01.raport de audit energetic

Rusu Valentin- I.I. Auditor energetic VII. Raport de audit energetic Audit energetic la cladire Casa de cultura, oras Darabani, jud. Botosani

26

III. RAPORT DE AUDIT ENERGETIC

Audit energetic la clădire casă de cultură, Oraș Dărăbani, jud. Botoșani

TITLU PROIECT: REABILITARE CASĂ DE CULTURĂ IN ORASUL DĂRĂBANI,

str. 1 Decembrie, oraș Dărăbani, jud. Botoșani

FAZA: Audit energetic și Certificat de Performanță Energetică clădire inițială, DALI BENEFICIAR PROIECT: Consiliul local oraș Dărăbani, jud. Botoșani PROIECTANT:

Proiectant: S.C. PRO-ACTIV CONSULTING-S.R.L. Iasi, jud. IasiStr.Mayer Octav nr.3, mansarda I, cod 700173Tel/fax: +40-232-242436 (Romtelecom)Director: Ing.Claudia CondratovE-mail: [email protected]

DATA ELABORĂRII PROIECTULUI:

01 februarie 2014


27

Lista cu semnături

1. Reprezentantul legal al proiectantului: DIRECTOR GENERAL, Ing. CONDRATOV CLAUDIA

2. Șef de proiect: ing. Condratov Claudia

Colaboratori pe specialități:

3. Audit energetic ing. Rusu Valentin

4. Arhitectură: arh. Alina Antochi

5. Instalații: ing. V. Gavrilescu Ing. Soficu Daniel


28

A. Date de identificare a clădirii supuse auditului energetic şi a proprietarului / administratorului acesteia.

Raport de audit energeticProprietar:Administrator:Adresa cladirii:Cod postal:Telefon administrator cladire:

Proiectant: N/AExecutant: N/ARegim înalţime: P+1Numar camere: 9Data recepţie: cca 1951Structura rezistenta: zidarie portanta, planseu b.a. si grinzi rasinoaseSupraf. locuibila: 425,10 [mp]Supraf. utila spaţiu încalzit: 332,01 [mp]Volumul spaţiului încalzit : 1837,00 [mc]Înalţime medie libera nivel : 6,70 [m]

.0231631347

Consiliul Local DarabaniConsiliul Local Darabani, jud. Botosanioras Darabani, jud. Botosani715100

B. Date de identificare a auditorului energetic pentru clădiri sau a biroului de consultanţă energetică care a efectuat analiza termică şi energetică şi auditul energetic al clădirii.

• Numele auditorului energetic pentru clădiri:

parte de construcţii - ing. Rusu Valentin adresă: Ale. Pacea, nr.5, sc. C, ap.6, Botoșani/BT nr. telefon : 0741 062 300, nr. certificat de atestare : BA, nr. 0848, parte de instalaţii - ing. Rusu Valentin adresă: Ale. Pacea, nr.5, sc. C, ap.6, Botoșani/BT nr. telefon : 0741 062 300, nr. certificat de atestare : BA, nr. 0789,

Data efectuarii analizei termice si energetice: 15 ianuarie 2014Nr. dosar de audit energetic: AEC 001/2014Data efectuarii raport de analiza termica si energetica: 01 februarie 2014

Proiectant: S.C. PRO-ACTIV CONSULTING-S.R.L. Iasi, jud. IasiStr. Izvoarelor , nr. 6A, mun. Botosani, jud. Botosani, Tel: 0740/227.453


29

C. Prezentarea generală a raportului de audit energetic şi sinteza pachetelor de măsuri tehnice cu eficienţa economică cea mai mare, propuse pentru modernizarea energetică a clădirii Conţinutul raportului de audit energetic

Analiza termică şi energetică a clădirii existente şi a clădirii de referinţă Metodologia prevăzută de reglementările tehnice în vigoare se utilizează la stabilirea/verificarea

performanţei energetice a clădirii în vederea elaborării certificatului de performanţă energetică a clădirii precum şi la analiza termică şi energetică, respectiv întocmirea auditului energetic al clădirii care urmează a fi modernizată din punct de vedere termic şi energetic.

Pentru înţelegerea rezultatelor care urmează a fi prezentate dăm definiţia din metodologie a principalilor termeni utilizaţi în prezentul capitol.

Clădire: ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu, cât şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.

Anvelopa clădirii: Totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale, care

delimiteză volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din exteriorul clădirii.

Performanţa energetică a clădirii (PEC) - energia efectiv consumată sau estimată pentru a

răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie.

Analiză termică şi energetică a clădirii - operaţiune prin care se identifică principalele

caracteristici termice şi energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia si determinarea consumurilor anuale de energie pentru încălzirea spaţiilor, ventilare / climatizare, apă caldă de consum şi iluminat.

Audit energetic al unei clădiri - procedură sistematică de obţinere a unor date despre profilul

consumului energetic existent al unei clădiri, de identificare şi de cuantificare a măsurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum şi de raportare a rezultatelor.

Raport de audit energetic - document tehnic care conţine descrierea modului în care a fost

efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii, a măsurilor propuse de modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic.


30

Clădire de referinţă - clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi clădirea

reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energiei. Consum normal de energie - consumul de energie termică/electrică în scopul realizării stării de

confort termic. Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri se referă la determinarea nivelului de protecţie termică al clădirii şi a eficienţei energetice a instalaţiilor de încălzire interioară, de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum şi de iluminat.

Determinarea performanţelor energetice şi a consumului anual de energie al clădirii pentru încălzirea spaţiilor, apa caldă de consum, ventilare / climatizare şi iluminat se realizează în conformitate cu părţile I şi II ale Metodologiei, ţinând seama şi de datele obţinute prin activitatea de investigare preliminară a clădirii şi constă în:

- determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din

componenţa anvelopei clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea I-a),

- determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spaţiilor încălzite şi neîncălzite

ale clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea I-a), inclusiv a necesarului de căldură / frig şi a temperaturii interioare pe timp de vară fără climatizare (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a-II-a),

- determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a

spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru încălzirea spaţiilor, la nivelul sursei de energie a clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a II-a):

- determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a

spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru ventilare – climatizare, la nivelul sursei de energie a clădirii: - determinarea necesarului anual de căldură şi frig (sensibil şi latent) al spaţiilor din principalele zone energetice ale clădiri (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a II-a),

- determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru iluminatul artificial, la nivelul sursei de energie a clădirii.

- determinarea consumului anual de energie electrică pentru asigurarea condiţiilor de confort interior (iluminat) aferent clădirilor şi a Performanţei Energetice a Clădirii.

- determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru apa caldă de consum, la nivelul sursei de energie a clădirii.

- determinarea necesarului anual de apă caldă de consum la nivelul punctelor de consum; - determinarea eficienţei sistemului de producere / furnizare, distribuţie şi utilizare a apei

calde de consum, - determinarea consumului anual de apă caldă de consum şi a consumului anual de energie

pentru furnizarea apei calde de consum şi a Performanţei Energetice a Clădirii.


31

Prezentarea generală a clădirii

a. partiuri de arhitectura pentru fiecare nivel :

Clădirea propusă spre analiza termica si energetica, precum si auditare energetica este o clădire cu regim de înălţime parter și etaj parțial, fără subsol tehnic şi cu acoperiş tip terasă.

Situatia existenta

- Parterul are o suprafata utila de 280,84 mp. Functionalul este compus din:

• Birou S= 14,88mp

• Hol acces S=24,98mp

• Birou S=5,69mp

• Hol casa scărilor S= 8,56mp

• Depozitare S=11,02mp

• hol S= 5,24mp

• hol S= 5,24mp

• Sala spectacol S= 170,54

• scenă S=34,69mp Etajul are o suprafata utila de 51,17 mp.

Functionalul este compus din:

• Scara S=8,4mp

• Hol S=6,84mp

• Depozitare S=5,52mp

• Birou S=8,36mp

• Birou S=5,8mp

• Camera tehnica S=16,25mp Accesul în clădire se face pe o ușă din tâmplărie pvc cu dimensiunile de 2,65*2,50 mp amplasată simetric, la mijlocul faţadei nordice. Holul de la intrare permite accesul în foaier și de acolo în sala de spectacol. Pardoseala în spaţiile anexă ( hol, cameră tehnică, magazii) sunt din mozaic, în sala de spectacole pardoseala este din parchet. Regimul de înălţime clădire este de 6,40 m. Acoperişul este de tip învelitoare. Sala de spectacole şi anexele sunt încălzite.


32

Documentaţia pusă la dispoziţie cuprinde relevee executate de S.C. PRO-ACTIV CONSULTING S.R.L. Iași.

b. starea elementelor de construcţie opace şi evidenţierea punţilor termice liniare, a

defecţiunilor sau a deteriorărilor

Clădirea face parte din clădirile ridicate în anii 1950 în orașul Dărăbani, jud. Botoşani. Regimul de înălțime a clădirilor este P+4, P+1, P. Clădirea propusa spre analiză termica si energetică si auditare energetica este o clădire P+E, etaj

parțial, fără subsol tehnic si este prevăzută cu acoperiş tip șaropantă. La baza analizei efectuate au stat constatările înregistrate cu ocazia analizei vizuale in situ şi a

discuţiilor purtate cu administratorul clădirii. Datele obţinute în cadrul analizei calitative prin analiza vizuală şi/sau termografiere vor fi utilizate la analiza cantitativă, prin calcul, în cadrul căreia vor fi calculaţi parametrii termo-energetici prezentaţi în breviarul de calcul anexat.

