studii caz stagiari an2

65
Studii de caz – An2 1. Contabilitate 1.1. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin aporturi in numerar (DS) Cresterea capitalului prin aporturi in numerar se poate efectua dupa doua metode: cresterea valorii nominale a actiunilor existente si prin emiterea de noi actiuni. Prima modalitate evita cresterea numarului de actiuni si modificarea echilibrului intre actionari. Ea devine aplicabila prin acordul unanim al actionarilor. Apelul la cea de-a doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi. Acestea se plaseaza intre valoarea matematica contabila a vechilor actiuni (limita maxima) si valoarea lor nominal (limita minima). In masura in care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic decat valoarea matematica contabila a actiunilor vechi, se produce “efectul de dilatare” a capitalului care la randul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii vechi, care nu participa la subscrierea de noi actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare DS sunt titluri de valoare negociabile care intra in paritate cu vechile actiuni. Marimea lor se calculeaza ca diferenta intre valoarea mat ematica contabila veche si valoarea matematica noua a unei actiuni. Rationamentul calcularii valorii teoretice a unui DS se prezinta astfel: Capitalul propriu inaintea cresterii prin aporturi noi QxV Creserea Q*xE Capitalul propriu rezultat in urma cresterii (QxV) + (Q*xE) Valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea capitalului propriu

Upload: eugeniaioana

Post on 04-Jul-2015

475 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Studii Caz Stagiari An2

Studii de caz – An21. Contabilitate 1.1. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin aporturi in numerar (DS)

Cresterea capitalului prin aporturi in numerar se poate efectua dupa doua metode: cresterea valorii nominale a actiunilor existente si prin emiterea de noi actiuni.Prima modalitate evita cresterea numarului de actiuni si modificarea echilibrului intre actionari. Ea devine aplicabila prin acordul unanim al actionarilor.Apelul la cea de-a doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi. Acestea se plaseaza intre valoarea matematica contabila a vechilor actiuni (limita maxima) si valoarea lor nominal (limita minima).In masura in care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic decat valoarea matematica contabila a actiunilor vechi, se produce “efectul de dilatare” a capitalului care la randul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii vechi, care nu participa la subscrierea de noi actiuni. Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare DS sunt titluri de valoare negociabile care intra in paritate cu vechile

actiuni. Marimea lor se calculeaza ca diferenta intre valoarea mat ematica

contabila veche si valoarea matematica noua a unei actiuni.Rationamentul calcularii valorii teoretice a unui DS se prezinta astfel: Capitalul propriu inaintea cresterii prin aporturi noi QxV Creserea Q*xE Capitalul propriu rezultat in urma cresterii (QxV) + (Q*xE) Valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea capitalului

propriu

Valoarea teoretica a dreptului de subscriere (DS)

Unde: Q = numarul actiunilor vechi Q* = numarul actiunilor noi V = valoarea matematica a vechilor actiuni E = pretul de emisiune al noilor actiuni

Exemplu: Se considera cazul unei societati ale carei capitaluri proprii sunt constituite din:Capital social: 40.000.000leiRezerve: 8.000.000leiCapitalul este format din : 40.000 actiuniValoarea nominala : 1000lei/actiuneValoarea contabila: 1200lei/actiuneIn scopul dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea decide sa majoreze capitalul sau cu 10.000.000lei prin emiterea a 10.000 actiuni noi a caror valoare nominala este de 1000lei/actiune. Deci o noua actiune este emisa pentru 4 actiuni vechi. Pretul de emisiune este 1100lei.In acest caz situatia in contabilitate se prezinta astfel:

Page 2: Studii Caz Stagiari An2

Capital social initial 40.000.000leiRezerve 8.000.000leiCresterea capitalului propriu (10.000actiuni x 1100lei) 11.000.000lei

Din care: Cresterea capitalului social (10.000 x 1000) 10.000.000lei Prime de emisiune (10.000 x 100) 1.000.000lei

Valoarea matematica contabila noua

Raportul actiuni vechi/actiuni noi este 4/1Dreptul de subscriptie 1200lei – 1180lei = 20lei

Sau

Inregistrarea contabila:11.000.000 456 = %”Decontari cu as privind capitalul” 1011 “Capital subscris nevarsat” 10.000.000

1041 “Prime de emisiune” 1.000.000

1.2. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin operatiuni interne(DA) Majorarea capitalului prin operatiuni interne are locprin incorporarea rezervelor, a profitului, a rezervelor din reevaluare si a primelor de capital. Motivul cresterii este cel al intaririi credibilitatii societatii asigurand actionarii de disponibilitatea unei mari parti a fondurilor proprii.Procedural cresterea de capital se poate realiza prin crearea de noi titluri atribuite gratuity vechilor actionari sau prin cresterea valorii nominale a vechilor actiuni. Protectia financiara a vechilor actionari, in conditiile in care se emit noi actiuni, este asigurata prin detinerea de catre acestia a drepturilor de atribuire (DA) ca titluri negociabile. Subscriptorii noilor actiuni pot fi atat vechii actionari care utilizeaza drepturile lor, cat si noii actionari cu conditia ca acestia sa cumpere DA-uri la paritatea necesara.Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de atribuire este:

unde:

C = numarul de actiuni vechiC’ = numarul de actiuni noi de emisV = valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuniExemplu: Se considera cazul unei societati ale carei capitaluri proprii sunt constituite din:Capital social: 40.000.000leiRezerve: 8.000.000leiDin rezervele existente se incorporeaza in capitalul social 4.000.000lei, pentru care se emit 4.000 de actiuni noiSituatia in contabilitate se prezinta astfel:Capital social initial: 40.000.000leiRezerve neincorporate: 4.000.000leiRezerve incorporate in capitalul social prin emiterea de noi actiuni atribuite gratuit (4000actiuni x 1000 lei) 4.000.000lei

Page 3: Studii Caz Stagiari An2

Raportul actiuni vechi/actiuni noi : 10/1Valoarea contabila a vechilor actiuni 1200 leiValoarea contabila in conditiile emiterii de noi actiuni (48.000.000/44000) 1091leiDA = 1200 – 1091 = 109lei

Sau

Corespunzator paritatii de atribuire, vechiul actioner trebuie sa posede 10 DA-uri pentru a i se conferi in mod gratuit o actiune noua.Inregistrarea contabila:1061 ”Rezerve legale” = 1012 “Capital subscris varsat” 4.000.0000

1.3. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin conversie de obligatiuni in actiuniPe aceasta cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fara a apela direct la trezorerie. Aceasta conversie trebuie sa fie dorita de obligatari pentru a devin actionari.Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece obligatarii ca subscriptori ai noilor actiuni sunt creditorii societatii comerciale.Exemplu: Se transforma 10.000 obligatiuni in 5.000 actiuni, raportul fiind 2/1, in conditiile in care valoarea nominal a unei obligatiuni este 1.000lei, iar valoarea nominala a unei actiuni commune este de 1.800leiPretul de emisiune = (10.000 x 1.000lei) – (5.000 x 1.800lei) = 1.000.000leiInregistrarea contabila:161 “Imprum din emis de obligatiuni” = % 10.000.000

1012 “Capital subscris varsat” 9.000.0001044 “Prime din conversia 1.000.000

Obligatiunilor in actiuni”

1.4. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin restituirea unei parti din capitalul social in numerarReducerea pe aceasta cale are loc in situatia in care capitalul este supraproportionat fata de activitatea sa, atunci cand se reduc investitiile dintr-un sector de activitatea sau cand se decide realizarea (vanzarea) unei parti din activul societatii care nu este necesar activitatii sale.In cazul in care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar primeste o suma proportionala cu numarul de actiuni pe care il detine.Exemplu: Situatia in contabilitate se prezinta astfel:Capital social: 30.000.000leiRezerve: 6.000.000leiNumar de actiuni: 10.000 titluriValoarea nominal a unei actiuni: 3.000leiDiminuarea capitalului cu 10% din numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari a 1000 actiuni 30.000actiuni x 10/100 = 3.000lei

Page 4: Studii Caz Stagiari An2

Inregistrarea contabila:1012 “Capital subscris varsat” = 456 “Decontari cu asociatii priv cap” 3.000.000In momentul platii 456 “Decontari cu asociatii priv cap” = 5311 “Casa in lei” 3.000.000

1.5. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin finantarea pierderii Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc numai in cazul in care nu exista o alta modalitate de finantare.Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor direct din capitalul social sunt cea a reducerii valorii nominale a actiunilor si cea a anularii numarului de actiuni. Exemplu: Capitalul propriu al unei societati se prezinta astfel:Capital social (20.000 actiuni x 2.000lei) 40.000.000leiRezerve legale 8.000.000leiAlte rezerve 2.000.000leiReport pierderi (20.000.000)leiTotal capital propriu 30.000.000leiAdunarea generala decide o reducere a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportata.

Valoarea matematica contabila a unei actiuni =

Valoarea nominal noua a unei actiuni stabilita in urma reducerii capitalului este 1300lei. Diferenta de 20.000 actiuni x (1500-1300)= 4.000.0000lei se va deconta la rezerva legala.Inregistrarea contabila: % = 117 “Rezultat reportat” 20.000.0001068 “Alte rezerve” 2.000.0001061 “Rezerve legale” 4.000.0001012 “Capital subscris varsat” 14.000.000

1.6. Studiu de caz privind prin conversia de obligatiuni in actiuni Inregistrarea majorarii capitalului prin conversia a 20.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 20.000 lei, in 15.000 de actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei, conform hotararii AGA.Inregistrarea majorarii capitalului prin conversia a 20.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 20.000 de lei, in 15.000 de actiuni la valoarea nominala de 25.000 lei. 161“Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni ” = % 400.000.000

1012“Capital subscris varsat” 375.000.0001041 “Prime de emisiune ” 25.000.000

PRIMA DE EMISIUNE = ( Nr. obligatiuni x VN ) - ( Nr. actiuni x VN ) = 400.000.000 - 375.000.000 = 25.000.000

AGA mai hotaraste majorarea capitalului si cu primele de emisiune rezultate din conversia obligatiunilor in actiuni, in valoare de 11.000.000 lei.

