Studii de caz – Stagiari martie 2011

1. Contabilitate 1.1. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin aporturi in numerar

(DS)Se cunosc urmatoarele date:Capital social 12.000 leiRezerve 4.000 leiNr actiuni 100Valore nominala 120 leiValoare contabila 160 lei

Se decide majorarea capitalului social prin aporturi noi in numerar in valoare de 3.125 lei, numar actiuni emise 25, pret de emisiune 125 lei.

Cresterea capitalului propriu = (12.000+4.000+3.125) - (12.000+4000) = 3.125 leiVal matematica noua = (16.000 + 3.125) / (100 + 25) = 19.125/125 = 153 leiDrept de subscriere = 160 - 153 = 7 lei

456 = % 3.1251011 3.0001041 125

- Solicitantul unei noi actiuni va plati 125 lei pentru o actiune care insa va valora 153 lei;- proprietarul unei vechi actiuni ar pierde (160-153) = 7 lei, iar pt a evita acest lucru, fiecare solicitant de titlu nou va plati 4DS*7 = 28 lei purtatorului de 4 actiuni vechi.

1.2. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin operatiuni interne(DA)

Se cunosc urmatoarele date:Capital social 12.000 leiRezerve 4.000 leiNr actiuni 100Valore nominala 120 leiValoare contabila 160 lei

Se decide majorarea capitalului social prin incorporarea de rezerve in capitalul social, valoare 2.000 lei, pentru care se emit 20 de actiuni.

Capital social 12.000 leiRezerve neincorporate 2.000 leiRezerve incorporate 2.000 leiCapital propriu 16.000 leiRap act vechi/act noi 50/1Valoare contabila a vechilor actiuni 160Valoarea contabila in conditiile emiterii 133,33de noi actiuniDA 160-133,33=26,67

1.3. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin conversie de obligatiuni in actiuni.

O societate a contractat un imprumut prin emisiunea de obligatiuni convertibile in actiuni. Valoarea nominala = valoarea de rambursat = 30 lei.Se restituie o parte din imprumut prin convertirea obligatiunilor in actiuni la paritate 2 obligatiuni = 1 actiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 35 lei.Convertirea se face pentru 1.000 de obligatiuni.Obligatiuni la val. nominala convertite = 1.000 * 30 = 30.000Actiuni la val. nominala = 500*35 = 17.500Prima de conversie = 12.500

5311 = 161 30.000161 = % 30.000

1012 17.5001044 12.500

1.4. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin restituirea unei parti din capitalul social in numerar

O societate comerciala are un capital social in valoare de 5.000 lei. Se decide micsorarea capitalului social prin restituirea sumei de 1.000 de lei, in numerar catre asociatul X.

456 = 5311 1.000 lei1012 = 456 1.000 lei

1.5. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin finantarea pierderii.

O societate comerciala obtine in anul 2010 o pierdere in valoare de 2.000 lei. Capitalul social este in valoare de 10.000 lei. Hotararea AGA decide acoperirea pierderii prin micsorarea capitalului social.

1012 = 117 2.000 lei

1.6. Studiu de caz privind prin conversia de obligatiuni in actiuni.

Se transforma 5.000 de obligatiuni in 2.500 de actiuni, raportul fiind de 2/1, valoarea nominala a unei obligatiuni 1.000 lei, iar valoarea nominala a unei actiuni 1.200 lei.

Prima de emisiune = (5.000*1.000) - (2.500*.1200) = 5.000.000 - 3.000.000 = 2.000.000

5.000.000 161 = % 5.000.0001012 3.000.0001044 2.000.000

1.7. Studiu de caz privind privind amortizarea imobilizarilor corporale

a) La data de 15.01.2010, Societatea X a achizitionat un autoturism in valoare de 84.000 lei + TVA. Bunul se amortizeaza liniar.Valoare de intrare: 84.000 leiDurata normala de functionare: 4 aniAmortizarea lunara: 1.750 leiValoarea amortizata in primul an de functionare: 1.750 * 11 = 19.250

6811 = 2813 19.250b) La data de 03.03.2010, Societatea X a achizitionat un calculator in valoare de 4.500

lei + TVA. Conducerea decide aplicarea amortizarii accelerate pentru acest activ.

