68814650 curs audit energetic politehnica timisoara

5/13/2018 68814650 Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/68814650-curs-audit-energetic-politehnica-timisoara 1/127

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARAFACULTATEA DE CONSTRUCTIICATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTIIDEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTACCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I

ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I

pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________

CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II

ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E

din municipiul__________

CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS EXECUTANTProf. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

Curs Postuniversitar ,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICAA CLADIRILOR EXISTENTE ,,

1




CuprinsCuprins 2CAP. I Introducere 3CAP. II. VARIANTA I Date Generale 5

1. Masuri 52. Parametrii climatici 73. Temperaturi de calcul 94.Calculul coeficientilor de pierderi 125.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 136. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 237. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 258. Calculul aporturilor de caldura 259. Necesarul de caldura pentru incalzire 2910.Consumul de energie pentru incalzire 3011.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 3512.Consumul de energie pentru iluminat 3713.Energia primara si emisiile de CO2 38

CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 4014. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 4015. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 4016. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 4117. Consumul anual specific total de energie 4118. Penalitati acordate cladirii certificate 4119. Nota Energetica 42

CAP. IV Cladirea de referinta 4320. Definirea cladirii de referinta 44

21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 4522.Consumul specific anual de energie 4523. Emisiile de CO2 46

CAP. V Analiza energetica 47CAP. VI. Analiza economica 50

24. Modificarea valorii nete actualizate 5025. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 5224. Costul unitatii de energie economisita 53

CAP. VII. Concluzii 55CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica 56Bibliografie 63

2




CAP. I INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propusela modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari:

1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurileenergetice date prin tema ci acestea s-au calculat ;2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009;3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cuprevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentruincalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ;4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazutafinantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catreasociatia de proprietari ;5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuses-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acestconsum pentru cladirea expertizata;6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut inOUG nr.28/2008;7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%,achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorulprogramului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea;8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica,

urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL;9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizaretermoenergetica;10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ceurmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii;11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri deinterventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopulobtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initialde executie al cladirii;12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorieemiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupaexecutarea lucrarilor de interventie;

13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambelevariante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu celprezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei laterminarea lucrarilor ;15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducereaCartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica,reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

3




Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice inconditii de siguranta si securitate.

4




VARIANTA I

CAP II Date Generale

1. Masuri propuse

Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nuau indeplinit conditiile minime impuse, si anume:

1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime ,inclusiva soclului cu polistiren extrudat,2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime ;

3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic

1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii

Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ ; longitudine

E21º 55´; altitudine 137 m

Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:

-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T e = -15 º C ;

-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;

-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;

-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade;

-categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala;

-Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s;

-Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a

incarcarii din zapada pe sol de 1,50 Kn/mp;

-Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza maxima mediata pe

1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de 0,3 kPa;

5




-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit

existent ;

Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .

1.2.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora

(încălzire, ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat)

Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un

punct termic învecinat. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până

la PT, printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care

delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un

contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda

curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de

bransament.

Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie

reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale ,iar conductele numai pe

alocuri au fost inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de

incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste

instalatii din surse proprii.

Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din

fonta.

Casa scării este încălzită în mod direct.Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie

inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi

sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În canalul termic

al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.

6



Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi

instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care

alimentează băile din apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse

a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.


Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. În blocul de

locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum

apă caldă.

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C, θ retur = 70º C,

θ i =20°C, θ e = -15°C

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în

apartamente cât şi în spaţiile comune.

1.3.Regimul de ocupare al clădirii

Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură

se consideră în regim continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilaremecanică, răcire sau condiţionarea aerului.

1.4. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii

Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid

volumul încălzit, direct sau indirect.

2. Parametrii climatici

2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul

Pentru iarnă, temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în

funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II), conform STAS

1907/1, astfel:

7



θe = - 15°c

2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare

Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in

conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitateaOradea.


Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatieisolare

Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2]

N S V E

Ianuarie 11,9 69,9 27,9 27.9

Februarie 18,8 99,6 49,9 49,9

Martie 28,2 95,2 60,9 60,9

Aprilie 38,6 93,5 74,9 74,9

Mai 65,0 90,1 73,7 73,7

Iunie 75,5 94,5 78,0 78,0

Iulie 76,8 108,4 79,5 79,5August 66,6 119,9 70,1 70,1

Septembrie 48,0 125,9 78,4 78,4

Octombrie 23,4 124,9 64,6 64,6

Noiembrie 14,0 71,3 31,5 31,5

Decembrie 10,1 59,8 23,6 23,6

Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii

exterioare

Luna Temperatura medie

[°C]Ianuarie -2.0

Februarie 0,6

Martie 5,2

Aprilie 10,8

Mai 15,8

Iunie 18,7

8



Iulie 20,5

August 19,9

Septembrie 16,1

Octombrie 10.6

Noiembrie 5.2

Decembrie 0.4


3. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare3.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominantă pentru clădiri

de locuit este:

θi = 20*C

3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a spaţiilor

neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor, se calculeaza pe bază de bilanţ termic.Nu

este cazul.

3.3 Temperatura interioară de calcul

Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dacă diferenţa de temperatură între volumul

încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC, întregii clădiri se aplică calculul

monozonal. In acest caz, temperatura interioară de calcul a clădirii, este:

∑∑ ⋅

=

j

j ij

i A

Aθ

θ [oC]

9



Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1.

5181,6 1234,2 1383,48 7799,2819,89

259,08 56,1 76,86 392,04iθ

+ += = =

+ +°C


4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV

a. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

H = H v + H t [W/K]

b.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, HV

=v H 6,3

*** V nC aaaδ

[ ] K

W

Unde:

δ a =1,2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )

c a =1,005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului

n a = 0,6 [ h 1− ] – nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )

Spatiu Aj θij Ajθij Σ Aj Σ Aj θij θi

camera 21,59 20 431,8 259,08 5181,6

baie 4,675 22 102,85 56,1 1234,2

Vestibul- casa scarii 25,62 18 461,16 76,86 1383,48

10



Numărul de schimburi de aer pe oră

Categoria Clasa de Clasa depermeabilitate

clădirii adăpostire ridicată

medie scăzută

neadăpostite 1.5 0.8 0.5

Clădiri individuale moderatadăp.

1.1 0.6 0.5

adăpostite 0.7 0.5 0.5

Clădiri cu mai

multe

apartamente,

cămine,

internate etc.

dublăexpunere


moderatadăp.

0.9 0.6 0.5


simplăexpunere

neadăpostite 1 0.6 0.5

moderatadăp.

0.7 0.5 0.5


V = 1097,98 [m1] - volumul încălzit.


Hv = 220,69 [W/K ]

c. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise, H T

H T= L + L s+Hu [W/K ]

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ];

Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];

L=ΣU

,

j * A j [W/K ]Hu

11



U,

j = transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K ]

Aj = aria pentru care se calculează U,

j [ m² ]


Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiuluiincalzit

Elementul deconstrucţie

R ,

jU'j = 1/R'j A j U'j x A j

[m2K/W] [W/m2K] [m2] [W/K]

Perete Exterior 2,09 0,48 383,16 183,91

Planseu Terasa 3,70 0,27 133,25 35,97

Tamplarie

PVC 0.58 1,72 25,56 43,96

Placa Sol 4,04 0,25 133,25 31,31

TOTAL 295,15

L =295,15 [ W/K]

Ls=31,31[ W/K]

12



Hu=0 [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

H T =295,15+31,31=326,46 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= H v + H t = 220,69+326,46=547,15 [ W/K]


5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire

preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru

este 0eo=12°C.

Tabel2.6.1: Determinarea perioadei deincalzire

10 oct- 21 aprilieValori conventionale

Luna θ eot θ e θ em

- [oC] [zile] [oC] [oC]

Iulie 12 0 20,5

August 12 0 19,9

Septembrie 12 0 16,1

13



Octombrie 12 9 10,6

Noiembrie 12 30 5,2

Decembrie 12 31 0,4 3,361

Ianuarie 12 31 -2,0

Februarie 12 28 0,6

Martie 12 31 5,2

Aprilie 12 21 10,8

Mai 12 0 15,8

Iunie 12 0 18,7

182 zile deincalzire

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie

ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei

luni.


14



C x x x x x x x

em

0

182

8,10212,5316,0282314,0312,5306,109361,3==

+++−++

θ

5.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL

(calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C)

Q L = H*(θ i-θ e )*t [kWh]

H = 547,15 W/K- coeficient de pierderi de caldura

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC];

Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic

[ zile ]

t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

QL=39 551,88 [kWh/an]


15

-5°C

0°C

5°C

10°C

15°C

20°C

25°C

i u l i e

a u g

s e p

t

n o v

o c

t

d e c

i a n

f e b

r

a p r

i u n

i e

m a

i

m a r t

12°C

20,5°C19,9°C

16,1°C

10,6°C

5,2°C

0,4°C

-2°C

0,6°C

5,2°C

10,8°C

15,8°C

18,7°C



5.2.Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru0eo=12°C)

Qg=Qi+Qs [kWh/an]

Q i = degajari de căldură interne[kWh]

Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ]

Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile

încălzite [W]; Φ ih =Φ i *A inc = 1599 [W ]

Φ i = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf.

McOOl -

PII,A inc = 399,78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² )

Φ iu= 0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile

neincălzite - (w)

Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ]

t = 182 x 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q i = 6984,43 [ kWh]

Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh ];

Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh]

I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe osuprafaţa de

1 m² avand orientarea j [ w/m²]

A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand

orientarea j [ m² ]

A snj =A*F s *F F *g [ m² ]

A = aria totala a elementului vitrat n [m² ];

F s = factorul de umbrire a suprafeţei n;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARAFACULTATEA DE CONSTRUCTIICATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

16



DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTACCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

F s = F h *F o *F f

F h = factorul partial de corectie

datorita orizontului;

F o = factorul partial de corectie

pentru proeminente;

F f = factorul partial de corectie

pentru aripioare.

F F = factorul de reducere pentru

ramele vitrajelor;

F F = A

Aτ =

g

t

A

A=

1, 224

1,8=0,68

g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţein;

g=Fw g ⊥

Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9g ⊥= transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj;

g ⊥=0,67

Valorile factorilor Fh, Fo, Ff , Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.

17




Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioadade incalzire

Luna Zile

Intensitatea radiatiei solare [W/m2]

N S V E

Ianuarie 31 11.90

69.9 27,9 27,9

Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9

Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9

Aprilie 21 38,6 93,5 74,9 74,9

Mai 0 65,0 90,1 73,7 73,7

Iunie 0 75,5 19,19 94,5 82,35 78,0 43,78 78,8 43,78Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5

August 0 66,6 119,9 70,1 70,1

Septembrie

0 48,0 125,9 78,4 78,4

Octombrie 9 23,4 124.9 64,6 64,6

Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5

Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6

Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie

ponderată a intensităţilor medii lunare, cu numărul de zile ale fiecărei luni.Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafeteivitrate AS

Tip Nr.ferestre

Orientare

Latime Inaltime A Fs FF g ΣAs

- - - [m] [m] [m2] - - - [m2]

F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804

Tabel 2.6.2.3: Aporturi solare pe

orientăriOrientare

ZAsnj[m2]

Isj [W/m2] Qsj [W]

V 3,630 43,8 158.99

E 3,630 43,8 158,99

N 0,804 19,19 15,43

8,064

TOTAL 333,41

18



Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinatăgrafic

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARAFACULTATEA DE CONSTRUCTII

CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTIIDEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTACCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII


Q s = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]

Q g = 8520,78 [kWh]

Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:

Φ g =t

Q g =1950 [ W]

5.3. Determinarea factorului de utilizare preliminar, η1

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient

adimensional, γ care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

γ= L

g

Q

Q=0,21

19




Q g = 8520,78 - aporturi totale de căldură

kWh Q L = 39551,88 - pierderile de căldură

ale clădirii kWhγ = 0,21 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre

aporturi si pierderi;

Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 , ATUNCI:

η1

=1

1

1+

−

−

a

a

γ

γ

UNDE:

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ ;

a = a o +oτ

τ

a o = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei

Mc 001-1), tab.1.2 ; .

τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia

termica interioara a spatiului incalzit, h;

20



τ= H

C

C= capacitatea termica interioara a cladiriiUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCTIICATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTIIDEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTACCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

C= Aj j * χ ∑ =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K]

5.4. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii

Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumareacapacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerulinterior , astfel :

1. Pentru pereti exterioriCapaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratultermoizolant aplicat

2. Pentru placa pe solCapaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul

termoizolant3. Pentru planseu terasa

Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul depanta4. Pentru planseele intermediare

Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului5. Pentru pereti interiori

Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui

PrecizareCapacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca

suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fiaproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat ceacorespunzatoare pierderilor termice.

21




Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladiriiElem

entulconstructie

Componente

ρ c d A C

Kg/m 3 J/kgK m m² J/K

Peretiinteriori1

Tencuiala 1600 840 0,015 147,30 2969568,00

Caramida 1800 870 0,250/2 147,30 28833975,00

Peretiinteriori2

Tencuiala 1600 840 0,015 114,42 5048836,50

Caramida 1800 870 0,125/2 114,42 28956564,00

Peretiexteriori

Tencuialainterioara

1600 840 0,015 383,16 7724505,60

Caramida 1800 870 0,375 383,16 112505354,00

Tencuialaexterioara

1700 840 0.025 383,16 13678812,00

Pardoseala placasol

Covor PVC 1800 1460 0,0015 133,25 525271,50

Sapasuport

1800 840 0,025 133,25 5036850,00

Terasa

Tencuiala 1600 840 0,02 133,25 3581760,00

Placabeton

2600 840 0,14 133,25 40742520,00

Planseu

Sapaciment

1700 840 0,10 133,25 19028100,00

Placa

beton

2600 840 0,12/2 133,25 17461080,00

Planseu

Sapaciment

1700 840 0,10 133,25 19028100,00

Placabeton

2600 840 0,12/21 133,25 17461080,00

ρ= densitatea materialuluic=capacitatea calorica masica a materialuluid=grosimea stratului

22



A= aria elementuluiC=286,09 MJ/K, 1J=1W/sH= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura : W/K τ=522233,50 s = 145,06 ha= 5,63η1

=0,9998

6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioadade incalzire reala a clădirii

θH id e d

aΦ−=

*η θ


θ ed = temperatura de echilibru

θ id =19.89 ºC

- temperatura interioara decalcul;

η = 0,9998 factorul de utilizare al aporturilor;

Φ a =1950 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;

H = 547,82 W/K - coeficientul de pierderi termice ale clădirii

Temperatura de echilibru a

cladirii este: θ ed = 16,42 ºC

23




Tabel 2.6.4.1: Determinarea perioadei deincalzire

2 Septembrie-

29Aprilie

Valori conventionale

Luna θ ed t θ e θ em


Iulie 16.42 0 20,5August 16.42 0 19,9

Septembrie 16.42 3 16,1

Octombrie 16.42 31 10,6

Noiembrie 16.42 30 5,2

Decembrie 16.42 31 0,4 5,08

Ianuarie 16.42 31 -2,0

Februarie 16.42 28 0,6

Martie 16.42 31 5,2

Aprilie 16.42 30 10,8

Mai 16.42 10 15,8Iunie 16.42 0 18,7


Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile, adica 5400 ore. Temperatura

exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a

temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.

24



6.1. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului

termic

Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu, avand un regim defurnizare a agentului termic continuu.

7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii

Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ]


Calculul pierderilor de caldura ale cladirii

Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ]

H = 547,82 K - coeficient de pierderi de caldura

25

-5°C

0°C

5°C

10°C

15°C

20°C

25°C

i u l i e

a u g

s e p

t

n o v

o c

t

d e c

i a n

f e b

r

a p r

i u n

i e

m a

i

m a r t

12°C

20,5°C19,9°C

16,1°C

10,6°C

5,2°C

0,4°C

-2°C

0,6°C

5,2°C

10,8°C

15,8°C

18,7°C



θ i = 19,89 °C - temperatura interioara de calcul [°C ];

θ e = 5,08 °C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [°C ];

Dz = 225 zile- durata perioadei de încălzire determinata grafic [ z ile]


Q L = 43811,56 [kWh\

8. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii



Q g = Qi + Q s [ kWh ]

Qi = degajari de caldura interne [ kWh ]

Q i =[Φ hi , +(1+b)*Q ui , ]*t [kWh ]

Φ hi,

= fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei; [W ]

Φ hi , =Φ i *A inc =1599 [W ]

Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ]

A inc =399,78 m² - aria totala a spatiului incalzit [m²]

Q ui , = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ]

Dz = 225 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ];


Q i =8634,6 [kWh]

• Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]

26



Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ]

I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de1m2

avand orientarea j [ W/m² ]

A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .[m² J

A snj =A*F s * F f *g [m²]

A = aria totala a elementului vitrat n [ m²];


Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n;

F s =F h *F o *F f

F h = factorul parţial de corecţie datorita orizontului;

F o = factorul parţial de corecţie pentru proeminente;

F f = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.

F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

F F = A

Aυ

g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n;

F w = factor de transmisie solara;

g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru

radiatiile perpendiculare pe vitraj;

27




Tabel 2.6.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada

de incalzireLuna Zile


N S V E

Ianuarie 31 11.90

69.9 27,9 27,9

Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9

Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9

Aprilie 30 38,6 93,5 74,9 74,9

Mai 10 65,0 90,1 73,7 73,7

Iunie 0 75,5 23,02 94,5 88,25 78,0 49,10 78,8 49,10

Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5

August 0 66,6 119,9 70,1 70,1Septembrie

3 48,0 125,9 78,4 78,4

Octombrie 31 23,4 124.9 64,6 64,6

Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5

Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6

Tabel 2.6.2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafeteivitrate AS

Tip Nr.ferestre

Orientare


- - - [m] [m] [m2] - - - [m2]

F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804

28



Tabel 2.6.2.3: Aporturi solare peorientări

Orientare

ZAsnj[m2]

Isj [W/m2] Qsj [W]

V 3,630 49,10 178,23

E 3,630 49,10 178,23

N 0,804 23,02 18,50

8,064

TOTAL 374,96



Dz = 225 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel;


Q s = 2024,78 [kWh ]

Q g = 10659,38 [ kWh ]

9. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intrepierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urmafiind corectate cu un factor de diminuare,η, astfel:

Q h =Q L - ηQ g [ kWh ]

Q L = 43811,56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii;

29



Q g = 10659,38 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;

η = factor de utilizare;

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficientadimensional, Y, care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

γ= L

g

Q

Q=0,24


Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1,atunci :

η=1

1

1+

−

−

a

a

γ

γ

γ= 0,24 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre



a = a o +oτ

τ


Mc 001-1); .


30




termica interioara a spatiului incalzit, h;τ=522233,50 s= 145,06 [ h ]

a=5,63

η=0,9996


Q h =33156,45 kWh/an

10. Consumul de energie pentru incalzire , Q fh

Q fh =Q h +Q th -Q hrh , - Q rwh Kwh/an

Q h = 33156,45 \kWh\ - necesarul de energie pentru incalzirea

clădirii;

Q th = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusivpierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldurasuplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte sireglarea imperfectă a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate dejain considerare la temperatura interioara conventionala;

Q th =Q em +Q d kWh/an

Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de

transmisie a caldurii la consumator;

31



Q em =Q str em , +Q cem , kWh

Q str em , = pierderi de caldura cauzate de distributia

neuniforma a temperaturii;

Q str em , =em

em

η

η −1* Q h kWh


η em = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de

incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);

Q h = 33156,45 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Q str em , =1381,51 kWh

Q cem , = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii

interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc;

Q cem , =c

c

η

η −1*Q h kWh

η c - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); η c =0,93

Qh = 33156,45- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Q cem , = 2495,64 [kWh

Q em = 1381,51+2495,64=3877,15 [kWh]

Q em =3877,15 [kWh]

Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie;

32



Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele

precizari:

1. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona;

2. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de

bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului;

3. Conductele din canalul termic sunt izolate termic;4. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9;

5. Recircularea nu exista;

6. Distributie verticala.

Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t H kWh/an

U,

i = valoarea coeficientului de transfer de caldura


U ,

i = 1 1*ln

2* *a

iz i a a

d

d d

π

λ α +

[ W/mK ]

λ iz =0,0462 [ W/mK ] -coeficient de conductie a izolatiei [ W/mK ]

d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie [ m]

d i = diametrul conductei fara instalatie [ m]

α a =33,0

1 [ W/m²K ] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K ]

[ m]

= temperatura medie a agentului termic

θ m =2

retur tur θ θ += 80 º C

θ ai = temperatura aerului exterior conductelor [ º C ]

L i = lungimea conductei [ m]

t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp

33



Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catreconsumatori

di da Li Lea Ui' θm

θai

tH Qd

[m] [m] [m] [m] [W/mK ]

[oC] [oC] [h] [kWh/an]

Canaltermic

0.032 0,025

0,020

0.0560,0430,035

5,0015,0051,00

1.51,51,5

0.260,230,19

808080

8.738,738,73

540054005400

500,311327,763729,27

Coloane 0.0200.013

0.0200,01

3

24,8016,00

4,004,00

0.190,12

8080

2020

5400540

0

1526,68622,08

Racorduri

0.013 0.013

156,00 4,00 0.12 80 20 5400

6065,28


L ea = 4 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor

pentru conducte neizolate,cu diametrul < 100 mm si–

L ea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor

pentru conducte izolate, cu diametrul < 100 mm.

Q d = 13771,38 [ kWh/an ]

Q th =17648,53 [ kWh/an ]

Q hrh , = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane +

racorduri;

Q hrh , = 8214,04 kWh/an

Q wrh ,= căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada

de incalzire (vezi paragraf 2.12);

34



Q wrh ,=Q

coloanaacc+Q eaccdistributi =3994,92 kWh/an

Q fh =38596,02 kWh/an

11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de

consum Q acm

Q acm =Q ac +Q cac , +Q d ac , kWh/an

Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde deconsum livrata

Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θar

) kWh/an

ρ = 983,2 kg/m² J - densitatea apei calde de consum la temperatura

de 60°C;

c = 4,183 [kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de consum la

temperatura de 60°C;


Vac = volumul necesar de apa calda de consum peperioada consumata m 3 /an

V ac = a*1000

u N m 3 /an

a = 80 [omzi

l J - necesarul specific de apa calda de consum

pentru o persoana in cladiri de locuit, determinat pe bazaanalizarii facturilor;

Nu = 24[persoane] - număr de persoane;V ac = 438 m 3 /an

θ ac = 60 [º C ] - temperatura apei calde de consum;

θar

= 10 [º C ] - temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de prepararea apei calde de consum.

