REALIZAREA UNUI AUDIT ENERGETIC

Cap. 3 - REALIZAREA UNUI AUDIT ENERGETIC1. Obiectivele si etapele de realizare a unui audit energeticOdat ce echipa managerial a unei ntreprinderi si-a desemnat un manager energetic si a conferit acestei persoane toat autoritatea necesar pentru dezvoltarea unui program de management energetic, acordndu-i tot sprijinul n realizarea acestui program, primul pas pe care trebuie sa-l fac managerul energetic este s realizeze un audit energetic. Denumit si bilant energetic, analiza energetic sau evaluare energetic, un audit energetic analizeaz modul n care energia este utilizat ntr-o ntreprindere si identific solutiile specifice de reducere a costurilor energetice. Obiectivele unui audit energetic sunt:

s stabileasc clar tipurile de energie utilizate si costurile energetice;

s analizeze modul de utilizare al energiei si s identifice pierderile de energie;

s identifice si s analizeze oportunitatea implementrii unor solutii tehnice si/sau achizitionrii unor echipamente noi, care pot conduce la o scdere semnificativ a costurilor energetice;

s realizeze o analiz economic a fezabilittii solutiilor tehnice propuse pentru alegerea solutiilor optime si stabilirea priorittilor de implementare.

n realizarea unui audit energetic trebuie parcurse trei etape principale:

culegerea datelor necesare realizrii auditului;

ntocmirea raportului de audit energetic, inclusiv analiza fezabilittii solutiilor propuse;

implementarea solutiilor recomandate prin auditul energetic.2. Culegerea datelor necesare pentru ntocmirea unui audit energeticActivitatea de culegere a datelor necesare ntocmirii unui audit energetic const n dou tipuri distincte de actiuni, respectiv:

culegerea de date statistice referitoare la istoricul societtii, consumurile si costurile energetice, productie fizic si valoric realizat, liste cu echipamente de producere si consum a energiei, amplasamentul cldirilor si tipul constructiv etc.;

efectuarea de msurtori a unor parametri de functionare a instalatiilor si a consumurilor de energie n diferite regimuri de exploatare.

2.1 Culegerea de date statistice

2.1.1 Date generale despre societate

Datele generale despre societate vor contine n principal informatii referitoare la:

localizarea societtii si istoricul ei;

specificul productiei si gradul de acoperire a pietei interne si/sau externe;

realizri existente n reducerea costurilor energetice si sursele de finantare utilizate;

planuri de dezvoltare a capacittilor de productie pentru care vor trebui asigurate resurse energetice corespunztoare.

2.1.2 Analiza pltilor

Auditul trebuie s nceap cu o analiz amnuntit a pltilor aferente consumurilor energetice pentru dousprezece luni anterioare. Aceast analiz este important deoarece:

pltile arat proportia energiei consumate pe tip de surs de energie, prin compararea cu plata total de energie;

prin analiza locurilor unde este consumat energia se pot indica si pierderile de energie anterioare, necunoscute pn acum;

totalul sumelor cheltuite pe energie pun n evident o limit superioar a sumelor ce pot fi economisite.

O analiz complet a pltilor de energie pentru o aplicatie, necesit cunostinte amnuntite despre structura costurilor energetice si efectul lor n aplicaia respectiv.

Pentru a determina cu exactitate costurile de operare cu diferite tipuri de echipamente, se vor defalca pltile pentru energie pe componente.Aceast defalcare permite de asemenea calculul mai exact al economiilor oferite de Oportunittile Managementului Energetic, cum ar fi: echipamentele de nalt eficient, reorganizarea unor activitti pentru a evita vrfurile de sarcin n consumul energiei electrice, etc.2.1.3 Lista echipamentelor de producere si consum a energiei

Lista echipamentelor de producere si consum a energiei va cuprinde inventarul echipamentelor functionale cu principalele caracteristici tehnice, orele anuale de functionare pentru fiecare echipament si consumurile anuale de energie ale acestora.

Principalele echipamente utilizate pentru producerea energiei electrice si termice att n aplicatii industriale ct si pentru cldiri sunt: instalatiile de cogenerare, grupurile electrogene pe gaz sau combustibil lichid, microhidrocentrale, generatoare eoliene, baterii solare i panouri fotovoltaice, cazane de abur si de ap cald, cazane cu ulei diatermic.Principalele categorii de echipamente consumatoare de energie sunt:

a) Instalatii tehnologice

- instalii temice (de abur, ap cald, ulei diatermic);

- instalaii de aer comprimat;

- instalaii frigorifice;

- utilaje acionate cu motoare electrice;

- echipamente speciale specifice unor procese.

b) Instalatii de nclzire/rcire

n procesul de inventariere se vor evidentia att puterile instalate ale instalatiilor de nclzire/rcire, ct si volumele spatiilor nclzite/rcite/climatizate, suprafata ferestrelor, structura peretilor si a acoperisului precum si starea sistemelor de termoizolatie.

c) Instalatii de preparare ap cald menajerCapacitatea instalatiilor de producere a apei calde menajere va fi inventariat n corelatie cu numrul de persoane care utilizeaz apa produs de aceste instalatii.

d) Instalatii de iluminat

Se va inventaria:

- numrul si tipul corpurilor de iluminat;

- numrul si tipul de lmpi, puterea instalat, fluxul luminos;

- modul de utilizare al iluminatului.2.1.4 Localizarea geografic/grade-zile/Date meteo

Localizarea geografic a aplicatiei si datele meteorologice ale locatiei sunt foarte importante in determinarea necesarului de energie termic pentru asigurarea unei climatizri corespunztoare a cldirilor pe tot parcursul unui an.

Media gradelor-zile, pentru nclzirile sau rcirile spatiale ale locatiei analizate, trebuie efectuat pentru ultimele 12 luni. Surse pentru datele necesare calculului pot fi:

- de la cea mai apropiat statie meteo;

- de la centre locale de utilitti;

- din publicatii de specialitate.