An Valoare de amortizat Amortizare Amortizare inregistrata Valoare ramasa

1. 4.500 2.250 2.250 2.250

2. 2.250 1.125 3.375 1.125

3. 1.125 1.125 4.500 0

c) La data 15.05.2010, Societatea X achizitioneaza o piesa de mobilier in valoare de 7.200 lei +TVA. Conducerea decide aplicarea amortizarii degresive pentru acest activ.

Valoare de intrare: 7.200 Cota de amortizare anuala: 100/5 = 20%Durata de amortizare: 5 ani Cota de amort degresiva: 20% * 1,5 = 30%Coeficient amort. degresiva: 1,5

An Val de amortizat Amort degresiva Amort liniara Valoare ramasa

1 7.200 7.200*30% = 2.160 1.440 5.040

2 5.040 5.040*30% = 1.512 1.260 3.528

3 3.528 3.528*30% = 1.058,40 1.176 2.352

4 2.352 - 1.176 1.176

5 1.176 - 1.176 0

1.8. Studiu de caz privind reevaluarea imobilizarilor corporale.

O societate detine un autoturism in valoare de 249.600 lei, durata de functionare normala 4 ani, amortizare lunara 5.200 lei.La inceputul anului 2 de functionare, valoarea justa se stabileste la nivelul a 200.000 lei.

Val justa 200.000Amortizare inreg 5.200 * 12 = 62.400 leiVal net ctb 249.600 - 62.400 = 187.200 leiDiferenta 12.800 lei

Reluarea amortizarii: 2813 = 2131 62.400Inreg rezervei 2131 = 1058 12.800

Valoarea reevaluata 200.000Per ramasa de am 3 aniAm lunara 5.555Am anuala 66.667

6811 = 2813 66.667Transferul surplusului din reevaluare in rezultatul reportat

1058 = 1171 4.267 La inceputul anului 3 de functionare, se stabileste valoarea justa pentru mijlocul fix la nivelul a 120.000 lei.

Vjusta = 120.000 leiVal net contab = 133.333 leiDiferente = 13.333 lei

1058 = 2131 12.800 6813 = 2131 5332813 = 2131 66.667

1.9. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii

O societate comerciala primeste o subventie in valoare de 5.000 lei pentru achizitionarea unui utilaj in valoare de 7.500 lei.

a) inregistrarea dreptului de incasare a subventiei:445 = 131 5.000 lei

b) incasarea subventiilor:5121 = 445 5.000 lei

c) achizitia mijlocului fix2131 = 404 7.500 lei

d) inregistrarea amortizarii lunare si recunoasterea venitului aferent subventiei.6811 = 2813 156,25131 = 7584 104,17

1.10. Studiu de caz privind efectele comerciale

Societatea X primeste un efect comercial ce se deconteaza prin intermediul bancii. Comisionul platit bancii este de 20 lei.

% = 413 2.0005121 1.980627 20

In contabilitatea trasului se inregistreaza nota contabila: 403 = 5121 2.000 lei

2. Audit

1. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate?

Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat situatiile financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor sis a previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si rezultatele operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii.

2. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?

Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include urmatoarele elemente de baza:

a) Titlu;b) Destinatar;c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare sintetizate;d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe larg si asupra tipului de opinie exprimata in acel raport;e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare sintetizate cu informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva;f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate impreuna cu situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor;g) Data raportului;h) Adresa auditorului;

i) Semnatura auditorului;

3. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare trebuie sa cuprinda o declaratie

care indica baza contabilitatii in conformitate cu care componenta este prezentata.Opinia trebuie sa exprime daca acea componenta este intocmita, sub toate aspectele

semnificative, in concordanta cu baza identificata a contabilitatii.

4. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.

Intr-un angajament de examinare a informatiilor financiare prognozate, auditorul trebuie sa obtina suficiente probe adecvate ca:a) ipotezele conducerii pentru cea mai buna estimare pe care se bazeaza informatiile financiare prognozate nu sunt nerezonabile, si in cazul ipotezelor teoretice, astfel de ipoteze sunt consecvente cu scopul informatiilor;b) informatiile financiare prognozate sunt corect intocmite pe baza ipotezelor;c) informatiile financiare prognozate sunt corect prezentate si toate ipotezele semnificative sunt prezentate in mod adecvat, incluzand si o indicatie clara daca sunt ipoteze pentru cea mai buna estimare sau ipoteze teoretice;d) informatiile financiare prognozate sunt intocmite pe o baza consecventa cu situatiile financiare istorice, utilizand principii contabile adecvate.

5. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.

