00. suport de curs v.0.c5-aparate el si paratrasnet last

5/22/2018 00. SUPORT de CURS v.0.C5-Aparate El Si Paratrasnet LAST

http:///reader/full/00-suport-de-curs-v0c5-aparate-el-si-paratrasnet-last-561d3b9c

ODULUL 1ODULUL 1 Capitolul V

SUPORT DE CURSSUPORT DE CURSELECTRICIAN N CONSTRUC IIELECTRICIAN N CONSTRUC II

Cod COR: 713701

Nivelul de instruire: 2 (studii medii)

201

INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20!

"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 1din 115



Formator:ing. Gheorghe Buctaru



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag2din 115



Capitolul VElemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilor

Reprezentri convenionale pentru instalaii electrice

Msurarea parametrilor la instalaiile electrice

Instalaii i aparate electrice de joas tensiune

Instalaii electrice de cureni slabiInstalaii de paratrsnet i priz de pamnt

Instalaii electrice interioare i exterioare de uz general

Aparate de msur i control pentru intalaiile electrice

Circuite electronice n instalaii electrice

Executarea lucrrilor pregtitoare n vederea montrii elementelor de intalaii



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 3din 115



Elemente de baz standardizate pentru reprezentarea instalaiilor!IM"#$%RI &RA'ICE %(I$I)A(E *+ !C,EME$E -E AC.I#+/RI E$EC(RICE

Orice schema electrica, care se doreste a fi utilizata n actionarile electrice, este supusasimbolizarii grafice conform standardelor n vigoare !R E+ 0 12345(semne conventionale nelectrotehnica), respectiv simbolurilor grafice utilizate pentru scheme electrice - !R E+ 12145.

Simbol Standard/SECIUNEA Descriere

SR EN 60617 - 707 - 22 - 01 Eclator

SR EN 60617 - 707 - 22 - 03ParatraznetDescarcator


SR EN 60617 - 707 - 21 - 07Siguranta fuzibila -

ntrerutor

SR EN 60617 - 707 - 21 - 0!

Siguranta fuzibila - searator

SR EN 60617 - 707 - 21 - 0"

Siguranta fuzibila -ntrerutor - searator#searator $e sarcina%



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag4din 115




&ntrerutor 'rg(ie) semngeneral) semn utilizat n

sc(emele monofilare

SR EN 60617 - 707 - 21 - 01

Siguranta fuzibila) semngeneral

SR EN 60617 - 707 - 1* - 01

+obina $e releu) simbolgeneral

Disoziti, $e coman$a)simbol general

SR EN 60617 - 707 - 1* - 21

Disoziti, $e coman$a alunui releu termic

SR EN 60617 - 707 - 0" - 03

ontact normal nc(is al unuireleu termic #contact acti,atrin efect termic%.

SR EN 60617 - 707 - 1* - 0!

&ntrerutor - searator)searator $e sarcina



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 5din 115




SR EN 60617 - 707 - 1* - 0"&ntrerutor - searator#searator $e sarcina% cu$esc(i$ere automataro,ocata $e un releu $emasura sau un $eclansatorncororat

SR EN 60617 - 707 - 13 - 02

ontactor

ontact rincial $enc(i$ere al unui contactor

#ontact $esc(is n ozitianeacti,ata%

SR EN 60617 - 707 - 13 - 03

ontactor cu $eclansareautomata ro,ocata rintr-unreleu $e masura ncororat

SR EN 60617 - 707 - 13 - 0*

&ntrerutor $e utereDis/unctor


SR EN 60617 - 707 - 07 - 01

&ntrerutor cu coman$amanuala) simbol general



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 6din 115




SR EN 60617 - 707 - 07 - 02

&ntrerutor cu buton $eaasare care contine contact$e nc(i$ere #$esc(i$ere% sicu re,enire automata

SR EN 60617 - 707 - 0* - 01#03%ontact $e nc(i$eretemorizat c'n$ $isoziti,ulcare contine contactul esteacti,at #cu temorizare lanc(i$ere-$esc(i$ere%

SR EN 60617-707 - 0* - 02 #0%

ontact $e nc(i$eretemorizat c'n$ $isoziti,ulcare contine contactul nu maieste acti,at #cu temorizarela nc(i$ere%

SR EN 60617 - 707 - 02 - 01

ontact $e nc(i$ere #contact$e lucru) contact normal$esc(is%Simbol general $e ntrerutor

SR EN 60617 - 707 - 02 - 03E 60617 - 7 1"""

ontact $e $esc(i$ere#contact $e reaus) contactnormal nc(is%



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 7din 115




Simbol Standard / SECIUNEA Descriere

Excitatie:

a- in$een$enta

b- serie

c- $eri,atie d- mi4ta

SR EN 60617 - 6

5asina $e curent continuu

SR EN 60617 - 6 06 - 06 01- 0* 5otor $e curent alternati, a- serie)monofazat b- cu reulsie) monofazat c- serie) trifazat d- asincron trifazat cu rotorul nscurtcircuit e- asincron cu rotorul bobinat f- generator sincron) trifazat cu rotor n stea sineutru accesibil

SR EN 60617 - 6 13 01) 02) 03)0) 0*) ransformatoare

SR EN 60617 06 - 10 1*) 16 06 - 11 - 01) 02) 03) 0) 0*) 06



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 8din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 9din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 10din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 11din 115



!emne conven6ionale ale aparatelor electrice

Standardele nu conin semne pentru toate utilizrile posibile, de aceea anumite semne

convenionale se pot obine prin combinarea celor eistente. !n tabelul de mai sus sunt

prezentate cele mai uzuale semne convenionale folosite pentru reprezentarea aparatelor

electrice n scheme electrice. Semnele convenionale se pot utiliza at"t pentru reprezentarea

aparatelor electrice pe vertical, c"t #i pe orizontal prin rotirea lor.