Pereţii exteriori nu au efectuate izolări termice parțiale de către administratorul clădirii.

Sunt prezente fisuri la îmbinarea stâlpilor cu pereţii de cărămidă, degradări ale tencuielii, igrasii si infiltraţii de apa ce au condus la scăderea rezistentei termice a elementelor de închidere perimetrală. La pereţii interiori se remarca zone cu mucegai si condens remanent. Grupurile sanitare, duşurile sunt în stare de bună, la fel şi lavoarele și sunt situate intr-o extindere a clădirii. Trotuarul are o lăţime de cca. 50 cm si nu se prezintă in buna stare.

Acoperişul este de tip șarpantă, placa de peste sală este izolata termic cu un strat de 10 cm vată minerală sub care este aşezat stratul de protecţie din ipsos. Învelitoarea de tablă este parţial deteriorată, iar vată minerală prezintă pe cca 50% din suprafaţă tasări. Invelitoarea este este prevazuta cu jgheaburi si burlane pentru eliminarea apei provenita din precipitatii.

Placa pe sol, soclul: nu sunt prevazute izolatii termice la soclu si placa pe sol. Sunt identificate punţi termice la nivelul colturilor, plăcilor peste subsol, curente si peste ultimul

nivel. Îmbinările in forma de T constituie si ele punţi termice. Conturul ferestrelor si uşilor de balcon au un rol major in corectarea rezistentei termice. Stâlpii cu rol de rezistenţă din componenţa faţadelor sunt considerate punţi termice cu pondere însemnata. Aticurile au rol însemnat in prezenta fluxurilor de căldura spre exteriorul clădirii. b. identificarea tipurilor de închideri transparente:

Tâmplăria exterioară: tâmplăria exterioara de la ferestre si de la uşile de la intrare sunt executate din lemn de răşinoase (STAS 475 ) prevăzute cu doua foi de geam simplu de 4 mm, sistem cuplat sau din pvc și paneluri termopan. Tocurile sunt poziţionate în laterala peretelui. Ferestrele au tâmplăria neetanşă, degradată şi cu un singur rând de geam Tâmplăria de la intrare este din pvc. Parte din ochiuri lipsesc sau sunt crăpate.

c. starea elementelor de închidere vitrate din spatiile locuite / ocupate si din cele cu funcţii de spatii comune ( casa scărilor, subsoluri, etc.):

Nu este cazul


33

d. starea canalelor de ventilare a spatiilor anexa ( bai, bucătării, etc. ) Nu este cazul Evaluarea stării actuale a instalaţiilor prin comparaţie cu soluţia din proiect

Instalaţii de încălzire Identificarea tipului de sistem de încălzire a spaţiilor locuite / ocupate şi comune:

Încălzirea clădirii a fost prevăzută a se realiza cu ajutorul unor ventiloconvectoare.

Încălzirea clădirii

Instalaţia a fost echipată cu un nr de 4 ventiloconvectoare. Instalaţii de ventilare şi climatizare

Nu sunt. Sisteme locale de încălzire şi răcire cu aer şi/sau pompe de căldură

Nu este cazul. Sisteme de ventilare mecanică (refulare, refulare / aspiraţie)

Nu este cazul. Sisteme centralizate de climatizare

Nu este cazul.

Instalaţii de iluminat artificial Instalaţia electrică din amplasamente s-a realizat cu tuburi IPY şi accesorii montate în pereţii

clădirii. Circuitele de lumină şi prize ale clădirii sunt separate. Distribuţia electrică s-a realizat dintr-o firidă amplasată în vestiarul profesoarelor.

Corpurile de iluminat, de diferite tipuri, cu becuri cu incandescenta, corpuri fluorescente sau cu vapori de mercur, prezintă uzură de funcţionare.

Conductoarele sunt din Al şi sunt îmbătrânite. Instalaţia de iluminat nu are in componenta dispozitive de control si reglare automata a fluxului

luminos si dispozitive de alimentare controlata cu energie electrica. Instalaţii de preparare şi furnizare a apei calde de consum Sisteme locale de preparare a apei calde de consum

Instalaţia din clădire are în componenţă un aparat instant pentru prepararea apei calde. .

Instalații centrale de preparare a apei calde de consum

Nu sunt.

Prelevarea de probe fizice se face în vederea: - stabilirii tipului solului pe care este amplasată clădirea şi adâncimea pânzei freatice; - stabilirii structurilor, respectiv a grosimilor elementelor exterioare ale anvelopei (pereţi,

planşee peste subsol, planşee peste pod, acoperiş);


34

- obţinerii de probe edificatoare din elementele exterioare în vederea stabilirii umidităţii, densităţii şi conductivităţii termice, în laboratoare specializate;

- aprecierii gradului de degradare a materialului prin determinări de rezistenţe fizico-mecanice şi examinarea microscopică (cristale de săruri, micelii, bacterii etc.), în laboratoare specializate.

OBSERVAȚII: 1. Nu sunt efectuate termoizolări parțiale la pereții exteriori.

2. Nu sunt înlocuiri la suprafața vitrată a clădirii cu ferestre care au caracteristici

similare cu tâmplăria propusă a înlocui tâmplăria inițială de lemn și sticlă sau din metal și sticlă.

3. Clădirea nu are sistem de distribuire și recirculare pentru apa caldă de consum. 4. Clădirea nu mai are sistem mecanizat de ventilare, ventilarea se face în mod natural.

• SCURTĂ PREZENTARE a fiecărui pachet de măsuri / soluții preconizate:

Rus

u V

alen

tin-

I.I

. A

udit

or e

nerg

etic

V

II.

Rap

ort

de a

udit

ene

rget

ic

Aud

it e

nerg

etic

la c

ladi

re C

asa

de c

ultu

ra, o

ras

Dar

aban

i, ju

d. B

otos

ani

35

Var

iant

a 1

= V

1 sa

u pa

chet

ul d

e so

luti

i 1 -

scu

rta

prez

enta

re s

olut

ii

B1

cond

ucto

ri, c

orpu

ri ilu

min

at

0,2

0,05

Int

erve

ntii

tip

B

reab

ilita

re in

stal

a?ie

de

ilum

inat

, înl

ocui

re ?

i mon

tare

cor

puri

noi,

econ

omic

e

PV

C, A

l, ge

am

term

opan

low

-e

0,06

term

oizo

lare

per

eti e

xter

iori

opac

i + c

ontu

r go

luri

cu E

PS

, pro

teja

re c

u te

ncui

ala

subt

ire (

5-10

mm

) ar

mat

a cu

tesa

tura

dea

sa d

in fi

bre

+ te

rmoi

zola

re s

oclu

cu

XP

S +

de

sfac

ere

si r

efac

ere

trot

uare

(te

rmoi

zola

re p

eret

e fa

?ada

prin

cipa

lă s

e fa

ce c

u po

listir

en e

xpan

dat,

pe in

terio

r, a

vând

gro

sim

ea d

e 5

cm)

A3

term

oizo

lare

pla

că p

e so

l cu

XP

S

A2

term

oizo

lare

pla

nseu

sup

erio

r di

n be

ton

arm

at c

u E

PS

igni

fuga

t ?i t

erm

oizo

lare

cu

vata

min

eral

ă pl

anse

u sa

la d

e sp

ecta

col +

str

at p

rote

ctie

sca

ndur

a

polis

tire

n ex

pand

at,

mor

tar,

pla

sa m

etal

, va

tă m

iner

ală

baza

ltică

polis

tiren

ext

ruda

t

A1

Int

erve

ntii

tip

A

gros

ime

(m)

0,03

; 0,0

5;

0,10

; si 0

,08

măs

uri d

e re

abili

tare

/ so

lutii

de

mod

erni

zare

polis

tire

n ex

pand

at

EP

S, d

eten

sion

at s

i ig

nifu

gat,

XP

S

mat

eria

lnr

. sol

.

A4

mon

tare

tâm

plar

ie g

eam

term

opan

e-

low

si u

si a

cces

din

alu

min

iu, g

lafu

ri no

i din

P

VC

, pr

otec

?ie

grila

j fer

estr

e

Rus

u V

alen

tin-

I.I

. A

udit

or e

nerg

etic

V

II.