Previziunea reprezinta informatiile financiare intocmite pe baza ipotezelor privind evenimentele viitoare pe care conteaza conducerea, ca si pe masurile care vor fi luate la data la care informatiile sunt intocmite (ipoteze pentru realizarea celei mai bune estimari).

Proiectiile – sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

6. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de revizuire este acela de a permite unui auditor sa stabileasca daca, pe baza procedurilor care nu asigura toate probele necesare unui angajament de audit, a luat cunostinta de ceva care sa-l determine pe acesta sa creada ca situatiile financiare nu sunt intocmite, in toate privintele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare financiara identificat.

Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire): 1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar” 2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard 3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate 4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

7. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Procedurile pentru realizarea misiunii de revizuire (examen limitat) a situatiilor financiare vor include: - obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta opereaza; - investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii; - investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea, clasificarea, sintetizarea tranzactiilor, acumularea de informatii pentru prezentarea lor in situatiile financiare si intocmirea acestora; - investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare; - procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale care par neobisnuite: - compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare; - compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia financiara; - studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa fie in conformitate cu un model previzionat bazat pe experienta entitatii.

8. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de revizuire trebuie sa mentioneze ca in timpul misiunii nimic nu a atras atentia auditorului pentru a-l determina sa creada ca situatiile financiare nu ofera o imagine fidela. Daca anumite aspecte atrag atentia auditorului, sa le descrie mentionand ca deterioreaza imaginea fidela in conformitate cu cadrul general de raportare financiara identificat.

9. Raportarea unei misiuni de compilare.

Raportul privind angajamentul de compilare trebuie sa contina urmatoarele: a) Titlu; b) Destinatar; c) O declaratie ca angajamentul s-a efectuat in concordanta cu standardul international de contabilitate aplicabil angajamentelor de compilare; d) Atunci cand este relevanta, o declaratie conform careia contabilul nu este independent de entitate; e) Identificarea informatiilor financiare cu notificarea ca acestea se bazeaza pe informatiile furnizate de conducere; f) O declaratie conform careia conducerea este responsabila de informatiile financiare compilate de contabil; g) O declaratie ca nu a fost efectuat un audit si nici o revizuire, si ca, in consecinta, nu este exprimata nici o asigurare asupra informatiilor financiare; h) Atunci cand este necesar, un paragraf care sa atraga atentia asupra prezentarii abaterilor semnificative de la cadrul general de raportare financiara identificat; i) Data raportului j) Adresa contabilului k) Semnatura contabilului

9. Fiscalitate

a. Studiu de caz privind impozitul pe profit

Se cunosc urmatoarele date:

Total venituri 98.000 lei, din care dividende primite 18.000 leiCifra de afaceri 75.000 lei

Total cheltuieli 65.000 lei, din care:- cheltuieli de protocol 8.350 lei- cheltuieli cu sponsorizari 5.500 lei- cheltuieli cu amenzi primite de la autoritatile publice 3.300 lei- cheltuieli cu impozitul pe profit 1.650 lei- cheltuieli cu perisabilitati peste limitele acceptate de lege 500 lei

Calculati impozitul pe profit datorat.

Rezolvare

Profit contabil = 98.000 - 65.000= 33.000Venituri neimpozabile = 18.000 leiCheltuieli nedeductibile: 18.800 lei

- cheltuieli cu impozitul pe profit 1.650 lei- cheltuieli cu amenzi 3.300 lei- cheltuieli cu perisabilitati 500 lei- cheltuieli cu sponsorizari 5.500 lei- chelt protocol lim neded 7.850 lei

Limita cheltuielilor de protocol deductibile =( 80.000 - 65.000 + 8.350 + 1.650 )*2% = 500Cheltuieli de protocol nedeductibile = 7.850 leiProfit impozabil = (98.000 - 18.000) - (65.000 - 18.800) = 80.000 - 46.200 = 33.800Impozit profit = 33.800*16% = 5.4083/1000 * CA = 75.000 * 3/1000 = 22520% Imp profit = 1.082Credit fiscal = 225 leiImpozit pe profit datorat = 5.408 - 225 = 5.183

b. Studiu de caz privind TVA

Societatea A, cu sediul in Romania, neinregistrata in scopuri de TVA, presteaza servicii de traduceri societatii B, din Franta, aceasta din urma fiind inregistrata in scopuri de TVA.