Marcarea aparatelor si ec7ipamentelor pe sc7emele electrice 8 simbolurile literele secompleteaza in 9elul urmator :

-dupa simbol se trece un nr. ce reprezinta numarul de ordine al echipamentului in cadrul grupeidin care face parte

-inaintea simbolului se trece un nr. ce reprezinta marca subansamblului

$emplu% &c&' (contactorul nr.&' in tabloul dulapul nr.&)

-sirurile de clemese simbolizeaza prin litera precedata de o cifra care arata nr.sirului .........................;3$043 (sirul de cleme &', clema nr.*')



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 12din 115



SIMBOLURI UTILIZATE IN SCHEMELE ELECTRICE:



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 13din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 14din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 15din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 16din 115



!INCIII DE A"CA#UI!E A SC$E%E"&! DE C&%ANDA AAC#I&NA!I"&! E"EC#!ICE

+omenzile automate n instalatiile electrice se realizeaza fara participarea directa a omului. !ncazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim de functionare si poatesa controleze acest regim. !n alte cazuri, chiar si primul impuls de comanda este dat dedispozitive automate. ealizarea efectelor dorite, de pornire - oprire sau reglare a diversilorparametri dintr-o instalatie se obtin prin alcatuirea unor scheme de comanda adecvate.

Schemele de comanda trebuie sa fie c"t mai simple, n sensul ca ele sa fie realizate cu unnumar c"t mai redus de aparate si contacte.

lcatuirea schemelor de comanda are la baza o cunoastere n amanunt a instalatiei cetrebuie comandata, precum si a functionarii individuale si n diverse m &p*/f onta0e aaparatelor ce alcatuiesc schema respectiva. Schemele de comanda trebuie sa fie sigure nfunctionare.

1entru realizarea comenzilor automate locale si reglarii diversilor parametri, punctul deplecare este ntotdeauna schema tehnologica a procesului asupra caruia trebuie actionat.

Semnele conventionale folosite n comenzile la distanta si automate ale instalatiilor electricesunt redate n tabelul *.

ealizarea schemelor ntr-o forma coerenta, accesibila si acceptabila pentru un cerc largde utilizatori se bazeaza pe anumite simboluri grafice standardizate (a se vedea S +$2 343*/- *.*5).

!n functie de numarul de conductoare, dispozitive sau elemente reprezentate printr-unsingur simbol, se pot distinge doua metode de reprezentare a schemelor%

n reprezentarea multi9ilara, fiecare conductor sau dispozitivaparat aflat pe traseul

conductorului este reprezentat printr-un simbol individual6 n reprezentare mono9ilara, doua sau mai multe conductoare sunt reprezentate printr-o

singura linie6 de eemplu, o singura linie poate reprezenta%

circuitele unui sistem polifazat6

circuitele sau conductoarele care apartin aceleiasi cai de semnal6

circuite care urmeaza acelasi traseu fizic.

7iecare simbol grafic trebuie realizat astfel nc"t%

- sa rezulte o forma c"t mai simpla, dimensiuni si proportii convenabile at"t pentruntelegerea si reproducerea simbolului, c"t si fata de alte simboluri6



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 17din 115



- sa poata fi desenata usor at"t manual c"t si prin sisteme +86

- sa ndeplineasca conditiile cerute de aplicarea sistemelor +$6- sa nu fie o reprezentare pictoriala a obiectului respectiv, ma0oritatea simbolurilor

indic"nd functia obiectului.

Simbolurile sunt desenate astfel nc"t sa poata fi suprapuse pe o grila cu un anumit modul(*,96 &,6 5,6 6 /6 *46 *'6 &4 mm). Standardele +$2 actuale folosesc grila av"nd : ; &, mm.

-, optica - O -, pneumatica - 1 -).

'ig< 4



2nstalatiaesteprevazuta

cu un tabloun care sunt

montatetoateaparatele.

!n functie denumarultablourilor

se stabilestenumarulregletelor

cu conectori.

1e partea de mi0loc a conectorilor se noteaza numarul conectorului. !n partea st"nga sunt

trecute sosirile de la aparate, iar n partea dreapta sunt trecute plecarile la aparatele dininstalatie.

paratele sunt prevazute cu borne care permit realizarea coneiunilor. 1entru identificarea lorse monteaza pe fiecare conductor tilede culoare alba (piese tubulare din material plastic princare trece conductorul de legatura),pe care se scriecu tus negru indicativul aparatului si bornala care pleaca conductorul, respectiv aparatul si borna de unde vine conductorul(eticheta).

+ea mai simpla schema de protectie a unui motor asincron trifazat cu rotorul n scurtcircuiteste redata n figura *.&.

ceasta schema poate realiza at"t protectia la scurtcircuit c"t si protectia la suprasarcina.Schema are n compunere aparate de protectie la suprasarcina (bloc de relee termice - e')

precum si aparate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile e*, e&, e5, e si e3).Schema poate realiza pornirea si oprirea unui motor asincron trifazat cu rotorul n

scurtcircuit.7oarte important n monta0 este sa se dispuna de scheme de coneiuni c"t mai clare, care se

pot realiza fara dificultati de lucratori cu calificare medie.8ocumentatia tehnica a proiectelor de comenzi automate n instalatiile electrice cuprinde, pe

l"nga diverse tipuri de scheme, specificatia echipamentelor, jurnale de cablurisi conductoare.



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 19din 115



'ig< 4



@abelul &

+rARA(%$%I CARAC(ERI!(ICI(E,+ICE (I> 0C#- +r< bucati !IM"#$4< Siguranta fuzibila $'i 0 ;? 8 ;2=4 = e40 e;0 e=;< eleu termic (!A 0 42 A =152 4 e3=< Siguranta fuzibila $'m 0 ;?8 4@@? ; e?0 e13< +ontactor (CA 0 42 A8;;2 3224 4 4C?< Auton oprire 594 B & =552 4 bo1< Auton pornire 594 B & =552 4 bp5< +onductor A'B 0 3 mm;

< +onductor 'B 0 4D? mm;

1ornirea si inversarea sensului de rotatie este posibila daca se apeleaza la schema din figura*.'. ceasta schema se bazeaza pe inversarea a doua faze ntre ele - faza cu faza @.

