementul n selectarea unei politici contabile? (a) dac politica este rezonabil n termenii descrisi de cadrul de reglementare; (b) dac exist un standard, o interpretare, o anex sau un ghid care prescrie tratamentul elementului pentru care trebuie selectat politica atunci acesta trebuie aplicat; (c) dac nu exist un standard sau o interpretare, managementul va selecta metoda care conduce la informatie relevant si fiabil; (d) dac nu exist un standard sau o interpretare, managementul va trebui s consulte IASB pentru a selecta o politic; (e) niciuna din afirmatiile de mai sus. 149. Care din urmtoarele sunt schimbri de politici contabile si care sunt schimbri de estimri? (a) schimbarea gradului de recuperare al creantelor; (b) schimbarea metodei de amortizare; (c) schimbarea metodei de evaluare la iesire a stocurilor de la CMP la FIFO; (d) reevaluarea imobilizrilor corporale evaluate la cost; (e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile. 150. nainte de ianuarie 2005, societatea ALFA evalua stocurile de mrfuri cu ajutorul metodei costului mediu ponderat. ncepnd cu aceast dat, dup o analiz mai atent managementul consider c FIFO ar fi mai potrivit pentru evaluarea mrfurilor aflate n stoc, deoarece ALFA comercializeaz computere care sunt afectate de progresul 31

tehnic. Potrivit metodei FIFO mrfurile aflate n stoc la sfrsitul perioadei sunt ultimele achizitionate. Este permis aceast schimbare potrivit IAS 8? (a) da, IAS 8 permite o schimbare a politicii contabile, dac este impus de un standard sau conduce la o reprezentare mai fiabil si relevant a tranzactiilor sau evenimentelor unei ntreprinderi; (b) n cazul de fat IAS 8 interzice acest lucru; (c) da, n acest caz schimbarea este permis deoarece este rezonabil si nu va afecta forma juridic a tranzactiilor financiare prezentate; (d) da, deoarece nu depseste pragul de semnificatie; (e) nu, metoda de evaluare a stocurilor nu trebuie schimbat niciodat. 151. Situatiile comparative nu pot fi retratate, deoarece efortul pentru a colecta informatia necesar este foarte mare. Ce trebuie s fac o societate aflat n aceast situatie? (a) schimbarea trebuie efectuat n conformitate cu prevederile tranzitorii ale IAS 2; (b) schimbarea trebuie aplicat prospectiv, adic orice schimbare va afecta perioadele viitoare; (c) soldul initial al rezultatului reportat pentru cea mai recent perioad prezentat trebuie ajustat ca si cum noua politic ar fi fost aplicat. Informatiile comparative nu trebuie retratate n acest caz; (d) soldul initial al rezultatului reportat pentru cea mai recent perioad prezentat, ca si sumele comparative pentru fiecare perioad anterioar trebuie ajustate ca si cum noua politic ar fi fost aplicat; (e) societatea trebuie s renunte la schimbarea de politic. 152. Se fac estimri contabile pentru: (i) provizionul pentru deprecierea clientilor; (ii) provizionul pentru deprecierea stocurilor; (iii) determinarea valorii juste a activelor si datoriilor; (iv) durata de viat util a activelor amortizabile; (v) provizioanele pentru garantii; (vi) schimbarea politicilor contabile. (a) i + ii; (b) i + ii + iii; (c) i + ii + iii + iv; (d) i + ii + iii + iv + v; (e) i + ii + iii + iv + v + vi. 153. n absenta unui standard sau a unei interpretri aplicabil(e), managementul trebuie s utilizeze rationamentul professional n alegerea unei politici contabile care s conduc la informatii relevate pentru utilizatori si fiabile astfel nct situatiile financiare: (i) s reprezinte pozitia financiar, performanta si fluxurile de trezorerie; (ii) s reflecte substanta economic a tranzactiilor sau evenimentelor si nu doar forma lor juridic; (iii) s fie neprtinitoare; (iv) s fie prudente; (v) s fie complete n toate aspectele semnificative; (vi) s se conformeze reglementrilor fiscale. (a) i + ii; 32

(b) i + ii + iii; (c) i + ii + iii + iv; (d) i + ii + iii + iv + v; (e) i + ii + iii + iv + v + vi. 154. La 1.01.N ntreprinderea achizitioneaz un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeaz o durat de utilitate de 5 ani si o valoare rezidual de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniar. La sfrsitul exercitiului N+2 managerii estimeaz c durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor conditii de exploatare ale activului este de 7 ani. n acelasi timp, valoarea rezidual este reestimat la 3.000 lei. Se decide trecerea la metoda degresiv, iar coeficientul de degresie este 1,5. n urma schimbrilor de estimare, amortizarea exercitiului N+2 este: (a) 2.040 lei; (b) 1.600 lei; (c) 760 lei; (d) 1.140 lei; (e) 665 lei. 155. n cursul exercitiului N, societatea-mam M vinde un stoc de marf filialei sale F la pretul de 900.000 u.m. Costul de achizitie al mrfurilor vndute a fost de 500.000 u.m. Mrfurile sunt vndute de ctre societatea F unui client din exteriorul grupului la pretul de vnzare de 1.200.000 u.m. La 31.12.N n bilantul lui F exist o datorie nepltit ctre F de 400.000 u.m. Ce nregistrri sunt necesare n vederea ntocmirii situatiilor financiare consolidate stiind c se utilizeaz metoda pe fluxuri? Justificati necesitatea acestora. 156. Societatea M a achizitionat la data constituirii societtii F 70% din actiunile sale la costul de 700.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societtii F dup eliminarea operatiilor reciproce se prezint astfel: Capital social 1.000.000 Pierdere reportat (300.000) Pierderea exercitiului (100.000) Total capitaluri proprii 600.000. Efectuati partajul capitalurilor proprii ale societtii F la 31.12.N. 157. La 31.12.N, societatea M achizitioneaz 25% din actiunile societtii A la costul de 70.000 u.m. La data achizitiei capitalurile proprii ale societtii F aveau o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achizitiei nu se identific diferente de valoare. Fondul comercial rezultat n urma achizitiei este de: (a) 50.000 u.m.; (b) 70.000 u.m.; (c) 120.000 u.m.; (d) 30.000 u.m.; (e) 40.000 u.m. 158. Societatea M detine 40% din actiunile societtii SA care au fost achizitionate n momentul constituirii societtii la costul de 400.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societtii SA se prezint astfel: Elemente Valori Capital social 33

1.000.000 Rezerve 200.000 Rezultat 100.000 Titlurile sunt evaluate n bilantul consolidat la: (a) 520.000 u.m.; (b) 400.000 u.m.; (c) 480.000 u.m.; (d) 200.000 u.m.; (e) 100.000 u.m. 159. Societatea M a achizitionat la data constituirii societtii SA 45% din actiunile sale la costul de 45.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societtii SA dup eliminarea operatiilor reciproce se prezint astfel: Capital social 100.000 Pierdere (155.000) Total capitaluri proprii (55.000) Societatea M nu are obligatia sau intentia de a se angaja financiar pentru partea negativ a capitalurilor proprii. Prin punerea n echivalent a titlurilor SA rezultatul consolidate este: (a) diminuat cu 69.750 u.m.; (b) diminuat cu 45.000 u.m.; (c) majorat cu 69.750 u.m.; (d) majorat cu 45.000 u.m.; (e) diminuat cu 55.000 u.m. 160. Societatea M a achizitionat la data constituirii societtii SA 25% din actiunile sale la costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societtii SA dup eliminarea operatiil