Qac = 25019,08 kWh/an

35



Q cac , =Σρ*c* V cac , *(θ cac , -θ ar ) kWh/an

• Q cac , = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa caldade consum;

ρ = 983,2 [ kg/m² J - densitatea apei calde de consum la


c = 4,183[kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de consum la


V cac , = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa

calda de consum,pe perioada considerata [ perioada

m3

]

V cac , = V ac *f 1 *f 2 - V ac [ perioada

m3

]


V ac = 700,8 m 3 /an - volumul necesar de apa calda de consum pe perioadaconsumata

f 1= 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fararecircularef 2 = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice;

V cac , =188,34 m 3 /an

θ cac , = 50 [ºC] - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde lapunctul

de consum;

θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a

apei calde de consum.

Q cac , = 8606,56 kWh/an

36



Q d ac , = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de

consum;

Q d ac ,=∑

i

iU , *( θ m - θ ai )*L i *t H kWh/an

U,

i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

U ,

i = 1 1*ln

2* *a

iz i a a

d

d d

π

λ α +

[ W/mK ]

λ iz = 0,0462 [ W/mK ] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];

d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m];

α a =33,0

1 [ W/m²K ] –coeficient de transfer termic [ W/m²K ]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARAFACULTATEA DE CONSTRUCTIICATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTIIDEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA

CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

θ m =2

retur tu r θ θ +=50°C;

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C];

L i = lungimea conductei [m];

t H = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];

Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori

di da Li Ui' θ m θ ai t Han Q d ac ,t Hszi Q

sezoni

[m] [m] [m] [W/mK] [oC] [oC] [h] [kWh/an] [h] [kWh/an]

Canaltermic

0.032 0.058

23,50 0.39 50 8.73 8760 3313,37 5400 2042,49

Coloane 0.025 0.025

30,00 0.23 50 20 8760 1813,32 5400 1117,80

Racorduri

0.013 0.013

48,00 0.37 50 20 8760 4667,32 5400 2877,12

37



Q d ac , = 9794,01 [kWh/an

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate

pentru perioada de incalzire:

Q rwh =Q coloaneacc +Q ccracorduria = 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65 [kWh/an]

12. Consumul de energie pentru iluminat

Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se

realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:



Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminatTip apart S

[m2]

Nr. Supr. Consum Consum

Cam. Totala Specific anual

Mediu [m2] [Kwh/an/m2]

1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67

vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67

Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:

raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

38



v

p

S

S < 0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: = >

totalul se majoreaza cu 5 %

W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiilede CO2

13.1. Energia primara

Ep = Q l h f ,,*f l h,

+ Q l w f ,,*f l w,

+W l i , *f l i , [kWh/an]


Q l h f ,, = 38596,02 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire,

produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q l w f ,, = 53594,54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf ,w = Q acm

W l i, =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N

f l w, = f l h, =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz

f l i , = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică

Ep = 119447,77 [kWh/an]

13.2. Emisia de CO2

39



E 2CO = Q l h f ,,

*f 2,COh

+ Q l w f ,,*f

2,COw +W l i , *f 2,COi kg/an

Unde:

Q l h f ,,= 38596,02 [ kWh/an]

Q l w f ,,= 53594,54 [kWh/an]

W l i , =6442,20 [kWh/an]

f 2,COh = f

2,COw = 0,205 kg/kWh - factorul de emisie la arderea gazului natural; se

aplica energiei la sursa primara

f 2,COi = f

2,COh = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate

E 2CO = 20577,53 kg/an

13.3. Indicele de emisie echivalent CO2

I2CO =

in c

CO

A

E 2 = 51,47 kgCO 2 /m²an


CAP. III Certificarea energetică a blocului delocuinţe

Notarea energetică a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice

corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător

exploatării. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specificde energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.

14. Consumul anual specific de energie pentru încălzirea spaţiilor

40



q inc =inc

inc

A

Q=96,55 kWh/m²an

Unde Q inc =Q h f ,

Suprafata incalzita a cladirii esteA inc =399,75 m²

CLASA B

15. Consumul anual specific de energie pentru

prepararea apei calde de consum

q acm =inc

acm

A

Q=108,62 kWh/m²an


CLASA E16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

W l i, =inc

il

A

W = 16,11 kWh/m²an

41



CLASA A17. Consumul total anual specific de energie

q tot = q inc + q acm + W l i , =221,27 kWh/m²an

CLASA C



18. Penalizari acordate clădirii certificate

p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic

P1=1.00

p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire

P2=1.00

p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere

mobila din spatiile comune

p3=1.00

p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si

reglaj de la corpurile statice

p4=1.03

p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de

incalzire interioara

42



p5=1.05

p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si

golire a coloanelor de incalzire

p6=1.03

p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura

pentru decontarea consumurilor de caldura

p7=1.00

p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale

peretilor exteriori

p8=1.00

p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct

de vedere al continutului de umiditate al acestora

p9=1.02

p10 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod

p1o=1.00p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare

a fumului

pn=1.00

p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii

necesarului de aer proaspat la valoarea de confort

p12=1.06


po = Π Pi = 1,204

19. Nota energetica

Relatia de calcul a notei energetice este

urmatoarea:

N = exp(-B1 * qtot * Po + B2 )

43



dacă qtot * Po ≥q Tm

N = 100 dacă qtot*po < qTm

B 1=0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001

2006;

p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii;

q Tm - consumul specific anual normal de energie minim.qtot * Po= 266,50 kWh/m²an



N = 86,14

CAP. IV. CLADIREA DE REFERINTA

20. Definirea clădirii de referinţăClădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici

generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei :

a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădireareală;

b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare,pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale.

44



Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparentese determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanţeienergetice a clădirilor – Partea I-a, în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate(spaţiu condiţionat);

c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie dincomponenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform

Metodologie Partea I, cap 11.d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opacesunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă;

e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( )τα

= 0,26;f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare

clădirii reale;g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0,5 h-1,

considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare, iar ventilarea este de tip controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale, valoareacorespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie ParteaI);

h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum

este, după caz:- staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură, încazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,

- centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şicu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru clădiri care nu suntracordate la un sistem de încălzire districtuală;

i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice,dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare;

j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termicşi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât şi lanivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoarede costuri de încălzire;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARAFACULTATEA DE CONSTRUCTIICATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTIIDEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA


k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cucontor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şiapă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare, în aval de staţia termicăcompactă;

l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalaţia de apă caldă este dotată

cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic

echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare;n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt

izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0,05 W/m⋅ K, avândo grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;

o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şiparametrii de funcţionare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentruprepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / A înc [kWh/m²an], unde NP reprezintă

45



numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar A înc reprezintă ariautilă a spaţiului încălzit / condiţionat;

p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate, randamentulinstalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei, mai corect reglată din punct de vedereaeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie;

q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de energie este

determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale /mecanice (după caz);r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din normativul de faţă,

p0 = 1,00.

Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:

4

21

4

1

1,62 j

j

A j

R j j

A

m K M W

R =

=

⋅∑

= =∑

21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta


Coeficientul global de izolare termica, K m

W G 3 e calculeaza cu relatia:

∑ +⋅= ⋅

⋅ nGm R

A

V 3 4,01 τ

K m

W 3

;

Unde:

Nr.crt

Elementde

constr

A[m2] min

W A K R

⋅ [W

K m R2

m in

⋅

τ

1 Perete ext 383,16 273,68 1,40 1

2 Planseuterasa

133,25 44,41 3,00 1

3 Placa pesol 133,25 33,31 4,00 1

4Tamplarieexterioara

25,56 63,9 0,40 1

TOTAL 675,22 415,3

46



V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ]A-aria cladirii in [m²]

ei

ni

θ θ

θ θ τ

−

−= , reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare

n - viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora

[h-1

] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,având în vedere următoarelecaracteristici :

- clădire adăpostită (în centrul oraşului);- clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;- clasa de permeabilitate - ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).

n = 0,6 h-1

=⋅+= 6,03 4,03,4 1 59 8,10 97

1G 0,378+0,204=0,58 K m

W 3

Pentru 5 9,0=V

A si N=3 niveluri rezulta GN = 0,68 K m

W 3 - din C107/1

G<GN(0,58 < 0,68)Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11

22. Consumul specific anual de caldura

Din tema lucrării avem:

- consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul surseide căldură:

R

sursaanincq ,, =105kWh/ m2an => clasa energetică - B- consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum:

qR

ac,an = 60 kWh/ m2

an => clasa energetică -

DUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARAFACULTATEA DE CONSTRUCTIICATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTIIDEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTACCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

- consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.

qR

il,an= 5,8 kWh/ m

2an => clasa energetică -

A=> consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă:

47



qT R

= qinc,an + qac,an + qil,an =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m2

an

qTR

= 170,8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B

23. Emisia de CO 2

Factorul de emisie de CO2 se determină conform MC.001/2– 2006, cap. II, pag. 202 şi

C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:- la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO

2= 0,205

kg/kWh

CO

2

= (q R

inc,an

+ q R

ac,an

) · 0,205 kg/kWh = (105 + 60) · 0,205=33,82 kg/ m2an

- la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO2

= 0,09 kg/kWh

CO2 = qR

il,an · 0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m2an · 0,09 = 0,52 kg/ m

2an

=> Total emisie CO2

= 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m2

an

CO2 = 34,34 kg/ m2an

24. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006

Nu se acorda penalitati : p o = 1,00Se calculeaza si se compara :

(qT R

·p 0 ) = 170,8 · 1,00 = 170,8

Kwh/m

2an > q

Tm= 125 Kwh/m

2an

Din MC.001/3 – 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obţin valorile pentru:B1 = 0,001053, B2 = 4,73677.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARAFACULTATEA DE CONSTRUCTIICATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTIIDEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA


R N = exp (- B1

· qT R

·

p 0+ B

2) = exp (- 0,001053 · 170,8 · 1,00 + 4,73677) = exp (-

0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176

R N = 95,29

48




CAP. V Analiza energetică a Variantei I de reabilitaretermica

49



Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii

pentru fiecare solutie in parte. In principal, este vorba de consumul anual de energie

al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent

situatiei actuale.

Rezultatele analizei sunt urmatoarele:

50



Varianta Necesar

caldura

cladire

Consum

anual

incalzire

Consum

anual

Specific

incalzire

Consum total

specific

Consum

total

Economia anuala Nota

Energetica

Durata

de

incalzire

(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m2,an) (kWh/m2,an) (kWh/an) (kWh/an) (%) [zile]

V0

(Cl.Reala)

128514,91 111083,46 277,88 402 160945,31 0 0 48,39 225

V1 63753,20 38596,02 96,55 221,27 88457,87 72487,44 54,96 86,14 225

51




CAP. VI Analiza economica a Variantei I

Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:

-valoarea neta actualizata a investitiei ΔVNA

- costul de investitie a variantei I C(m)

-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I NR

- costul specific al energiei termice economisite e

-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare-reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica

24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA)

Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma:

3 N N

VNA = C0 + Σ CEk · Σ [(1+f k) / (1+i)]t + CM · Σ [1/ (1+i)]t

k=1 t=1 t=1 în care:

VNA – valoarea netă actalizatăC0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON]CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an]CM - costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an]f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%]i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%]k – indice a felului de energie utilizată (gaz, energie termică, energie electrică)N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizatt – variabila timpului t = 1, N [an]

Se fac următoarele IPOTEZE:1. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de

viaţă N, fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţeienergetice şi implicit remedierile necesare, dacă este cazul

2. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N3. rata de depreciere anuală a monedei = ct4. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată5. vom lua în considerare numai energia termică, deci renunţăm la indicele k.

52




Se obţine o relaţie simplificată de forma:

VNA = C0 + CE · X

N

unde: X = Σ [(1+f) / (1+i)]t

t=1

Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi uneirezolvări energetice (VNA energ). Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.Difernţa dintre ele este ΔVNA.