'igura 4





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag22din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag23din 115



Gradul de protectieIP=International Protection



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag24din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag25din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag26din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag27din 115



>ornirea unui motor

1rin apasarea butonului de pornire bp alimentam bobina care cupleaza contactorul si simultancu acesta contactul de automentinere c. pasand butonul de oprire bo intrerupem alimentareabobinei care decupleaza contactorul si contactul de automentinere c. ceasta este o schemapentru contactoarele care au bobina de 594v, pentru cele cu bobina de &&4v singura diferenta

este ca releul r nu se mai leaga la faza @ ci la nul

>ornirea unui motor in ambele sensuri

1rin apasarea butonului b* alimentam bobina contactorului *+ care cupleaza contactorul

simultan cu acesta cuplandu-se contactele de automentinere *+ si decupland contactul inchis &+care este cosiderat contact de protectie, pentru evitarea unui scurtcircuit in cazul apasari din



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag28din 115
http://vali2000.blogspot.ro/2014/01/prin-apasarea-butonului-de-pornire-bp.htmlhttp://vali2000.blogspot.ro/2014/01/pornirea-unui-motor-in-ambele-sensuri.htmlhttp://4.bp.blogspot.com/-U0VoRvi9naM/Uti4ZJC16yI/AAAAAAAAAMo/61pUZqAXP9U/s1600/image002.jpghttp://2.bp.blogspot.com/-zOl7nfAg1GQ/UtjGeFY8yHI/AAAAAAAAANA/yk453TaomQg/s1600/4322574100_4e463ed2e8_o.jpghttp://vali2000.blogspot.ro/2014/01/prin-apasarea-butonului-de-pornire-bp.htmlhttp://vali2000.blogspot.ro/2014/01/pornirea-unui-motor-in-ambele-sensuri.html



greseala a butonului b& cand motorul este pornit.1rin apasarea butonului de oprire bo oprimmotorul si ii putem schimba sensul prin apasarea butonului de pornire b&

>ornirea stea triung7i a motoarelor

1rin apasarea butonului de pornire b& alimentam contactorul +* si releul de timp d* .+ontactelec* se inchid conectand statorul motorului in stea. +ontactul c* permite alimentarea contactorului+5 , care conecteaza statorul la retea. 8upa trecerea timpului reglat , releul de timp d* se inchide, astfel ca +* isi pierde alimentarea si , inchizand contactul c* alimenteaza contactorul +&.cesta isi inchide contactele principale care conecteaza infasurarile statorului intriunghi. +ontactorul c* face steaua, c& triunghiul si c5 ramane cuplat in ambele cazuri.

circuite electrice cap scara

Circuit electric cap scara

Nulul merge la lampa. Faza merge la borna 1 de la un intrerupator cap scara, bornele 2 si 3comunica intre ele avand rolul de a inchide si deschide circuitul lampii legata la borna 1 de lacelalalt intrerupator cap scara.



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag29din 115
http://vali2000.blogspot.ro/2014/01/pornirea-stea-triunghi-motoarelor.htmlhttp://vali2000.blogspot.ro/2009/06/instalatii-electrice-cap-scara-si-cruce.htmlhttp://4.bp.blogspot.com/-QdAmIx9sYoo/UuOoiDqkgAI/AAAAAAAAAOk/uhpFN76BEGM/s1600/cs_04.jpghttp://vali2000.blogspot.ro/2014/01/pornirea-stea-triunghi-motoarelor.htmlhttp://vali2000.blogspot.ro/2009/06/instalatii-electrice-cap-scara-si-cruce.html





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 30din 115



circuit cap scara si cruce

+a la toate circuitele de iluminat nulul se leaga direct la bec iar faza merge la un intrerupator capscara.+ele & iesiri din cap scara merg la intrerupatorul cruce care face legatura cu celelalte &iesiri din ultimul intrerupator cap scara care duce la bec. 8e retinut ca dupa intrerupatorul crucese pot monta oricate intrerupatoare dorim prin inseriere daca se doreste comanda de aprinderedin mai multe locuri

Instalaia electric in locuin

Schema generala

Schema de mai 0os e cea intalnita, inca, in cele mai multe locuinte construite invremuri tovarasestisi, chiar daca e simplificata, principiala, include toate elementele construc-tive ale unei instalatii electrice casnice% contor de energie electrica, tablou electric(panou desigurante), prize si aparate electrice(masina de spalat, @B, 1+, ...), intrerupatoare si lumini(lustre,aplice), conductoare si doze(de derivatie, de aparat).2nstalatia electrica din locuinta e un circuit de curent alternativ monofazat6 monofazat ; o singurafaza, unica, numita, de-acuCnainte, 7aza6 alternativ ; alterneaza polaritatea(schimba sensul)curentului si tensiunii de 4 de



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 31din 115
http://vali2000.blogspot.ro/2009/06/intrerupator-cap-scara-si-cruce.htmlhttp://1.bp.blogspot.com/-xrZAzPcAD68/UuTF5fSgjTI/AAAAAAAAAPE/7-EQmFa6wLw/s1600/Crucescara.JPGhttp://2.bp.blogspot.com/-uqF_g8Wfq6M/UuTElN0GfCI/AAAAAAAAAO0/ZYVJ5AbRVLU/s1600/schema-electrica-intrerupator-cap-cruce.jpghttp://vali2000.blogspot.ro/2009/06/intrerupator-cap-scara-si-cruce.html



ori pe secunda, cu frecventa de 4>z(hertzi) adica, la o toleranta de *D(daca nu se stabilestealtfel prin contractul de furnizare)6 valoarea eficace a tensiunii electrice in instalatie este de&54Bca(volti curent alternativ) E*4D - in notatia engleza, Bac(volts alternative current-, conformstandardelor +omisiei $lectrotehnice 2nternationale 2$+(nternational !lectrotechnical"ommission).+onductoarele electrice aflate in tuburile 1B+(Pol#$in#l "hloride) protectoare sunt trei la numar%doua pentru alimentarea aparatelor electrice - 7aza(firul activ,periculos pt. sanatate), respectiv=ulul(neutru sau nul de lucru) - si unul pentru protectia chiriasilor la defectele de izolatie aleaparatelor sau cablurilor electrice - 2mpamantarea(nul de protectie saupamant), ca in prizeleSchuFo(%chutz&onta't; contact de protectie).7aza si =ulul trec prin sigurantele de protectie(fuzibile sau automate) ale fiecarui circuit(luminisau prize), 2mpamantarea - niciodata.2dentificarea usoara si sigura a conductoarelor se face dupa un cod standardizat(2$+ 34''3) alculorilor%maro pt. 'aza, albastru pt. +ulsi doua culori - verde si galben - pt. Impamantare6 in instalatiileelectrice si mai vechi poti avea surpriza altor coduri% 7aza - negru, =ul - cenusiu, 2mpamantare -rosu sau variante monocrome - trei conductoare de-o culoare.