Page 5: Studii Caz Stagiari An2

1041 “ Prime de emisiune ” = 1012 “Capital subscris varsat” 11.000.000

1.7. Studiu de caz privind privind amortizarea imobilizarilor corporale Potrivit normelor legale unităţile patrimoniale care desfăşoară activităţi cu caracter economic

amortizează mijlocele fixe utilizând una din următoarele metode de amortizare: liniară, degresivă, accelerată.

Amortizarea liniarăAmortizarea liniară se realizează prin includerea uniformă în cheltuieli de exploatare a unor

sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani şi a duratei normale de utilizare a mijlocului fix, în zile şi ani.

Acesta este sistemul de amortisment de „drept comun”, adică metoda fiscală normală, prin care imobilizările pot fi amortizate legal.

Metoda amortizării liniare presupune calcularea amortizării pe an (A), denumită si anuitatea amortizării sau dotaţie, prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix.

Amortizare anuală = Valoarea contabilă x Rata anuală a amortizării(anuitatea amortizării) de intrare (cota medie anuala de amortizare)

Rata anuală a amortizării = 100 . Durata normală de utilizare

Exemplu:Societatea a achiziţionat un utilaj la data de 05-08-2000, amortizarea calculată după metoda

liniară, durata normală de funcţionare este de 5 ani, la un preţ de 17.000.000 lei.calculul ratei amortizării liniare: t = 100/5 = 20%;anuitatea pentru un serviciu complet:a = 17.000.000 x (20/100) = 3.400.000 lei;calculul primei anuităţi: a = 3.400.000 x (4/12) = 1.133.333,33 lei;calculul ultimei anuităţi: a = 3.400.00 x (8/12) = 2.266.666,67 lei.Planul de amortizare după sistem liniar

Anul Baza de amortizare Anuitatea Amortizarea cumulată

Valoarea netă contabilă

2000 17.000.000 1.133.333,33 1.133.333,33 15.866.666,672001 17.000.000 3.400.000 4.533.333,33 12.466.666,672002 17.000.000 3.400.000 7.933.333,33 9.066.666,672003 17.000.000 3.400.000 11.333.333,33 5.666.666,672004 17.000.000 3.400.000 14.733.333,33 2.266.666,672005 17.000.000 2.266.666,67 17.000.000 0

Amortizarea degresivăSistemul de amortizare degresiv în comparaţie cu cel liniar presupune accelerarea procesului

de amortizare în primii ani de la punerea în funcţiune şi constă în multiplicarea cotelor de amortizare cu unul din coeficienţi următori:

1,5 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 si 5 ani;2 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 si 10 ani;2,5 – dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.Aceşti coeficienţi sunt stabiliţi prin lege.Această metodă stă la baza amortizării degresive fiscale care funcţionează în mai multe ţări şi

poate fi considerată ca o tehnică de amortizare relativ recentă dacă avem în vedere extinderea sa în ultimele două decenii.

Page 6: Studii Caz Stagiari An2

Amortizarea degresivă se aplică ca o consecinţă a sistemului legislativ şi fiscal ce are drept scop de a incita la modernizarea aparatului productiv, deoarece gradul de depreciere a bunului este mai legat de cheltuiala cu amortizare constatată, care este mai accentuata în primii ani de funcţionare; de asemenea cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile cresc odată cu învechirea bunurilor, ceea ce face ca tehnologia globală de exploatare reprezentată de amortizare şi întreţinere să se uniformizeze în timp, deoarece unei amortizări mai ridicate, i se asociază o cheltuială cu întreţinerea mai scăzuta în primii ani de funcţionare şi invers, în perioada de „îmbătrânire” a bunului considerat.

Rata degresivă este egală cu produsul dintre rata liniară şi un coeficient multiplicator care variază în funcţie de durata de viaţă a bunului.

Într-o conjunctură inflaţionistă sistemul de amortizare degresiv nu constituie un avantaj nejustificat, ci el este de fapt modul de amortizare care se leagă cel mai strâns de realitate.

Principiul de bază al amortizării degresive în prima variantă -AD1 fără influenţa uzurii morale constă în modul diferit de calculare a amortizării anuale faţă de regimul de amortizare liniară:

amortizarea anuală degresivă, pentru primul an de funcţionare se calculează aplicând asupra valorii de intrare cota de amortizare degresivă corespunzătoare;

amortizarea anuală pentru anii următori se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperat până în anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu /decât amortizarea anuală determinată prin raportul dintre valoarea rămasă de recuperat la numărul de ani de funcţionare rămaşi.

Din acel an de funcţionare şi până la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea liniară, iar amortizarea medie anuală liniară va fi obţinută prin raportarea valorii rămase de recuperat la numărul de ani rămaşi.

Calcularea amortizării anuale, după metoda amortizării degresive în a doua variantă-AD2 reflectă şi uzura morală care spre deosebire de prima variantă permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe într-o perioada de timp mai mică decât durata normală de utilizare.

Calcularea amortizării medii anuale în regim degresiv în a doua variantă presupune determinarea duratei de utilizare aferente uzurii morale. Durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală se determină în funcţie de perioada de utilizare în regim liniar şi recalculată pe baza cotei medii anuale de amortizare degresivă, prin scăderea acesteia din durata normala de utilizare.

Mărimea duratelor de utilizare în regim de amortizare degresivă şi în regim de amortizare liniară este influenţată de efectul uzurii morale în sensul reducerii primei durate şi majorării celei de a doua exprimate în ani. În această situaţie durata de amortizare degresivă în varianta a doua este mai mică decât varianta întâi, iar durata de utilizare cu amortizare liniară este mai mare în varianta a doua decât în varianta întâia.

Determinarea duratelor de amortizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, exprimată în ani, ia în considerare:

durata de utilizare a regimului liniar recalculată în funcţie de cota medie de amortizare degresivă;

durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală, este egală cu diferenţa între durata normală de utilizare (în ani) şi durata recalculată în funcţie de cota medie anuală de amortizare degresivă (în ani).

Rezultă ca valoarea de intrare a mijlocului fix se amortizează integral în n – ani în regim de amortizare liniară, durata de amortizare degresivă (-n) ani – iar pentru x ani nu se mai calculează amortizarea.

Componentele de aprobare a utilizării regimului de amortizare degresivă revin Adunării Generale a Asociaţiilor la societăţile comerciale, respectiv Consiliului de Administraţie la regiile autonome.Exemplu:

Se calculează amortizarea unui utilaj achiziţionat 30-12-2000, cu o valoare de intrare de 30.000.000 lei şi o durată normală de utilizare de 10 ani:

Page 7: Studii Caz Stagiari An2

durata normală de utilizare = 10 ani.cota anuală de amortizare (%) = 100/10 x 2 = 20%.durata de utilizare aferentă regimului liniar, recalculată în funcţie de cota medie anuală de

amortizare degresivă = 100/20 = 5 ani.durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală = 10 - 5 = 5 ani.Din care în regim de amortizare degresivă = 5 – 5 = 0 aniDin care în regim de amortizare liniară = 5 – 0 = 5 ani.durata de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se calculează amortizare = 10 – 5 =

5 ani Planul de amortizare degresivă în varianta AD2

Anii AmortizareaLei

Valoarea rămasăLei

2001 6.000.000 24.000.0002002 6.000.000 18.000.0002003 6.000.000 12.000.0002004 6.000.000 6.000.0002005 6.000.000 02006 - -2007 - -2008 - -2009 - -2010 - -

Amortizarea acceleratăAmortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare în cheltuielile de

exploatare a unei amortizări de pană la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de

amortizat, după regimul liniar prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.Exemplu:

Se calculează amortizarea unui mijloc fix achiziţionat de societate la 30-12-2000, după metoda accelerată a cărui durata de funcţionare este de 6 ani şi a costat 20.000.000 lei.

calculul amortizării accelerate pe 2001 = 20.000.000 x 50% = 10.000.000 leicalculul ratei de amortizare liniară pe anii 2002-2006 = 100/5 = 20%.Tabel nr. 3Planul de amortizare după sistemul acceleratAnii Amortizarea

leiValoarea rămasăLei

2001 10.000.000 10.000.0002002 2.000.000 8.000.0002003 2.000.000 6.000.0002004 2.000.000 4.000.0002005 2.000.000 2.000.0002006 2.000.000 0

1.8. Studiu de caz privind reevaluarea imobilizarilor corporale Reevaluarea imoblizarilor corporale reprezinta tratamentul alternativ permis prevazut in OMEF 3055/2009 dar si in IAS 16. Societatile comerciale pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar,

Page 8: Studii Caz Stagiari An2

astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu. Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. in astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati. Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata.In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve" (contul 105 "Rezerve din reevaluare"). Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 "Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. in acest caz,

Page 9: Studii Caz Stagiari An2

valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:- ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala. Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere. Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. in cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare; saub) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare. Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;b) diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar;c) sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;d) valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar. Variante de efectuare a reevaluarii:- se reevalueaza simultan valoarea bruta si amortizarea cumulata

Page 10: Studii Caz Stagiari An2

sau- se reevalueaza numai valoarea contabila neta a bunului.