ΔVNA = VNA clasic – VNA energ

VNA clasic = C0 + CE clasic · X

VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X

în care:C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero”C(m) - costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero”CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an]CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an]

ΔVNA = C0 + ( CE clasic · X ) - C0 - C(m) - ( CE energ · X )

ΔVNA = ( CE clasic - CE energ ) · X - C(m) / (- 1)

Se va obţine:

- ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )

în care: ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an]

Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei

în soluţia modernizată energetic.

Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: C(m) - ( ΔCE · X ) < 0

Se va împărţii relaţia cu ΔCE:

( C(m) / ΔCE ) - X < 0

( C(m) / ΔCE ) < X

53




Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă, trebuie ca numitorul să crească, adică să crească

reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A, atunci X > A, adică aniide referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi, ca din economia anuală de energie să putemrecupera, într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică, pentruasigurarea eficienţei.

Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:

160945,31an

T Q = kWh

88457,87

an

INC Q=

kWh

C(m) =116316 lei - conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.28/2008

ΔE= an

T Q - an

INC Q =160945,31-88457,87=72487,44 kWh

ΔC E =ΔE·c=72487,44·0,203=14714,95 lei/an

1Gcal=1163 kWhc=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh

ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )

N

X = Σ [(1+f) / (1+i)]t

t=1

unde:f=0,15i=0,06N=16 ani

RezultaX= 33,74 ani

ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )=116316-14714,95 · 33,74=116316-341514,59= -380166,42 lei

( ) 1163167,90

14714,95

m

E

C

C A

∆= = =

X=33,74

A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi, ca din economiaanuală de energie să putem recupera, într-un timp rezonabil costurile cu investiţia demodernizare energetică, pentru asigurarea eficienţei.

54




25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE(NR)

Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR, ca valoare necunoscută, în relaţia scrisă sub formaexplicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.

C(m) - ΔCE · Σ [(1+f) / (1+i)]t = 0t=1

Însă ΔCE = c · ΔE , în care:

c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de

modernizare energetică [Kwh / an]

Vom avea: C(m) = c · ΔE · NR

din care: NR = C(m) / (c · ΔE)

NR = C(m) / (c · ΔE) =116316

14714,95=7,90 ani

26. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh]

prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente (sau costul unei Kwheconomisit), relaţia (7) se va transcrie astfel:

C(m) – e · ΔE · N = 0

C(m) = e · ΔE · N

e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh]

( ) 1163160,100

72487,44 16

mC

e E N

= = =∆ ⋅ ⋅

lei/kWh

55




In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un costspecific al agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretulnesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.Rezultatele analizei economice:

Varianta Economia

anuala

Cost

Aprox.

investitie

Durata

de viata

Durata

Recuperare

investitie

Cost specific

al economiei

energetice

(kWh/an ) ( lei ) ( ani ) ( ani ) ( lei/kWh)

V1 72487,44 116316 16 7,90 0,100

56




CAP. VII Concluzii

Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta

urmatoarele :

1.Varianta de reabilitare V1(S1) - implica un cost de cca. 116 316 lei si se recupereaza in cca. 7,90 ani,

costul specific al economiei energetice fiind de 0.100 lei/kWh. Aceasta solutie nu implica un cost relativ

mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic

interior. In acelasi timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin

limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in

proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea

cladirii din punct de vedere al rezistentei.

2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55 kWh/mp an ,fiind

respectata prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca acest consum specific pentru incalzire

sa scada sub 100 kWh/mp an.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din

fonduri publice conform prevederilor art.13 din OUG nr.18/2009.

3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7,90 ani, rezulta ca investitia este rentabila. Trebuie

avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani, astfel incat durata

de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.

4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta

va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei, adica 18495,60 lei , respectiv 1541,30 lei

/apartament.

5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii

importante de la bugetul de stat si de la bugetul local,iar pe de alta parte se reduce poluarea in

aer,apa,sol- conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant.

6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de

proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si

semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat

sunt obligatorii pentru demararea investitiei.

7. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin

realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii.Deoarece OUG

nr.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii, se recomanda asociatiei sarealizeze aceste investitii , functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de

apartamente.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru

incalzire si apa calda menajera, si implicit la diminuarea facturilor de energie.

57




CAP. VIII

CERTIFICATUL ENERGETIC

58



Cod poştal Nr. înregistrare la Datalocalitate Consiliul Local înregistrării

Anexa 3

C e r t i f i c a t d e p e r f o r m a n ţ ă e n e r g e t i c ă

Performanţa energetică a clădirii Notareenergetică: 86,14

Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată înaplicarea Legii 372/2005

Clădireacertificată

Clădirea dereferinţă

Eficienţă energetică ridicată

A

B B

C

D

E

F

G

Eficienţă energetică scăzută

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 221,27 170,8

Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 51,47 34,34

Consum anual specific de energie[kWh/m²an] pentru:

Clasă energeticăClădireacertificată


Încălzire: 96.55/105 B BApă caldă de consum: 108,62/60 E DClimatizare: - - -

Ventilare mecanică: - - -Iluminat artificial: 16,11/5,8 A A

Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0

Date privind clădirea certificată:Adresa clădirii: Oradea,str.Horea,nr.109Categoria clădirii: blocRegim de înălţime: P+2EAnul construirii: 1970

Aria utilă: .. . 372,45 m²Aria construită desfăşurată: 495 m²

Volumul interior al clădirii: 1097,98 m³Scopul elaborării certificatului energetic: informativ

Programul de calcul utilizat: , versiunea:

Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila

de atestare auditorului auditorului...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................

59

0 8 2 1 90

z z l l a a

2 5 0 4 1 01 0 0 8 04- -



DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII

Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anualspecific:

ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:

A B C D E F

7 0

1 1 7

1 7 3

3 4 3

5 0 0

kWh/m²an

B

G

2 4 5

A B C D E F

1 5

3 5

5 9

1 3 2

2 0 0

kWh/m²an

E

G

9 0

A B C D E F

4 0

4 9

5 9

9 1

1 2 0

kWh/m²an

A

G

7 3

TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILAREMECANICĂ:

DE CONSUM, ILUMINAT

A B C D E F

1 2 5

2 0 1

2 9 1

5 6 6

8 2 0

kWh/m²an

C

G

4 0 8

A B C D E F

2 0

5 0

8 7

1 9 8

3 0 0

kW h/m²an

G

1 3 4

A B C D E F

5

8

1 1

2 1

3 0

kW h/m²an

G

1 5

Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie

[kWh/m²an]

Notare

energeticăpentru:

95,29 Încălzire: 105Apă caldă de consum: 60Climatizare: -Ventilare mecanică: -Iluminat: 5,8

Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1,38 – după cum urmează.

Ccladire fara subsol p1 = 1,00

Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere,dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1,01 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1,05 Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă

p5 = 1,05 Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a

acestora p6 = 1,03

Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1,00

60



Tencuială exterioară căzută parţial p8 = 1,05 Pereţii exteriori prezintă pete de condens p9 = 1,02

Cladire far pod locuibil p10 =1,00

Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta p11= 1,00

Clădire fără sistem de ventilare organizată p12 = 1,10

P0=1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38

Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţeienergetice a clădirii:

Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,

1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;2.termoizolarea terasei ;3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;

4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.

Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.Se vor prezenta la modulul de instalatii.

INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂAnexa la Certificatul de performanţă energetică nr.

1. Date privind construcţia:

Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc)

cămine, internate spitale, policlinicihoteluri şi restaurante clădiri pentru sportclădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţalte tipuri de clădiri consumatoare de energie

Nr. niveluri: Subsol, Demisol, Parter + 2E etaje

Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:

Tip. ap.Aria unui

apartament[m²]

Nr. ap. Sut [m²]

0 1 2 3

1 cam.2 cam.3 cam.4 cam.5 cam.

24,47----

12----

293,64----

TOTAL 12 293,64

Volumul total al clădirii:1097,98 m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

61



Tip element deconstrucţie

Rezistenţa termicăcorectată [m²K/W] Aria [m²]

0 1 2PEFEUE

TESb

0,4950,3250,325

0,4404,04

383,2521,63,96

133,25133,25

Total arie exterioară [m²] 675,22

Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0,61 m-1

2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:Sursă proprie, cu combustibil:

Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic centralTermoficare – punct termic localAltă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de încălzire:Încălzire locală cu sobe,

Încălzire centrală cu corpuri statice,Încălzire centrală cu aer cald,Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul

- Numărul sobelor:

- Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de

instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2

Tip corp static

fonta

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul

locuit în spaţiul

comun Total în spaţiul

locuit în spaţiul

comun Total

624/4 24 3 27 56,68 13,54 70,22

- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară,superioară,

mixtă

- Necesarul de căldură de calcul: : 33156,45 k W

- Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,multiplu: puncte,

- diametru nominal: 40 mm,- disponibil de presiune (nominal): mmCA

- Contor de căldură: - tip contor ,

62



- anul instalării ,- existenţa vizei metrologice ;

- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:- la nivel de racord ,- la nivelul coloanelor ,- la nivelul corpurilor statice ;

- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m;

- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;

- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

Temp. tur agentprimar[°C]

82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130

Temp.ext. [°C] +10 +8 +6 +4 +2 0 -2 -4 -6 -8 -10 -12 -15

Temp. tur agentsecundar[°C]

41 42 44 46 48 50 52 54 56 58 61 65 70

Q înc. mediu orar [W]

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul

-

Aria planşeului încălzitor: m²- Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;

Diametru serpentină. [mm]Lungime [m]

- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:

3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:Sursă proprie, cu:

Centrală termică de cartier

Termoficare – punct termic centralTermoficare – punct termic localAltă sursă sau sursă mixtă:

63



Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

Din sursă centralizată,Centrală termică proprie,Boiler cu acumulare,Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,Preparare locală pe plită,Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 48

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare

Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,multiplu: puncte,

- diametru nominal: 40mm ,- necesar de presiune (nominal): mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,nu funcţionează

nu există

Contor de căldură general: - tip contor ,- anul instalării ,- existenţa vizei metrologice ;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu existăparţial

peste tot

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare:

5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:

6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit,

Auditor energetic pentru clădiri,

Ştampila şi semnătura

64




Bibliografie

1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,,

2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din

cladiri,,

3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al

cladirii,,

4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor

energetice a cladirilor si apartamentelor,,5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere

ale cladirilor,,

6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de

locuit.

7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de

constructiectie ale cladirilor .

8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit

clădirile de locuit.

9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact

cu solul10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopeicladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.11.Manualul de instalatii de incalzire

12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale

cladirilor existente

13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru

incalzire.

14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile

15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire

16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.

17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de

calcul.

18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de

locuit existente

19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a

fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

65



20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea

economisirii energiei termice.

21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a

blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009.

22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009

23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în

funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.

25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării

termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.

26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor

de locuit existente.27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial dincladiri29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentruincalzire. Cladiri de locuit.