Gradele-zile pentru nclzire (HDD) si gradele-zile pentru rcire (CDD) au valori diferite si sunt specifice unei localizri geografice particulare.

Conceptul de grad-zi presupune c:

- temperatura medie n interiorul unei cldiri are o valoare medie dorit de 21,13C;

- 2,8C din aceast valoare sunt asigurate de resursele interne de cldur cum ar fi, iluminatul, diferite echipamente si factorul uman;

- baza de calcul al gradelor zile este 18,33C.

Exemplu:

Presupunem c ntr-o perioad de trei zile, temperatura medie exterioar este de 10C pentru fiecare zi. Numrul gradelor zile pentru nclzire HDD, pentru aceast perioad de trei zile va fi:

HDD = (18,33C - 10C) 3 zile = 25 grade zile2.2 Necesarul de echipamente de msur si control

Msurarea parametrilor de functionare a principalelor echipamente si utilaje productoare si consumatoare de energie este foarte important pentru:

controlul parametrilor reali de functionare la diferite sarcini, impuse de procesele tehnologice;

verificarea randamentelor de functionare a acestor consumatori;

determinarea pierderilor de energie a consumatorilor si a cauzelor care conduc la aceste pierderi;

dimensionarea corect a unor echipamente noi, performante, n functie de necesarul real de energie al unui proces n cele mai grele regimuri de functionare.

Pentru msurarea corect a acestor parametri specifici fiecrui tip de aplicatie se pot utiliza:

aparate de msur fixe, montate pe instalatii, dac acestea au verificarea metrologic valabil la data efecturii msurtorilor

aparate portabile, de laborator, cu care se msoar de obicei o serie de parametri care nu sunt monitorizati n mod uzual pe parcursul desfsurrii proceselor tehnologice2.2.1 Aparate de msur fixe, montate pe instalatii

n functie de specificul aplicatiei gama aparatelor de msur fixe, montate pe instalatii este foarte variat. Cele mai uzuale tipuri de aparate montate pe instalatii sunt:

contoare de gaz;

contoare de energie termic;

contoare de abur;

contoare de ap rece sau cald;

contoare de aer comprimat;

contoare pentru combustibili lichizi;

termometre;

manometre;

analizoare de gaze;

cntare de diferite tipuri;

contoare de energie electric monofazate sau trifazate pentru energie activ si reactiv;

ampermetre;

wattmetre;

voltmetre;

frecventmetre.

Multe instalatii moderne sunt echipate cu calculatoare de proces, sau sunt conectate la un dispecerat energetic central, care pot prelua semnale de la aparatele montate pe instalatii, n scopul urmririi centralizate a tuturor parametrilor de functionare si de a interveni eficient n reglarea proceselor atunci cnd este cazul.2.2.2 Aparate de msur portabile

La ntocmirea programelor de reducere a costurilor energetice este necesar ca acestea s se bazeze pe date ct mai apropiate de realitate. Acestea pot fi obtinute prin determinri de parametri cu echipamente portabile care se coroboreaz cu datele statistice.

Msurtorile de parametri se efectueaz de ctre auditor n timpul vizitelor de lucru.

Necesarul de echipament portabil de msur depinde de tipul consumului de energie folosit si de consumatorii de energie considerati.

n general, necesarul de aparatur de msur portabil pentru ntocmirea unui audit energetic include urmtoarele:

Metrul

Cel mai folosit dispozitiv de msurare este metrul. Un metru rol de otel de 7,5 m si unul de 30 m sunt folosite pentru a verifica dimensiunile peretilor, tavanelor, usilor si ferestrelor, ale distantelor dintre echipamente, pentru determinarea lungimii conductelor. Determinarea lungimilor si a suprafetelor este o determinare principal n calculul pierderilor prin transfer termic.

Luxmetrul

Un luxmetru portabil poate fi extrem de folositor n realizarea auditurilor. Acest instrument este folosit pentru a msura nivelul de iluminare al suprafetelor. Un luxmetru digital permite analiza direct a sistemelor de iluminare si permite compararea nivelului de iluminare cu cele folosite n standardele internationale.

n practic se ntlnesc cazuri n care multe locuri din cldiri sau fabrici sunt iluminate necorespunztor, nencadrndu-se n standarde, fiind uneori foarte iluminate sau slab iluminate.

n aceste situatii auditorul trebuie s recomande alegerea unui sistem adecvat de iluminare care s corespund si din punctul de vedere al eficientei energetice si din punctul de vedere al respectrii standardelor/normativelor de iluminare si al protectiei muncii.

Termometrul

Termometrele sunt folosite pentru msurarea direct a temperaturilor necesare determinrii diversilor parametri utili n procesul de auditare, fie c este vorba de auditarea unei cldiri, a unor procese tehnologice, a producerii, transportului si distributiei energiei sau a pierderilor de energie prin suprafete.

Acestea sunt folosite n general pentru a msura temperaturile din ncperi, cu diverse destinatii, si pentru a msura echipamentele si instalatiile n functiune.

Cunoscnd temperatura proceselor, auditorul determin eficienta sistemelor si identific sursele de pierderi de cldur. Acestea vor constitui obiectul unui potential program de recuperare a cldurii.

Tipurile de termometre cel mai des folosite n auditri sunt cele cu imersie pentru msurarea parametrilor diferitilor agenti de lucru si cele de contact pentru msurarea temperaturii suprafetelor echipamentelor/instalatiilor si a temperaturii aerului.

Termometrele n infrarosu cu focalizare laser permit determinarea temperaturilor de suprafat n zone mai putin accesibile si/sau situate la distant. Cu ajutorul unor asemenea instrumente se pot determina temperaturile de suprafat a conductelor de transport agent termic situate la nltime sau a suprafetelor peretilor cazanelor energetice.