Rap

ort

de a

udit

ene

rget

ic

Aud

it e

nerg

etic

la c

ladi

re C

asa

de c

ultu

ra, o

ras

Dar

aban

i, ju

d. B

otos

ani

36

Var

iant

a 2

= V

2 sa

u pa

chet

ul d

e so

luti

i 2 -

scu

rta

prez

enta

re s

olut

ii

B1

cond

ucto

ri, c

orpu

ri ilu

min

at

Int

erve

ntii

tip

A

vat

ă m

iner

ală

baza

ltic

a, E

PS

, XP

S0,

03; 0

,05;

0,

10; s

i 0,0

8

nr. s

ol.

măs

uri d

e re

abili

tare

/ so

lutii

de

mod

erni

zare

mat

eria

lgr

osim

e (m

)

term

oizo

lare

per

eti e

xter

iori

opac

i + c

ontu

r go

luri

cu v

ată

min

eral

ă ba

zalti

că,

prot

ejar

e cu

tenc

uial

a su

btire

(5-

10 m

m)

arm

ata

cu te

satu

ra d

easa

din

fibr

e +

te

rmoi

zola

re s

oclu

cu

XP

S +

des

face

re s

i ref

acer

e tr

otua

re

polis

tire

n ex

trud

at,

mor

tar,

pla

sa m

etal

ica

vată

min

eral

ă ba

zalti

ca0,

2

PV

C, A

l, ge

am

term

opan

low

-e, a

rgon

0,06

reab

ilita

re in

stal

a?ie

de

ilum

inat

, înl

ocui

re ?

i mon

tare

cor

puri

noi,

econ

omic

e

term

oizo

lare

pla

că p

e so

l cu

XP

S

polis

tiren

ext

ruda

t0,

05

term

oizo

lare

pla

nseu

sup

erio

r di

n be

ton

arm

at c

u X

PS

igni

fuga

t, te

rmoi

zola

re c

u va

ta

min

eral

ă pl

anse

u sa

la d

e sp

ecta

col +

str

at p

rote

ctie

sca

ndur

a

A4

mon

tare

tâm

plar

ie g

eam

term

opan

e-

low

si u

si a

cces

din

alu

min

iu, g

lafu

ri no

i din

P

VC

, pr

otec

?ie

grila

j fer

estr

e

Int

erve

ntii

tip

B

A3

A2

A1


37

• DATE DE INTRARE pentru analiza economică a măsurilor tehnice preconizate: preţuri pentru energie, rata anuală de creştere a preţurilor energiei, rata anuală de depreciere a monedei utilizate etc.;

Analiza economica a soluţiilor de modernizare energetica a clădirii se bazează pe următoarele

ipoteze si date de intrare: � sumele necesare realizării lucrărilor de investiţie se considera ca fiind existente în cont

bancar, � beneficiarul suportă costul cu sau fără credit bancar, � calculele tehnico economice se realizează in €: 1 €= 4,4978 lei; � costul energiei termice (sistem centralizat, cu centrala termică cu gaze naturale) la data

întocmirii auditului energetic este: cost en. termică cI=0,08 €/kWh; cost G.N. cG=0,02€/kWh; cost en. Elec. cE=0,07€/kWh;

� f – rata anuală de creştere a preţului energiei: f = 0,08; � i – rata anulă de depreciere a monedei euro: i = 0,07, � d – dobânda anuală fixă a creditului: r = 5%, � N – durata fizică de viaţă estimată sistem analizat: 20 ani.

indicatori de eficiență economică utilizați la compararea soluțiilor: � NR – durata fizică de viaţă a sistemului analizat – ani, cât mai mică � e=costul unității de căldură economisită - €/kWh, � XCC)m(VNA Em ⋅∆−=∆ = valoare netă actualizată şi trebuie să aibă valoare negativă

pentru lucrări de modernizare energetică eficiente,

XCC)m(VNA Em ⋅∆−=∆ , unde: Cm – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică; ∆ CE - c· ∆E Valoarea netă actualizată : XCCVNA Eo ⋅+=

tN

1t i1

f1X ∑

+

+=

=

Co – costul investiţiei totale în anul zero (euro) , CE – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referinţă.

Analizând în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice şi unei rezolvări cu caracter

energetic conservativ, ambele soluţii având dotări cu durata de viaţă egală N, se obţine ∆VNA aferentă investiţiei suplimentare datorate aplicării proiectului de modernizare energetică:


38

• DESCRIEREA DETALIATĂ a măsurilor de modernizare energetică preconizate şi rezultatele analizei tehnice şi economice ale fiecărui pachet de măsuri.

PACHETUL DE MĂSURI 1.

INTERVENȚII TIP A

A. 1. Reabilitare termică - faţadă parte opacă - montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de polistiren expandat

ignifugat şi detensionat de 10 cm la pereţii neizolaţi, excepție făcând fațada principală unde termoizolarea se face pe interior și cu grosimea de 5 cm; se vor folosi profile soclu și profil superior fereastră cu lăcrimar,

- pentru parter se prevede întărirea protecției stratului termoizolator cu o tencuială slab armată cu plasă de sârmă sau dublarea țesăturii de protecție,

- existența soclului presupune termoizolare soclu cu un strat de 8 cm de polistiren extrudat striat, se continuă sub cota CTS cu 30 cm, desfacere și refacere trotuare,

- termoizolare contur ferestre şi uşi exterioare cu un strat de 3 cm polistiren expandat ignifugat, se vor folosi profile de protecție pentru colțuri,

Se vor folosi materiale având:

- clasa de reacţie la foc de min. B-s2, d0, - efortul de compresiune al plăcilor EPS la o deformaţie de 10%, CS min 80kPa, - rezistență la tracțiune perpendiculară pe fețe TR: min 120 kPa.

Se vor borda golurile ferestrelor de la vestiare, la partea superioară a lor, în zona buiandrugilor cu fâşii orizontale continui de termoizolaţie cu clasa de reacţie la focA1 sau A2-s1, d0, cu lăţimea de min. 30 cm şi având aceeaşi grosime cu a materialului termoizolant B-s2, d0 utilizat la termoizolarea faţadei.

Lucrări de intervenție/activități: - curățare prin periere, spălare strat suport si control tehnic de calitate; - izolare termică suprafață exterioară fațadă, cu produse de construcții compatibile tehnic, inclusiv termoizolarea conturului golurilor (spaleți, buiandrugi, glafuri); - termoizolare soclului (hmed = 0,6 m); - montare - demontare si transport schelă; - utilizarea schelei aferentă unei perioade de închiriere de 1,5 luni calendaristice; - transport materiale si moloz la o distanță de 10 km; - reparații la tencuieli exterioare; - consolidarea/demolarea si refacerea unor elemente structurale/nestructurale a căror necesitate este stabilită, în condițiile legii, prin raport de expertiză tehnică; - repararea/consolidarea parapeților la balcoane/logii, a aticelor si a altor elemente de fațadă cu potențial risc de desprindere/prăbusire; - demontare - remontare echipamente pe fațadă.

Cost unitar propus: 34,00 euro/mp fațadă parte opacă reabilitată termic.

Sistemul compozit de izolare termică cuprinde, în principal:


39

- aplicarea adezivului pentru lipirea izolației termice pe stratul suport; - material termoizolant; - pozarea ssssi fixarea mecanică a materialului termoizolant; - aplicarea masei de șpaclu armată cu plasă din fibră de sticlă; - realizarea stratului de finisare cu tencuială decorativă.

PLASA DIN FIBRĂ DE STICLĂ TREBUIE CUPRINSĂ ÎN INTERIORUL MASEI DE ȘPACLU, SE APLICĂ UN STRAT DE MASĂ DE ȘPACLU, SE MONTEAZĂ PLASA ȘI SE APLICA CEL DE-AL DOILEA STRAT DE MASĂ DE ȘPACLU.

Rosturile de dilatare verticale cât și cele orizontale nu vor fi acoperite cu placi de

polistiren. Peste rosturile clădirii vor fi suprapuse rosturile câmpurilor de polistiren.

Fig. Dispunerea termoizolației pe exteriorul clădirii

Materialul termoizolant va fi amplasat pe suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejat cu tencuială subţire (de cca. 5 mm) armată cu ţesătură deasă de fibră de sticlă sau fibre organice. În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea ţesăturii de fibră de sticlă sau a armăturii din fibre organice şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau din PVC.

Soluţia prezintă avantajele următoare: - corectează majoritatea punţilor termice (zonele roşii şi galbene din radiografiile IR) care

reprezintă la clădirea existentă un procent de circa 15...20% din suprafaţa pereţilor exteriori; - protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu, de efectele

variaţiei de temperatură a mediului exterior; - nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile;

permite realizarea, prin aceeaşi operaţie, a renovării faţadelor; - nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei de încălzire; - permite folosirii spaţiului clădirii în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi modernizare; - nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente etc.;


40

Soluţia propusă va fi realizată astfel: Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei, verificat şi

eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecţie) şi curăţat de praf şi depuneri;

Stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat ignifugat este fixat mecanic şi prin lipire pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici (răşini) lipirea făcându-se local, pe conturul plăcii de polistiren, pe fâşii sau în puncte.

Fixarea mecanică se realizează cu bolţuri din oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante sau cu dibluri de plastic cu rozetă.

Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj.

La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în formă de L.

Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula de finisare finală), cu grosime totală de 5... 10 mm şi se armează cu o ţesătură deasa din fibre de sticlă sau fibre organice.

Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport (inclusiv elasticitate pentru reluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice, fără desprinderea de suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitate la apa meteorică.

Tencuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice obţinute prin combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate.

Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante: - vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie mare la apă şi

rezistenţă mică la agenţi atmosferici care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară a suprafeţelor; pigmenţii sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat);

- vopsele pe bază de răşini siliconice in dispersie apoasa care au bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate. aderenţă pe orice tip de suport, aspect mat în variantă, finisajul se poate realiza cu un strop din materiale hidrofobe.

Reţeaua de armare, fixata pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de tipul liantului folosit la componenta de protecţie (din fibre de sticlă – eventual protejate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în cazul tencuielilor cu mortare hidraulice - sau fibre organice: polipropilenă, poliester).

Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de

ţesătură din fibră de sticlă sau fibre organice (min. 10 cm). În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de

fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice (fâşii de 25 cm) sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau pvc.

La colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45°.


41

Fig. Întărirea colțurilor ferestrelor

Se vor prevedea rosturi de dilatare care separă faţada în câmpuri de cel mult 14 m², evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi.

Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie.

Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme specializate, care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul rând la compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la tehnologia de execuţie.

Fig. Țeserea plăcilor de polistiren la montaj, pe perete - exemplu

Pe lângă avantajele menţionate mai sus, soluţia prezintă şi unele dezavantaje, astfel:


42

- rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor masuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o înălţime de cea 2.00 m de la cota trotuarului;

- pe suprafaţa soclurilor se va suplimenta armătura din ţesătura din fibre se sticlă sau fibre organice rezultând o rezistenţă la întindere mai mare decât cea a zonelor curente normală;

- durată de viaţă garantată, de regulă, la cel mult 20 ani; - limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat. În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea soluţiei trebuie

să se facă astfel încât să se asigure în cât mai mare măsură, continuitatea stratului termoizolant, inclusiv şi în special, la racordarea cu soclul, cu streşinile acoperişului cu pod.

Se vor trata cu deosebită atenţie execuţia acestor zone pentru a elimina posibilitatea infiltraţiilor de apă între izolaţia termică şi peretele suport.

Pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoizolaţia peretelui exterior pe înălţimea aticului (lungimea zonei de influenţă).

Pentru termoizolarea soclului, acolo unde există, se va monta un strat de 8 cm de polistiren extrudat cu fețe striate. Se continua cca 30 de cm sub CTS stratul izolator. Se vor desface şi reface trotuarele. Procedura este cea recomandată de producătorul materialelor.

Fig. Dispunerea profilului de soclu - exemplu

Pentru a realiza o protecţie termică corespunzătoare şi reducerea efectului punţii termice orizontale din zona planşeului inferior (de la cota zero) izolaţia termică se va dispune şi pe înălţimea soclului + 30 cm sub CTS, iar stratul de protecţie va fi armat cu două straturi de ţesătură de fibre de sticlă sau din fibre organice.


43

Pe conturul tâmplăriei se realizează racordarea izolaţiei termice pe lățimea golului, cu EPS având o grosime de 3 cm, în zona glafurilor exterioare şi al solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire şi protecţie adecvate (din aluminiu sau PVC), precum şi benzi suplimentare din ţesătură de fibră de sticlă sau fibre organice.

Fig: Detaliu contur ferestre - exemplu

Se vor prevedea glafuri noi din PVC.

A. 2 Reabilitare termică – termoizolare planșeu superior Montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de polistiren expandat

ignifugat, în grosime de 20 cm, peste planșeul din beton armat și cu vată minerală protejată cu scândură peste sala de spectacole.

Termoizolarea planșeului superior al clădirii se realizează luându-se în considerare de către

Proiectant de sisteme compozite de izolare termică - însoțite de documente de atestare a conformității - certificat de conformitate/declarație de performanță - întocmite pe baza unui referențial – standard / agrement tehnic – aplicabil.

Se vor folosi materiale având: - efortul de compresiune al plăcilor EPS la o deformaţie de 10%, CS(10/Y) min 120 kPa, - rezistența la tracțiune perpendiculară pe fețe –TR, min 150 kPa, - clasa de reacție la foc a sistemului compozit de izolare termică: B-s2,d0.

b) vată minerală bazaltică (MW): RezistenŃa la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformație de 10% - CS(10/Y)

min. 30 kPa Rezistența la tracțiune perpendiculară pe fețe - TR min. 10 kPa

Clasa de reacție la foc a sistemului compozit de izolare termică în stuctură compactă

A1 sauA2 – s1,d0


44

Sistemul de termoizolare cuprinde, în principal:

- strat difuzie si barieră contra vaporilor; - material termoizolant; - sapă armată cu plasă sudată sau protecție din scândură;

Lucrări de intervenție/activități:

- curățare stratul suport si control tehnic de calitate; - termoizolarea planșeului superior (suprafața orizontală si atic – hmed = 0,40 m) cu produse de construcții compatibile tehnic; - înlocuire copertină atic; - recondiționare/înlocuire piese deteriorate (parafrunzare, guri de scurgere, guri de aerisire); - transport materiale si moloz la 10 km. - îndepărtare strat protecție de nisip si dale; - desfacere hidroizolație existentă si reparare termoizolație existentă, activități a căror necesitate este stabilită, în condițiile legii, prin raport de expertiză tehnică; - demontare - remontare echipamente pe terasă; - supraînălțare atic si realizarea balustrăzii de protecție la atic.

La planşeul de peste ultimul nivel se recomandă o soluţie de sporire a izolaţiei termice, ce constă

în: • montarea unui strat termoizolant format din plăci de polistiren expandat, ignifugat, cu grosimea

totală de 20 cm şi racordarea pe conturul aticului pentru micşorarea efectului punţii termice; este recomandabil să se utilizeze cel puţin două straturi pentru decalarea rosturilor sau să se folosească plăci de polistiren prevăzute cu falţuri; stratul se montează peste cel existent,

• protejarea șapei armate se va face cu material hidroizolant de protecție, • se va efectua proba de inundare a terasei.

Soluţia prezintă avantajele următoare: • corectează majoritatea punţilor termice care reprezintă la clădirea existentă un procent de circa

15% ; • protejează volumul încălzit împotriva variaţiilor de temperatură exterioare;

Termoizolarea planșeului superior a clădirii se realizează luându-se în considerare de către

Proiectant de sisteme compozite de izolare termică - însoțite de documente de atestare a conformității - certificat de conformitate/declarație de performanță - întocmite pe baza unui referențial – standard / agrement tehnic – aplicabil,

sau produse de construcții, compatibile tehnic pentru destinația preconizată de reabilitare termică

terasă si ale căror caracteristici tehnice, clase si niveluri de performanță stabilite de proiectant în documentația tehnică respectă reglementările tehnice aplicabile, iar sistemul de termohidroizolare termică nou creat respectă cerințele fundamentale de calitate în construcții.

A. 3. Reabilitare termică – placă pe sol


45

Se propune termoizolarea plăcii de sol cu un strat de 5 cm din polistiren extrudat.

A 4. Reabilitare termică - fațadă parte vitrată Se recomandă înlocuirea ferestrelor din tâmplărie obişnuită cu ferestre din tâmplărie de PVC şi

geam termopan, float+e-low, 4-16-4 mm, ferestre prevăzute cu grilă de ventilație mecanică. Lucrări, în principal:

• demontare tâmplărie existentă; • montaj tâmplărie exterioară termoizolantă cu glaf exterior; • transport materiale şi deşeuri rezultate din demontare la 10 km; •elemente de închidere la balcoane/logii (stâlpi de colț, stâlpi unghi variabil, profile de compensare, profile de dilatare).

Cerințe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior:

- Profil cu 5 camere, culoare albă; - Clasa A; - Armătură oțel zincat; - Grilă de ventilație mecanică; - Geam termoizolant dublu 4-16- 4, low-E; - Feronerie oscilo-batantă cu închideri multipunct; - Glaf exterior.

Principale caracteristici ale tâmplăriei exterioare termoizolante:

- rezistență termică minima corectată a tâmplăriei exterioare termoizolante: Rmin mai

mare ca 0,77 mpK/W, - comportare la încovoiere din vânt: clasa B2, - rezistență la deschidere/închidere repetată: ferestre: min 10.000 cicluri,

uși: min.100.000 cicluri, - etanșeitate la apă: min. clasa 5A, - clasă reacție la foc: clasa C2-s2, d0, - permeabilitate la aer: min clasa 3, - număr minim de schimburi de aer: 0,5 schimburi/oră.

Pentru tâmplăria de acces în clădire se recomandă tâmplărie de aluminiu cu barieră

pentru rupere de punte termică și cu număr mare de închideri/deschideri repetate. Se recomandă folosirea montajului cu bandă precomprimată de etanșare a rosturilor. Cost unitar propus: 95,00 euro/mp tâmplărie exterioară termoizolantă.


46

Uşa de la intrare în clădire se va schimba de asemenea cu una din aluminiu şi geam termopan cu rupere de punte termică cu grosimea de cel puţin 6 mm. La tâmplăria pentru acces se prevede montarea a câte unui automat pentru menținerea ușii închise. Se recomandă montarea unei a doua uşi la intrarea în clădire în vederea formării unui sas.

Se recomandă practicarea unor orificii sau montarea unor grile de aerisire pe elementele de închidere în vederea realizării unei ventilări ușoare, naturale, a clădirii.