Cum este considerata aceasta operatiune din punct de vedere al TVA si cum trebuie intocmita factura?

Societatae A trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania pentru serviciile prestate societatilor din Comunitate, si sa se inregistreze in Registrul Operatorilor Intracomunitari.

Societatea A va primi un cod de inregistrare in scopuri de TVA ce va fi folosit exclusiv pentru act

c. Studiu de caz privind accizele

Un agent economic importa o cantitate de 10.000 litrii cogniac cu o concetratie alcoolica de 45%, cu o valoare unitara de 15 euro/litru. Acciza aplicata este de 40% + 50lei/hectolitru alcool pur.

Cursul de schimb este de 1 eur = 4,0142Acciza = acciza ad - valorem + acciza specificaValoarea in vama = 10.000 * 15 = 150.000 eurValoare in lei = 150.000 *4,0142 = 602.130 leiAcciza ad - valorem = 602.130 *40% = 240.852 leiCantitatea de cogniac importata = 10.000 litrii = 100 de hectolitriCantitate alcool pur importata = 100 * 45% = 45 hectolitrii alool purAcciza specifica = 45 * 50 = 2.250 leiAcciza = 240.852 + 2.250 = 243.102 lei

10. Expertiza

4.1. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

Experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv sau soţi ai administratorilor.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot efectua pentru terţi lucrările prevăzute de lege, în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.

- Nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale;

- Calitatea de expert contabil este incompatibila cu orice activitate salariata in afara Corpului sau orice activitate comerciala;

- In unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:

          - sa pastreze aceste fonduri separat de fondurile sale

          - sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite;

- sa aiba posibilitatea de sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

4.2. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi societăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116, 124 şi 125 din Codul de procedură penală, în cauzele privind infracţiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul

public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului internelor şi Reformei Administrative, după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.

4.3. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.

Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.

Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele:a)mustrare;b)avertisment scris;c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabilautorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;d)interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabilautorizat.

Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

11. Evaluare

a. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea determinãrii Activului net contabil corectat.

Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.

Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.

Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul se schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

Disponibilitatile din bilant se evalueaza la valoare scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb ak monedei nationale din ziua respectiva.

b. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în capacitate beneficiarã (metode de randament).

- corectarea profitului obtinut din diferente de curs valutar

- se inlatura orice exces de amortizare s se adauga orice insuficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;

- salarii si alte chelta similate salariilor: insuficientele sau exagerarile trebuie adaugat respectiv eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de experti in munca si protectie sociala;

- stocuri: se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;

- profituri si pierderi exceptionale: se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite.

c. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea goodwill-ului.

Superprofitul reprezinta profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerata la rata medie a pietei.

Goodwill-ul este excedentul de valoare globala a intreprinderi in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a intreprinderii care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere.

d. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill-ului este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisa acestei metode este existenta superprofitului pentru obtinerea good-will-ului, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.

e. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare de dificultate.

Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi judecata in functie de doua criterii esentiale:1. Criteriul juridic: intreprinderea este in dificultate daca face obiectul unei

proceduri juridice;2. Daca se afla in imposibilitatea platii datoriilor curente. Aceasta dificultate poate

fi accidentala datorita neincasarii unor clienti sau structurala, cand fondurile sunt insuficiente pentru a continua activitatea.

O intreprindere care se confrunta cu dificultati prezinta urmatoarele caracteristici:1. existenta unui fond de rulment negativ sau al unui rezultat negativ;2. importante credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finantarea datoriilor si a investitiilor;3. imprumutiri importante devin scadente fara a exista posibilitatea reinnoirii lor;4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la scadentele normale;5. falimentul unor furnizori sau clienti importanti;6. persistenta unei proaste gestionari;7. transferul sau demisia conducatorilor.8. impozibilitatea obtinerii unor finantari pentru investiile indispensabile pentru supravietuirea intreprinderii.

12. Doctrina

a. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.

Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:

- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari- Legislatia relevantă

b. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă.

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili în practica libera, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a îndeplinit misiunea în conditii de integritate si cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independentei sunt:

- independenta de spirit(rationamentul profesional)(stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectatã judecata profesionala; ea presupune integritate si obiectivitate)

- independenta în aparenta (comportamentala) reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei.

c. Ameninţări la adresa independenţei.