Exemplu: Cresterea valorii mijlocului fix. Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionat-o in luna decembrie 2007. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2009 efectueaza o reevaluare iar valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 150.000 lei. Situatia imobilului se prezinta astfel:- in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2009 – societatea a calculat amortizarea astfel:Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an- valoarea neta a cladirii la 31.12.2009 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei- in urma reevaluarii de la 31.12.2009, valoarea cladirii a devenit de 150.000 lei- se inregistreaza o diferenta de reevaluare de 55.000 lei;in evidenta contabila, la 31.12.2009 se efectueaza: - reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare:212“Constructii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 55.000 leila 31.12.20092812“Amortizare aferenta constructii” = 212“Constructii” 5.000 lei Daca se opteaza pentru varianta realizarii castigului din reevaluare pe masura ce activul este folosit de entitate, atunci se transfera rezerva la valoarea constand in diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.Tratamentul realizarii castigului din reevaluarea imobilizarilor reprezinta un element al politicilor contabile ale entitatii.

In urma reevaluarii, incepand cu 1 ianuarie 2010 se recalculeaza amortizarea cladirii:Valoare reevaluata imobil = 150.000 leiDurata ramasa de functionare = 38 aniAmortizare dupa reevauare = 150.000 : 38 ani = 3.947 lei / an amortizare lunara = 3.947 lei : 12 luni = 329 lei /luna., din care:- amortizare aferenta cost istoric = 208 lei /luna;- amortizare aferenta surplusului din reevaluare = 121 lei /luna. Societatea, prin politicile contabile a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” lunar, pe masura amortizarii cladirii. Astfel, incepand cu luna ianuarie societatea va efectua urmatoarele inregistrari contabile in legatura cu cladirea respectiva:- inregistrarea amortizarii: 6811“Chelt expl privind amortizarea imobil” = 2811 “Amortizarea cladirilor” 329 - transferul castigului realizat: 105 = 1065 121

Page 11: Studii Caz Stagiari An2

“Rezerve din reevaluare” “Rezerve rep surplusul realizat din rezerve din reeval” Din punct de vedere fiscal, societatea va considera venit impozabil sumele transferate in contul 1065 “Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare” la calculul impozitului pe profit. Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix. Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionat-o in luna decembrie 2007. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2009 efectueaza o reevaluare iar valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 85.000 lei. Situatia imobilului se prezinta astfel:- in perioada ianuarie 2008 - decembrie 2009 – societatea a calculat amortizarea astfel:Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an- valoarea neta a cladirii la 31.12.2009 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata = 100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei- in urma reevaluarii de la 31.12.2009, valoarea cladirii a devenit de 85.000 lei- se inregistreaza o descrestere din reevaluare de 10.000 lei. Nu exista rezerve din reevaluare inregistrate.in evidenta contabila, la 31.12.2009 se efectueaza: - reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare: 6813“Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea imobilizarilor” = 212“Constructii” 10.000 lei Aceasta suma din contul 6813 va fi considerata nedeductibila la calculul impozitului pe profit. Exemplu: Reducerea valorii mijlocului fix in situatia in care anterior acesta a fost reevauat in sensul cresterii valorii acestuia. Presupunem ca o societate are in evidenta o cladire, pe care a achizitionat-o in luna decembrie 2005. Valoarea acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de 40 de ani. Se utilizeaza amortizarea liniara. La 31.12.2007 se efectueaza o reevaluare iar valoarea neta – noua valoare a cladirii este de 120.000 lei. La 31.12.2009, societatea efectueaza o noua reevaluare si noua valoare neta a cladirii este de 70.000 lei. Societatea a optat pentru transferul castigului realizat la cedarea sau casarea imobilului.Situatia imobilului se prezinta astfel:- in perioada ianuarie 2006 - decembrie 2007 – societatea a calculat amortizarea astfel:Amortizare anuala = Valoarea cladirii / 40 de ani = 100.000 /40 = 2.500 lei/an- valoarea neta a cladirii la 31.12.2007 = Valoare de intrare - Amortizare efectuata =

Page 12: Studii Caz Stagiari An2

100.000 lei - 5.000 lei = 95.000 lei- in urma reevaluarii de la 31.12.2007, valoarea cladirii a devenit de 120.000 lei- diferenta din reevaluare: 120.000 -95.000 = 25.000- noua amortizare anuala: 120.000 : 38 ani = 3.158 lei /an- amortizare inregistrata in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009 = 3.158 x 2 ani = 6.316 lei- noua valoare neta la 31.12.2009 = 120.000 – 6.316 = 113.684 lei- se inregistreaza o descrestere din reevaluare in urma reevaluarii din decembrie 2009 de 43.684 lei. in evidenta contabila, la 31.12.2007 s-au efectuat urmatoarele inregistrari contabile:Reflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare: 212 “Constructii” = 105 “Rezerve din reevaluare” 25.000 lei - eliminarea amortizarii efectuate pana la 31.12.20072812“Amortizare aferenta constructii” = 212“Constructii” 5.000 lei - inregistrarea amortizarii in perioada ianuarie 2008 -31.12.2009: 6811“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” = 2811 “Amortizarea cladirilor” 6.316 leiReflectarea inregistrarii diferentei din reevaluare la 31.12.2009 % 105“Rezerve din reevaluare”6813“Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea imobilizarilor” = 212“Constructii” 43.684 lei 25.000 lei 18.684 lei Nota:Din contul 105 “Rezerve din reevaluare” – suma de 1.316 a reprezentat castig realizat (diferena dintre amortizarea aferenta valorii reevaluate si cea aferenta costului istoric), astfel ca diferenta de 17.368 lei (18.684 lei -1.316 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

Totodata suma din contul 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru

Page 13: Studii Caz Stagiari An2

deprecierea imobilizarilor” va fi considerata nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

1.9. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital reprezinta resursele obtinute din bugete sau alte intreprinderi interesate in vederea procurarii sau crearii de active imobilizate sau de a finanta activitati pe termen lung.Subventiile se prezinta in bilant fie ca venit amanat, fie prin deducerea subventiei pentru obtinerea valorii contabile nete a activului.Exemplu: O intreprindere investeste 60.000.000lei in achizitia unei instalatii tehnice, amortizata liniar timp de 5 ani. In anul achizitiei intreprinderea primeste o subventie de 10.000.000lei pentru achizitia respectivei instalatii

Metoda prezentarii subventiei in bilant ca venit amanata) Achizitia

213 = 404 60.000.000b) Primirea subventiei

5121 = 472 10.000.000c) Amortizarea activului (60.000.000/5)

6811 = 2813 12.000.000d) Amortizarea subventiei (10.000.000/5)

472 = 7584 2.000.0000Metoda scaderii subventiei pentru a obtine valoarea neta a activuluia) Achizitia

213 = 404 60.000.000b) Obtinere subventie

5121 = 213 10.000.000c) Amortizarea activului (60.000.000 - 10.000.000)/5 = 10.000.000

6811 = 2813 10.000.000Se considerea ca la sfarsitul anului 2 intreprinderea nu va putea indeplini conditiile asociate acordarii subventiei, deci o va rambursaMetoda reducerii soldului contului de venit amanata) Rambursarea subventiei

% = 5121 10.000.000472 6.000.0006588 4.000.000

Metoda cresterii valorii nominale a activului cu suma rambursataa) Rambursarea subventiei

213 = 5121 10.000.000b) Surplusul amortizarii pe 2 ani inclus in cheltuieli

6811 = 2813 4.000.000Amortizare anuala = 60.000.000 / 5 = 12.000.000Amortizarea calc dupa scaderea subventiei din valoarea activului = 10.000.000Surplus de amortizare anuala = 2.000.000

1.10. Studiu de caz privind efectele comerciale

Page 14: Studii Caz Stagiari An2

Efectele comerciale reprezinta titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau imediat, care atesta, dupa caz, creditele comerciale primite sau acordate in relatiile comerciale ale intreprinderii cu furnizorii si clientii. Ele circula sub diferite denumiri cum ar fi: cambii, bilete la ordin, cecuri. Fiind negociabile pot fi cedate, vandute ori transmise. Privite din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de mobilizare a datoriilor - creantelor si ca instrumente de decontare. Analizate ca instrumente de decontare, efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terti sau incasarea creantelor. Exemplu Societatea Agap livreaza pe baza de factura societatii Sidex produse finite (pentru furnizor), respectiv materiale auxiliare (pentru client) la pretul de 6.000 lei plus TVA. Furnizorul accepta decontarea pe baza unui bilet la ordin intocmit de client. Dupa primirea efectului comercial, furnizorul il depune la banca si se incaseaza la scadenta. Pretul de inregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 4.000 lei. a) Inregistrarile din contabilitatea furnizorului(Agap) • Livrarea produselor finite pe baza de factura: 4111 = 701 6.000 lei Clienti Venituri din vanzarea produselor finite

4111 = 4427 1.140 lei Clienti TVA colectata • Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute: 711 = 345 4.000 lei Variatia stocurilor Produse finite • Acceptarea biletului la ordin:

413 = 4111 7.140 lei Efecte de primit de la clieni Clienti

• Primirea efectului comercial si depunerea acestuia la banca oentru incasare:

5113 = 413 7.140 lei Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti • Incasarea efectului comercial la scadenta: 5121 = 5113 7.140 lei Conturi la banci in lei Efecte de incasat

b) Inregistrarile din contabilitatea clientului (Sidex) • Achizitionarea materialelor auxiliare: 3021 = 401 6.000 lei Materiale auxiliare Furnizori

4426 = 401 1.140 lei TVA deductibila Furnizori• Emiterea biletului la ordin:

Page 15: Studii Caz Stagiari An2

401 = 403 7.140 lei Furnizori Efecte de platit • Achitarea efectului comercial : 403 = 5121 7.140 lei Efecte de platit Conturi la banci in lei

2. Audit 1. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare

condensate?  

O întreprindere poate avea nevoie să stabilească situaţii financiare care rezumă situaţiile sale financiare auditate, pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaşterea doar a cifrelor cheie privind situaţia financiară şi rezultateleacesteia. Auditorul nu trebuie să emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decât în cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor. Conducerea întreprinderii este obligată să indice clar că situaţiile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bună înţelegere, trebuie să le citească împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaţii financiare condensate este "Situatii financiare condensate, pregătite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exerciţiul financiar închis la data de 31 decembrie 200x".

2. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?

Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate trebuie să cuprindă următoarele elemente de bază:-titlul;-destinatarul;-identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;-o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în tipul de opinie exprimată în acel raport;-o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi

Page 16: Studii Caz Stagiari An2

situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea provenind din situaţii financiare care au făcut obiectul unui raport de audit modificat.-o mentiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;-data raportului;-adresa auditorului;-semnătura auditorului

3. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.

Acest raport nu se referă la situaţiile financiare în ansamblul lor, ci doar la una sau mai multe rubrici din situaţiile financiare (creanţe, stocuri, constituirea unui provizion etc.). În consecinţă, opinia auditorului se va referi numai la rubrica sau la rubricile auditate.

Raportul trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica respectivă din situaţiile financiare.

Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

4. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.

Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita auditorului sa aprecieze daca:- ipotezele cele mai plauzibile retinute ca baza a informatiilor financiare previzionale sunt rezonabile.- informatiile financiare previzionale sunt suficiente;- informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate;- informatiile financiare previzionale sunt pregatite într-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice.

5. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.

Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile).

Proiectiile – sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

6. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca

Page 17: Studii Caz Stagiari An2

situatiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat( asigurare negativa).

Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectful fata de normele tehnice si profesionale. Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar”2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

7. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire) .

1. Cunoasterea activitatiilor întreprinderii si ale sectorului din care face parte;2. Analiza principiilor si practicilor contabile urmate de întreprinderi;3. Analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea

si întocmirea documentelor de sinteza; 4. Primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor,

tendintelor si elementelor neobisnuite.În cazul în care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine

anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna în lucru proceduri complementare sau mai extinse.

8. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative.

Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata.

9. Raportarea unei misiuni de compilare.

Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt încrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare.Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:

- titlul;

Page 18: Studii Caz Stagiari An2

- destinatarul;- o mentiune confirmând ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de întreprindere;- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea întreprinderii;- o mentiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, în consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate în anexe fata de referentialul contabil utilizat;- data raportului;- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau “compilate fara audit, nici examen limitat”.

3. Fiscalitate 3.1. Studiu de caz privind impozitul pe profit

O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii:Cheltuieli deductibile: = 275817.27-ch cu materiile prime = 64443.03-ch cu piesele de schimb = 675.54-ch cu obiectele de inventar = 182.96-ch cu materialele nestocate = 3471.80-ch cu energia si apa = 5867.40-ch privind marfurile = 16535.28-ch cu intretinerea si reparatiile = 5074.86-ch cu redevente si chirii = 22865.20-ch cu prime de asigurare = 1442.95-ch cu transportul = 2879.54-ch cu deplasri, detasari = 1305.81-ch postale si taxe de telecomunicatii = 9068.06-ch cu serviciile bancare = 1336.84-alte ch cu serviciile de la terti = 14471.56-ch taxe diverse = 973.03-ch cu salriile personalului = 94628-contrib unitatii la asigurari sociale = 20300-contrib unitatii la ajutoare de somaj = 608-contrib unitatii la asigurari sociale de sanatate = 5301

Page 19: Studii Caz Stagiari An2

-contributii la fondul de garantare a salariilor = 102-ch cu activele cedate = -1115.93-alte ch de exploatare = 59.34-alte cheltuieli financiare = 157.81-ch de exploatare cu amortizarea imobilizarilor = 5183.19Cheltuieli nedeductiblie: = 12005.03-ch privind combustibilul = 3192.80 (profilul de activitate al societatii nu ii da drept de deducere asupra acestei cheltuieli)-despagubiri, amenzi, penalitati = 1690.76 (catre stat – reprezinta majorari de intarziere la plata contributiilor)-ch din diferente de curs valutar = 1.79 (nedeductibile deoarece capitalul propriu este negativ)-ch privind dobanzile = 489.68 (nedeductibile deoarece capitalul propriu este negativ)-donatii si subventii = 180-ch cu impozitul pe profit = 6450Cheltuieli deductibile limitat:-cheltuieli de protocol = 1479.56 (deductibil 2%)

Vom calcula deductibilitatea cheltuielilor de protocol. Astfel cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profitTOTAL VENITURI = 283585.87-TOTAL CHELTUIELI = 289301.86+CHELT CU IMPOZIT = 6450.00+CHELT DE PROTOCOL = 1479.56=BAZA DE CALCUL PT DEDUCTIBILITATE CHELT DE PROTOCOL = 2213.572% * 2213.57 = 44.27→ Chelt de protocol deductibile = 44.27→ chelt protocol nedeductibile = 1435.29

Calcul impozitului pe profit la SC ALFA - ORTO SRLTOTAL VENITURI = 283585.87-TOTAL CHELTUIELI = 289301.86-VENITURI NEIMPOZABILE = 0+CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE = 13440.32-PIERDERI FISCALE DIN ANII PRECEDENTI = 0= PROFIT IMPOZABIL = 7724.33*cota de impozit 16% = 1235.89

Calculul ch cu sponsorizarea:

Page 20: Studii Caz Stagiari An2

CA = 270284.253/1000*CA = 810.8520/100 * Impozit datorat = 1235.89*20/100 = 247.18

→ Impozit pe profit datorat = 1235.89 – 180 = 1056 leiInregistrarea contabila care ar trebui facuta de societate este (cu precizarea ca impozitul pe profit se inregistreaza si se plateste trimestrial):

691 Ch cu impozitul pe profit = 4411 Impozit profit 1056

3.2. Studiu de caz privind TVA

Taxa pe valoarea adaugata este o taxa care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv productia, serviciile si distributia pâna la vânzarile catre consumatorii finali, inclusiv.

Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii. Este o taxa unica ce se percepe in mod fractionat corespunzator valorii adaugate la fiecare stadiu al circuitului economic.

Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:

persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiuni taxabile.

titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului operatiunii de import, indiferent daca sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale, cu exceptia importurilor scutite conform art.10;

persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil in Romania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitoride taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale.

2) In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil in Romania este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce-i revin conform prevederilor prezentei legi.

Page 21: Studii Caz Stagiari An2

3) Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania sunt obligati la plata taxei pe valoarea adaugata, daca prestatorii din strainatate nu au indeplinit obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal domiciliat in Romania.

Operatiunile care sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata pot fi operatiuni impozabile in mod obligatoriu, operatiuni la care se aplica cota zero si operatiuni scutite de plata taxei pe valoarea adaugata.

In legislatia privind taxa pe valoarea adaugata, prestarile de servicii care intra sub incidenta ei sunt explicitate in normele de aplicare. Astfel, consideram servicii activitatile care pot avea ca obiect:

lucrarile de constructii montaj transport de persoane si marfuri servicii de posta si telecomunicatii, de transmisie radio si televiziune inchiriere de bunuri operatiuni de leasing locatia de gestiune operatiunile de intermediere sau comision reparatiile de orice natura cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor,

brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, titlurile de participare operatiunile de publicitate, consulting, studii,cercetari si expertize operatiunile bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare organizarea de licitatii orice alta munca fizica sau intelectuala.Pentru toate prestarile de astfel de servicii, contribuabilii sunt obligati sa calculeze taxa pe

valoarea adaugata aferenta valorii serviciului.

Bunurile imobile care intra sub incidenta T.V.A. in cadrul transferului dreptului de proprietate intre contribuabili, precum si intre acestia si persoane fizice sunt: locuintele, vilele, constructiile comerciale, industriale, agricole, terenurile, bunurile mobile care nu pot fi datasate fara a fi dateriorate sau a antrena deteriorarea imobilelor.

De asemenea, daca o societate comerciala transfera dreptul de proprietate aferent unui bun imobil, de exemplu un teren, catre o persoana fizica, ea va inregistra in evidenta sa T.V.A. colectata ca urmare a livrarii, ca si in cazul transferului dreptului de proprietate catre o societate comerciala.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra bunurile introduse in tara direct sau prin intermediari autorizati, de catre orice persoana fizica sau juridica, in conditiile prevazute de Regulamentul Vamal. De asemenea, intra sub incidenta T.V.A. si seviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domociliul in strainatate daca locul prestarii se considera a fi in Romania. Rezulta ca operatiunile de mai sus sunt impozabile si atunci cand sunt realizate de persoane fizice neinregistrate ca platitori de T.V.A.

3.3. Studiu de caz privind accizele Conform Codului Fiscal produsele accizabile sunt produsele energetice, alcoolul şi

băuturile alcoolice, precum şi tutunul prelucrat, astfel cum sunt definite la titlul VII din prezenta lege, cu excepţia gazului livrat prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunităţii sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem

Page 22: Studii Caz Stagiari An2

Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei

acestora, pe teritoriul Comunităţii;b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii.Berea ca produs accizabil reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 00 sau

orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206 00, având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.

Vinurile ca produse accizabile sunt:a) vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205,

cu excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b), şi care:1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15%

în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18%

în volum, au fost obţinute fără nicio îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205 şi care:

1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari; şi

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.

Băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, ca si produse accizabile reprezintă:a) băuturi fermentate liniştite, care se încadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care

nu sunt prevăzute la art. 206 11 , precum şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206 00, cu excepţia altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit. b), şi a produsului prevăzut la art. 206 10 , având:

1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum; sau

2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

b) băuturi fermentate spumoase care se încadrează la codurile NC 2206 00 31, 2206 00 39, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, care nu intră sub incidenţa art. 206 11 şi care sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari şi care:

1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în volum; sau

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândute.

Alcoolul etilic din punct de vedere al produselor accizabile reprezintă:

Page 23: Studii Caz Stagiari An2

a) toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;

b) produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum şi care sunt cuprinse în codurile NC 2204, 2205 şi 2206 00;

c) ţuică şi rachiuri de fructe;d) băuturi spirtoase potabile care conţin produse, în soluţie sau nu.Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale,

în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, cu condiţia să nu fie vândute, potrivit prevederilor din normele metodologice.