B. 1. Reabilitare termică – instalație de iluminat

Se recomandă înlocuirea în totalitate a sistemului de iluminat și folosirea de lămpi cu consum

redus de energie, dar care să ofere un nivel de iluminare minim recomandat pentru acest tip de clădire. PACHETUL DE MĂSURI 2/ SOLUȚII 2 – Varianta 2 propusă pentru reabilitare termică

1. Reabilitare termică - faţadă parte opacă

1.b. Montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de vată minerală

bazaltică la pereţii neizolaţi. Condiţiile tehnice de execuţie sunt adaptate materialului pus in opera şi sunt conforme cu cele

puse la dispoziţie de producătorul vatei minerale. Se respectă celelalte condiţii impuse la pachetul 1.

2. Reabilitare termică – termoizolare planșeu superior (sub pod)

Montarea unui strat de izolaţie termică suplimentară din plăci de polistiren extrudat în

grosime de 20 cm, peste planşeul existent. In vederea asigurării nivelului de protecție recomandat de normele in vigoare pe terasa existenta se

aplica un strat de polistiren extrudat, protejare cu un strat hidroizolator. Se respectă celelalte condiţii impuse la pachetul 1.

3. Reabilitarea plăcii pe sol cu 5 cm polistiren extrudat. 4. Reabilitare termică - fațadă parte vitrată

Se recomandă înlocuirea ferestrelor din tâmplărie obişnuită cu ferestre din tâmplărie de PVC şi geam termopan, float+e-low, 4-16-4 mm, ferestre prevăzute cu grilă de ventilare.

5. Reabilitare termică –iluminat

Identic la Pachetul 1.


47

ANALIZA TEHNICĂ ȘI ECONOMICĂ A FIECĂRUI PACHET DE SOLUȚII TEHNICE DE REABILITARE / MODERNIZARE ENERGETICĂ

Indicatori de eficiență energetică ai pachetelor de măsuri preconizate:

Analiza economică a măsurilor de reabilitare/modernizare energetică a unei clădiri existente se realizează prin intermediul indicatorilor economici ai investiţiei. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt următorii:

� valoarea netă actualizată aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de

reabilitare/modernizare energetică şi economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectului menţionat, )m(VNA∆ [lei] ;

� durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de reabilitare/modernizare energetică, NR [ani], reprezentând timpul scurs din momentul realizării investiţiei în modernizarea energetică a unei clădiri şi momentul în care valoarea acesteia este egalată de valoarea economiilor realizate prin implementarea măsurilor de modernizare energetică, adusă la momentul iniţial al investiţiei;

� costul unităţii de energie economisită, e [lei/kWh], reprezentând raportul dintre valoarea investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de reabilitare/modernizare energetică şi economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investiţiei,

În funcţie de valorile indicatorilor economici susmenţionaţi, rezultate prin analiza diverselor

măsuri de modernizare energetică a unei clădiri, vor fi alese acele măsuri caracterizate de:

� valoare netă actualizată , )m(VNA∆ , cu valori negative pentru durata de viaţă estimată pentru măsurile de modernizare energetică analizate,

, unde: Cm – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică; ∆ CE - c· ∆E Valoarea netă actualizată :

� Co – costul investiţiei totale în anul zero (euro) , CE – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referinţă.

� durată de recuperare a investiţiei, NR, cât mai mică şi nu mai mare decât o perioadă de

referinţă, impusă din considerente economico-financiare (de către creditor sau investitor) sau tehnice (durată de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică);

XCC)m(VNA Em ⋅∆−=∆

XCCVNA Eo ⋅+=1t i1

X ∑

+

==


48

� costul unităţii de căldură economisită, e, cât mai mic şi nu mai mare decât proiecţia la momentul investiţiei a costului actual a unităţii de căldură.

Procedura de bază pentru compararea efectelor tehnice şi economice ale aplicării diverselor soluţii de

utilizare eficientă a energiei în construcţii o constituie analiza valorii nete actualizate a costurilor implicate de realizarea investiţiilor şi de exploatarea instalaţiilor aferente acestora.

• NR – durata recuperare investiție a sistemului analizat – ani, cât mai mică • e=costul unității de căldură economisită - €/kWh, cât mai mare • XCC)m(VNA Em ⋅∆−=∆ = valoare netă actualizată şi trebuie să aibă valoare negativă

pentru lucrări de modernizare energetică eficiente, • Aşa cum se menţiona anterior, analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor

existente conduce la alegerea măsurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma indicatorilor economici printre care indicatorul fundamental îl reprezintă valoarea netă actualizată,

)m(VNA∆ . Implementarea efectivă a unui proiect de modernizare energetică presupune însă şi analiza finanţării posibile a proiectului, din punct de vedere al schemei de finanţare posibil de aplicat şi din punct de vedere al suportabilităţii beneficiarului proiectului.

Analizând în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice şi unei rezolvări cu caracter

energetic conservativ, ambele soluţii având dotări cu durata de viaţă egală N, se obţine ∆VNA aferentă investiţiei suplimentare datorate aplicării proiectului de modernizare energetică.

Rus

u V

alen

tin-

I.I

. A

udit

or e

nerg

etic

V

II.

Rap

ort

de a

udit

ene

rget

ic

Aud

it e

nerg

etic

la c

ladi

re C

asa

de c

ultu

ra, o

ras

Dar

aban

i, ju

d. B

otos

ani

49

Rez

ulta

tele

ana

lizei

ter

mic

e și

eco

nom

ice

ale

fiec

ărui

pac

het

de s

oluț

ii.

Var

iant

a 1

= V

1 sa

u pa

chet

ul d

e so

luti

i 1 -

scur

ta p

reze

ntar

e so

lutii

B1

cond

ucto

ri, c

orpu

ri ilu

min

at

Int

erve

ntii

tip

B

reab

ilita

re in

stal

a?ie

de

ilum

inat

, înl

ocui

re ?

i mon

tare

cor

puri

noi,

econ

omic

e

PV

C, A

l, ge

am

term

opan

low

-e

term

oizo

lare

per

eti e

xter

iori

opac

i + c

ontu

r go

luri

cu E

PS

, pro

teja

re c

u te

ncui

ala

subt

ire (

5-10

mm

) ar

mat

a cu

tesa

tura

dea

sa d

in fi

bre

+ te

rmoi

zola

re s

oclu

cu

XP

S +

de

sfac

ere

si r

efac

ere

trot

uare

(te

rmoi

zola

re p

eret

e fa

?ada

prin

cipa

lă s

e fa

ce c

u po

listir

en e

xpan

dat,

pe in

terio

r, a

vând

gro

sim

ea d

e 5

cm)

A3

term

oizo

lare

pla

că p

e so

l cu

XP

S

A2

term

oizo

lare

pla

nseu

sup

erio

r di

n be

ton

arm

at c

u E

PS

igni

fuga

t ?i t

erm

oizo

lare

cu

vata

min

eral

ă pl

anse

u sa

la d

e sp

ecta

col +

str

at p

rote

ctie

sca

ndur

a

polis

tire

n ex

pand

at,

mor

tar,

pla

sa m

etal

, va

tă m

iner

ală

baza

ltică

polis

tiren

ext

ruda

t

A1

Int

erve

ntii

tip

A

măs

uri d

e re

abili

tare

/ so

lutii

de

mod

erni

zare

polis

tire

n ex

pand

at

EP

S, d

eten

sion

at s

i ig

nifu

gat,

XP

S

mat

eria

lnr

. sol

.

A4

mon

tare

tâm

plar

ie g

eam

term

opan

e-

low

si u

si a

cces

din

alu

min

iu, g

lafu

ri no

i din

P

VC

, pr

otec

?ie

grila

j fer

estr

e

anal

iza

econ

omic

a so

lutia

1

8,00

332,

0126

56,0

828

21,9

332

,94

95,0

029

45,0

028

21,9

3

19,2

231

,00

1705

0,00

3104

1,21

12,0

033

60,0

0

29,0

081

20,0

0

cost

lu

crăr

i de

inte

rven

ţie

(

€ )

econ

.

de

ener

gie

[kW

h/an

]

Dur

ata

rec

up.

inve

stiţi

e

[a

ni]

cant

itate

(m

p)

1410

9,64

8465

,78

13,8

9

550,

00

280,

00

280,

00

31,0

0

cost

sp

ecifi

c

( €/m

2)

20,1

4

36,5

3

Rus

u V

alen

tin-

I.I

. A

udit

or e

nerg

etic

V

II.