(ablou electric cu protecie !>-

Schema de conectare descarcator de supratensiuni tranzitorii



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 32din 115
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_Electrotehnic%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_Electrotehnic%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83



Barianta de casapentru protectia completa - a instalatiei la suprasarcina si scurtcircuit, achiriasilor la electrocutare si a aparatelor electriceelectronice la supratensiuni tranzitorii -, include

doua intrerupatoare automate :+A bipolare - +&4 pt. S18-ul clasa &-a si +5& ca sigurantagenerala -, un ++A de '4 curent nominal si 54m curent rezidual si trei :+A-uri *1G= pt.prize(& +*3) respectiv lumini(+*4).+onectarea S18-ului din aceasta schema e valabilaindiferent de numarul circuitelor din instalatie6S18-ul impreuna cu intrerupatorul :+A atasat(+&4)poate fi inclus si in schemele prezentate anterior%tabloul electric cu :+A-urisitabloul electric cu +8-uri.

+utia folosita e de un rand si *& module6 regula celor 4cm - lungimea maima a cablurilor ce

uneste S18-ul si :+A-ul de protectie de la intrarea in tablou pana la 2mpamantare - se respectafara probleme.

8ispozitivele sunt desenate, pt. claritate, cu spatii intre ele6 in practica, conductoarele vizibileintre dispozitive se trec prin spatele sinei 82=, iar dispozitivele sunt lipitept. acoperirea corecta alatimii tabloului si pt. a putea utiliza conectori pieptene pe intrari, dar si pt. autosustineremecanica.



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 33din 115
http://www.garajuluimike.ro/electrice/tablou-electric-protectie-mcb.htmhttp://www.garajuluimike.ro/electrice/tablou-electric-protectie-rcd.htmhttp://www.garajuluimike.ro/electrice/tablou-electric-protectie-rcd.htmhttp://www.garajuluimike.ro/electrice/tablou-electric-protectie-mcb.htmhttp://www.garajuluimike.ro/electrice/tablou-electric-protectie-rcd.htm



!imbolizare convenional elemente de sc7eme electrice



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 34din 115



Calculator cablu necesar n curent mono9azat

!eciunea nominalFa conductorului

!arcina admisibilF de duratF GAHCablu cu un conductor n c



!eciunea nominalF

a conductorului

!arcina admisibilF de duratF GAH

Cablu cu = Ki 3 conductoare< Cablu cu ? conductoarepmnt la ;2JC aerD la =2JC pmnt la ;2JC aerD la =2JC

mm; Cu Al Cu Al Cu Al Cu Al

*. &3 - *H - *9 - *' -

&. 5' - & - &' - *H -

' '' 53 5' &/ 5* & &3 &4

3 3 ' '5 5' 5H 5& 5& &3

*4 / 34 34 '/ 5 '& ' 5

*3 H9 /9 94 35 3H 34 '/

& *&9 HH *43 95 H4 3H 94 3&

5 */ **9 *5* *4& **4 95 H9 //

4 *9 *'& *H *&' - - - -

/4 &&9 */3 &4& *9 - - - -

H &/ &** &'' *H4 - - - -*&4 5*5 &'& &9& &&4 - - - -

*4 55 &/4 5&' && - - - -

*9 5HH 549 5/* &9H - - - -

&'4 '3' 535 '53 55H - - - -

544 &' '*& '9* 5// - - - -

'44 344 '/ 34 ''' - - - -

Calculator cablu necesar cu 4 conductor utilizat n sistem tri9azat

!ecLiunea nominalFa conductorului

!arcina admisibilF de duratF GAH>ozare n linie >ozare n tre9l

pmnt la ;2JC aerD la =2JC pmnt la ;2JC aerD la =2JCINOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL


"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 36din 115



mm; Cu Al Cu Al Cu Al Cu Al*. - - & - - - &4 -

&. - - 5' - - - &/ -' - - ' - - - 5/ -3 - - / - - - '9 -

*4 - - /9 - - - 33 -*3 *&/ - *45 - *4/ - 9H -& *35 - *5/ - *5/ - **9 -5 *H ** *3H *5* *3 *&/ *' **54 &54 */H &43 *34 *H ** */3 *59

/4 &9& &*9 &3* &4& &5H *93 &&' */'H 553 &3* 5&* &'H &9/ &&5 &/* &*4*&4 59& &H/ 5/' &H* 5&3 &' 5*' &''*4 '&9 55& '&9 555 533 &9 53* &9**9 '95 5/3 'H' 59' '*' 5&5 '*& 5&4&'4 3* '5/ H4 '34 '9* 5/9 '9' 5/9544 35& 'H' 3/9 54 '& '&/ 'H '55'44 /54 &/ 9*/ 3'& 3&' 'H3 3/ &5

44 9&5 3'H H'4 /'' 3H9 3& /'H 345

Msurarea parametrilor la instalaiile electrice%ASU!A!EA A!A%E#!I"&! INS#A"A#II"&! E"EC#!ICE :surarea este o operaie care are ca scop obinerea unei informaii cantitative asupra uneimrimi. 1entru a efectua o msurtoare este nevoie de% mrimea de msurat, unitatea demsur, aparatul de msur #i metoda de msurare.

1rocesul de masurare a marimilor electrice de stare de la bornele producatorului, din nodurileretelelor electrice sau de la bornele consumatorilor, ofera informatii necesare atat analizeiregimurilor de functionare cat si eploatarii instalatiilor electrice. 1e baza datelor obtinute se pot

trage concluzii referitoare la calitatea energiei electrice, la functionare in conditii sigure ainstalatiei respective cat si referitor la masurile care trebuie luate pentru optimizarea consumurilorenergetice.