Tutunul prelucrat reprezintă:a) ţigarete;b) ţigări şi ţigări de foi;c) tutun de fumat: tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete; alte tutunuri de

fumat.Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:a) benzina cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710 11 59;b) benzina fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 şi 2710 11

49;c) motorina cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49;d) kerosenul cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25;e) gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 până la 2711 19 00;f) gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 şi 2711 21 00;g) păcura cu codurile NC de la 2710 19 61 până la 2710 19 69;h) cărbunele şi cocsul cu codurile NC 2701, 2702 şi 2704.Gazul natural va fi supus accizelor, iar accizele vor deveni exigibile la momentul

furnizării de către distribuitorii sau redistribuitorii autorizaţi potrivit legii direct către consumatorii finali.

Cărbunele, cocsul şi lignitul vor fi supuse accizelor care vor deveni exigibile la momentul livrării de către operatorii economici producători sau de către operatorii economici care efectuează achiziţii intracomunitare ori care importă astfel de produse.

Energia electrică va fi supusă accizelor, iar acciza va deveni exigibilă la momentul furnizării energiei electrice către consumatorii finali

Răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor prezentului capitol şi celor ale legislaţiei vamale în vigoare o poarta orice platitor de accize

Alte produse accizabileUrmătoarele produse sunt supuse accizelor:a) cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi

0901 90 90;c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101

12.

Page 24: Studii Caz Stagiari An2

Pentru cafea, cafea cu înlocuitori şi cafea solubilă, accizele se datorează o singură dată şi se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură asupra cantităţilor intrate pe teritoriul României. Pentru amestecurile cu cafea solubilă intrate pe teritoriul României, accizele se datorează şi se calculează numai pentru cantitatea de cafea solubilă conţinută în amestecuri.

Valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Nr. crt.Denumirea produsului sau a grupei de

produse U.M.Acciza

(echivalent euro/U.M.)0 1 2 3 Alcool și băuturi alcoolice 1 Bere din care: hl/1 grad

Plato 1)0,748

1.1. Bere produsă de micii producători independenţi

0,43

2Vinuri

hl de produs

2.1. Vinuri liniştite 0,002.2. Vinuri spumoase 34,05

3

Băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri hl de

produs

3.1. liniştite 100,003.2. spumoase 45,00

4 Produse intermediare hl de produs 165,00

5Alcool etilic hl de

alcool pur 2)750,00

5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii 475,00 Tutun prelucrat

6 Ţigarete 1.000 ţigarete 48,50 + 22%*)

7 Ţigări şi ţigări de foi 1.000

bucăţi 64,00

8Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în

ţigarete kg 81,00

9 Alte tutunuri de fumat kg 81,00 Produse energetice 1

0Benzină cu plumb

tonă 547,001.000 litri 421,19

11 Benzină fără plumb

tonă 467,001.000 litri 359,59

12

Motorină tonă 358,001.000 litri 302,51

13

Păcură 1.000 kg 13.1. utilizată în scop comercial 15,0013.2. utilizată în scop necomercial 15,00

14

Gaz petrolier lichefiat 1.000 kg

14.1. utilizat drept combustibilpentru motor 128,26

Page 25: Studii Caz Stagiari An2

14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

113,50

14.3. utilizat în consum casnic*3) 0,00

15Gaz natural GJ

15.1. utilizat drept combustibil pentru motor 2,6015.2. utilizat drept combustibil pentru

încălzire15.2.1. în scop comercial 0,17

15.2.2. în scop necomercial

0,32

16Petrol lampant (kerosen)*4)

16.1. utilizat drept combustibil pentru motor tonă 469,89

1.000 litri 375,91

16.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

tonă 469,89

1.000 litri 375,91

17 Cărbune și cocs GJ

17.1. utilizat în scop comercial 0,1517.2. utilizat în scop necomercial 0,30

18 Energie electrică MWh

18.1. utilizată în scop comercial 0,5018.2. utilizată în scop necomercial 1,00

Exemplu: O societate achizitioneaza 800 litri de bere dintr-un stat membru UE la valoarea de 1000euro (curs euro 4.0860). Calculati acciza si efectuati inregistrarile contabile

Inregistrarea accizei635 = 446 298.64

Calcul acciza Conform codului fiscal formula de calcul a accizei pentru bere este:A=C*K*R*Q, unde

A = cuantumul accizei C = numărul de grade Plato K = acciza unitară, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt.

1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea în hectolitri

In cazul nostru:C= 11.7 grade PlatoK = 0.748 eur hl/grad platoR = 4.2655 lei/eurQ = 8 hectolitri

Page 26: Studii Caz Stagiari An2

A=11.7 * 0.748 * 4.2655 * 8 = 298.64 lei

Plata accizei446 = 5121 298.64

Inregistrarea facturii achizitie bere371 = 401 4086.004426 = 4427 980.64

4. Expertiza 4.1. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

Atât O.G. nr. 65/1994 actualizată, cât şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România, se referă la situaţiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazează, în conduita sa, pe mai multe principii:

a. integritate – să fie drept, cinstit şi sincer în executarea lucrărilor sale;b. obiectivitate – profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor prejudecăţi sau

concepte apriorice, care să-i împiedice obiectivitatea; să aibă o comportare imparţială atunci când întocmeşte un raport privind executarea lucrărilor sale;

c. independenţa – să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut în vedere, ca incompatibil cu integritatea şi obiectivitate sa, cum ar fi: implicare financiară directă sau indirectă; implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau angajat sub

controlul direcţiunii); acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaţi timp cu exercitarea unei profesii

liberale, ce pot genera conflict de interese, în contradicţie cu exercitarea liberală a profesiei;

incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei; condiţiile în care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj

neacceptabil de ridicat; acceptarea executării de lucrări în baza unuor onorarii eventuale, neprecizate

anticipatd. secretul profesional – să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al informaţiilor

obţinute cu ocazia executării lucrărilor sale;e. norme tehnice şi profesionale – să efectueze lucrările sale în conformitate cu

normele tehnice şi profesionale care-i sunt aplicate;f. competenţa profesională – să fie întreţinut nivelul de competenţă pe tot parcursul

carierei profesionale, să execute lucrări pe care le poate realiza cu competenţă profesională;

g. comportare deontologică – să se comporte compatibil cu buna reputaţie a profesiunii.Încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în exercitarea profesiei.Alte situaţii de incompatibilitate conform regulamentului:

Page 27: Studii Caz Stagiari An2

a. experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să efectueze lucrări pentru egenţii economici sau pentru instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, sau soţi ai administratorilor;

b. de asemenea, nu pot exercita lucrările prevăzute în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate;

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot să-şi exercite atribuţiile conferite de această calitate pe durata cât ocupă funcţii în cadrul Ministerului Finanţelor.

4.2. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.

În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:

a. evaluarea riscurilor;b. o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei

profesiei;c. o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu

mijloacele societăţii.Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor

sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în baza unui act

adiţional la contract.Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul

contestării lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.

În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului, contractul se reziliează.

4.3. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

Page 28: Studii Caz Stagiari An2

Răspunderea poate fi:a. Disciplinară. Condiţii:

Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă; Existenţa unui regulament; Abaterea disciplinară.

b. Administrativă (contravenţională). Condiţii: Fapta săvârşită cu vinovăţie; Sancţiune prin avertisment; Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenţie, se

sancţionează, chiar dacă e săvârşită fără intenţie.c. Civilă. Condiţii:

Contractul; Fapta; Prejudiciul; Cauzalitatea; Vinovăţia;

d. Penală. Condiţii: Forma răspunderii juridice;

Faptele (infracţiunile) pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea penală.

5. Evaluare 5.1. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea

determinãrii Activului net contabil corectat.

Activul net contabil corectat se determină, în ipoteza continuităţii activităţii, după formula:

Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC + Corecţii active + Corecţii datorii

Unii evaluatori preferă în locul metodei aditive pe cea substractivă care se scrie: Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate – Datorii corectate Indiferent de varianta de calcul aleasă, în stabilirea activului net contabil corectat trebuie parcurse două etape: corecţiile activelor şi corecţiile datoriilor.

Activele circulante Această a doua grupă de activ a bilanţului contabil cuprinde: stocurile, creanţele pe

termen scurt, disponibilităţile băneşti şi elementele asimilate lor. Necesită mai puţine corecţii, în principal datorită vitezei lor mari de rotaţie care le menţine apropiate de valorile curente.

Activele circulante se evaluează astfel:1) Stocurile

- materiile prime, materialele, mărfurile se evaluează la cursul zilei (dacă sunt cotate la burse de mărfuri), la preţul posibil de valorificare (livrare) diminuat cu cheltuielile accesorii de vânzare (transport, ambalare, comisioane)

Page 29: Studii Caz Stagiari An2

- produsele finite şi produsele în curs de execuţie se evaluează la cost de producţie în funcţie de gradul de finisare apreciat de evaluator

2) Creanţele- se actualizează creanţele exprimate în devize- se constituie sau se corectează provizioanele în funcţie de riscurile previzibile

legate de clienţi 3) Disponibilităţile băneşti şi elementele asimilate - comportă actualizare în

cazul în care sunt exprimate în devize 

5.2. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în capacitate beneficiarã (metode de randament).

Corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţ pentru determinarea capacitaţii beneficiare: – amortismente – se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici;- salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in munca si protecţia sociala; - stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;- profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor

5.3. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea goodwill-ului.

Superprofitul este diferenţa dintre capacitatea beneficiara a întreprinderii (profitul întreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piaţa financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.Sp = CB - ANC x i, i - rata neutra de capitalizare Influenţează valoarea întreprinderii in sensul creşterii.