Rap

ort

de a

udit

ene

rget

ic

Aud

it e

nerg

etic

la c

ladi

re C

asa

de c

ultu

ra, o

ras

Dar

aban

i, ju

d. B

otos

ani

50

Var

iant

a 2

= V

2 sa

u pa

chet

ul d

e so

lutii

2 -

scu

rta

prez

enta

re s

olut

ii

B1

cond

ucto

ri, c

orpu

ri ilu

min

at

Int

erve

ntii

tip A

vat

ă m

iner

ală

baza

ltic

a, E

PS

, XP

S

nr. s

ol.

măs

uri d

e re

abili

tare

/ so

lutii

de

mod

erni

zare

mat

eria

l

term

oizo

lare

per

eti e

xter

iori

opac

i + c

ontu

r go

luri

cu v

ată

min

eral

ă ba

zalti

că,

prot

ejar

e cu

tenc

uial

a su

btire

(5-

10 m

m)

arm

ata

cu te

satu

ra d

easa

din

fibr

e +

te

rmoi

zola

re s

oclu

cu

XP

S +

des

face

re s

i ref

acer

e tr

otua

re

polis

tire

n ex

trud

at,

mor

tar,

pla

sa m

etal

ica

vată

min

eral

ă ba

zalti

ca

PV

C, A

l, ge

am

term

opan

low

-e, a

rgon

reab

ilita

re in

stal

a?ie

de

ilum

inat

, înl

ocui

re ?

i mon

tare

cor

puri

noi,

econ

omic

e

term

oizo

lare

pla

că p

e so

l cu

XP

S

polis

tiren

ext

ruda

t

term

oizo

lare

pla

nseu

sup

erio

r di

n be

ton

arm

at c

u X

PS

igni

fuga

t, te

rmoi

zola

re c

u va

ta

min

eral

ă pl

anse

u sa

la d

e sp

ecta

col +

str

at p

rote

ctie

sca

ndur

a

A4

mon

tare

tâm

plar

ie g

eam

term

opan

e-

low

si u

si a

cces

din

alu

min

iu, g

lafu

ri no

i din

P

VC

, pr

otec

?ie

grila

j fer

estr

e

Int

erve

ntii

tip B

A3

A2

A1

anal

iza

econ

omic

a so

lutia

2

8,00

332,

0126

56,0

828

21,9

332

,94

550,

0038

,75

2131

2,50

3104

1,21

24,0

3

1015

0,00

1410

9,64

25,1

828

0,00

12,0

033

60,0

084

65,7

813

,89

31,0

036

,53

280,

00

95,0

029

45,0

028

21,9

3

36,2

5

cost

sp

ecifi

c

( €/m

2)

cant

itate

(m

p)

cost

lu

crăr

i de

inte

rven

ţie

( €

)

econ

.

de

ener

gie

[kW

h/an

]

Dur

ata

rec

up.

inve

stiţi

e

[a

ni]

Val

oril

e co

stur

ilor

uni

tare

con

side

rate

rep

rezi

ntă

o m

edie

de

pe p

iaţa

rom

ânea

scă

şi, c

a at

are,

un

calc

ul e

cono

mic

exa

ct s

e po

ate

face

num

ai în

mom

entu

l an

gajă

rii l

ucră

rii c

u un

ant

repe

nor

anum

e.

Rus

u V

alen

tin-

I.I

. A

udit

or e

nerg

etic

V

II.

Rap

ort

de a

udit

ene

rget

ic

Aud

it e

nerg

etic

la c

ladi

re C

asa

de c

ultu

ra, o

ras

Dar

aban

i, ju

d. B

otos

ani

51

.

V1

C0

=34

131,

08[€

]co

st in

vest

iţiei

tota

le p

roie

ct m

oder

niza

re e

nerg

etic

ă ni

vel a

n 0

V2

C0

=40

423,

58[€

]

CE

=79

85,9

7[€

/an]

CM

=25

0,00

[€/a

n]co

st a

nual

ope

raţiu

ni m

ente

nanţ

ă, la

niv

el a

n de

ref

erin

ţă

f =

0,08

[-]

rata

anu

ală

de c

reşt

ere

a co

stul

ui c

ăldu

riii

=0,

07[-

]ra

ta a

nual

ă de

de

depr

ecie

re a

mon

edei

eur

o

k =

1,00

[-]

N =

20,0

0[a

ni]

x =

1,01

Xk

=7,

05

cost

anu

al e

nerg

ie c

onsu

mat

ă, la

niv

el a

n de

ref

erin

ţă

cost

inve

stiţi

ei to

tale

pro

iect

mod

erni

zare

ene

rget

ică

nive

l an

0

indi

ce f-

cţie

de

tipul

ene

rgie

i util

izat

edu

rata

fizi

că d

e vi

aţă

a si

stem

ului

ana

lizat

V

1C

(m)

=34

131,

08[€

]

V2

C(m

) =

4042

3,58

[€]

∆C

E =

4515

,08

[€/a

n]

∆E

K =

5643

8,56

[kW

h/an

]

c k =

0,07

[€/k

Wh]

c I =

0,08

[€/k

Wh]

c G0,

02[€

/kW

h]c E

0,07

[€/k

Wh]

V1

∆V

NA

=22

84,6

1[€

]V

2∆

VN

A =

8577

,11

[€]

V1

e =

0,03

[€/k

Wh]

V2

e =

0,04

[€/k

Wh]

V1

Nr

=7,

56[a

ni]

V2

Nr

=9,

85[a

ni]

dura

ta d

e re

cupe

rare

a in

vest

iţiei

var

iant

a 2

Val

oare

a ne

tă a

ctua

lizat

ăV

aloa

rea

netă

act

ualiz

ată

cost

ul u

nită

ţii d

e că

ldur

ă ec

onom

isită

cost

ul u

nită

ţii d

e că

ldur

ă ec

onom

isită

cost

spe

cific

căl

dură

din

sur

se p

ropr

iico

st s

peci

fic e

nerg

ie e

lect

rică

redu

cere

cos

turi

expl

oata

re a

nual

e ur

mar

e a

aplic

ătii

proi

ectu

lui

de m

oder

niza

re e

nerg

etic

ă la

niv

elul

anu

lui d

e re

ferin

ţă

econ

omia

anu

ală

de e

nerg

ie k

est

imat

ă,ob

ţinut

ă pr

in im

plem

enta

rea

unei

măs

uri d

e m

oder

niza

re e

nerg

etic

ă

cost

ul a

ctua

l al u

nită

ţii d

e en

ergi

e k

dura

ta d

e re

cupe

rare

a in

vest

iţiei

var

iant

a 1

cost

act

ual a

l uni

tatii

de

ener

gie

k

cost

inve

st. a

fere

nte

proi

ect m

oder

niza

re e

nerg

etic

ă,ni

vel a

n 0

cost

inve

st. a

fere

nte

proi

ect m

oder

niza

re e

nerg

etic

ă,ni

vel a

n 1

Rus

u V

alen

tin-

I.I

. A

udit

or e

nerg

etic

V

II.

Rap

ort

de a

udit

ene

rget

ic

Aud

it e

nerg

etic

la c

ladi

re C

asa

de c

ultu

ra, o

ras

Dar

aban

i, ju

d. B

otos

ani

52

�

Cos

tul t

otal

al f

iecă

rui p

ache

t de

măs

uri

3413

140

424

Cos

tul t

otal

al f

ieca

rui p

ache

t de

mas

uri -

P

ache

tul d

e so

lutii

Var

iant

a 1

polis

tiren

exp

anda

t si v

ata

min

eral

a ba

zalti

ca

Var

iant

a 2

vata

min

eral

a ba

zalti

ca

V

aria

nta

1 ar

e pr

ețul

de

cost

mai

scă

zut.

�

Eco

nom

ii d

e co

mb

usti

bil e

stim

ate

pent

ru f

ieca

re p

ache

t –

tone

com

bus

tibi

l con

venț

iona

l

Pac

hetu

l de

solu

tiiE

cono

mii

de c

ombu

stib

ili e

stim

ate

pent

ru

fieca

re p

ache

t - t

cc

Var

iant

a 1

polis

tiren

exp

anda

t si v

ata

min

eral

a ba

zalti

ca48

0

Var

iant

a 2

vata

min

eral

a ba

zalti

ca45

7

În a

mbe

le v

aria

nte

se e

cono

mis

ește

ace

eași

can

tita

te d

e co

mbu

stib

il, p

rețu

l uni

tăți

i de

com

bust

ibil

eco

nom

isit

e fi

ind

acel

ași.

�

Dur

ata

de r

ecup

erar

e a

inve

stiț

iei ș

i Val

oare

a N

etă

Act

uali

zată

3413

179

8620

2285

0,07

5643

945

157,

560,

030

4042

479

8620

8577

0,07

5643

945

159,

850,

036

e

(€/

kWh)

Var

. 2 (

vata

baz

alt.)

Var

. 1 (

expa

ndat

)

CE

(€/a

n)

N

(a

ni)

∆V

NA

(€)

Pac

het

c

(€/

kWh)

∆E

(k

Wh/

an

)

∆C

E

(€

/an)

Nr

(a

ni)

C0

(€)

Pen

tru

vari

anta

1 d

urat

a de

rec

uper

are

a in

vest

iție

i est

e m

ai r

edus

ă, ia

r V

NA

are

o v

aloa

re n

egat

ivă

mai

mic

ă în

com

par

ație

cu

pach

etul

de

sol

uții

nr. 2

. 1 eu

ro=

4,49

78 le

i la

data

de

01 f

eb. 2

014

•

Suge

stii

priv

ind

real

izar

ea lu

crăr

ilor

de

mod

erni

zare

şi p

rivi

nd f

inan

ţare

a ac

esto

ra:

Rus

u V

alen

tin-

I.I

. A

udit

or e

nerg

etic

V

II.