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 37din 115



2n orice aplicatie practica se eecuta masuratori in timpul eecutiei, la efectuarea probelor, lapunerea in functiune cat si masuratori periodice in eploatare. =ormativul 2/&4** prevede

periodicitatea efectuarii masuratorilor si incercarilor instalatiilor electrice.:asuratorile pot fi efectuate% de aparate de masura mobile (voltmetre, ampermtre, analizoarede energie, lumetre, etc) sau aparate montate pe panourile, pupitrele sau tablourile electrice. $fectuam masuratori electrice%1. Masurari Prize de pamant + continuitati la circuitelor de leare la pamant

2. Masuratori in instalatiile de medietensiune

3. Masuratori locale si transmisie ladistanta a parametrilor masurati



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 38din 115
http://4.bp.blogspot.com/-kP5LVzMxZGQ/UKyU841D5hI/AAAAAAAABPk/9MwIMjwERMw/s1600/DSC07024.JPG



4. Masurarea temperaturii la incalzirea prin inductie



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 39din 115
http://4.bp.blogspot.com/-Z2mAm6p2QG0/UKyiZyXpTnI/AAAAAAAABQQ/r4SfpnLFRXw/s1600/DSC00497.JPGhttp://2.bp.blogspot.com/-XRSgjgI4VMM/UKyhjeBv0BI/AAAAAAAABQA/FQTqirFttf4/s1600/DSC07844.JPGhttp://4.bp.blogspot.com/-IkUxA_khpBM/UKyhblpn_EI/AAAAAAAABP4/ya2MT1mDhrc/s1600/DSC07772.JPGhttp://4.bp.blogspot.com/-H2jV46xSPnk/TNrV4gC2qdI/AAAAAAAAA3Y/jsa59V_tBX4/s1600/Comp.JPG



5. Masurarea parametrilor marimilor electrice la panourile solare si la centralele eoliene



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag40din 115
http://2.bp.blogspot.com/-fQmjnpcKx64/S7cvx_6o-RI/AAAAAAAAAwk/y-inlpOBx_E/s1600/Graf1.JPGhttp://3.bp.blogspot.com/-hHU_z_sHfs8/S7cupBdU0kI/AAAAAAAAAwU/R2FBv2Uf8pM/s1600/Picture+016.jpghttp://1.bp.blogspot.com/-VlOc6uqkb1g/SOjiczkx_BI/AAAAAAAAAI0/QLjL4J4mX58/s1600/DSCN0148.jpg



3. Masurarea marimilor electrice cu a!utorul aparatelor de masurare montate pe ta"lourileelectrice

7. Masurarea #actorului de putere si a puterii reacti$e



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag41din 115
http://2.bp.blogspot.com/-8VK4EBFc86k/UK0Dic96aLI/AAAAAAAABRM/7aVEsHcaNBQ/s1600/DSCN0581.JPGhttp://2.bp.blogspot.com/-0yKqeEN1UFQ/UK0CFWi2fII/AAAAAAAABRE/0PdJ0JWApsI/s1600/DSCN0580.JPGhttp://3.bp.blogspot.com/-9bmIPVimjvA/UKz_fwPRZgI/AAAAAAAABQk/Efek02J3Xt8/s1600/DSC05522.JPG



8. Masurarea parametrilor instalatiilor electrice pentruintocmirea "ilanturilor eneretice si calculareae#icientei eneretice



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag42din 115
http://2.bp.blogspot.com/-Uxes7pgR24s/S7cvz7kr2WI/AAAAAAAAAws/NqQ3TTRMVf8/s1600/Graf2.JPGhttp://4.bp.blogspot.com/-pUUNRMtVoVQ/TUkU-TYx6JI/AAAAAAAAA6Q/eXlUtobykf4/s1600/DSC03382.JPGhttp://1.bp.blogspot.com/-tahUmpYVboA/UK0DutdSEVI/AAAAAAAABRg/604eVPOTjCQ/s1600/DSC00806.JPG



9. Masurarea tensiunilor si curentilor de polarizare la statiile de protectie catodica

10. Masurarea curentilor continui intensi de la redresoarele statiilor de tratamente termicede supra#ata



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag43din 115
http://3.bp.blogspot.com/-XlM3tzEyFfY/S13gn4ugtXI/AAAAAAAAAos/s0hlPs8yuBI/s1600/212122.JPGhttp://3.bp.blogspot.com/-CvFSNxR_b_w/S13iCQrxKsI/AAAAAAAAAo8/UwIu3DaZXgI/s1600/21.JPGhttp://1.bp.blogspot.com/-Zt7WkkR3Rpw/TqPPb7iyPHI/AAAAAAAAA8U/o-JGljAx3B0/s1600/appareil-de-test-de-la-resistance-d-isolement-103873.jpghttp://4.bp.blogspot.com/-xl0uWlphWYY/UIlmsAjQn6I/AAAAAAAABOI/XN1yP0QGI6I/s1600/Cofret+SPC.jpg



11. Masurarea parametrilor actionarilor cu motoare electrice

%mcercarile si masuratorile care tre"uie e#ectuate in instalatiile electrice sunt pre$azutein &ormati$ul %7'2011.

Condi(iile de e)ecu(ie a pro"eiMsurarea rezisten6ei de izola6ie a n9urrilor i

determinarea coe9icientului de absorb6ie

a) :surarea rezistenei de izolaie se face cu megohmmetrul, conform tabelului%

@ensiunea nf#urrilor @ensiuneamegohmmetrului

I*444 44

*444-5444 *444

J 5444 &44-444



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag44din 115
http://2.bp.blogspot.com/-LxG788fF3TM/SOjhyy22McI/AAAAAAAAAIk/4qtEtuMZ_pk/s1600/DSCN0129.jpg



Se msoar #i se noteaz temperatura nf#urrilor.8e preferin, msurarea se face la temperatura mediului ambiant.

b) 1entru msurarea rezistenei de izolaie a nf#urrii rotorice fa de mas se va utiliza unmegohmmetru de *444 B.c) 1entru aprecierea gradului de umiditatela ma#ini cu < K 5444 B #i 1 K 544 FL(sau K 5444 FB) se msoar 34#i *%ndica(iile *i $alorile de controla) valorile obinute nu trebuie s fie maimici de 4D din datele de la 127, laaceea#i temperatur. !n lipsa acestora,rezistena de izolaie trebuie s fie%- la ma#ini cu