5.4. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este noţiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.

5.5. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare de dificultate.

Page 30: Studii Caz Stagiari An2

Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi judecata in functie de doua criterii esentiale :1.Criteriul juridic : intreprinderea este in dificultate daca face obiectul unei proceduri judiciare 2.Daca se afla in imposibilitatea platii datoriilor curente. Aceasta dificultate poate fi accidentala datorita neincasarii unor clienti sau structurala , cand fondurile sunt insuficiente pentru a continua activitatea.O intreprindere care se confrunta cu dificultati prezinta urmatoarele caracteristici :1. Existenta unui fond de rulment negativ sau al unui rezultat negativ;2. Importanta credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finantarea datoriilor si investitiilor;3. Imprumuturi importante devin scadente fara a exista posibilitatea reinnoirii lor;4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la scadentele normale;5. Imposibilitatea obtinerii unor finantari pentru investitiile indispensabile pentru supravietuirea intreprinderii;6. Falimentul unor furnizori sau clienti importanti;7. Persiatenta unei proaste gestionari;8. Transferul sau demisia conducatorilor.

6. Doctrina 6.1. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale .

Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari- Legislatia relevantăIncalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea profesiei

6.2. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă .

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executării unei misiuni de audit independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală).

6.3. Ameninţări la adresa independenţei.

Page 31: Studii Caz Stagiari An2

Independenta este potential amenintata in urmatoarele situatii: interes propriu, slăbirea autocontrolului, renunţarea la propriile convingeri, manifestări de familiarism şi acţiuni de intimidare.

Cauze datorate interesului propriuAu loc atunci când un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar(ă) din partea clientului sau dacă un interes propriu al acestor cabinete ar intra în conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi:•participarea financiară directă sau indirectă la capitalul propriu al clientului respectiv;•un împrumut sau o garanţie la sau de la un client sau de la persoane care gestionează patrimoniul clientului;• onorarii totale provenind de la un singur client;•preocuparea cauzată de posibilitatea pierderii unui contract(unei misiuni);• relaţii de afaceri cu clientul contractului de prestări de servicii profesionale;• potenţiala angajare ca salariat al clientului;• onorarii neprevăzute în contractul de audit sau de prestăride servicii profesionale.

Cauze legate de slăbirea autocontroluluiDe regulă, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar să fie reevaluată modalitatea de asigurare a inde-pendenţei cabinetului/societăţii sau a membrilor acestuia/acesteia pentru a fundamenta concluzia finală a nivelului de asigurare a anga-jamentului. Ameninţarea la adresa independenţei legată de slăbirea auto-controlului apare atunci când unul dintre membrii cabinetului/societăţii a fost anterior una dintre persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din această poziţie poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al angajamentului faţă de client. Exemple în acest sens de situaţii care pot crea acest gen de ameninţări la adresa independenţei pot fi:•un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una dintre persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;•un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului faţă de client;•prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurării profesionistului contabil faţă de client;•pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor înregistrări care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client.

Cauze datorate renunţării la propriile convingeriApar atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia/acesteia promovează sau poate fi perceput(ă) a promova situaţia sau opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă. Acesta ar putea fi cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia/acesteia şi-a subordonat raţionamentul profesional aceluia al clientului. Exemple în acest sens, de situaţii care pot crea ameninţări la adresa independenţei de acest fel pot fi:• a se ocupa cu, a fi promotor al acţiunilor sau a altor titluride valoare ale clientului;•a acţiona ca avocat sau consilier al clientului în litigiile sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.

Cauze datorate manifestărilor de familiarismAu loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu cei care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea de profil sau un membru al

Page 32: Studii Caz Stagiari An2

acestora devine prea înţelegător faţă de interesele clientului. Exemple în acest sens de situaţii care pot crea ameninţări de acest fel la adresa independenţei pot fi:•un membru al cabinetului/societăţii care are un membru defamilie (afin) sau o rudă apropiată care are o funcţie de răspundere în întreprinderea clientului;•un membru al cabinetului/societăţii care are un afin sau o rudă apropiată care, ca angajat al clientului, este în măsură a exercita o influenţă directă şi importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul;•un fost partener al cabinetului/societăţii care a devenit opersoană care gestionează patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenţă directă şi importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul;•asocierea de lungă durată a unui membru al cabinetului/societăţii cu un client al acestuia/acesteia●acceptarea de daruri sau ospitalitate, în afară de cazul cândvaloarea acestora este nesemnificativă, de către membriicabinetului/societăţii de la clientul acestuia/acesteia sau dela persoanele care gestionează patrimoniul sau sunt angajaţiai clientului.

Cauze datorate unor acţiuni de intimidareAu loc atunci când un membru al cabinetului sau societăţii poate fi împiedicat să acţioneze obiectiv şi să exercite prudenţă profesională prin ameninţări reale sau percepute de la persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului. Fără a exista o limitare a exemplelor ameninţărilor de acestfel la adresa independenţei, acestea pot fi:•ameninţarea cauzată de cererea din partea clientului cătrecabinetul/societatea respectiv(ă) de a înlocui un membrual acestuia/acesteia în cazul unui dezacord de aplicare aunui principiu de contabilitate;•presiunea din partea clientului pentru a reduce necorespunzător cantitatea de muncă executată de membrii cabinetului/societăţii, în scopul reducerii onorariilor

6.4. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.

Masuri de protectie împotriva amenintarilor care compromit conformitatea cu principiile etice fundamentale

Categorii de masuri

Demersuri

Masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari

a)-cerinte educationale , de formare si experienta la intrarea în profesie;b)-cerinte de dezvoltare profesionala continua c)-reglementari de guvernare corporativa;d)-standarde profesionale;e)-proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara;f)-examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte împuternicita prin lege; g)-sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de catre compania angajatoare , de catre profesie sau un organism de

Page 33: Studii Caz Stagiari An2

reglementare , care îi împuterniceste pe colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica; h)-o obligatie explicita de a raporta încalcari ale prevederilor etice; i)-etc.

Masuri de protectie în mediul de munca

a)-existenta unor proceduri interne; b)-informari catre organele ierarhic superioare; c)-consiliere din partea organismului profesional; d)-consultarea unui specialist în probleme juridice;e)-demisie ;f)-etc.

7. Administrare si Lichidare 7.1. Studiu de caz privind lichidarea societailor comerciale

Incetarea existentei societatilor comerciale ca persoane juridice presupune parcurgerea a doua etape: dizolvarea si lichidareaOperatiunile care se efectueaza în situatia dizolvarii societatii comerciale cu exceptia dizolvarii prin falimentul societatiia). Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, înregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii;b). Întocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, în functie de rezultatele inventarierii si evaluarii;c).Stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator;d). Valorificarea elementelor de activ;e).Achitarea datoriilor societatii comerciale catre:

- bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor sociale;- salariati;- alti terti (furnizori, creditori diversi, etc.)

f).Stabilirea rezultatului lichidarii;g).Calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe dividende,TVA)h).Întocmirea bilantului de partaj;i).Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul consta în împartirea activului net rezultat din lichidare, între asociatii/actionarii societatii în functie de prevederile actului constitutiv, hotarârii AGA si cota de participare la capitalul social.

Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sa întocmeasca situatiile financiare anuale.

Operatiunile care se efectueaza în cazul în care societatea intra în falimenta). sigilarea si conservarea bunurilor care fac parte din averea societatii comerciale;b). inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;c) intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze ; d). vanzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente;

Page 34: Studii Caz Stagiari An2

e). vanzarea bunurilor importante din averea debitorului (terenuri, fabrici, instalatii) cat mai avantajos si cat mai repede, cu acordul prealabil al creditorilor; f). depunerea la banca, in contul debitorului, a sumelor realizate din vanzarea bunurilor; g). stabilirea, potrivit legii, a masei pasive; h). trecerea distincta pe documentele fiscale a obligatiilor nascute in timpul procedurii de faliment, fata de cele nascute anterior declararii procedurii de faliment; i). distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de distribuire intre creditori, in ordinea prevazuta de lege; j). intocmirea si aprobarea raportului final; k).intocmirea situatiilor financiare finale.

Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sa întocmeasca situatiile financiare anuale.

Societatea comerciala „X” prezinta înainte de lichidare urmatoarele elemente patrimoniale:- mijloace fixe 100.000 u.m.- amortizarea mijloacelor fixe 40.000 u.m.- stocuri 50.000 u.m.- disponibilitati în conturile bancare 10.000 u.m.- capital social 70.000 u.m.- rezerve legale consituite 10.000 u.m.- datorii comerciale 30.000 u.m.- datorii la bugetul de stat 10.000 u.m.Efectuati operatiunile de lichidare (societatea s a dizolvat prin lichidarea voluntara,

hotarâta de asociatii societatii).2.a). Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, înregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii;

- presupunem ca în urma inventarierii elementelor de activ si pasiv nu s au constatat diferente;

- mijloacele fixe au fost evaluate la 65.000 u.m.Operatiuni contabile

- înregistrarea diferentelor din reevaluare ca diferenta între valoarea reevaluata si valoarea neta contabila ( 65.000 u.m. (100.000 u.m. - 40.000 u.m.))21x = 105 5.000 u.m.

Imobilizari coprorale Rezerve din reevaluare2.b). Întocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, în functie de rezultatele inventarierii si evaluarii;Element patrimonial ACTIV PASIVCapital social 70.000Rezerve legale 10.000Rezerve din reevaluare 5.000Mijloace fixe 105.000Amortizare m.fixe ( 40.000) Stocuri 50.000Datorii comerciale 30.000Datorii catre buget 10.000Disponibil în banca 10.000TOTAL 125.000 125.000

Page 35: Studii Caz Stagiari An2

2.c).Stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator;

AGA a stabilit ca lichidatorul poate întreprinde toate operatiunile necesare valorificarii activelor, plata datoriilor si împartirea activului net asociatilor.2.d). Valorificarea elementelor de activ;

- d1). vânzarea mijloacelor fixe cu suma de 70.000 u.m.461 = % 83.300 u.m.