Rap

ort

de a

udit

ene

rget

ic

Aud

it e

nerg

etic

la c

ladi

re C

asa

de c

ultu

ra, o

ras

Dar

aban

i, ju

d. B

otos

ani

53

Ana

liza

econ

omic

ă a

sol

uţii

lor

de m

oder

niza

re p

ropu

se a

re d

rept

sco

p fu

rniz

area

unu

i cri

teri

u pe

ntru

a ju

stif

ica

adop

tare

a un

eia

din

vari

ante

le p

ropu

se.

Cel

e do

ua v

aria

nte

de

reab

ilit

are

term

ică

sunt

ech

ival

ente

din

pun

ct d

e ve

dere

al e

fici

enţe

i ter

mo-

ener

geti

c, c

ondu

cînd

la a

ceea

si e

cono

mie

anu

ala

de e

nerg

ie.

Var

iant

a a

II-a

, pre

zint

ă o

capa

cita

te m

ai m

are

de tr

ansf

er a

vap

oril

or d

e ap

ă di

n in

teri

or, o

mai

bun

a co

mpo

rtar

e la

acţ

iune

a fa

ctor

ilor

clim

atic

i in

teri

ori

si d

urab

ilita

te în

tim

p, d

ar p

resu

pine

o v

aloa

re m

ai m

are

a ch

eltu

ieli

lor

de in

vest

iţie

iniţ

ială

. Ca

urm

are,

şi d

urat

a de

am

orti

zare

va

fi m

ai lu

ngă.

R

ezul

tă c

a m

ai a

vant

ajoa

sa d

in a

cest

pun

ct d

e ve

dere

est

e va

rian

ta I

, ad

ica

term

oizo

lati

e di

n po

lisi

ren

expa

ndat

ign

ifug

at l

a pe

reţi

, pr

otej

ată

cu

tenc

uial

a su

bţir

e, c

u li

anţi

org

anic

i

• In

flue

nţa

inte

rven

ţiil

or a

supr

a co

nsum

ului

ene

rget

ic a

l clă

diri

i C

onsu

mul

ene

rget

ic a

l une

i clă

diri

se

com

pune

din

: înc

ălzi

re, a

pa c

aldă

de

cons

um, v

enti

lare

-cli

mat

izar

e şi

alt

e fo

losi

nţe

elec

tro-

men

ajer

e.

Pe

lâng

ă ca

lită

ţile

ter

mic

e al

e cl

ădir

ii ş

i ca

lită

ţile

de b

ază

ale

inst

alaţ

iilo

r, a

cest

con

sum

dep

inde

de

impo

rtan

ţa î

ncăp

eril

or î

ncăl

zite

, de

med

iul

adia

cent

ac

esto

ra (

clim

at ş

i ve

cină

tate

), d

e op

ţiun

ile

ocup

anţi

lor

în m

ater

ie d

e co

nfor

t (ş

i de

eco

nom

ie)

şi d

e po

sibi

lită

ţile

de i

nter

venţ

ie a

le a

cest

ora

(de

man

ieră

dir

ectă

sa

u in

dire

ctă)

în m

od r

aţio

nal a

supr

a ge

stiu

nii p

ropr

iilo

r in

stal

aţii.

Ace

ste

posi

bili

tăţi

de g

esti

une

core

spun

d pa

ram

etri

lor

regl

ajul

ui ş

i pro

gram

ării

. În

sco

pul a

nali

zei

efec

tulu

i de

red

ucer

e a

cons

umul

ui d

e en

ergi

e al

clă

diri

i afe

rent

fie

căre

i măs

uri

de m

oder

niza

re e

nerg

etic

ă, s

e de

term

ină

cons

umul

de

ener

gie

anua

l no

rmal

pen

tru

încă

lzir

ea s

paţi

ilor

, pr

epar

area

ape

i ca

lde

de c

onsu

m,

vent

ilare

a/cl

imat

izar

ea ş

i as

igur

area

ilu

min

atul

ui c

lădi

rii

pent

ru s

ituaţ

ia

actu

ală,

ace

sta

deve

nind

o v

aloa

re d

e re

feri

nţă

pent

ru t

oate

int

erve

nţii

le a

supr

a cl

ădir

ii ş

i in

stal

aţii

lor

afer

ente

ace

stei

a. A

ceas

tă v

aloa

re s

e de

term

ină

în

conf

orm

itat

e cu

păr

ţile

I ş

i II

ale

Met

odol

ogie

i. In

flue

nţa

fiec

ărei

măs

uri

de m

oder

niza

re e

nerg

etic

ă a

cons

truc

ţiei

şi/

sau

a in

stal

aţii

lor

afer

ente

ace

stei

a se

det

erm

ină

prin

est

imar

ea c

onsu

mul

ui a

nual

no

rmal

de

ener

gie

pent

ru s

itua

ţia

aplic

ării

măs

urii

de

mod

erni

zare

ene

rget

ică,

în

conf

orm

itat

e cu

păr

ţile

I ş

i II

ale

Met

odol

ogie

i şi

pri

n ra

port

area

ace

stui

a la

va

loar

ea c

onsu

mul

ui a

nual

nor

mal

de

ener

gie

estim

at p

entr

u cl

ădir

ea în

sta

rea

sa a

ctua

lă (

iniţ

ială

).

Infl

uenţ

a ap

licăr

ii f

iecă

rei

solu

ţii

tehn

ice

de m

oder

niza

re e

nerg

etic

ă se

det

erm

ină

prin

est

imar

ea c

onsu

mul

ui a

nual

nor

mal

de

ener

gie

pent

ru s

itua

ţia

aplic

ării

ace

stor

a, c

onfo

rm p

ărţi

lor

I şi

II

ale

Met

odol

ogie

i şi p

rin

rapo

rtar

ea c

onsu

mul

ui la

val

oare

a co

nsum

ului

anu

al n

orm

al d

e en

ergi

e es

tim

at p

entr

u cl

ădir

ea

în s

tare

a sa

act

uală

(in

iţia

lă)

– va

loar

e de

term

inat

ă pr

in a

naliz

ă te

rmic

ă şi

ene

rget

ică

a cl

ădir

ii.

Dec

izia

ado

ptăr

ii u

nei m

ăsur

i de

mod

erni

zare

ene

rget

ică

este

cea

de

efic

ienţ

ă ec

onom

ică

a m

ăsur

ii (

pach

etul

ui d

e m

ăsur

i), î

n co

nfor

mita

te c

u in

dica

tori

i te

hnic

o-ec

onom

ici.

D

. CE

NT

RA

LIZ

AT

OR

UL

SO

LU

ȚII

OL

OR

de

reab

ilit

are

ener

geti

că a

clă

diri

i și r

ecom

andă

rile

aud

itor

ului

ene

rget

ic.

•

Sin

teza

rap

ortu

lui d

e an

aliz

ă te

rmic

ă şi

ene

rget

ică

cu p

reze

ntar

ea c

lădi

rii î

n st

area

sa

actu

ală

şi p

rinc

ipal

ele

cara

cter

isti

ci e

nerg

etic

e ca

re a

test

ă pe

rfor

man

ţa e

nerg

etic

ă ac

tual

ă a

cons

truc

ţiei

şi i

nsta

laţi

ei d

e în

călz

ire

şi p

repa

rare

a a

pei c

alde

de

cons

um a

fere

nte

aces

teia

;

Rus

u V

alen

tin-

I.I

. A

udit

or e

nerg

etic

V

II.

Rap

ort

de a

udit

ene

rget

ic

Aud

it e

nerg

etic

la c

ladi

re C

asa

de c

ultu

ra, o

ras

Dar

aban

i, ju

d. B

otos

ani

54

Rez

iste

nţă

term

ică

med

ie c

orec

tată

R'

m2 K

/W0,

682,

91N

otar

e en

erge

tică

- pu

ncta

j ene

rget

icN

45,0

086

,00

77,0

0C

onsu

m a

nual

de

ener

gie

pent

ru în

călz

ireQ

in

ckW

h/.a

n68315,63

3366

2,49

26488,6

Con

sum

anu

al s

peci

fic d

e en

ergi

e pe

ntru

încă

lzire

q in

ckW

h/m

2.a

n20

5,76

101,

3979

,78

Con

sum

anu

al d

e en

ergi

e pe

ntru

apă

cal

dă d

e co

nsum

Q a

cmkW

h/.a

n43777,604

2761

9,91

29093,84

Con

sum

anu

al s

peci

fic e

nerg

ie a

pă c

aldă

de

cons

umq

acm

kWh/

m2.a

n13

1,86

83,1

987

,63

Con

sum

anu

al d

e en

ergi

e pe

ntru

ilum

inat

Q il

umkW

h/.a

n1992

1992

,06

1992

Con

sum

anu

al s

peci

fic d

e en

ergi

e pe

ntru

ilum

inat

q il

umkW

h/m

2.a

n6,

006,

006,

00C

onsu

m a

nual

de

ener

gie

pent

ru c

limat

izar

eQ

cli

mkW

h/m

2.a

n0,

000,

0072

,24

Con

sum

anu

al s

peci

fic d

e en

ergi

e pe

ntru

clim

atiz

are

q cl

imkW

h/m

2.a

n0,

000,

000,

22C

onsu

m a

nual

de

ener

gie

vent

ilare

mec

anic

ăQ

ven

tkW

h/.a

n0,

000,

000,

00C

onsu

m a

nual

spe

cific

de

ener

gie

vent

ilare

mec

anic

ăq

ven

tkW

h/m

2.a

n0,

000,

000,

00T

otal

con

sum

anu

al d

e en

ergi

e Q

TkW

h/.a

n11

4085

,23

6327

4,47

5764

6,68

Tot

al c

onsu

m a

nual

spe

cific

de

ener

gie

q T

kWh/

m2.a

n34

3,62

190,

5817

3,63

Sup

rafa

ţă u

tilă

încă

lzită

Sin

cm

233

2,01

332,

0133

2,01

Indi

ce d

e em

isii

echi

alen

t CO

1m

CO

1kg

CO

2/m

2.a

n10

4,17

30,3

647

,19

BD

A

B

DD A

clăd

ire

de

refe

rinţ

ăC

lasa

ene

rg.