Termografierea n infrarosu este folosit pentru a vizualiza si determina pierderile de cldur ale unor suprafete. Echipamentele pentru termoviziunea n infrarosu sunt dotate cu soft pentru calculul pierderilor de cldur. n general acest gen de echipament este folosit n termografierea:

- cldirilor pentru a localiza sursele de pierderi de cldur;

- conductelor de transport agent termic sau altor substante toxice si netoxice n vederea localizrii eventualelor defecte ale acestora si a pierderilor de energie si material;

- motoarelor pentru determinarea uzurii lagrelor;

- instalatiilor electrice n vederea determinrii defectelor de material al conductorilor, contactorilor, transformatoarelor.

Metoda de termografiere n infrarosu a instalatiilor si echipamentelor este si o metod predictiv des uzitat de departamentele de ntretinere pentru a detecta n timp util un eventual defect al echipamentelor ce ar putea afecta functionarea unui ntreg ansamblu de echipamente si care ar putea provoca daune de ordin material si o perturbare a proceselor tehnologice.

Trusa portabil de putere voltampermetric (Clamp on meter) si analizorul de energieAcesta este un instrument care msoar intensitatea curentului continuu si alternativ, tensiunea curentului continuu si alternativ, puterea activ, reactiv si aparent, factorul de putere si frecventa curentului. O varianta moderna a trusei portabile o reprezinta analizorul de eneregie, util si necesar in cazul masuratorilor dinamice, acesta prezentand avantajul inregistrarii pe un interval de timp a marimilor electrice.Cu aceste instrumente se pot efectua o serie de msurtori/inregistrari asupra echipamentelor, motoarelor si asupra circuitelor electrice. Rezultatele msurtorilor/inregistrarilor se interpreteaz si se folosesc pentru ntocmirea auditului energetic la un obiectiv, fie industrial, fie institutional.

Analizor de gaze arse

Analizoarele de gaze arse sunt aparate care determin eficienta combustiei cuptoarelor, cazanelor si a altor echipamente care ard combustibil solid, lichid sau gazos.

Ultima generatie de analizoare digitale afiseaz continutul de O2, CO2, CO, SOx, NOx, eficienta arderii si excesul de aer.

Analizoarele clasice, manuale, necesit multiple msurtori.

Utilizarea unor astfel de instrumente este greoaie, lent si depinde de factorul uman.

Analizoarele de gaz se utilizeaz de ctre auditori pentru determinarea eficientei arderii si n mod indirect a randamentului echipamentului energetic.

Acest gen de instrument se foloseste si pentru reglajul arderii. Operatorii echipamentelor energetice ar trebui s utilizeze acest instrument cel putin o dat pe schimb. Prin aceast atitudine se poate creste randamentul echipamentului energetic cu 0,25% pe fiecare procent de O2 redus din oxigenul n exces.

Detector ultrasonic de scurgeri de gaze

Detectoarele ultrasonice de scurgeri sunt receptoare electronice foarte sensibile care se folosesc pentru a depista chiar si cele mai mici scurgeri de gaze (aer, aer comprimat, gaz metan, abur).

Acest instrument se foloseste i de ctre divizia ntretinere - mentenant pentru determinarea scurgerilor de gaze, n vederea reparrii conductelor cu defecte. Instrumentul ar trebui folosit cu regularitate, n scop preventiv, pentru a detecta din timp aceste scurgeri de gaze.

Folosirea lui periodic reduce daunele provocate de oprirea temporar a instalatiilor afectate de ntreruperea furnizrii gazului pe perioada reparatiilor.

Detectorul de scurgeri este folosit de auditori pentru localizarea pierderilor de energie pe retelele de gaz metan, abur, aer comprimat si a altor gaze utilizate n diverse tehnologii. Instrumente pentru msurarea debitelor de energie, lichide si aer - Debitmetru portabil cu ultrasunete pentru msurarea energiei termice

Aceste instrumente se utilizeaz pentru determinarea fluxului de energie termic a fluidelor din conducte prin utilizarea ultrasunetelor. Aparatele sunt echipate cu generator si receptori de ultra-sunete, montarea acestora fcndu-se prin aplicarea pe peretele exterior al conductei, fr ntreruperea fluxului tehnologic.

Instrumentul are afisaj digital, cu posibilitatea de a stoca date n vederea descrcrii periodice a acestora i are capacitatea de a prezenta datele culese sub form grafic.

Debitmetrul portabil cu ultrasunete este folosit de auditori pentru a determina n mod direct fluxul termic al agentului din conducte.

Aparatul poate fi prevzut cu dou canale de msur. n acest fel pot fi msurate simultan fluxurile termice din dou conducte.

Aparatul este dotat pentru transmiterea de date la un achizitor de date n vederea monitorizrii consumurilor.

Tipul portabil de instrument poate fi utilizat si ca instrument fix pe instalatie pentru o perioad determinat de timp.

- Debitmetru portabil cu ultrasunete pentru lichide

Acest tip de instrument se utilizeaz pentru determinarea debitelor de lichide din conducte prin utilizarea ultrasunetelor. Aparatele sunt echipate cu generator si receptori de ultrasunete, montarea acestora fcndu-se prin aplicarea pe peretele exterior al conductei, fr ntreruperea fluxului tehnologic.

Instrumentul este cu afisaj digital, are posibilitatea de a stoca date n vederea descrcrii periodice a acestora i are capacitatea de a prezenta datele culese sub form grafic.

Debitmetrul portabil cu ultrasunete este folosit de auditori pentru a determina debitul fluidelor lichide, purttoare de energie. Aceasta fiind o cale direct si relativ facil de a determina fluxul de energie al lichidului msurat.

Aparatul este prevzut cu dou canale de msur. n acest fel pot fi msurate simultan debitele din dou conducte.

Aparatul este dotat pentru transmiterea de date la un achizitor de date n vederea monitorizrii consumurilor.

Tipul portabil de instrument poate fi utilizat si ca instrument fix pe instalatie pentru o perioad determinat de timp.