66



VARIANTA II

67




CuprinsCuprins 66CAP. I Introducere 67CAP. II. VARIANTA I Date Generale 68

1. Masuri 682. Parametrii climatici 703. Temperaturi de calcul 724.Calculul coeficientilor de pierderi 735.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 756. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 847. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 868. Calculul aporturilor de caldura 879. Necesarul de caldura pentru incalzire 9010.Consumul de energie pentru incalzire 9311.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 9712.Consumul de energie pentru iluminat 10013.Energia primara si emisiile de CO2 100

CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 10214. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 10215. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 10216. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 10317. Consumul anual specific total de energie 10318. Penalitati acordate cladirii certificate 10419. Nota Energetica 105

CAP. IV Cladirea de referinta 10620. Definirea cladirii de referinta 106

21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 10722.Consumul specific anual de energie 10823. Emisiile de CO2 109

CAP. V Analiza energetica 110CAP. VI. Analiza economica 112

24. Modificarea valorii nete actualizate 11225. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 11524. Costul unitatii de energie economisita 115

CAP. VII. Concluzii 117CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica 118Bibliografie 124

68




CAP. I INTRODUCERES-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de

Constructii, cu urmatoarele precizari:

1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurileenergetice date prin tema ci acestea s-au calculat ;2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009;3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cuprevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentruincalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ;4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazutafinantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catreasociatia de proprietari ;5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuses-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acestconsum pentru cladirea expertizata;6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut inOUG nr.28/2008;7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%,achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorulprogramului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea;8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica,urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL;9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizaretermoenergetica;10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce

urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii;11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri deinterventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopulobtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initialde executie al cladirii;12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorieemiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupaexecutarea lucrarilor de interventie;13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambelevariante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu celprezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la

terminarea lucrarilor ;15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducereaCartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica,reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre MinisterulDezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice inconditii de siguranta si securitate.

69




CAP II Date Generale

1. Masuri propuse

Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nuau indeplinit conditiile minime impuse, si anume:

1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cmgrosime ,inclusiv a soclului cu polistiren extrudat,2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime ;

3. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic

1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii

Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ ; longitudine

E21º 55´; altitudine 137 m

Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele:

-zona climatica II conform fig. A1 din SR 1907-1 , T e = -15 º C ;

-orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate;

-zona eoliana: IV conf. Fig. 4 din SR 1907-1/97;

-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade;

-categoria de importanta a constructiei conform H.G R nr. 766/1967: C-normala;

-Conform codului de proiectare seismica ,indicativ P100/2006, ag= 0,12 g si 0,70 s;

-Zona de zapada ,conform Cod CR 1-1-3 /2005 , are valoarea caracteristica a

incarcarii din zapada pe sol de 1,50 Kn/mp;

-Zona de vant ,conform NP 082/2004, are valoarea pentru viteza maxima mediata pe

1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ), cu presiunea mediata pe 10 minute de 0,3 kPa;

70




-relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit

existent ;

Retele publice existente in zona: retele de apa,canalizare,termice,electrice,s.a .

1.2.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora

(încălzire, ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat)

Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un

punct termic învecinat. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până

la PT, printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care

delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un

contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda

curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de

bransament.

Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie

reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale ,iar conductele numai pe

alocuri au fost inlocuite.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de

incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste

instalatii din surse proprii.

Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din

fonta.

Casa scării este încălzită în mod direct.Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie

inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele sunt aparente şi

sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În canalul termic

al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.

71



Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi

instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care

alimentează băile din apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse

a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.


Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. În blocul de

locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum

apă caldă.

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C, θ retur = 70º C,

θ i =20°C, θ e = -15°C

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în

apartamente cât şi în spaţiile comune.

1.3.Regimul de ocupare al clădirii

Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură

se consideră în regim continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilaremecanică, răcire sau condiţionarea aerului.

1.4. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii

Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid

volumul încălzit, direct sau indirect.

2. Parametrii climatici

2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul

Pentru iarnă, temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în

funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II), conform STAS

1907/1, astfel:

72



θe = - 15°c

2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare

Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in

conformitate cu Mc001 - PI, anexa A.9.6, respectiv SR 4839, pentru localitateaOradea.


Tabel 2.3.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatieisolare

Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2]

N S V E

Ianuarie 11,9 69,9 27,9 27.9

Februarie 18,8 99,6 49,9 49,9

Martie 28,2 95,2 60,9 60,9

Aprilie 38,6 93,5 74,9 74,9

Mai 65,0 90,1 73,7 73,7

Iunie 75,5 94,5 78,0 78,0

Iulie 76,8 108,4 79,5 79,5August 66,6 119,9 70,1 70,1

Septembrie 48,0 125,9 78,4 78,4

Octombrie 23,4 124,9 64,6 64,6

Noiembrie 14,0 71,3 31,5 31,5

Decembrie 10,1 59,8 23,6 23,6

Tabel 2.3.2.2: Valori medii ale temperaturii

exterioare

Luna Temperatura medie

[°C]Ianuarie -2.0

Februarie 0,6

Martie 5,2

Aprilie 10,8

Mai 15,8

Iunie 18,7

73



Iulie 20,5

August 19,9

Septembrie 16,1

Octombrie 10.6

Noiembrie 5.2

Decembrie 0.4


3. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare3.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominantă pentru clădiri

de locuit este:

θi = 20*C

3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a spaţiilor

neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor, se calculeaza pe bază de bilanţ termic.Nu

este cazul.

3.3 Temperatura interioară de calcul

Conform Metodologiei Mc001 - 2006/PII, dacă diferenţa de temperatură între volumul

încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC, întregii clădiri se aplică calculul

monozonal. In acest caz, temperatura interioară de calcul a clădirii, este:

∑∑ ⋅

=

j

j ij

i A

Aθ

θ [oC]

74



Temperaturile pentru camera de locuit, baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 , conform tabel 1.

5181,6 1234,2 1383,48 7799,2819,89

259,08 56,1 76,86 392,04iθ

+ += = =

+ +°C


4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV

b. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

H = H v + H t [W/K]

b.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, HV

=v H 6,3

*** V nC aaaδ

[ ] K

W

Unde:

δ a =1,2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1,PG. 14 )

c a =1,005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului

n a = 0,6 [ h 1− ] – nr. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI )

Spatiu Aj θij Ajθij Σ Aj Σ Aj θij θi

camera 21,59 20 431,8 259,08 5181,6

baie 4,675 22 102,85 56,1 1234,2

Vestibul- casa scarii 25,62 18 461,16 76,86 1383,48

75



Numărul de schimburi de aer pe oră

Categoria Clasa de Clasa depermeabilitate

clădirii adăpostire ridicată

medie scăzută


Clădiri individuale moderatadăp.

1.1 0.6 0.5


Clădiri cu mai

multe

apartamente,

cămine,

internate etc.

dublăexpunere


moderatadăp.

0.9 0.6 0.5


simplăexpunere

neadăpostite 1 0.6 0.5

moderatadăp.

0.7 0.5 0.5


V = 1097,98 [m1] - volumul încălzit.


Hv = 220,69 [W/K ]

c. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise, H T

H T= L + L s+Hu [W/K ]

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ];

Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ];

L=ΣU,

j * A j [W/K ]

Hu

76



U,

j = transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K ]

Aj = aria pentru care se calculează U,

j [ m² ]

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiuluiincalzit

Elementul deconstrucţie

R ,

jU'j = 1/R'j A j U'j x A j

[m2K/W] [W/m2K] [m2] [W/K]

Perete Exterior 2,49 0,40 383,16 153,87

Planseu Terasa 4,72 0,21 133,25 28,23

Tamplarie

PVC 0.71 1,40 25,56 35,99

Placa Sol 4,04 0,25 133,25 31,31

TOTAL 249,40


L =249,40 [ W/K]

Ls=31,98[ W/K]

Hu=0 [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

H T =249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= H v + H t = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77



5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire

preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru

este 0eo=12°C.


Tabel2.6.1: Determinarea perioadei deincalzire

10 oct- 21 aprilie

Valori conventionaleLuna θ eo

t θ e θ em


Iulie 12 0 20,5

August 12 0 19,9

Septembrie 12 0 16,1

Octombrie 12 9 10,6

Noiembrie 12 30 5,2

Decembrie 12 31 0,4 3,361

Ianuarie 12 31 -2,0

Februarie 12 28 0,6

Martie 12 31 5,2

Aprilie 12 21 10,8

Mai 12 0 15,8

Iunie 12 0 18,7


78



Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie

ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei

luni.

Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL

(calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C)

Q L = H*(θ i-θ e )*t [kWh]

H = 502,07 W/K- coeficient de pierderi de caldura

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC];

Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic

[ zile ]


QL=36248,78 [kWh/an]

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru0eo=12°C)


79



C x x x x x x x

em

0

182

8,10212,5316,0282314,0312,5306,109361,3==

+++−++

θ

Qg=Qi+Qs [kWh/an]

Q i = degajari de căldură interne[kWh]

Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ]

Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile

încălzite [W]; Φ ih =Φ i *A inc = 1599 [W ]


-5°C

0°C

5°C

10°C

15°C

20°C

25°C

i u l i e

a u g

s e p

t

n o v

o c

t

d e c

i a n

f e b

r

a p r

i u n

i e

m a

i

m a r t

12°C

20,5°C19,9°C

16,1°C

10,6°C

5,2°C

0,4°C

-2°C

0,6°C

5,2°C

10,8°C

15,8°C

18,7°C

80



Φ i = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf.

McOOl -

PII,

A inc = 399,78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² )

Φ iu= 0 - fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile

neincălzite - (w)

Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ]

t = 182 x 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q i = 6984,43 [ kWh]

Qs = aporturi solare prin elementele vitrate , [kWh ];

Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh]

I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe osuprafaţa de

1 m² avand orientarea j [ w/m²]

A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand

orientarea j [ m² ]

A snj =A*F s *F F *g [ m² ]

A = aria totala a elementului vitrat n [m² ];

F s = factorul de umbrire a suprafeţei n;

F s = F h *F o *F f

F h = factorul partial de corectie

datorita orizontului;

F o = factorul partial de corectiepentru proeminente;


81



F f = factorul partial de corectie

pentru aripioare.

F F = factorul de reducere pentru

ramele vitrajelor;

F F = A

Aτ =

g

t

A

A=

1, 224

1,8=0,68

g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţein;

g=Fw g ⊥

Fw = factor de transmisie solara; Fw=0,9

g ⊥= transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj;g ⊥=0,67

Valorile factorilor Fh, Fo, Ff , Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.


Luna Zile


N S V E

Ianuarie 31 11.90

69.9 27,9 27,9

Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9

Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9Aprilie 21 38,6 93,5 74,9 74,9

Mai 0 65,0 90,1 73,7 73,7

Iunie 0 75,5 19,19 94,5 82,35 78,0 43,78 78,8 43,78

Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5

August 0 66,6 119,9 70,1 70,1

Septembrie

0 48,0 125,9 78,4 78,4

Octombrie 9 23,4 124.9 64,6 64,6

Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5

Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6

Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie

ponderată a intensităţilor medii lunare, cu numărul de zile ale fiecărei luni.


82





Tip Nr.ferestre

Orientare


- - - [m] [m] [m2] - - - [m2]

F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804Tabel 2.6.2.3: Aporturi solare peorientări

Orientare

ZAsnj[m2]

Isj [W/m2] Qsj [W]

V 3,630 43,8 158.99

E 3,630 43,8 158,99

N 0,804 19,19 15,43

8,064

TOTAL 333,41

Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminară determinatăgrafic


Q s = 333,41X 4608= 1536,35 [kWh]

Q g = 8520,78 [kWh]

Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel:

Φ g =t

Q g =1950 [ W]

83




Determinarea factorului de utilizare preliminar, η1

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient

adimensional, γ care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

γ= L

g

Q

Q=0,23

Q g = 8520,78 - aporturi totale de căldurăkWh Q L = 396248,78 - pierderile de

căldură ale clădirii kWhγ = 0,23 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre


Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 , ATUNCI:

η1

=1

1

1+

−

−

a

a

γ

γ

UNDE:

84





a = a o +oτ

τ


Mc 001-1), tab.1.2 ; .



termica interioara a spatiului incalzit, h;

τ= H

C

C= capacitatea termica interioara a cladirii

C= Aj j * χ ∑ =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K]

Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii

Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumareacapacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerulinterior , astfel :

8. Pentru pereti exterioriCapaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratultermoizolant aplicat

2. Pentru placa pe solCapaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul

termoizolant3. Pentru planseu terasa

Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul depanta4. Pentru planseele intermediare

Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului5. Pentru pereti interiori

85





Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui

PrecizareCapacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca

suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Aceasta valoare poate fiaproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat ceacorespunzatoare pierderilor termice.