B

clăd

ire

reab

ilita

taC

lasa

en

erg.

Cla

sa

ener

g.

D E A

Den

umire

Sim

bol

U.M

.cl

ădir

e re

ală

B

Cri

teri

i de

elig

ibili

tate

:

Eco

nom

ie a

nual

a de

ene

rgie

%49

,47

Con

sum

anu

al s

peci

fic e

nerg

ie to

tal,

zona

clim

atic

a II

I, c

ladi

re r

eabi

litat

a te

rmic

unită

ţi de

m

ăsur

ă

kWh/

m2 .a

n57

646,

68

Sim

bol

Den

umire

indi

cato

r el

igib

ilita

te

qT

clăd

ire

reab

ilita

ta

În

urm

a m

ăsur

ilor

de r

eabi

litar

e pr

opus

e se

va

redu

ce c

onsu

mul

anu

al d

e en

ergi

e to

tal p

roce

ntua

l cu:

49,4

7%

,ia

r co

nsum

ul a

nual

spe

cifi

c de

ene

rgie

tot

al v

a fi

de:

57

646,

68k

Wh/

m2.

an.


55

Concluzii asupra evaluării - stabilirea diagnosticului energetic al clădirii prin interpretarea rezultatelor obţinute (protecţia termică a construcţiei şi gradul de utilizare a energiei la nivelul instalaţiilor aferente acesteia).

a. In situația actuală, clădirea prezintă un nivel de protecție termică redus, în raport nivelurile normate prevăzute în reglementările în vigoare. Astfel: • Rezistentele minime corectate pe elementele anvelopei prezintă următoarele valori, comparativ

cu cele normate : - pereți exteriori R’ = (0,41-0,47) [m2 K/w] < R’min = 1,8 [m2 K/ w], necesar normat, - planșeu superior R’ = 0,1,06 [m2 K/w] < R’min = 5 [m2 K/ w] , necesar normat, - planșeu inferior R’ = 2,14 < R’min = 2,9 [m2 K/ w], necesar normat, - ferestre R’ = 0,39 < R’min = 0,5 [m2 K/ w], necesar normat • Rezistenţa termică medie pe întreaga clădire este R’med = 0,56[m2 K/w] • Consumul anual de energie pentru încălzirea spatiilor prezintă valorile :

Q = 183553,28 [kwh/an] • Consumul specific anual are valoarea:

q = 404,66 [kwh/ m2/an]

b. Efectele propunerilor de reabilitare termoenergetica corespunzătoare primei variante, se reflecta in : • Creșterea rezistenţelor corectate pe elementele anvelopei si a rezistentei medii pe clădire,

comparativ cu cele normate: - pereți exteriori R’ = (1,88-2,15) [m2 K/ w] > R’min =1,8 [m2 K/w], necesar normat - planșeu superior R’ = 5,66 [m2 K/ W] > R’min = 5 [m2 K/w], necesar normat - planșeu inferior R’ = 2,91-3,03 > R’min = 2,9 [m2 K/w], necesar normat - ferestre R’ = 0,55 = R’min = 0.55[m2 K/w], necesar normat • Rezistenţa termică medie pe întreaga clădire este R’med = 1,85 [m2 K/w] • Reducerea necesarului de energie pentru încălzirea spatiilor • Consumul anual de energie pentru încălzirea spatiilor:

Q= 60260,2 [kWh/an

• Consumul specific anual are valoarea: q = 87,23 kWh/ mp.an. Valorile sunt conforme cu ANEXA 3 din C107/1-2005, modificat in 2010.

Prin interpretarea rezultatelor obţinute (protecţia termică a construcţiei şi gradul de utilizare a

energiei la nivelul instalaţiilor aferente acesteia), diagnosticului energetic al clădirii corespunde unei clădiri insuficient termoizolate chiar şi pentru realizarea condiţiilor minime de confort, cu o instalaţie de încălzire funcţionand cu randament scazut, în special pe partea de distributie.


56

Pereţii exteriori au rezistenţa termică insuficientă în raport cu valorile minime normate. Tâmplăria existentă cuplată din lemn cu 2 foi de geam obişnuit de 3 mm este degradată şi are

infiltraţii de aer mari.. Accesul în clădire se face prin zone cu tâmplărie cu ramă metalica şi geam obisnuit, fiind

prevăzute cu windfang şi sistem automat de închidere a uşilor. Termoizolaţia planșeului superior / terasei este subdimensionată. Acoperișul prezintă degradări

și sunt evidențiate infiltrații de apă provenită din precipitații. Sunt reclamate infiltraţii ale apei pluviale pe tavanul incaperilor de la ultimul nivel. Placa pe sol nu este termoizolată. Încălzirea se face cu sobe și nu se prepară apă caldă. Instalaţia pentru iluminat electric este veche, folosind cu preponderenţă iluminatul artificial

incandescent şi uneori, la băi, cel fluorescent. In situația actuală, clădirea prezintă un nivel de protecție termică relativ redus in raport cu

nivelurile normate prevăzute de reglementările in vigoare. Rezistentele minime corectate pe elementele anvelopei, comparativ cu cele normate sunt evidențiate în Raportul de rezultate pentru clădirea inițială.

Efectele propunerilor de reabilitare termică la clădire se reflecta in creșterea rezistentelor corectate pe elementele anvelopei comparativ cu cele normate, în creșterea rezistentei medii pe clădire, corelat cu reducerea consumurilor de energie pentru încălzire și sunt evidențiate în Raportul de rezultate pentru clădirea reabilitată.

Centralizatorul soluțiilor pentru reabilitarea termică:

Varianta 1 = V1 sau pachetul de solutii 1 - scurta prezentare solutii

B1conductori, corpuri

iluminat

0,2

0,05

Interventii tip B

reabilitare instala?ie de iluminat, înlocuire ?i montare corpuri noi, economice

PVC, Al, geam termopan low-e

0,06

termoizolare pereti exteriori opaci + contur goluri cu EPS, protejare cu tencuiala subtire (5-10 mm) armata cu tesatura deasa din fibre + termoizolare soclu cu XPS +

desfacere si refacere trotuare (termoizolare perete fa?ada principală se face cu polistiren expandat, pe interior, având grosimea de 5 cm)

A3 termoizolare placă pe sol cu XPS

A2termoizolare planseu superior din beton armat cu EPS ignifugat ?i termoizolare cu

vata minerală planseu sala de spectacol + strat protectie scandura

polistiren expandat, mortar, plasa metal,

vată minerală bazaltică

polistiren extrudat

A1

Interventii tip A

grosime (m)

0,03; 0,05; 0,10; si 0,08

măsuri de reabilitare / solutii de modernizare

polistiren expandat EPS, detensionat si

ignifugat, XPS

materialnr. sol.

A4montare tâmplarie geam termopan e- low si usi acces din aluminiu, glafuri noi din

PVC, protec?ie grilaj ferestre


57

Recomandările auditorului energetic: Pentru reabilitarea termoenergetică a clădirii analizate se recomandă adoptarea variantei

1, respectiv reabilitarea anvelopei cu polistiren expandat, ignifugat şi detensionat (pereţi exteriori opaci), precum şi termoizolarea pe contur a ferestrelor, termoizolare soclu, montarea unui termosistem cu polistiren expandat și vată minerală pe planșeul superior al clădirii, schimbarea tâmplăriei existente cu tâmplărie din PVC și geam termoizolator, la uși intrare din aluminiu și barieră pentru ruperea punții termice. Reabilitare instalație de iluminat și corpuri de iluminat.

Se recomandă beneficiarului ca lucrările de reabilitare energetică să se efectueze cu bani de

la bugetul local, din finanţări, surse proprii şi să nu se angajeze un credit bancar. !!!! Decizia luată trebuie să asigure protecţia beneficiarului pe cât o mai

îndelungată perioadă de timp. Numai măsurile acceptate de beneficiar vor face obiectul unui proiect tehnic de execuţie şi a documentelor de licitaţie pentru executant.

Auditor energetic pentru clădiri, Auditor energetic pentru clădiri,

parte de construcţii parte de instalaţii

Ing. Rusu Valentin, Ing. Rusu Valentin,

Ştampila şi semnătura Ştampila şi semnătura

01.raport de audit energetic

Documents