S@S /&'3-H*:otoare asincrone trifazate de la 4,

FL la *4444 FL. :etode dencercare

+$ 5'ecomandri pentru ma#ini electricerotative

Msurarea rezisten6ei de izola6ie a n9urrilor< -eterminarea coe9icientului de absorb6ieGabsH

Condi(iile de e)ecu(ie a pro"eia) :surarea rezistenei de izolaie se face%- cu megohmmetrul de 44 B pentru nf#urri cu < R 44 B, ntre faze6- cu megohmmetrul de *44 B pentru nf#urri cu < ; 44 - *444 B, ntre faze6- cu megohmmetrul de &44 B pentru nf#urri cu < J 5444 B, ntre faze.:surarea rezistenei de izolaie se face la temperatura mediului ambiant.

a motoarele cu rotorul bobinat msurtorile se fac separatpentru stator #i rotor.

b) +oeficientul de absorbieMabs; 34*se determin pentru nf#urri cu < J 5444 B.

%ndica(iile *i $alorile de controla) Se recomand verificarea cu formula%iz#5% M



:alorile coeficientului ; sunt $ate la ca. 2) ct. 2.!.din#ormativul PE *)Durata menI0?;2SO=$ :12 &4 este un tester multifuncional pentru msurarea parametrilor instalaiilor electricen conformitate cu $=3*/.

Msurarea buclei de scurtcircuitSO=$ :12-&4 permite msurarea impedanei buclei de scurt circuitn reele electrice cu tensiuni nominale de la HT''4B Ui frecven'T3>z. :surtorile pot fi efectuate n circuitele -1$, = Ui . 1e

ecran sunt afiUate urmatoarele rezultatele% impedana buclei de scurtcircuit, rezistena Ui reactana buclei de scurtcircuit, curentul descurtcircuit precum Ui valorile tensiunii Ui frecvenei.SO=$ :12-&4 permite, de asemenea, efectuarea de msurtori ale

buclei de scurt circuit n reele securizate cu sigurane +8, astfel nc"t n timpul msurtorilorsigurana +8 nu va declanUa.Msurarea dispozitivelor de curent rezidual de tip ACD A Ki "SO=$ :12-&4 este unul dintre cele c"teva testere de pe pia, care permite msurareaparametrilor +8-urilor (siguranelor de protecie difereniale) de toate tipurile% +, Ui A.

:surtorile se pot face pentru +8-uri cu valoare nominal a curentului rezidual de la *4 m la*444 m, generale, selective Ui cu nt"rziere scurt, care funcioneaz la tensiuni de la HT&/4B. Se pot msura Ui verifica timpii de declanUare, curenii de declanUare, tensiunea de atingere Uirezistena mpm"ntrii.2nstrumentul are funcia unic de msurare a timpului Ui curentului de declanUare n timpul uneisingure declanUri.8e asemenea, SO=$ :12-&4 are funcia special



Msurarea rezistenei de mpmntare:surarea rezistenei de mpm"ntare se face folosind metoda tehnic cu 5 poli. 1entru a

in0ecta un curent de test respectiv pentru a citi o diferen de potenial n pm"ntul msurat sefolosesc & ruUi auiliari, ce sunt incluUi n setul standard de accesorii ale testerului.Msurarea continuitiiSO=$ :12-&4 permite msurarea la 0oas tensiune a rezistenelor mici. !nainte de efectuareamsurtorilor, se pot face teste de calibrare a rezistenei cablurilor de msur. 8up aceastcalibrare, multimetrul va memora rezistena cablurilor de msur Ui va compensa n mod automataceast rezisten.:surarea rezistenei poate fi efectuat cu curent mic de *4 m, cu semnalizare acustic sau cucurent bidirecional de &44 m. @ensiunea pe terminalele deschise este ntre 'B Ui /B.Msurarea tensiuniiD curentului Ki puteriiSO=$ :12-&4 permite msurarea tensiunii n timp real, a curentului (folosind cleUte de curent),a puterii (activ, reactiv, aparent) Ui a factorului de putere, cos V.eri9icarea succesiunii 9azelorSO=$ :12-&4 permite verificarea secvenei fazelor.1entru conectarea uUoar la prize trifazice de *3, 5& Ui 35 amperi este posibil procurarea deadaptoare speciale din seria [email protected] are o memorie de HH4 msurtori pentru fiecare funcie. ezultatele memorate pot fitransferate la 1+ prin intermediul interfeei



MSURAREA INTENSITII CURENTULUI. AMPERMETRE

Intensitatea curentului electric se msoar prin metode directe, cu aparate

indicatoare numite, n tehnic, ampermetre.

n schemele electrice, simbolul ampermetrului este:

Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare

se impune ca aparatul de msurat s fe montatn seriecu circuitul respectiv.

Indierent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ),

schema echivalent de msurare a intensitii curentului electric va ine seama

de tensiunea (!) "i re#istena consumatorului $ : .

I%&$

Scheme electrice de msrare a intensit!ii crentli electric



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag49din 115



Aten!ie'' :u se conectea# ampermetrul direct la baterie, r consumator

( bec sau re#istor).e va ardeampermetrul '

e conectea# borna * a bateriei la borna po#itiv (ro"ie,de obicei) a

ampermetrulului.

Intensitatea curentului electric se poate msoara si cu multimetrul montat n

serie cu consumatorul'

e re+lea# selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru') notat cu

-onectarea ampermetrului n circuitul de msurare nu trebuie s inuene#e

valoarea mrimii de msurat "i, implicit, re+imul de lucru al circuitului. /ractic,INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL


"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 50din 115



oric0t de precise ar f aparatele de msurat olosite, acestea vor introduce erori

de msurare. ntre valoarea mrimii indicate de aparatele de msurat "i cea

real, care e1ista nainte de conectarea acestora n circuitul de msurare, este o

dieren determinat de re#istena aparatului de msurat ($ 2 re#istena

ampermetrului nu este #ero).

n conclu#ie, eroarea introdus este cu at0t mai mare cu c0t consumul

aparatelor de msurat este mai mare. e impune o corecie care depinde de

re#istena intern a aparatului de msurat. ceasta trebuie s fe mult mai mic

dec0t re#istena consumatorului, pentru a nu inuena msurarea: 3(multmai mic)

nainte de montarea ampermetrului n circuit

intensitatea curentului electric, care trece prin

consumator, este:

I%&$

4ont0nd ampermetrul, n circuitul de

msurat , intensitatea curentului electric, care

trece prin consumator, este:

I%&$*$

-

urentul msurat de ampermetrul

(I) se dore"te a f e+al cuintensitatea curentului ce trece prin

consumator (I).