Tabel 2.6.3.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii

Elementulconstructie

Componente ρ c d A CKg/m 3 J/kgK m m² J/K

Peretiinteriori1

Tencuiala 1600 840 0,015 147,30 2969568,00

Caramida 1800 870 0,250/2 147,30 28833975,00

Peretiinteriori2

Tencuiala 1600 840 0,015 114,42 5048836,50

Caramida 1800 870 0,125/2 114,42 28956564,00

Peretiexteriori

Tencuialainterioara

1600 840 0,015 383,16 7724505,60

Caramida 1800 870 0,375 383,16 112505354,00

Tencuialaexterioara

1700 840 0.025 383,16 13678812,00

Pardoseala placasol

Covor PVC 1800 1460 0,0015 133,25 525271,50

Sapasuport

1800 840 0,025 133,25 5036850,00

Terasa

Tencuiala 1600 840 0,02 133,25 3581760,00

Placabeton

2600 840 0,14 133,25 40742520,00

Planseu

Sapaciment

1700 840 0,10 133,25 19028100,00

Placabeton

2600 840 0,12/2 133,25 17461080,00

Planseu

Sapaciment

1700 840 0,10 133,25 19028100,00

Placabeton

2600 840 0,12/21 133,25 17461080,00

86




ρ= densitatea materialuluic=capacitatea calorica masica a materialuluid=grosimea stratuluiA= aria elementului

C=286,09 MJ/K, 1J=1W/sH= 547,82 W/K - coeficient de transfer de caldura : W/K τ=522233,50 s = 145,06 ha= 5,63η1

=0,9997

6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada deincalzire reala a clădirii

θH id e d

aΦ−=

*η θ

θ ed = temperatura de echilibru

θ id =19.89 ºC - temperatura interioara de

calcul;

η = 0,9997 factorul de utilizare al aporturilor;

Φ a =1950 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;H = 502,07 W/K - coeficientul de pierderi termice ale clădirii

Temperatura de echilibru a

cladirii este: θ ed

= 16,01ºC

87





Tabel 2.6.4.1: Determinarea perioadei deincalzire

2 Septembrie-

29Aprilie

Valori conventionale

Luna θ ed t θ e θ em


Iulie 16.01 0 20,5

August 16.01 0 19,9

Septembrie 16.01 0 16,1

Octombrie 16.01 31 10,6

Noiembrie 16.01 30 5,2

Decembrie 16.01 31 0,4 4,68Ianuarie 16.01 31 -2,0

Februarie 16.01 28 0,6

Martie 16.01 31 5,2

Aprilie 16.01 30 10,8

Mai 16.01 5 15,8

Iunie 16.01 0 18,7


Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile, adica 5208 ore. Temperatura

exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a

temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.

88




6.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a

agentului termicCladirea de locuit are un program de funcţionare continuu, avand un regim de

furnizare a agentului termic continuu.

7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii

-5°C

0°C

5°C

10°C

15°C

20°C

25°C

i u l i e

a u g

s e p

t

n o v

o c

t

d e c

i a n

f e b

r

a p r

i u n

i e

m a

i

m a r t

12°C

20,5°C19,9°C

16,1°C

10,6°C

5,2°C

0,4°C

-2°C

0,6°C

5,2°C

10,8°C

15,8°C

18,7°C

89



Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ]

H = 502,07 K - coeficient de pierderi de caldura


θ i = 19,89 °C - temperatura interioara de calcul [°C ];

θ e = 4,68 °C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [°C ];

Dz = 217 zile- durata perioadei de încălzire determinata grafic [ z ile]


Q L = 39770,81 [kWh\

8. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii

Q g = Qi + Q s [ kWh ]

Qi = degajari de caldura interne [ kWh ]

Q i =[Φ hi , +(1+b)*Q ui , ]*t [kWh ]

Φ hi , = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei; [W ]

Φ hi , =Φ i *A inc =1599 [W ]

Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ]

A inc =399,78 m² - aria totala a spatiului incalzit [m²]

Q ui , = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ]

Dz = 217 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ];

90




Q i =8280,72 [kWh]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


• Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh]

Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ]

I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de1m2

avand orientarea j [ W/m² ]

A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .[m² J

A snj =A*F s * F f *g [m²]

A = aria totala a elementului vitrat n [ m²];

Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n;

F s =F h *F o *F f

F h = factorul parţial de corecţie datorita orizontului;

F o = factorul parţial de corecţie pentru proeminente;

F f = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.

91



F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;



F F = A

Aυ

g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n;

F w = factor de transmisie solara;

g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru

radiatiile perpendiculare pe vitraj;


Luna Zile


N S V E

Ianuarie 31 11.90

69.9 27,9 27,9

Februarie 28 18,8 99,6 49,9 49,9

Martie 31 28,2 95,2 60,9 60,9

Aprilie 30 38,6 93,5 74,9 74,9

Mai 5 65,0 90,1 73,7 73,7

Iunie 0 75,5 21,93 94,5 79,23 78,0 48,13 78,8 48,13

Iulie 0 76,8 108,4 79.5 79,5

August 0 66,6 119,9 70,1 70,1

Septembrie

0 48,0 125,9 78,4 78,4

Octombrie 31 23,4 124.9 64,6 64,6

Noiembrie 30 14,0 71.3 31,5 31,5

Decembrie 31 10,1 59,8 23,6 23,6

92





Tip Nr.ferestre

Orientare


- - - [m] [m] [m2] - - - [m2]

F 6 V 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

6 E 1.2 1.5 1.80 0.82 0.68 0.60 3,630

U 1 N 1,8 2,2 3,96 0,891 0,38 0,60 0,804

Tabel 2.6.2.3: Aporturi solare peorientări

Orientare

ZAsnj[m2]

Isj [W/m2] Qsj [W]

V 3,630 48,13 174,71

E 3,630 48,13 174,71

N 0,804 21,93 17,63

8,064

TOTAL 367,05

Dz = 217 zile - durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel;


Q s = 1911,59 [kWh ]

Q g = 10162,31 [ kWh ]

9. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh

93



Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intrepierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urmafiind corectate cu un factor de diminuare,η, astfel:


Q h =Q L - ηQ g [ kWh ]

Q L = 39770,81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii;

Q g = 10162,31 [ kWh ] - aporturi totale de caldura;

η = factor de utilizare;

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficientadimensional, Y, care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

γ= L

g

Q

Q=0,25

Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1,atunci :

η=1

1

1+

−

−

a

a

γ

γ

94



γ= 0,25 - coeficient adimensional reprezentând raportul dintre




a = a o +oτ

τ


Mc 001-1); .



termica interioara a spatiului incalzit, h;τ=522233,50 s= 145,06 [ h ]

a=5,63

η=0,9997

Q h =29611,55 kWh/an

95





10. Consumul de energie pentru incalzire , Q fh

Q fh =Q h +Q th -Q hrh , - Q rwh Kwh/an

Q h = 29611,55 \kWh/an\ - necesarul de energie pentruincalzirea clădirii;

Q th = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusivpierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldurasuplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte sireglarea imperfectă a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate dejain considerare la temperatura interioara conventionala;

Q th =Q em +Q d kWh/an

Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de

transmisie a caldurii la consumator;

Q em =Q str em , +Q cem , kWh

Q str em , = pierderi de caldura cauzate de distributia

neuniforma a temperaturii;

96





Q str em , =em

em

η

η −1* Q h kWh

η em = 0,96 - eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de

incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 1B);

Q h = 29611,55 - necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Q str em , =1233,81 kWh

Q cem , = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturiiinterioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc;

Q cem , =c

c

η

η −1*Q h kWh

η c - eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Tab. 3B); η c =0,93

Qh = 29611,55- necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Q cem , = 2228,82 [kWh

Q em = 1233,81+2228,82=3462,63 [kWh]

Q em =3462,63 [kWh]

Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie;

Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele

precizari:

7. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona;

97



8. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de

bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului;

9. Conductele din canalul termic sunt izolate termic;

10. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur );


11. Recircularea nu exista;

12. Distributie verticala.

Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t H kWh/an

U,

i = valoarea coeficientului de transfer de caldura

U ,

i = 1 1*ln

2* *a

iz i a a

d

d d

π

λ α +

[ W/mK ]

λ iz =0,0462 [ W/mK ] -coeficient de conductie a izolatiei [ W/mK ]

d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie [ m]

d i = diametrul conductei fara instalatie [ m]

α a =33,0

1 [ W/m²K ] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K ]

[ m]

= temperatura medie a agentului termic

θ m =2

retur tur θ θ += 80 º C

θ ai = temperatura aerului exterior conductelor [ º C ]

L i = lungimea conductei [ m]

t H = t*24= 5208

[ h ] numarul de ore in pasul de timp

98





Tabel 2.12.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catreconsumatori

di da Li Lea Ui' θ m θ aitH Qd

[m] [m] [m] [m] [W/mK ]

[oC] [oC] [h] [kWh/an]

Canaltermic

0.032 0,025

0,020

0.0560,04

30,035

5,0015,0051,00

1.51,51,5

0.260,230,19

808080

8.738,738,73

5208520

85208

482,521280,553596,67

Coloane 0.0200.013

0.0200,013

24,8016,00

4,004,00

0.190,12

8080

2020

52085208

1472,40699,96

Racorduri

0.013 0.013

156,00 4,00 0.12 80 20 5208

5849,62

L ea = 4 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor

pentru conducte neizolate,cu diametrul < 100 mm si–

L ea = 1,5 [m] - lungimea echivalenta a armaturilor

pentru conducte izolate, cu diametrul < 100 mm.

Q d = 13381,72 [ kWh/an ]

Q th =16844,35 [ kWh/an ]

Q hrh , = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane +

racorduri;

Q hrh , = 8021,98 kWh/an

Q wrh ,= căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada

de incalzire (vezi paragraf 2.12);

99



Q wrh ,=Q

coloanaacc+Q eaccdistributi =3994,92 kWh/an

Q fh =34439 kWh/an


11. Consumul de energie pentru prepararea apei calde deconsum Q acm

Q acm =Q ac +Q cac , +Q d ac , kWh/an

Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde deconsum livrata

Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θar

) kWh/an

ρ = 983,2 kg/m² J - densitatea apei calde de consum la temperatura

de 60°C;

c = 4,183 [kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de consum latemperatura de 60°C;

V ac = volumul necesar de apa calda de consum pe

perioada consumata m 3 /an

V ac = a*1000

u N m 3 /an

a = 50 [omzi

l J - necesarul specific de apa calda de consum

pentru o persoana in cladiri de locuit, determinat pe bazaanalizarii facturilor;

Nu = 24[persoane] - număr de persoane;V ac = 438 m 3 /an

θ ac = 60 [º C ] - temperatura apei calde de consum;

100



θar

= 10 [º C ] - temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de prepararea apei calde de consum.