- Aparat de msurare a debitului de aer

Msurarea debitelor de aer este pentru un auditor o problem esential. Caracteristicile, precum viteza, debit, turbulenta curgerii aerului pot fi msurate cu anemometre cu tub Pitot digitale.

Acest tip de aparat este indispensabil n aplicatiile din domeniul ventilrii, conditionrii si n orice alt aplicatie n care se utilizeaz aer fie ca aer de combustie fie ca agent de transport al energiei termice.

Fummetrul

Pentru a putea determina dac combustia este complet se utilizeaz detectorul de fum (fummetrul). Fumul este carbonul nears care este antrenat cu gazele arse provocnd poluarea aerului si colmatarea suprafetelor de schimb termic.

Instrumentul se utilizeaz prin prelevarea unui volum de gaze arse printr-un filtru de hrtie.

Spotul de fum de pe hrtia de filtru este comparat vizual cu etaloanele.

Sonometrul

Sonometrul se utilizeaz pentru investigatii ale zgomotului ambiental si determinrii nivelului de putere sonora.

Un sonometru portabil, cu nregistrare electronic a valorilor, analizeaz n timp real banda de octave si treime de octav a curbelor de zgomot, precum si functiile statistice.

Cu ajutorul acestui aparat se determin ncadrarea echipamentelor msurate n prescriptii si standarde.

Aparate pentru determinarea umiditatii aerului (Psihrometrul)Aceste instrumente sunt folosite pentru a msura continutul de vapori de ap n atmosfer.

Determinarea umidittii aerul de combustie are un rol important n determinarea cldurii aerului pentru realizarea auditrii unui echipament sau a unui sistem energetic.

Conductometru portabil pentru determinarea calittii apei

Cu ajutorul conductometrului portabil se determin conductivitatea, salinitatea, temperatura si cantitatea total de solide dizolvate n ap.

Cu ajutorul acestui aparat se investigheaz calitatea apei din instalatiile industriale, precum ar fi apa de alimentare a cazanelor si din sistemele de nclzire.

Dac apa are cantitti mari de prti solide dizolvate atunci se impune verificarea instalatiilor de tratare a apei. O ap netratat corespunztor are efecte negative asupra calittii transferului termic din instalatii, cunoscndu-se faptul c temperatura nalt favorizeaz depunerile ionilor de calciu asupra suprafetelor, conducnd n timp la colmatarea acestora.

Generatorul de fum

Pentru a determina infiltratiile si scurgerile de aer din jurul usilor ferestrelor, canalelor se utilizeaz un generator de fum (bombe fumigene).

Folosirea acestuia implic utilizarea echipamentelor de protectie din cauza fumului chimic.

Echipament de protectie

Pentru protejarea capului, minilor, picioarelor, ochilor si a fetei, n realizarea msurtorilor pentru ntocmirea unui audit, personalul care face auditarea trebuie s foloseasc echipamente de protectie.

Echipamentele de protectie folosite de auditori sunt: mnusi izolatoare termic, mnusi izolatoare electric, casca de protectie, masca de protectie, ochelari de protectie, ncltminte de protectie.2.2.3 Msuri de securitate a muncii n efectuarea msurtorilor

Respectarea normelor de securitate si protectia muncii este obligatorie n efectuarea msurtorilor. Auditorii trebuie s cunoasc bine att normele specifice care trebuie respectate la efectuarea msurtorilor, ct si normele specifice care trebuie respectate n exploatarea instalatiilor ce urmeaz a fi msurate/auditate.

Pentru a preveni orice tip de accidente umane sau tehnice este obligatorie efectuarea unui instructaj specific tipului de instalatie expertizat. Acest instructaj va fi efectuat, naintea unui ciclu de msurtori, de ctre personal autorizat.3. Raportul de audit energeticDup culegerea si analiza datelor de baz, echipa de audit trebuie s efectueze inspectia tuturor instalatiilor supuse auditrii, n vederea unei examinri detaliate a acestora, precum si a gradului de uzur a echipamentelor. Pe durata acestei inspectii, pentru obtinerea unor informatii ct mai corecte asupra strii instalatiilor se vor efectua msurtori ale parametrilor de functionare att cu aparatele fixe, ct si cu cele portabile.

Pentru sistematizarea modului de lucru n inspectarea acestor instalatii se evidentiaz nou sisteme majore care trebuie analizate n cadrul aplicatiei, respectiv:

izolatia cldirilor (anvelopa);

sistem nclzire, ventilatie si conditionare aer;

sistem de producere, distributie si consum a aburului;

sistem de producere, distributie si consum a apei calde;

sistem de producere, distributie consum a aerului comprimat;

sistem de alimentare cu energie electric;

sistem de iluminat artificial si natural;

motoare electrice de actionare;

echipamente speciale specifice unor procese.

n cadrul inspectiei instalatiilor, pot fi gsite imediat solutii de reducere a consumurilor energetice cu costuri mici sau fr costuri.3.1 nceperea activittii de auditare

La demararea auditului, conductorul de auditare trebuie s aib o ntlnire cu conducerea ntreprinderii si coordonatorul activittii de mentenant. Astfel, el poate explica pe scurt ce propuneri de eficientizare a consumurilor energetice are si poate solicita suport n culegerea informatiilor pe care doreste s le obtin n timpul inspectrii instalatiilor. Dac e posibil, la aceast ntlnire e bine s participe si alte persoane cu responsabilitti n anumite sectoare de activitate supuse auditrii.3.2 Interviuri pentru culegerea datelor

Obtinerea de informatii corecte despre anumite echipamente si tehnologii este foarte important n identificarea celor mai eficiente solutii de reducere a costurilor energetice.

Aceste informatii pot fi obtinute, n functie de natura lor, de la conducerea ntreprinderii, conductorii de departamente, ct si de la operatorii care exploateaz echipamentele specifice, dupa cum urmeaza: Managerul general sau directorul executiv, pot oferi informatii referitoare la: politica de investitii, posibilittile reale de aplicare a unui program de management energetic sau la disponibilitatea de a apela la alte surse de finantare.