(a) Ameninţarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen; (b) Ameninţarea generată de auto-examinare (auto-control) poate apărea atunci când un raţionament anterior trebuie să fie re-evaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel raţionament; (c) Ameninţarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisă; (d) Ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii strânse, un profesionist contabil simpatizează prea mult cu interesele altor părţi; şi

(e) Ameninţarea generată de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat să acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau presupuse.

d. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.

Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări la adresa conformităţii cu principiilor fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este aşadar, în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.

Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale.

Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi cât şi cantitativi atunci când apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune în practică măsuri de protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze serviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul să renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat).

Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui Cod. O asemenea violare a Codului, poate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale enunţate, dacă o dată ce încălcarea a fost descoperită ea a fost corectată prompt şi s-au luat măsurile de protecţie necesare.

13. Administrare si Lichidare a. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale

Se cunosc urmatoarele informatii:

Elemente bilantiere ValoriA. ACTIVE IMOBILIZATECheltuieli de constituire 3.500Amortizarea chelt de constituire (3.000)Valoare neta 500Imobilizari corporale 2.000.000Amortizarea imobilizarilor corporale (750.000)Valoare neta a imob corporale 1.250.000TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.250.500B. ACTIVE CIRCULANTEMarfuri 245.000Provizioane pt deprecierea marfurilor (35.000)Valoare neta a marfurilor 210.000Clienti (din care incerti 100.000) 900.000Prov pt deprecierea cl incerti (100.000)

Val neta a creantelor clienti 800.000Casa si conturi la banci 40.000

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 1.050.000

C. CHELTUIELI IN AVANSD. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADADE UN ANFurnizori 509.500Credite bancare pe termen scurt 100.000TOTAL DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN

609.500

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGATII CURENTE NETE (B+C-D-I)

440.500

F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E) 1.691.000G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAIMARE DE UN ANCredite bancare pe termen lung 1.381.000H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 20.000I. VENITURI INREGISTRATE IN AVANSJ. CAPITAL SI REZERVECapital subscris varsat 250.000Rezerve 50.000Rezultatul reportat (10.000)TOTAL CAPITALURI PROPRII 290.000

In vederea lichidarii s-au efectuat urmatoarele operatii:- imobilizarile corporale au fost vandute la pretul de 1.400.000 mii u.m.- marfurile au fost vandute la pretul de 220.000 mii u.m- clientii incerti au fost incasati in proportie de 20%, restul creantei fiin irecuperabil;- pentru plata inainte de termen a furnizorilor, societatea beneficiaza de un scont de 3%;- s-au rambursat creditele contractate la banca;- cheltuielile ocazionate de lichidare sunt de 8.000 mii u.m.Contabilizarea operatiilor de lichidare se poate face dupa mai multe metode, una dintre acestea fiind cea identica cu cea utilizata atunci cand continuitatea activitatii este asigurata.

1. vanzarea imobilizarilor:

5121 = % 1.736.000.0007583 1.400.000.0004427 336.000.000

2. descarcarea de gestiune

% = 21 2.000.000.000281 750.000.0006583 1.250.000.000

3. vanzarea marfurilor

5121 = % 272.800.000707 220.000.0004427 52.800.000

4. descarcarea de gestiune

607 = 371 245.000.000

5. reluarea la venituri a provizionului pt deprecierea marfurilor:

397 = 7814 35.000.000

6. incasarea clientilor certi:

% = 4111 800.000.0005121 784.000.000667 16.000.000

7. incasarea clientilor incerti

% = 4118 100.000.0005121 20.000.000654 80.000.000

8. reluarea la venituri a provizionului pt deprecierea creantelor clienti:

497 = 7814 100.000.000

9. plata furnizorilor:

401 = % 509.500.0005121 494.215.000 767 15.285.000

10. rambursarea creditelor fata de banca:

% = 5121 1.481.000.000162 1.381.000.000519 100.000.000

11. inregistrarea cheltuielilor generate de lichidare:

628 = 5121 8.000.000

12. reluarea proviz pt riscuri si cheltuieli:

151 = 7812 20.000.000

13. anularea chelt de constituire

% = 201 3.500.0002801 3.000.0006583 500.000

14. inchiderea conturilor de venituri:

% = 121 1.790.285.000707 220.000.000

7583 1.400.000.0007812 20.000.0007814 135.000.000767 15.285.000

15. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121 = % 1.599.500.000607 245.000.000628 8.000.000654 80.000.0006583 1.250.500.000667 16.000.000

16. regularizarea taxei pe valoarea adaugata:

4427 = 4423 388.800.000

17. plata taxei pe valoare adaugata:

4423 = 5121 388.800.000

18. inregistrarea impozitului pe profit:

691 = 441 30.525.600

19. plata impozitului pe profit:

441 = 5121 30.525.600

20. inchiderea contului de cheltuieli

121 = 691 30.525.600

Bilantul final de lichidare

Elemente bilantiere ValoareA. ACTIVE IMOBILIZATE 0B. ACTIVE CIRCULANTE 450.259.400C. CHELTUIELI IN AVANS 0D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADADE UN AN

0

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGATII CURENTE NETE (B+C-D-I)

450.259.400

F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E)

450.259.400

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAIMARE DE UN AN

0

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

0

I. VENITURI INREGISTRATE IN AVANS

0

J. CAPITAL SI REZERVECapital subscris varsat 250.000.000Rezerve 50.000.000Rezultatul reportat (10.000.000)Profit si pierdere 160.259.400TOTAL CAPITALURI PROPRII 450.259.400

14. Analiza si diagnostic a. Studiu de caz privind analiza ratelor de rentabilitate – formule si

interpretare

Nr. crt

Indicator Valoare

1 Profit net 15.0002 Cifra de afaceri 210.0003 Rezultatul exploatarii 16.2504 Cheltuieli din exploatare 23.8505 Active din exploatare 89.2506 Capital propriu 48.000

Rentabilitatea comerciala = Profit net / Cifra de afaceri = 15.000/210.000 = 7,14%Rentabilitatea economica exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii. Statisticele privind firmele americane demonstreaza ca valoarea acestei rate variaza extrem de mult, de la 2,9% in industria textila la 10,5% in domeniul public al utilitatilor.

Rentabilitatea resurselor consumate = Rezultatul exploatarii / Cheltuieli din exploatare *100= 16.250 / 23.850*100 = 68,13Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rata rentabilitatii costurilor, reflecta corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.In literatura de specialitate exista opinii potrivit carora nivelul optim al ratei rentabilitatii costurilor se situeaza in intervalul 9%-15%.

Rata rentabilitatii economice = Rezultatul exploatarii / Active din exploatare = 16.250 / 89.250 = 18,21%Rata rentabilitatii economice pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obtinerea acestor performante. Este un indicator care serveste comparatiilor dintre intreprinderi. Ca si rata rentabilitatii financiare, poate sa fie in mod util comparata cu rata dobanzii pentru imprumuturile pe termen lung contractabile pe piata financiara. Daca rata rentabilitatii este mai mare, intreprinderea va fi interesata sa se imprumute pentru a se dezvolta, deoarece remuneratia capitalurilor imprumutate va fi acoperita de rentabilitatea ridicata.

Rata rentabilitatii financiare = Profit net / Capital propriu * 100 = 15.000/ 48.000 *100 = 31,25%

Rata rentabilitatii financiare este un indicator important in baza caruia investitorii pot aprecia in ce masura investitia lor este rentabila sau nu. In cazul in care rata rentabilitatii financiare este mai mare decat costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfasurata, firma creeaza o valoare suplimentara pentru actionari.

b. Studiu de caz privind tabloul fluxurilor de trezorerie

Se cunosc urmatoarele informatii:

- incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii 50.000- incasari in numerar din redevente 15.000- plati in numerar catre fz de bunuri si serv 3.280- incasari din activitatea de investitii 2.210- dividende incasate 1.123- plati pentru achizitionarea de terenuri 12.230- dividende platite 14.560- incasari din imprumuturi pe term lung 8.550- taxa pe val adaugata platita 3.330- impozit pe profit platit 9.990

Calculati fluxurile de trezorerie pentru societatea mai sus mentionata:

Indicatori Valoare- incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii

50.000

- incasari in numerar din redevente 15.000- plati in numerar catre fz de bunuri si serv 3.280- impozit pe profit platit 9.990- taxa pe val adaugata platita 3.330I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACT DE EXPLOATARE 48.400- plati pentru achizitionarea de terenuri 12.230- dividende incasate 1.123- incasari din activitatea de investitii 2.210II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII

-8.897

- incasari din imprumuturi pe term lung 8.550- dividende platite 14.560III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE

-6.010

FLUXURI DE NUMERAR – TOTAL 33.493

15. Control financiar a. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar preventiv

b. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar concomitentc. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar ulterior