Qac = 25019,08 kWh/an

Q cac , =Σρ*c* V cac , *(θ cac , -θ ar ) kWh/an

• Q cac , = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa caldade consum;


ρ = 983,2 [ kg/m² J - densitatea apei calde de consum la


c = 4,183[kJ/kgK] - căldură specifica a apei calde de consum la


V cac , = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa

calda de consum,pe perioada considerata [ perioada

m3

]

V cac , = V ac *f 1 *f 2 - V ac [ perioadam

3

]

V ac = 700,8 m 3 /an - volumul necesar de apa calda de consum pe perioadaconsumata

f 1= 1,3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat , fararecircularef 2 = 1,1 - pentru instalatii echipate cu baterii clasice;

V cac , =188,34 m 3 /an

θ cac , = 50 [ºC] - temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la

punctul

de consum;

101



θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a

apei calde de consum.

Q cac , = 8606,56 kWh/an

Q d ac,

= pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde deconsum;

Q d ac ,=∑

i

iU , *( θ m - θ ai )*L i *t H kWh/an

U,

i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA


U ,

i = 1 1*ln

2* *a

iz i a a

d

d d

π

λ α +

[ W/mK ]

λ iz = 0,0462 [ W/mK ] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];

d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m];

α a =33,0

1 [ W/m²K ] –coeficient de transfer termic [ W/m²K ]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θ m =2

retur tu r θ θ +=50°C;

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C];L i = lungimea conductei [m];

t H = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];

Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori

di da Li Ui' θ m θ ai t Han Q d ac ,t Hszi Q

sezoni

[m] [m] [m] [W/mK] [oC] [oC] [h] [kWh/an] [h] [kWh/an]

102



Canaltermic

0.032 0.058

23,50 0.39 50 8.73 8760 3313,37 5208 2042,49

Coloane 0.025 0.025

30,00 0.23 50 20 8760 1813,32 5208 1117,80

Racorduri

0.013 0.013

48,00 0.37 50 20 8760 4667,32 5208 2877,12

Q d ac , = 9794,01 [kWh/an

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate

pentru perioada de incalzire:

Q rwh =Q coloaneacc +Q ccracorduria = 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65 [kWh/an]


12. Consumul de energie pentru iluminat

Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, serealizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1:

Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminatTip apart S

[m2]

Nr. Supr. Consum Consum

Cam. Totala Specific anual

Mediu

[m2] [Kwh/an/m2]1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67

vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67

Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de:

raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

v

p

S

S < 0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103



datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: = >

totalul se majoreaza cu 5 %

W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiilede CO2

13.1. Energia primara

Ep = Q l h f ,,*f l h,

+ Q l w f ,,*f l w,

+W l i , *f l i , [kWh/an]


Q l h f ,, = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa

la sursa din combustibil gaz natural

Q l w f ,,

= 43419,65 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apeicalde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf ,w = Q acm

W l i, =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N

f l w, = f l h, =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz

f l i , = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică

Ep = 103682,67 [kWh/an]

13.2. Emisia de CO2

E 2CO = Q l h f ,,

*f 2,COh

+

Q l w f ,,

*f 2,COw +W l i,

*f 2,COi kg/an

Unde:

Q l h f ,,= 38596,02 [ kWh/an]

Q l w f ,,= 53594,54 [kWh/an]

W l i , =6442,20 [kWh/an]

104



f 2,COh = f

2,COw = 0,205 kg/kWh - factorul de emisie la arderea gazului natural; se

aplica energiei la sursa primara

f 2,COi = 0,09 kg/kWh - factor de emisie electricitate

E 2CO = 16540,80 kg/an

13.3. Indicele de emisie echivalent CO2

I2CO =

in c

CO

A

E 2 = 41,37 kgCO 2 /m²an


CAP. III Certificarea energetică a blocului de locuinţe

Notarea energetică a clădirii se face în funcţie de consumurile specificecorespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător

exploatării. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific

de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.

14. Consumul anual specific de energie pentru încălzirea spaţiilor

qinc

= inc

inc

A

Q

=86,15 kWh/m²an

Unde Q inc =Q h f ,

Suprafata incalzita a cladirii este

A inc =399,75 m²

105



CLASA B

15. Consumul anual specific de energie pentru

prepararea apei calde de consum

q acm = inc

acm

A

Q

=108,62 kWh/m²an


CLASA E16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

W l i, =inc

il

A

W = 16,11 kWh/m²an

CLASA A

106



17. Consumul total anual specific de energie

q tot = q inc + q acm + W l i , =210,88 kWh/m²an

CLASA C


18. Penalizari acordate clădirii certificate

p1 - coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic

P1=1.00p2 - coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire

P2=1.00

p3 - coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere

mobila din spatiile comune

p3=1.00

p4 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si

reglaj de la corpurile statice

p4=1.03

p5 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de

incalzire interioarap5=1.05

p6 - coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si

golire a coloanelor de incalzire

p6=1.03

p7 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura

pentru decontarea consumurilor de caldura

107



p7=1.00

p8 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale

peretilor exteriori

p8=1.00

p9 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punctde vedere al continutului de umiditate al acestora

p9=1.02

p10 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod

p1o=1.00

p11 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare

a fumului

pn=1.00

p12 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii

necesarului de aer proaspat la valoarea de confort

p12=1.06

po = Π Pi = 1,204


19. Nota energetica

Relatia de calcul a notei energetice este

urmatoarea:

N = exp(-B1 * qtot * Po + B2 )

dacă qtot * Po ≥q Tm

N = 100 dacă qtot*po < qTm

B 1=0.001053 ,B2=4.73667 - coeficienti numerici determinati conform MC 001

2006;

p0 - coeficient de panalizare a notei acordate cladirii;

q Tm - consumul specific anual normal de energie minim.

108



qtot * Po= 253,89 kWh/m²an

N = 99,69


CAP.3. CLADIREA DE REFERINTA

20. Definirea clădirii de referinţăClădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici

generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei :

a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală;b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre, luminatoare, pereţi exteriori vitraţi)

pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. Pentru clădiri cu altădestinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pebaza indicaţiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice aclădirilor – Partea I-a, în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiucondiţionat);

c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopeiclădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap11.

d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă;

e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( )τα = 0,26;f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0,5 h-1, considerându-

se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare, iar ventilarea estede tip controlată, iar în cazul clădirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurăriiconfortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);

109



h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este, după caz:- staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură, în

cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,- centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi

cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru clădiri care nu suntracordate la un sistem de încălzire districtuală;

i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionateconform reglementărilor tehnice în vigoare; j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât

la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective), cât şi la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de

încălzire;

k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalaţia interioară este dotată cu contor decăldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldăde consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare, în aval de staţia termică compactă;

l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;

m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristicechipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare;


n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cumaterial caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0,05 W/m⋅ K, având o grosime deminimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;

o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii defuncţionare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apeicalde de consum este de 1068 . NP / A înc [kWh/m²an], unde NP reprezintă numărul mediunormalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului

încălzit / condiţionat;p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate, randamentul instalaţiei de

climatizare este aferent instalaţiei, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi carefuncţionează conform procesului cu consum minim de energie;

q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate, consumul de energie este determinat în variantautilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz);

r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din normativul de faţă, p0 = 1,00.

Nr.crt

Elementde

constr

A[m2] min

W A K R

⋅ W

K m R2

m in

⋅

τ

1 Perete ext 383,16 273,68 1,40 1

2 Planseuterasa 133,25 44,41 3,00 1

3Placa pe

sol133,25 33,31 4,00 1

4 Tamplarieexterioara 25,56 63,9 0,40 1

TOTAL 675,22 415,3

110



Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este:

4

21

4

1

1,62 j

j

A j

R j j

A

m K M W

R =

=

⋅∑

= =∑

21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta

Coeficientul global de izolare termica, K m

W G 3 e calculeaza cu relatia:

∑ +⋅= ⋅

⋅ nGm R

A

V 3 4,01 τ

K m

W 3

;


Unde:

V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ]A-aria cladirii in [m²]

ei

ni

θ θ

θ θ τ

−

−= , reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare

n - viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora[h-1]

n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 ,având în vedere următoarelecaracteristici :

- clădire adăpostită (în centrul oraşului);- clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;- clasa de permeabilitate - ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).

n = 0,6 h-1

111



=⋅+= 6,03 4,03,4 1 59 8,1 0 9 7

1G 0,378+0,204=0,58 K m

W 3

Pentru 5 9,0=V

A si N=3 niveluri rezulta GN = 0,68

K m

W 3 - din C107/1

G<GN(0,58 < 0,68)Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.-C107/1 ,pag.11

22 Consumul specific anual de caldura

Din tema lucrării avem:- consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul surseide căldură:

R

sursaanincq ,, =105kWh/ m2an => clasa energetică - B

- consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum:q

R

ac,an= 60 kWh/ m

2an => clasa energetică -

D- consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.

q R

il,an = 5,8 kWh/ m2an => clasa energetică -

A=> consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă:

qT R

= qinc,an + qac,an + qil,an =105 +60 + 5,8 = 170,8 kWh/ m2

an


qTR

= 170,8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B

23 Emisia de CO 2

Factorul de emisie de CO2

se determină conform MC.001/2– 2006, cap. II, pag. 202 şi

C.107/1, pag. 24, cap. 7.9.:- la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO2 = 0,205

kg/kWh

112



CO2 = (qR

inc,an + qR

ac,an) · 0,205 kg/kWh = (105 + 60) · 0,205=33,82 kg/ m2an

- la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO2 = 0,09 kg/kWh

CO2

= q R

il,an· 0,09 kg/kWh = 5,8 kWh/ m

2an · 0,09 = 0,52 kg/ m

2an

=> Total emisie CO2 = 33,82 + 0,52 =34,34 kg/ m

2

an CO2 = 34,34 kg/ m

2an

24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006

Nu se acorda penalitati : p o = 1,00Se calculeaza si se compara :

(qT R

· p 0 ) = 170,8 · 1,00 = 170,8 Kwh/m2an > qTm = 125 Kwh/m

2an

Din MC.001/3 – 2006, pag. 446, tab. II.4.2. se obţin valorile pentru:

B1 = 0,001053, B2 = 4,73677.

R N = exp (- B1 · qT R

· p 0+ B2) = exp (- 0,001053 · 170,8 · 1,00 + 4,73677) = exp (-

0,1798524+4,73677) = exp 4,5569176

R N = 95,29



CAP. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica

Rezultatele analizei sunt urmatoarele:

113



Varianta Necesar

caldura

cladire

Consum

anual

incalzire

Consum

anual

Specific

incalzire

Consum total

specific

Consum

total

Economia anuala Nota

Energetica

Durata

de

incalzire

(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m2,an) (kWh/m2,an) (kWh/an) (kWh/an) (%) [zile]

V0

(Cl.Reala)

105524,69 173010 474 590 215350 0 0 48,39 225

V II 29611,55 34439 86,15 210,88 84300,85 131049,15 60,85 99,69 117

114




CAP. VI Analiza economica a Variantei II

Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:

-valoarea neta actualizata a investitiei ΔVNA

- costul de investitie a variantei II C(m)

-duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II NR

- costul specific al energiei termice economisite e

-economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare-reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica

24. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA)

Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma:

3 N N

VNA = C0 + Σ CEk · Σ [(1+f k) / (1+i)]t + CM · Σ [1/ (1+i)]t

k=1 t=1 t=1

în care:VNA – valoarea netă actalizatăC0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON]CE - costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an]CM - costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an]f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%]i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%]k – indice a felului de energie utilizată (gaz, energie termică, energie electrică)N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizatt – variabila timpului t = 1, N [an]

Se fac următoarele IPOTEZE:6. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de

viaţă N, fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţeienergetice şi implicit remedierile necesare, dacă este cazul7. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N8. rata de depreciere anuală a monedei = ct9. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată10. vom lua în considerare numai energia termică, deci renunţăm la indicele k.