Directorul de productie poate furniza date utile despre natura proceselor tehnologice, orele de functionare ale instalatiilor si consumurile energetice ale principalelor echipamente sau sectoare de activitate, precum si date statistice referitoare la productia realizat anual, lunar sau orar.

Directorul financiar poate oferi toate informatiile legate de plata facturilor la energia electric, gaz sau alti combustibili, ap si ape uzate, reparatii generale si mentenant.

Directorul de mentenant detine informatii importante referitoare la gradul de uzur al echipamentelor, rata defectelor, modul de asigurare a pieselor de schimb si costurile acestora.

Operatorii specializati pe anumite echipamente sau instalatii tehnologice pot furniza informatii importante referitoare la modul de functionare al echipamentelor, posibilittile de reglare si control a acestora si a principalelor defectiuni care apar n exploatarea curent.

Auditorul va nota numele acestor persoane, functia lor si numrul de telefon, pentru a tine legtura si a obtine informatiile necesare ori de cte ori este cazul, pn la finalizarea auditului.3.3 Inspectarea instalatiilor

La prima vizit ntr-o ntreprindere sau fabric, auditorul va fi nsotit de conductorul unittii, sau reprezentantul acestuia, care va permite echipei de realizare a auditului s vad modul de operare cu cele mai importante echipamente si s obtin informatii generale despre procesele tehnologice. Mai multe informatii si date specifice vor fi obtinute, la urmtoarele vizite, de la personalul de exploatare operational a instalatiilor expertizate.3.4 Colectarea unor date detailate

Dup prima vizit de cunoastere a principalelor instalatii si echipamente din ntreprindere sau fabric, echipa de auditare trebuie s obtin o serie de date specifice fiecrui tip de instalatie si informatii despre modul de operare al acestora, n scopul identificrii celor mai eficiente solutii tehnice de reducere a consumurilor energetice. Pentru a facilita analiza datelor colectate, acestea vor fi sintetizate conform clasificrii n cele nou sisteme principale de consum a energiei.

Dup expertizarea fiecruia din cele nou sisteme, trebuie gsite rspunsuri la o serie de ntrebri, cum ar fi:

La ce functii (functie) serveste acest sistem?

Cum serveste acest sistem acestor functii?

Care este consumul de energie al acestui sistem?

Care sunt indicatiile c acest sistem este probabil n bun stare de functionare?

Dac acest sistem nu lucreaz, cum poate fi repus n stare de bun functionare?

Cum poate fi redus costul energiei consumate de acest sistem?

Cum poate fi ntretinut acest sistem?

Cine este responsabil direct de ntretinere si mbunttirea conditiilor de functionare si a eficientei energetice a acestui sistem ?

3.4.1 Anvelopa cldirii

Anvelopa cldirii cuprinde toate elementele cldirii expuse contactului direct cu mediul exterior, respectiv: usile exterioare, geamurile, peretii si acoperisul. Rolul principal al acesteia este de a proteja angajatii si materialele din interiorul cldirii de conditiile climatice si variatiile exterioare de temperatur.

Examinarea elementelor constructive ale cldirii poate fi fcut prin examinarea proiectului de constructie combinat cu verificarea fizic a constructiei pentru a obtine informatii referitoare la materialele utilizate si la gradul de uzur a cldirii. O metod modern de diagnosticare a pierderilor de cldur prin anvelopa cldirii este utilizarea termografiei n infrarosu, prin care este posibil vizualizarea calittii izolatiilor temice a elementelor constuctive si a neetanseittilor existente. Astfel, la o instalatie de termografiere se vizualizeaza toata suprafata exterioara, iar pierderile cele mai mari sunt puse in evidenta de culoarea rosie; cu cat pierderile printr-o suprafata a anvelopei cladirii sunt mai mari cu atat culoarea de temperatura a acestora este de un rosu mai aprins.Izolarea termic a peretilor cldirii, din interior sau exterior, cu materiale performante, nlocuirea geamurilor vechi cu geamuri tip termopan, eliminarea neetanseittilor din zidrie si tmplrie precum si refacerea hidroizolatiilor si a acoperisurilor deteriorate constituie doar cteva din principalele msuri de reducere a pierderilor de energie si de sporire a confortului ambiental.

INCLUDEPICTURE "http://static.wixstatic.com/media/7d9b84_8d8811877d822abde8970878ed3bef33.jpg_srz_212_142_75_22_0.50_1.20_0.00_jpg_srz" \* MERGEFORMATINET

3.4.2 Sistemul de nclzire, ventilare si conditionare a aerului (HVAC)

Este necesar inventarierea tuturor echipamentelor componente ale sistemelor de nclzire, ventilare si conditionare a aerului (HVAC), mentionnd: tipul acestora, modelul, mrimea, vechimea, consum de energie electric, tipul de combustibil utilizat, consumul de combustibil si orele de functionare. Trebuie expertizate de asemenea conditiile de lucru ale evaporatoarelor si condensatoarelor, filtrele de aer precum si starea izolatiei termice a conductelor de agent termic.

Msurtori specifice de temperaturi, umiditti, viteze de aer, nivel de zgomot, vibratii si consumuri de energie n diferite regimuri de functionare sunt foarte importante n depistarea punctelor de defect la functionarea instalatiilor.3.4.3 Sistemul de producere, distributie si consum a aburului

Un sistem de producere si distributie a aburului are n component:

Unul sau mai multe cazane de abur, instalatia de tratare ap, instalatia de recuperare si reutilizare a condensului, instalatia de prenclzire a apei tratate, degazorul termic, instalatii de automatizare, control si protectie. Cazanele de abur pot fi echipate cu arztoare pe gaz, combustibil lichid, solid sau mixt, n functie de resursele locale existente.

Instalatia de distributie a aburului la consumatori compus din distribuitorul de abur si conducte termoizolate de transport a aburului, vane de separare si reductoare de presiune a aburului acolo unde acestea sunt necesare.