/entru aceasta trebuie ca re#istena

total ($ * $) s fe apropiat de

valoarea $. -ondiia poate f

ndeplinit numai dac re#istena

ampermetrului $ este mult mai

mic dec0t re#istenaINOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL


"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 51din 115



consumatorului $.

C"ncl#ie$-u c0t re#istena ampermetrului este mai mic a de re#istena

consumatorului, cu at0t erorile datorate acestei re#istene sunt mai mici, deci

calitatea msurrii este mai bun.

%&ser'a!ie$5a montarea +re"it a ampermetrului, n derivaie a de

conectarea n serie, n circuitul de msurare, ampermetrul se va deteriora

(re#istena ampermetrului find oarte mic, curentul care va trece prin aceasta

va f oarte mare). /entru a preveni distru+erea (6arderea7) aparatelor electrice,

acestea sunt prev#ute cu si+urane u#ibile, care se topesc dac intensitatea eprea mare, ntrerup0nd curentul "i prote80nd piesele mai valoroase ale aparatului

M/!%RAREA (E+!I%+II E$EC(RICE

(ensiunea electricntre dou puncte ale unui circuit electric este diferena de potenialntrecele dou puncte Ui este proporional cu energianecesar deplasrii de la un punct la cellalt aunei sarcini electrice.

-e9iniie

(ensiunea electromotoarereprezint mrimea fizicscalaregal cu raportul dintre lucrultotal efectuat de c"mpulelectricpentru a transporta sarcina electric pe ntregul circuitUi mrimea sarcinii electrice.

6

unde%

< - tensiune electromotoare6

- lucrul forei electrice6 X - sarcina electric.

%niti de msur



Analogie 7idraulic

ceast analogie e util unei mai bune nelegeri intuitive a conceptului. !ntr-un sistem hidraulic,

lucrul mecanic rezultat din miUcarea apei este egal cu presiunea nmulit cu volumul apeimutate. !n mod similar, ntr-un circuit electric, lucrul mecanicnecesar pentru adeplasa electroniieste egal cu presiunea electric nmulit cu numrul de electroni mutai.@ensiunea electric, sau presiunea electronilor, se msoar n uniti de volt.

Msurarea energiei electrice

M/!%RAREA E+ER&IEI E$EC(RICE AC(IE *+CIRC%I(E M#+#'A)A(E -E C%RE+(

A$(ER+A(IERI'ICAREA C#+(#ARE$#R -E E+ER&IE

E$EC(RIC/4< !copul lucrarii ucrarea are drept scop cunoastereacontorului monofazat de inductie si a metodelor deverificare a contoarelor.;< Aspecte teoretice 1entru etalonarea si verificarea contoarelor

se pot folosi urmatoarele metode % - metoda Wattmetrului si cronometrului6 - metoda contorului etalon 6 - metoda stroboscopica 6 - metoda de etalonare automata.&. *. :etoda Wattmetrului si a cronometrului (Yputere-timpY) $talonarea individuala clasica se bazeaza pe

numararea unui anumit numar de rotatii ale discului aparatului de verificat si pe masurarea

timpului necesar pentru aceasta6 se presupune ca puterea reglata cu a0utorul Wattmetruluiram"ne cons *H*Hp*&&t tanta n timpul masurarii. !roarea relativa a contoruluieste definita de relatia %

(*&. *)unde % Lm- este energia masurata cu a0utorul contorului6 L - energia adevarata sau eacta.!nergia masuratapoate fi scrisa sub forma %

(*&. &)n care %



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 53din 115
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucru_mecanis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucru_mecanis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Volthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucru_mecanis&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Volt



- n este numarul de rotatii ale discului contorului, efectuate n intervalul de timp t 6- +ceste constanta contorului, n rotFLh.

!nergia electrica adevaratase determina cu relatia % (*&. 5)n care % 1 - este puterea la care se face verificarea 6 t - este timpul n care se efectueaza cele n rotatii.

8aca se introduc relatiile (*&.&) si (*&. 5) n epresia (*&. *), seobtine %

(*&.')

sau%

(*&. )

8aca se introduce notatia %

(*&. 3)rezulta urmatoarea forma pentru epresia erorii %

(*&. /)n care % @ - este timpul teoreticn care discul contorului trebuie sa efectueze cele n rotatii, dacacontorul ar functiona fara eroare la puterea % (< fiind tensiunea de alimentare abobinei de tensiune a contorului, 2 - curentul ce trece prin bobina de curent a contorului, -

defaza0ul dintre tensiunea < si curentul 2). imitele erorilor relative ale contoarelor de energie sunt specificate n tabelul *& .*.

a"elul 12. 1.

Baloarea curentului,n procente, din

valoareacurentului de baza

7actorul deputere

imitele erorilor relative nprocente

clasa 4, clasa * clasa &

(* la )D *,4 *,4 *, &,de la *4D p"na la 2ma *,4 *,4 *, &,4



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 54din 115



la *4D 4, inductiv4,9 capacitiv

*,5*,5

*,*,

&,-

de la &4D p"na la 2ma 4, inductiv4,9 capacitiv 4,94,9 *,4*,4 &,4-#bservatie :etodaputere-timp consta n urmatoarele % - pentru o anumita valoare a puterii 1, se cronometreaza timpul t n care discul contoruluiface un anumit numar ntreg n de rotatii6 - c"nd se face o etalonare completa numarul n se alege, pentru usurinta calculelor,multiplu de zece, astfel nc"t timpul t sa fie cuprins ntre 4 si /4 secunde 6 un timp mai scurtpoate face ca eroarea de pornire si oprire a cronometrului de catre operator (apro 4,& sec.),devina comparabila cu eroarea permisa de clasa de eactitate a contorului si sa vicieze

rezultatul masurarii. (&D din 34 s ; *,& s). - se calculeaza, cu relatia (*&. /) eroarea relativa.&. &. :etoda automata de etalonare :etoda automata de etalonare presupune folosirea unui sistem de masurare format dintr-un traductor de putere activa monofazata, un convertor tensiune-frecventa si un calculator (fig.*&. *).