Se obţine o relaţie simplificată de forma:

VNA = C0 + CE · X

115




N

unde: X = Σ [(1+f) / (1+i)]t

t=1

Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi uneirezolvări energetice (VNA energ). Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.Difernţa dintre ele este ΔVNA.

ΔVNA = VNA clasic – VNA energ

VNA clasic = C0 + CE clasic · X

VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X

în care:C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero”C(m) - costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero”CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an]CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an]

ΔVNA = C0 + ( CE clasic · X ) - C0 - C(m) - ( CE energ · X )

ΔVNA = ( CE clasic - CE energ ) · X - C(m) / (- 1)

Se va obţine:

- ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )

în care: ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an]

Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.

Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: C(m) - ( ΔCE · X ) < 0

Se va împărţii relaţia cu ΔCE:

( C(m) / ΔCE ) - X < 0

( C(m) / ΔCE ) < X

Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă, trebuie ca numitorul să crească, adică să crească

reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A, atunci X > A, adică aniide referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi, ca din economia anuală de energie să putem

116




recupera, într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică, pentruasigurarea eficienţei.

Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem:

84300,85an

T Q = kWh

34439an

INC Q = kWh

C(m) =122254 lei - conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.28/2008

ΔE= an

T Q - an

INC Q =84300,85-34439=49861,85 kWh

ΔC E =ΔE·c=49861,85·0,203=10121,95 lei/an

1Gcal=1163 kWhc=136,21 lei/Gcal= 236,21/1163= 0,203 lei/kWh

ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )

N

X = Σ [(1+f) / (1+i)]t

t=1

unde:f=0,15i=0,06

N=16 aniRezulta

X= 33,74 ani

ΔVNA = C(m) - ( ΔCE · X )=122254-10121,95·33,74=122254-341514,59= -219260,59 lei

( ) 12225412,07

10121,95

m

E

C

C A

∆= = =

X=33,74

A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi, ca din economiaanuală de energie să putem recupera, într-un timp rezonabil costurile cu investiţia demodernizare energetică, pentru asigurarea eficienţei.

117




25. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE(NR)

Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR, ca valoare necunoscută, în relaţia scrisă sub formaexplicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.

C(m) - ΔCE · Σ [(1+f) / (1+i)]t = 0t=1

Însă ΔCE = c · ΔE , în care:

c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de

modernizare energetică [Kwh / an]

Vom avea: C(m) = c · ΔE · NR

din care: NR = C(m) / (c · ΔE)

NR = C(m) / (c · ΔE) =122254

10121,95=12,07 ani

26. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh]

prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente (sau costul unei Kwheconomisit), relaţia (7) se va transcrie astfel:

C(m) – e · ΔE · N = 0

C(m) = e · ΔE · N

e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh]

( ) 1222540,153

49861,85 16

mC

e E N

= = =∆ ⋅ ⋅

lei/kWh

118




In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un costspecific al agentului de incalzire de 0,203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretulnesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.Rezultatele analizei economice:

Varianta Economia

anuala

Cost

Aprox.

investitie

Durata

de viata

Durata

Recuperare

investitie

Cost specific

al economiei

energetice

(kWh/an ) ( lei ) ( ani ) ( ani ) ( lei/kWh/an)

VII 126892,13 122254 16 12,07 0,153

119




CAP. VII Concluzii

Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta

urmatoarele :

1.Varianta de reabilitare II- implica un cost de cca. 122254 lei si se recupereaza in cca. 12,07 ani,

costul specific al economiei energetice fiind de 0.153 lei/kWh. Aceasta solutie nu implica un cost relativ

mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic

interior. In acelasi timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin

limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in

proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea

cladirii din punct de vedere al rezistentei.

2.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96,55 kWh/mp an ,fiind

respectata prevederea art.5 din OUG nr.18/2009, si anume ca acest consum specific pentru incalzire

sa scada sub 100 kWh/mp an.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din

fonduri publice conform prevederilor art.13 din OUG nr.18/2009.

3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12,07 ani, rezulta ca investitia este rentabila.

Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani, astfel

incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.

4. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta

va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei, adica 20046,60 lei , respectiv 1670,55

lei /apartament.

5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii

importante de la bugetul de stat si de la bugetul local.

6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de

proprietari.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si

semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat

sunt obligatorii pentru demararea investitiei.

7. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece :

- ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II

- Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II

120



- Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II


Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza.

CAP. VIII Certificatul de Performanta Energetica

121



Cod poştal Nr. înregistrare la Datalocalitate Consiliul Local înregistrării

Anexa 3

C e r t i f i c a t d e p e r f o r m a n ţ ă e n e r g e t i c ă

Performanţa energetică a clădirii Notareenergetică: 99,69

Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată înaplicarea Legii 372/2005

Clădireacertificată


Eficienţă energetică ridicată

A

B B

C

D

E

F

G

Eficienţă energetică scăzută

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 210,88 170,8

Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 41,37 34,34

Consum anual specific de energie[kWh/m²an] pentru:

Clasă energeticăClădireacertificată


Încălzire: 96.55/105 B BApă caldă de consum: 108,62/60 E DClimatizare: - - -Ventilare mecanică: - - -

Iluminat artificial: 16,11/5,8 A AConsum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0

Date privind clădirea certificată:Adresa clădirii: Oradea,str.Horea,nr.109Categoria clădirii: blocRegim de înălţime: P+2EAnul construirii: 1970

Aria utilă: .. . 372,45 m²

Aria construită desfăşurată: 495 m²Volumul interior al clădirii: 1097,98 m³

Scopul elaborării certificatului energetic: informativ

Programul de calcul utilizat: , versiunea:

Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:

Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampilade atestare auditorului auditorului

...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................

122

0 8 2 1 90

z z l l a a

2 5 0 4 1 01 0 0 8 04- -



DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII

Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:

ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:

A B C D E F

7 0

1 1 7

1 7 3

3 4 3

5 0 0

kWh/m²an

D

G

2 4 5

A B C D E F

1 5

3 5

5 9

1 3 2

2 0 0

kWh/m²an

E

G

9 0

A B C D E F

4 0

4 9

5 9

9 1

1 2 0

kWh/m²an

E

G

7 3

TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ:DE CONSUM, ILUMINAT

A B C D E F

1 2 5

2 0 1

2 9 1

5 6 6

8 2 0

kWh/m²an

E

G

4 0 8

A B C D E F

2

0

5

0

8

7

1 9

8

3 0

0

kW h/m²an

G

1 3

4

A B C D E F

5

8

1 1

2 1

3 0

kW h/m²an

G

1 5

Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie[kWh/m²an]

Notareenergetică

pentru:

95,29

Încălzire: 105Apă caldă de consum: 60

Climatizare: -Ventilare mecanică: -Iluminat: 5,8

Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1,38 – după cum urmează.

Ccladire fara subsol p1 = 1,00 Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere,dar sta bine

inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1,01 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1,05 Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1,05 Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6

= 1,03

Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1,00

Tencuială exterioară căzută parţial p8 = 1,05 Pereţii exteriori prezintă pete de condens p9 = 1,02

Cladire far pod locuibil p10 =1,00

Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta p11= 1,00

Clădire fără sistem de ventilare organizată p12 = 1,10 P0=1·1,01·1,02·1,05·1,05·1,03·1.00·1,05·1,02·1,00·1,00·1,02=1,38

Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a

clădirii:

Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,

120



1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat ;2.termoizolarea terasei ;3.izolarea soclului cu polistiren extrudat ;4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.

Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.Se vor prezenta la modulul de instalatii.

INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂAnexa la Certificatul de performanţă energetică nr.

8. Date privind construcţia:

Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc)

cămine, internate spitale, policlinicihoteluri şi restaurante clădiri pentru sportclădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţalte tipuri de clădiri consumatoare de energie

Nr. niveluri: Subsol, Demisol, Parter + 2E etaje

Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:

Tip. ap.Aria unui

apartament[m²]

Nr. ap. Sut [m²]

0 1 2 31 cam.2 cam.3 cam.4 cam.5 cam.

31,03----

12----

372,45----

TOTAL 12 372,45

Volumul total al clădirii:1097,98 m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Tip element deconstrucţie

Rezistenţa termicăcorectată [m²K/W] Aria [m²]

0 1 2PEFEUETE

Sb

0,4950,3250,3250,440

4,04

383,2521,63,96

133,25

133,25

Total arie exterioară [m²] 675,22

Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0,61 m-1

9. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Sursă proprie, cu combustibil: Centrală termică de cartier

Termoficare – punct termic central

Termoficare – punct termic localAltă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de încălzire:

Încălzire locală cu sobe, Încălzire centrală cu corpuri statice,

Încălzire centrală cu aer cald,



Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul

- Numărul sobelor:- Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

s-au luat datele din manualul de instalatii,partea I,pag. 279 , tabel nr.6.1.2

Tip corp static

fonta

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul

locuit în spaţiul

comunTotal în spaţiul

locuit în spaţiul

comunTotal

624/4 24 3 27 56,68 13,54 70,22

- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară,superioară,

mixtă- Necesarul de căldură de calcul: : W

- Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,multiplu: puncte,

- diametru nominal: mm,- disponibil de presiune (nominal): mmCA

- Contor de căldură: - tip contor ,- anul instalării ,- existenţa vizei metrologice ;

- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:

- la nivel de racord ,- la nivelul coloanelor ,- la nivelul corpurilor statice ;

- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;

- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;

- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:

Temp. tur

agentprimar[°C]

82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130

Temp.ext. [°C] +10 +8 +6 +4 +2 0 -2 -4 -6 -8 -10 -12 -15

Temp. tur agentsecundar[°C]

41 42 44 46 48 50 52 54 56 58 61 65 70

Q înc. mediu orar [W]

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul

- Aria planşeului încălzitor: m²- Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;

121

122



Diametru serpentină. [mm]Lungime [m]

- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:

10.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:

Sursă proprie, cu: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic centralTermoficare – punct termic localAltă sursă sau sursă mixtă:

ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

Din sursă centralizată,Centrală termică proprie,Boiler cu acumulare,Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,Preparare locală pe plită,Alt sistem de preparare a.c.m.:

Puncte de consum a.c.m.: 48

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare

Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,

multiplu: puncte,

- diametru nominal: 40mm ,- necesar de presiune (nominal): mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,nu funcţionează

nu există

Contor de căldură general: - tip contor ,- anul instalării ,- existenţa vizei metrologice ;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu existăparţial

peste tot

11.Informaţii privind instalaţia de climatizare:

12.Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:

13.Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit,

Auditor energetic pentru clădiri,

Ştampila şi semnătura

123




Bibliografie1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,,

2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,,

3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,,

4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a

cladirilor si apartamentelor,,

5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale

cladirilor,,

6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit.

7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie

ale cladirilor .8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de

locuit.

9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul

10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor delocuit existente in vederea reabilitarii lor termice.11.Manualul de instalatii de incalzire

12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor

existente

13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire.

14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile

15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire

16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.

17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul.

18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit

existente

19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului

construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii

energiei termice.

21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de

locuinte publicata in MO nr. 155/2009.

22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009

23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.

24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de

activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.

25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a

construcţiilor şi instalaţiilor aferente.

26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit

existente.27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiride locuit.

68814650 curs audit energetic politehnica timisoara

Documents