Instalatia de consum a aburului este constituit n general din diferite tipuri de schimbtoare de cldur, abur/agent termic tehnologic, echipate cu oale de condens dimensionate corespunztor pentru fiecare aplicatie n parte si vane de admisie si reglaj a aburului si a agentului termic tehnologic. Condensul care iese din utilaje este n general recuperat si reutilizat fie pentru reintroducerea lui n circuitul de producere a aburului, fie pentru prenclzirea unor agenti termici tehnologici sau prepararea apei calde. n anumite aplicatii este necesar utilizarea aburului viu, n acest caz nefiind necesar utilizarea unor oale de condens.

Pentru diagnosticarea strii de functionare a instalatiilor se face o analiz statistic a consumurilor anuale de combustibil, a cantittii de abur produs si consumat de utilaje, a orelor de functionare a cazanelor de abur si utilajelor, precum si a productiei realizate cu aburul consumat.

Pentru depistarea punctelor de defect n sistem, se vor efectua si msurtori ale parametrilor de functionare a instalatiilor n diferite regimuri de sarcin termic cum ar fi:

analiza gazelor de ardere la cazane cu analizor de gaze arse;

analiza calittii apei de alimentare a cazanelor si a particulelor solide nedizolvate n ap cu aparat portabil sau cu prelevare de probe si analiza n laborator;

msurarea debitelor de ap consumat si abur produs cu contoare fixe pe instalatii, sau debitmetru de ap cu ultrasunete, portabil;

msurarea debitelor de condens cu contoare de debit sau prin colectarea acestuia n vas calibrat si cronometrarea timpului de colectare;

msurarea presiunilor si temperaturilor principalilor agenti termici;

msurarea temperaturilor de suprafat a utilajelor si conductelor de distributie a agentilor termici, cu pirometru portabil sau termocamer cu videometrie n infrarosu;

verificarea functionrii corecte a oalelor de condens si a eventualelor scurgeri de abur prin neetanseitti cu detectorul de scurgeri cu ultrasunete.

n baza analizei datelor statistice si a msurtorilor efectuate se va realiza bilantul energetic al instalatiilor de producere, distributie si consum a aburului. Acest bilant are rolul de a cuantifica att energia util proceselor tehnologice, ct si pierderile de energie. Analiza acestora va conduce la solutiile ce se impun ca necesare a fi realizate pentru reducerea acestor pierderi.

Principalele msuri care se impun n eficientizarea sistemelor de producere, distributie si consum a aburului sunt:

Msuri cu costuri mici si medii

- reglajul periodic al arderii la cazane;

- monitorizarea continu a consumurilor de combustibil si de abur;

- controlul periodic al calittii apei tratate si mentinerea acesteia n parametrii prescrisi;

- izolarea termic corespunztoare a utilajelor si conductelor de distributie;

- nlocuirea oalelor de condens defecte din instalatii cu oale noi, performante, dimensionate n concordant cu specificul instalatiilor;

- recuperarea condensului rezultat si reutilizarea lui cu precdere la alimentarea cazanelor de abur;

- montarea de recuperatoare de cldur din gazele de ardere pe cosurile de fum;

- utilizarea unor reductoare de presiune a aburului, performante, pentru alimentarea instalatiilor care utilizeaz abur la presiuni mai mici dect presiunea aburului produs de cazane;

- automatizarea proceselor de producere si consum a aburului.

Msuri cu costuri mari

- schimbarea cazanelor vechi si uzate cu cazane noi cu randamente superioare;

- nlocuirea sistemelor de transport si distributie vechi cu conducte noi bine izolate termic si robineti performanti.3.4.4 Sistemul de producere, distributie si consum a apei calde

Apa cald este utilizat att n procese industriale pentru splri, nclziri si ca agent tehnologic, ct si pentru asigurarea nclzirilor spatiale si prepararea apei calde menajere.

Culegerea datelor statistice si msurarea principalilor parametrii de exploatare se face ca si la sistemele de abur, urmrind n principal consumurile anuale de combustibil, cantitatea de energie termic produs, orele de functionare a instalatiilor si parametrii de functionare a cazanelor de ap cald si a echipamentelor consumatoare de ap cald la sarcin minim si maxim de functionare.

Pentru corelarea cantittilor de energie termic produs pentru asigurarea nclzirilor spatiale, cu nevoile reale de energie, se va calcula necesarul real anual de energie termic si combustibil prin metoda gradelor zile.

Necesarul maxim orar si anual de energie termic pentru prepararea apei calde menajere, trebuie calculat n functie de numrul de persoane care utilizeaz aceast ap si de locul de consum, acest necesar fiind comparat cu consumurile anuale nregistrate n statistici.

Analiza comparativ dintre necesarul de energie termic al instalatiilor consumatoare de ap cald si cldura util rezultat din bilantul energetic al fiecrui tip de instalatie n parte, ne d msura corect a unor pierderi de energie datorate unui grad redus de automatizare a acestor instalatii si a lipsei unor aparate de msur a consumurilor de energie pe fiecare consumator n parte.

Dac din analiza pierderilor de energie se constat c cele mai mari pierderi se regsesc n gazele arse evacuate prin cosul de fum si prin izolatiile termice necorespunztoare ale cazanelor, rezervoarelor de stocare a apei calde si ale conductelor de transport - distributie a agentului termic, solutiile de remediere a acestor situatii se impun a fi realizate ct mai repede posibil. Dac aceste situatii nu se remediaz la timp, o mare parte din banii cheltuiti pentru plata unor cantitti tot mai mari de combustibil, se vor regsi la evacuarea gazelor din cosurile de fum si in mediul nconjurtor.

n concluzie, principalele solutii tehnice de reducere a pierderilor de energie la acest tip de instalatii sunt:

Msuri cu costuri mici si medii

- reglajul periodic al arderii la cazanele de ap cald;

- reglajul sarcinii termice a cazanelor n functie de temperatura exterioar pentru instalatiile de nclzire, sau de temperaturile cerute de procesele tehnologice pentru restul instalatiilor;