7583 70.000 u.m.Debitori diversi Venituri din vânzarea activelor si alte operatii de capital

4427 13.300 u.m.TVA colectata

scoaterea din gestiune a mijlocului fix vândut% = 21X 105.000 u.m.

Imobilizari corporale281 40.000 u.m.

Am.imob.corporale6583 65.000 u.m.

Ch.cu activele cedate si alte op.de capital încasarea cv mijl.fix vândut

512 = 461 83.300 u.m.Conturi curente la banci Debitori diversi

2.d2).vânzarea stocurilor la pretul de 60.000 u.m.- vânzarea stocurilor4111 = % 71.400 u.m.Clienti 70x 60.000 u.m.

Ven.din vanz.stocurilor4427 11.400 u.m.

- descarcarea de gestiune60x = 3xx 50.000 u.m.Ch.privind stocurile Stocuri- încasarea cv. stocurilor vândute512 = 4111 71.400 u.m.

Conturi curente la banci Clienti2.e).Achitarea datoriilor societatii comerciale

% = 512 40.000 u.m.Conturi curente la banci

40x 30.000 u.m.Datorii comerciale

44x 10.000 u.m.Datorii catre buget

f).Stabilirea rezultatului lichidarii Rezultatul lichidarii = Veniturile din valorificarea activelor – Cheltuielile legate de

lichidare si plata datoriilor

Page 36: Studii Caz Stagiari An2

- presupunem ca onorariul lichidatorului este de 2.000 u.m. si a fost achitat prin banca(lichidatorul nu este platitor de TVA);

- înregistrarea cheltuielilor cu onorariul lichidatorului:622 = 512 2.000 u.m.

Ch.cu com.si onorariile Conturi curente la banci stabilirea rezultatului lichidarii :121 = % 117.000 u.m.

6583 65.000 u.m.60x 50.000 u.m.622 2.000 u.m.

% = 121 130.000 u.m.7583

70.000 u.m.70x 60.000 u.m

- rezultatul lichidarii = 130.000 – 117.000 = 13.000 u.m.

2.g).Calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe dividende,TVA)

stabilirea impozitului pe profit aferent rezultatului lichidarii (cota de impozitare = 16 %)

13.000 u.m. x 16 % = 2.080 u.m.- înregistrarea impozitului pe profit:691 = 441 2.080 u.m.

Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit- stabilirea TVA de plata4427 = 4423 24.700 u.m.- impozitarea rezervei legale (rezerva legala a fost dedusa la calculul

impozitului pe profit, ori orice rezerva legala distribuita participantilor, asociatilor trebuie impozitata (art.22, alin 5). din Codul fiscal));

rezerva legala 10.000 u.m. x 16 % = 1.600 u.m.691 = 441 1.600 u.m.

Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit aferent rez.legale impozitarea rezervei din reevaluare(art.22, alin 5) din Codul fiscal)

rezerva din reevaluare 5.000 u.m. x 16 % = 800 u.m.691 = 441 800 u.m.Cheltuieli cu imp.pe profit Imp.pe profit aferent rez.legale- achitarea impozitului pe profit calculat si a TVA :impozit pe profit total = 2.080 + 1.600 + 800 = 4.480 u.m.% = 512 29.180 u.m.441

4.480 u.m.4423 24.700 u.m.- trecerea rezervelor din reevaluare la rezerve105 = 1068 5.000 u.m.Rezerve din reevaluare Alte rezerve

Page 37: Studii Caz Stagiari An2

Inchiderea contului cheltuieli cu impozitul pe profit121 = 691 4.480 u.m.Profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit

2.h).Întocmirea bilantului de partaj;ACTIV PASIVDisponibil la banca 93.520 Capital social 70.000

Rezerve (10.000+5.000) 15.000Profit net 8.520

TOTAL ACTIV 93.520 TOTAL PASIV 93.5202.i).Efectuarea partajului capitalului propriu.Partajul consta în împartirea activului net rezultat din lichidare, între asociatii/actionarii societatii în functie de prevederile actului constitutiv, hotarârii AGA si cota de participare la capitalul social.Capitalul propriu = Total activ – Total datorii = 93.520 – 0 = 93.520 u.m. înregistrarea partajului:

- partajul capitalului social1012 = 456 70.000 u.m.Capital social Decontari cu asociatii privind capitalul- partajul rezervelor106 = 456 15.000 u.m.Rezerve Decontari cu asociatii privind capitalul- partajul profitului net121 = 456 6.000 u.m.Profit si pierdere Decontari cu asociatii privind capitalul - retinerea impozitului pe dividende

Asociatii sunt persoane fizice rezidente (cota imp.pe dividende este de 16 %)456 = 446x 3.763 u.m.Decontari cu asociatii privind Alte impozite ,taxe si varsaminte capitalul asimilate Imp. pe dividende din rezerve 15.000.um x 16% = 2.400 um Imp. PE dividende din profitul net 8.520 um x 16 % = 1.363 um

- virarea impozitului pe dividende 446 = 512 3.763 u.mAlte impozite ,taxe si varsaminte Conturi curente la banci

asimilate - achitarea activului net rezultat în urma lichidarii catre actionari456 = 512 89.757 u.m.Decontari cu asociatii privind Conturi curente la banci capitalul

Observatii :- în practica contabila din alte tari este recomandata utilizaea unor conturi

particulare în operatiunile de lichidare.Exemplu:

Page 38: Studii Caz Stagiari An2

- ct.128 „ Rezultatul lichidarii”- ct. 673 „ Cheltuieli extraordinare privind lichidarea”- ct. 773 „ Venituri extraordinare privind lichidarea”- unii autori recomanda urmatoarea înregistrare referitoare la impozitarea

rezevelor care anterior au fost deduse din profitul impozabil:- partajul rezervelor- 106 = 456- impozitarea rezervelor- 456 = 441

8. Analiza si diagnostic 8.1. Studiu de caz privind analiza ratelor de rentabilitate – formule si interpretare

Ratele de rentabilitate economicaRatele de rentabilitate economica exprima rezultatele degajate de capitalurile angajate

pentru asigurarea unei activitati. Ele nu tin seama de structura financiara (modalitatea de procurare a resurselor).

Rentabilitatea economica reprezinta raportul dintre un rezultat economic si activul total sau activul economic.

Activul economic (AE) este activul total din care se scad datoriile nebancare pe termen scurt (datorii de exploatare si în afara exploatarii).

AE = A – DEX AE = IMO + NFR + ATZAE = CPR + DFN

unde: A = activ totalDEX = datorii de exploatare ATZ = active de trezorerieIMO = imobilizari neteNFR = nevoia de fond de rulmentCPR = capitalul propriuDFN = datorii financiare

Se pot calcula urmatoarele rate de rentabilitate economica:

a) rata excedentului brut de exploatare :

Aceasta rata nu este afectata de politica de amortizare (liniara sau degresiva).

b) rata bruta de rentabilitate economica:

unde: EBIT = profit înainte de plata dobânzii si a impozitului pe profit

Page 39: Studii Caz Stagiari An2

c) rata neta de rentabilitate economica:

unde: Ip = impozitul pe profitAceasta rata masoara capacitatea activului economic de a asigura atât reînnoirea sa,

cât si remunerare a investitorilor de capital.

d) rata profitului net:

Rata profitului net este dependenta de politica de finantare a firmei deoarece ia în calcul dobânzile aferente capitalului împrumutat. De aceea este mai putin comparabila cu ratele realizate de alte întreprinderi similare din punct de vedere economic si tehnologic, dar finantate diferit.

Analiza ratelor de rentabilitate economica trebuie sa tina cont de rata inflatiei. De aceea se calculeaza o rata reala a rentabilitatii economice în functie de rata nominala a acesteia si de rata inflatiei.

Daca rata inflatiei este mai mica de 10%, atunci numitorul fractiei se poate aproxima cu 1, iar formula devine:

Pentru o mai buna interpretare a rentabilitatii economice, aceasta se poate

descompune astfel:

unde: CA = cifra de afaceri

= rata marjei brute de acumulare

= coeficientul de rotatie al activului economicAceasta descompunere a rentabilitatii pune în evidenta doua strategii opuse pentru

cresterea rentabilitatii economice:- strategia marjei slabe (preturi mici) si rotatiei foarte rapide a activului economic

(investitii la periferie, rotatie foarte rapida a stocurilor);- strategia marjei crescute (preturi mari) si a rotatiei slabe a capitalului economic

(investitii în centrul orasului, rotatie scazuta a stocurilor).Rentabilitatea economica se mai poate descompune si în functie de valoare a

adaugata:

unde: = rata marjei asupra valorii adaugate

= productivitatea imobilizarilor

Page 40: Studii Caz Stagiari An2

= gradul de imobilizare al activului economicRentabilitatea economica poate fi majorata prin cresterea unuia din cei trei factori, în

functie de strategia adoptata de întreprindere.Ratele de rentabilitate financiara

Aceste rate masoara randamentul capitalurilor proprii, adica gradul de remunerare a plasamentului efectuat de proprietarii întreprinderii. Remunerarea se realizeaza fie prin plata dividendelor, fie prin cresterea rezervelor.

Pentru masurarea rentabilitatii financiare, se folosesc urmatorii indicatori:a) rata rentabilitatii financiare:

Pentru ca actiunile firmei sa fie atractive, trebuie ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decât rata medie a dobânzii de piata.

b) profitul pe actiune:

Acest indicator nu tine cont de politica de dividend a firmei, exprimând profitabilitatea totala a întreprinderii.

d) coeficientul de capitalizare bursiera

unde: CB = cursul bursier al actiunii.PER arata de câte ori sunt dispusi investitorii sa plateasca profitul pe actiune. O

valoare ridicata a indicatorului reflecta anticipatii favorabile ale pietei asupra profiturilor viitoare ale firmei.