- montarea de robineti termostatati pe radiatoarele termice pentru a regla necesarul de energie termic a fiecrei ncperi n functie de gradul de ocupare al acesteia;

- nlocuirea tuturor robinetilor defecti cu rol de separare a unor circuite, sau care prezint scurgeri de ap cald;

- schimbarea unor garnituri de etansare deteriorate din sistemul de distributie a apei calde;

- nlocuirea unor pompe de recirculare a apei calde uzate;

- utilizarea de variatoare de turatie n circuitul motoarelor de actionare a pompelor n scopul asigurrii unei viteze optime de circulatie a agentului termic n instalatii;

- controlul periodic al calittii apei tratate si mentinerea acesteia n parametrii prescrisi;

- izolarea corespuntoare cu materiale performante a echipamentelor de producere, stocare, distributie si consum a agentului termic.

Msuri cu costuri mari

- nlocuirea echipamentelor de producere, distributie si consum a energiei termice vechi si uzate tehnic si moral cu echipamente noi cu randamente ridicate n exploatare.3.4.5 Sistemul de producere, distributie si consum a aerului comprimat

Aerul comprimat este utilizat n aplicatii industriale pentru comanda unor echipamente si utilaje echipate cu motoare pneumatice, pentru curtirea unor piese sau sisteme de filtrare si ca aer instrumental pentru realizarea unor comenzi pneumatice n circuitele de automatizare.

n etapa de culegere a datelor statistice se vor inventaria toate echipamentele de producere si consum a aerului comprimat cu principalele caracteristici tehnice, consumurile anuale de energie electric a compresoarelor de aer, productia anual de aer comprimat, consumul fiecrui echipament n parte si orele anuale de functionare.

n urmtoarea etap se vor msura consumurile de energie electric ale compresoarelor de aer n diferite regimuri de functionare, temperaturile agentilor de rcire, cderile de presiune pe reteaua de distributie si debitul de aer introdus n retea. Eventualele scurgeri de aer din retea se vor localiza cu detectorul de scurgeri ultrasonic.

n urma elaborrii bilantului energetic al sistemului, se vor stabili solutiile tehnice care se impun pentru reducerea sau eliminarea pierderilor constatate. Principalele msuri pentru reducerea pierderilor de energie n sistemele de producere si distributie a aerului comprimat sunt:

Msuri cu costuri mici si medii

- monitorizarea continu a energiei electrice consumate si a cantittii de aer comprimat produs de fiecare compresor n parte;

- controlul periodic al scurgerilor de aer si remedierea lor n cel mai scurt timp posibil;

- schimbarea filtrelor defecte;

- drenarea apei din conducte prin montarea unor dispozitive speciale de drenaj automat;

- nlocuirea dispozitivelor pneumatice de actionare care prezint uzuri si implicit consumuri de aer mai mari dect cele nominale.

Msuri cu costuri mari

- nlocuirea compresoarelor vechi, cu piston rotativ si consumuri mari de energie electric, cu compresoare moderne cu surub, care au consumuri mici de energie electric pe mc. de aer comprimat produs;

- sistematizarea sistemelor de producere si distributie a aerului comprimat prin eliminarea unor trasee lungi si producerea pe ct posibil a aerului comprimat cu compresoare de capacitti mai mici amplasate n apropierea locurilor de consum.3.4.6 Sistemul de alimentare cu energie electricUn sistem de alimentare cu energie electric a unei ntreprinderi are n componen n general un post de transformare, cabluri electrice subterane sau aeriene de transport a energiei, ntreruptoare, separatoare, echipamente si dispozitive de protectie si aparate de msur si control. n analiza acestor sisteme nu sunt inclusi consumatorii de energie electric cum ar fi motoarele de actionare si iluminatul, care fac obiectul unor analize separate.

Deoarece sistemele de alimentare si distributie a energiei electrice au rol esential n asigurarea sigurantei n exploatare a instalatiilor electrice, rezolvarea problemelor energetice a acestor sisteme conduce si la asigurarea unor protectii eficiente n exploatare a instalatiilor electrice.

Energia electric disponibil n Sistemul Energetic National (SEN) este distribuit la consumatori prin statii de transformare, marea majoritate a acestor statii fiind echipate cu transformatoare de medie tensiune/joas tensiune. La locul de montaj transformatoarele trebuie s aib conditii optime de rcire si s fie protejate de umiditate si praf. Uleiul dielectric trebuie analizat periodic pentru a depista aparitia unor substante acide sau a apei n compozitie.

Verificarea conexiunilor din tablourile electrice de distributie prin termografiere n infrarosu este foarte important n depistarea unor defecte care nu se pot vedea cu ochiul liber.

Neremedierea la timp a acestor defecte poate conduce la supranclziri care pot scoate sistemul din functiune, provocnd daune consumatorilor care pot fi decuplati accidental.

n realizarea auditului energetic trebuie verificat si gradul de ncrcare al transformatoarelor.

Functionarea timp ndelungat a transformatoarelor la sarcini mult mai mici dect sarcina nominal, conduce la un consum mare de energie reactiv, capacitatea bateriilor de compensare necesare conducnd la costuri mari. Functionarea n regim de suprasarcin conduce la nclzirea transformatoarelor, fapt ce contribuie la mbtrnirea izolatiei si n final la arderea acestora.

Indiferent de forma de proprietate asupra transformatoarelor si a statiilor de transformare, ntretinerea acestora trebuie efectuat de personal specializat, autorizat pentru a lucra pe medie sau nalt tensiune.3.4.7 Iluminatul natural si artificial

Asigurarea unui nivel de iluminare corespunztor n interiorul ncperilor sau a spatiilor de lucru este foarte important pentru desfsurarea normal a oricrui tip de activitate. Iluminatul exterior pe timpul noptii al localittilor si obiectivelor economice, confer o sigurant sporit pentru protectia persoanelor mpotriva unor posibile agresiuni si a bunurilor materiale mpotriva distrugerilor sau furturilor.

n analiza consumurilor energetice ale instalatiilor de iluminat, n prima etap trebuie realizat inventarierea corpurilor de iluminat si a lmpilor utilizate, cu mentionarea puterilor instalate si a orelor de functionare a acestora.