Acest coeficient intereseaza mai putin din punct de vedere al diagnosticului financiar, deoare ce cursul bursier poate depinde de numerosi factori si nu doar de situatia financiara a întreprinderii.

Rentabilitatea financiara poate fi descompusa astfel:

1)

unde: = rata marjei nete de acumulare

= coeficientul de rotatie al capitalului propriu

2)

unde: = coeficientul de rotatie al activului total

= rata de structura a capitalurilor

Page 41: Studii Caz Stagiari An2

Rentabilitatea financiara poate fi majorata fie prin cresterea marjei nete de acumulare, fie printr-o rotatie mai rapida a activului economic prin cifra de afaceri, fie prin cresterea îndatorarii.

8.2. Studiu de caz privind tabloul fluxurilor de trezorerie Se cunosc următoarele informaţii (m lei):

- încasări de la clienţi 5.000;- încasări din vânzarea de titluri de plasament 200;- cheltuieli cu salariile 500;- plăţi către furnizorii de stocuri 400;- încasări din emisiunea de obligaţiuni 700;- încasări din vânzarea de imobilizări corporale 900;- utilaje deţinute în leasing financiar 2.000;- încasări din credite primite de la bănci 300;- plăţi de dobânzi 100;- încasări de dividende 200;- plăţi către furnizorii de imobilizări 1.800;- impozit pe profit plătit 250;- salarii plătite 300;- lichidităţi la începutul anului 1.500.

Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerieTabloul fluxurilor de trezorerieFluxuri din activitatea de exploatare: încasari de la clienti 5.000Plati catre furnizorii de stocuri -400Salarii platite -300Impozit pe profit platit -250A. Flux net de trezorerie din exploatareFluxuri din activitatea de investitii: 4.050încasari din vânzarea de imobilizari corporale 900încasari din vânzarea de titluri de plasament 200încasari de dividende 200Plati catre furnizorii de imobilizari -1.800B. Flux net din activitatea de investitii -500Fluxuri din activitatea de finantare:încasari din emisiunea de obligatiuni 700încasari din credite primite de la banci 300Plati de dobânzi -100C. Flux net de trezorerie din activitatea de finantare 900D. Variatia lichiditatilor (A + B + C) 4.450E. Lichiditati la începutul anului 1.500F. Lichiditati la sfârsitul anului (D + E) 5.950

Page 42: Studii Caz Stagiari An2

9. Control financiar 9.1. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar preventiv

Controlul financiar preventiv – se exercita anterior exercitarii operatiunii, prin verificarea docum. din care rezulta drepturi si obligatii privind efectuarea de chelt., inreg. de venituri (cresterea salariului)

Principalele caracteristici ale activitatii de CONTROL FINANCIAR preventiv sunt: - se exercita inainte de efectuarea operatiunii supuse verificarii sau inainte de lansarea unui document in circuitul economic - se organizeaza in cadrul compartimentului financiar-contabil

Obiectivul principal al CONTROLULUI FINANCIAR preventiv: - sa opreasca, inainte de efectuare, toate documentele privitoare la operatiunile care nu sunt legale, reale, necesare, oportune, economicoase, eficace si eficiente, in faza de angajare se de plata, respectiv de incasare, dupa caz

Sfera de actiune a CONTROLULUI FINANCIAR preventiv este formata din: - ansamblul documentelor si operatiunilor din care deriva drepentruurile si obligatiile patrimoniale pe care o unitate economica le are fata de o persoana fizica si/sau juridica sau fata de institutiile statului Documentele si activitatile intocmite, respectiv derulate in cadrul unei societati comerciale cu capital privat, supuse activitatii de CONTROL FINANCIAR preventiv, sunt: contractele si/sau comenzile interne si externe de aprovizionare; efectuarea de plati pentru activitateadesfasurata in cadrul unei unitati de catre personalul propriu, precum si a altor drepentruuri cuvenite acestiua Controlul evidentelor tehnico-operative financiare si contabile urmareste daca: - sunt respectate corelatiile dintre evidenta tehnico-operativa si financiar-contabila si cea statistica, ca si dintre evidenta sintetica si cea analitica; - modul de organizare a evidentei contabile sintetice si analitice, precum si conducerea acesteia, asigura reflectarea in expresie baneasca a intregului patrimoniu Este un control specializat, care implica verificarea si analiza activitatii economice si financiare sub aspectul legalitatii, oportunitatii, necesitatii actelor si operatiunilor, a utilizarii cu eficienta a fondurilor materiale si banesti precum si pentru asigurarea integritatii acestora.Prin acest control se urmareste sa se previna inregistrarea fenomenelor negative si disfunctionalitatea in economie prin incalcarea dispozitiilor legale. De aceea acest control trebuie sa actioneze in vederea perfectionarii activitatii tehnologice si tehnico-economice, ca un factor primordial al cresterii eficientei.El se realizeaza la toate nivelele, contribuind la mentinerea ordinii si disciplinei, la respectarea legalitatii, a principiilor liberei initiative si loialitati. Controlul financiar preventiv se exercita de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil.Se supun controlului financiar preventive documentele si operatiunile ce se refera la drepturi si obligatii patrimoniale ale unitatii in faza de angajare si de plata in raport cu alte personae juridice si fizice.Documentele ce contin operatiuni supuse contolului financiar preventiv si circuitul acestora se stabilesc de conducerile ministerelor, ale altor organe centrale de stat, prefecturilor, si regiilor autonome in functie de specificul activitatii financiare.

Page 43: Studii Caz Stagiari An2

Organizarea controlului financiar preventiv intr-o unitate are foarte mare importanta pentru eviatrea partilor duble sau chiar triple, cu mijloace de plata diferite folosite concomitent, numerar, cec. In vederea exercitarii corecte a acestui control, seful compartimentului financiar –contabil din fiecare unitate va elabora un grafic al circuitul documentelor ce contin operatiunile supuse controlului, care va cuprinde si responsabilitatea sefilor compartimentelor de specialitate imputernicit sa semneze documentele respective, care raspund de realitatea si exactitatea datelor si legalitatea operatiunilor consemnate, prezentarea lor in termenul lor legal prevazut in grafic, conform instructiunilor in vederea efectuarii platilor si corecta lor intocmire.

9.2. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar concomitent

Controlul financiar concomitent – se exercita atat de angajati, la nivelul acestora, asupra doc. prelucrate in momentul efectuarii operatiunilor bancare ce presupun angajarea patrimoniala a bancii, cat si prin programe speciale de prelucrare automata a datelor pt. sesizarea aspectelor de frauda, atat in interiorul bancii, cat si din exteriorul acesteia

Se exercita in timpul desfasurarii proceselor economice si financiare, simultan cu efectuarea actelor si operatiunilor legate de aceste activitati, cu scopul de a interveni pentru corectarea sau diminuarea, eliminarea deficientelor si ilegalitatilor. Prin acest control se urmareste cunoasterea operativa a modului in care se indeplinesc sarcinile si se gestuioneaza patrimoniul.

Acest control se exercita sistematic pentru asigurarea desfasurarii proceselor economico-financiare la parametrii eficienti si este efectuat din interiorul unitatii, iar datele culese in timpul controlului sunt consemnate intr-un registru de control.

Controlul financiar concomitent are urmatoarele caracteristici:a. asigurara cunoasterea operativa a modului in care se indeplinesc sarcinile;b. asigura cunoasterea operativa a modului in care se gestioneaza patrimoniul;c. actioneaza sistematic, zi de zi, surprinde procesele economice si financiare in curs de desfasurare si permite astfel, interventia operativa pentru asigurarea desfasurarii acestora la parametrii eficienti;d. cuprinde activitatile si operatiile in momentul efectuarii lor, deci limitat in timp, dar in momentul cel mai potrivit pentru corectarea operativa a eventualelor deficiente ca incep sa se manifeste;e. se suprapune aproape in totalitate in timp si in spatiu cu continutul activitatii de conducere;

9.3. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar ulterior

Controlul financiar ulterior – exercitat de catre contabilul sef si personalul cu atributii de control de la o unitate teritoriala, de catre deviziile sau departamentele de specializate, dar in special de departam. de audit si control intern; controlul vizeaza departam. de specialitate din centrala care efectueaza si inregistreaza operatiuni care angajeaza patrimonial banca; se identifica resursele existente, se constituie lipsurile si pagubele produse, se stabilesc cauzele sau vinovatii si se propun masuri pt. preintampinarea unor abateri similare in viitor.

Page 44: Studii Caz Stagiari An2

Controlul ulterior acest control se poate exercita asupra actelor si operatiunilor economico-financiare si dupa ce acestea au fost executate fiind desfasurate de organele din afara societatii cat si de organele proprii prin actiuni periodice.

Controlul este necesar sa se efectueze din mai multe considerente, si anume: -intrepretrea eronata ori necunoasterea prevederilor legale;-lipsa de supraveghere din partea conducatorului ierarhic;-autonomia si independenta atribuite eronate etc. Aceasta forma de control contribuie la identificarea, mobilizarea si formarea

resurselor interne din economie, verifica legalitatea, oportunitatea si eficienta activitatilor, reface integritatea patrimoniului lezat prin frauda si se actioneaza persoanele care au incalcat reglementarile juridice.

Controlul financiar ulterior se caracterizeaza prin:a. se exercita dupa desfasurarea activitatilor sau operatiunilor cu privire la gestionarea patrimoniului;b. controleaza existenta si utilizarea rationala a patrimoniului;c. controleaza aplicarea legislatiei cu caracter financiar;d. controleaza efectuarea cheltuielilor si realizarea veniturilor;e. controleaza si analizeaza situatia pagubelor din unitate;