Datorit faptului c n multe locuri se foloseste mai mult lumin dect este nevoie pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie msurat cu un Luxmetru, valorile msurate fiind comparate cu standardele n vigoare pentru locatii diferite. Puterea efectiv consumat de lmpile montate n aceste locatii se va msura cu un cleste wattmetric.

Exemplu:

Comparatie ntre cteva nivele de iluminare normate pentru diferite locatii

Spatii de parcare .............................. 20 Lux

Ci de acces .................................. 100 Lux

Spatii uzinale ........................ 300 - 750 Lux

Linii de produse electronice .... 500 - 3.000 Lux

Birouri ................................ 500 -1.500 Lux

Restaurante .......................... 300 - 750 Lux

Sli de operatie .................. 750 -1.500 Lux

O atentie deosebit trebuie acordat pe durata efecturii acestor msurtori si modului n care sunt amplasate corpurile de iluminat la locurile de munc, nltimea de montaj a corpului trebuind s asigure un nivel de iluminare corespunztor pe suprafata de lucru.

Circuitele electrice de alimentare a instalatiilor de iluminat trebuie separate astfel nct n locurile n care nu se desfsoar activitti ntr-o hal mare s poat fi separate prin nchiderea unor ntreruptoare, locurile n care se desfsoar activitti fiind luminate n continuare.

Principalele tipuri de surse de iluminat utilizate n diferite aplicatii sunt:

incandescent;

halogenur de tungsten;

vapori de mercur;

fluorescent;

halogenuri metalice;

vapori de sodiu la nalt presiune;

vapori de sodiu la joas presiune.

O utilizare ct mai eficient a acestor surse de iluminat este asigurat si de utilizarea unor corpuri moderne cu suprafete reflectorizante orientate spre acoperirea unor spatii cat mai mari cu acelasi nivel de iluminare.

n timpul inspectrii instalatiilor de iluminat, se vor inventaria si locurile unde lumina zilei este folosit n mod eficient si se vor identifica noi locatii n care, cu investitii minime se va putea extinde iluminatul natural. Integrarea unor suprafete reflectorizante n arhitectura unei cldiri poate contribui de asemenea la scderea costurilor de energie a instalatiilor de iluminat.

Alte solutii de reducere a consumurilor energetice a instalatiilor de iluminat, care pot fi identificate n urma efecturii unui audit energetic sunt:

utilizarea unor sisteme de control si relee de timp n comanda acestor instalatii;

nlocuirea ntreruptoarelor clasice cu ntreruptoare compacte sau ntreruptoare cu balast electronic;

montarea unor senzori de ocupare n ncperi;

montarea unor senzori de nivel pentru lumina zilei;

nlocuirea lmpilor incandescente cu lmpi compacte fluorescente;

utilizarea unor corpuri de iluminat cu reflectoare performante;

nlocuirea unor grupuri de lmpi naintea expirrii orelor normate de functionare.

3.4.8 Motoare electrice de actionare

Energia consumat de motoarele electrice reprezint mai mult de jumtate din energia electric consumat n principal n instalatiile industriale. Motoarele electrice, folosite pentru actionarea unor echipamente se regsesc n majoritatea proceselor tehnologice din industrie, minerit si agricultur. Multe echipamente speciale cum ar fi compresoarele frigorifice si compresoarele de aer au n componenta lor motoare electrice.

n etapa de culegere a datelor statistice se inventariaz toate motoarele electrice din sectii sau ateliere, specificnd: tipul motorului, puterea nominal (Pn), turatia (n), tensiunea de alimentare (Un), curentul nominal (In) , randamentul (), factorul de putere (cos), orele anuale de functionare (f sau tf) si utilajul actionat.3.4.9 Echipamente specifice unor procese

Fiecare tip de proces tehnologic consumator de energie termic sau electric poate fi analizat din punct de vedere al identificrii unor oportunitti de aplicare a managementului energetic, similar cu sistemele prezentate n paragrafele anterioare.

Cteva exemple de procese industriale specifice asupra crora poate fi aplicat un program de management energetic sunt:

producerea aburului urmare a unor reactii exoterme n procese industriale si utilizarea acestuia pentru producerea energiei electrice cu turbogeneratoare proprii;

procese electrolitice;

reactoare chimice;

arderea direct a unor combustibili n cuptoare industriale;

recuperarea energiei termice reziduale continute n gazele fierbinti, a condensului sau a apei calde din unele procese industriale si reutilizarea acestora.4. Implementarea recomandrilor auditului energeticDup finalizarea raportului de audit energetic, analiza consumurilor si costurilor energetice si a solutiilor recomandate pentru eficientizarea acestor consumuri si analiza economic a acestora, trebuie obtinut acordul si sprijinul conducerii manageriale a ntreprinderii pentru implementarea acestor msuri.

Pentru asigurarea unor conditii optime de realizare a implementrii programului se vor stabili urmtoarele faze de lucru:

Conducerea ntreprinderii, mpreun cu managerul energetic vor stabili si vor asigura accesul la diversele surse si scheme de finantare a programului.

Se vor stabili echipele de lucru si responsabilittile ce le revin n implementarea solutiilor propuse, pentru fiecare sectie n parte.

Se vor definitiva obiectivele de realizat ale fiecrei echipe.

Se va trece la implementarea solutiilor tehnice propuse si se va urmri de ctre coordonatorul lucrrii modul de realizare a lucrrilor si respectarea graficului de lucru.

La finalizarea lucrrilor se va initia un program de monitorizare a economiilor rezultate.

Analiza economic a solutiilor propuse constituie un capitol aparte n auditul energetic.

PAGE 25