Fig. 12. 1.%chema de principiu a metodei de etalonare automata. 7recventa trenului de impulsuri de la iesirea convertorului tensiune-frecventa esteproportionala cu puterea activa % (*&. 9)F fiind o constanta de transfer. 8aca n formula (*&. ) se nlocuieste puterea cu relatia (*&. 9), se obtine %

(*&. H) !n relatia (*&. H) se observa ca produsul dintre frecventa de la iesirea convertoruluitensiune-frecventa si timpul n care se face masurarea este chiar numarul de impulsuri = preluatede calculator. !n consecinta, relatia cu care se poate determina eroarea contorului este %

(*&. *4) +u a0utorul relatiei (*&. *4) se poate determina eroarea contorului de verificat.



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 55din 115



=< C7estiuni de studiat=< 4< Berificarea contorului la mersul n gol.

=< ;< Berificarea sensibilitatii contorului.=< =< Berificarea eactitatii contorului si trasarea curbei de eroriND; f(22n) prin metoda Wattmetru-cronometru.=< 3< Berificarea eactitatii contorului cu instalatia de etalonare automata.3< Mod de experimentare1entru verificarile de la punctele 5.*. - 5.5. se foloseste schema din fig.*&.&.

Fig. 12. 2. %chema de montaj pentru verificarea e)actitatii contorului prin metoda *attmetru-cronometru.

!n schema se folosesc %- @ - autotransformator reglabil de (*&44...&'4) B6- @ - transformator de *&4B*4B-*4 cu prize de c"te * B6- h- reostat de *6 *4 6

- + - contor monofazat cu capacitate mare de masurare, tip +: 36- L - Wattmetru electrodinamic monofazat 6- - ampermetru electrodinamic 6- B - voltmetru electrodinamic sau feromagnetic6- 7 - regulator de faza.#bservatie. :onta0ul utilizat la verificarea contorului este un montaj cu surse separate, adicacurentul este obtinut dintr-un circuit cu tensiune mica obtinuta de la transformatorul cobor"tor @(*&4*&B), iar tensiunea este furnizata de regulatorul de faza care va livra un curent mic necesarvoltmetrului, bobinelor de tensiune ale Wattmetrului si contorului.

vanta0ele acestei scheme sunt% - putere mica necesara si energie putina consumata (doar de instrumente si dispozitivelede regla0)6



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 56din 115



- regla0 usor al defaza0ului prin utilizarea regulatorului de faza. Berificarile contorului se fac dupa aplicarea tensiunii timp de cel putin 0umatate de ora si

dupa ce contorul a fost parcurs de curent un timp suficient pentru obtinerea stabilitatii nfunctionare.'. *. Berificarera la mersul n gol Se face n felul urmator % - se alimenteaza bobina de tensiune a contorului, nt"i la 4,9



- se calculeaza puterile active corespunzatoare acestor curenti si se regleaza eact laWattmetru valorile obtinute, regl"nd curentul din circuit6

- se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii astfel reglate6 - se alimenteaza contorul la tensiunea nominala, cos ; 4,6 frecventa nominala si curentide valori % (*4, &4, 4, /, *44, &44, 544, '44)D din curentul de baza6 - se determina erorile pentru fiecare valoare a puterii corespunzatoare acestor curenti lacos ; 4,6 - se vor trasa apoi curbele erorilor ; f (22n), pentru ambele cazuri, pe o aceeasi diagrama. imitele erorilor relative trebuie sa corespunda celor indicate n tabelul *&. *.#bservatieSe recomanda a se ncepe verificarea contorului la valoarea curentului de baza 2n,careia i corespunde puterea nominala . Se calculeaza %

(*&. **) Se alege n ntreg si, pentru usurinta calculelor, multiplu de zece, se calculeaza @ curelatia (*&. ). +a toate determinarile de erori se urmareste ca indicatia *attmetrului sa fie reglata ctmai e)act, pe toata durata cronometrarii, deoarece el este aparatul etalon n aceastadeterminare, chiar daca ampermetrul nu indica valoarea e)acta a curentului dorit. 1entru a stabili un anumit defaza0, de eemplu cos ; 4,, se foloseste regulatorul de faza. 1entru aceasta se regleaza tensiunea nominala, curentul de baza si se determina pozitia

regulatorului (regl"nd n sens inductiv), pentru care puterea la Wattmetru devine% 1 ; 4,



7 - regulator de faza 6h - reostat de regla0 al curentului 6

- ampermetru electrodinamic 6B - voltmetru feromagnetic.

Fig. 12. 3. %chema pentru verificarea automata a contorului.n care%@1 - traductor monofazat deputere activa 6



- se alimenteaza schema de masurare si, n momentul n care se ncepe numararearotatiilor, pe care le va efectua discul contorului, se porneste programul de numarare a

impulsurilor6- se fac masurari pentru parametrii specificati la punctul '. 5. - programul va efectua prelucrarea datelor pentru cele doua seturi de masurari, afis"nderorile, precum si curba de erori.

Instalaii i aparate electrice de joas tensiune

$chipamentele electrice de 0oasa tensiune se construiesc pentru tensiuni nominale ce nudepasesc *444 B curent alternativ, *&44 B curent continuu.Se folosesc nu numai in centrale si

statii electrice, ci si in industrie si sectorul casnic pe scara foarte larga.+lasificarea materialelor si echipamentelor electrice de 0oasa tensiune se poate face dupa maimulte criterii % dupa felul curentului, dupa tensiunea nominala, dupa curentul nominal, dupanumarul de poli etc.

8upa felul curentului sunt de curent alternativ sau de curent continuu, cele de curent alternativfiind de curent alternativ monofazat sau de curent alternativ trifazat.

@ensiunile nominale standardizate sub *444B curent alternativ si *&44B curent continuu sunt % in

curent alternativ Z &', '9,*&/,&&4,594,334,*444B, iar in curent continuu Z &','9,*&,'44,944,*&44B.

+urentii nominali standardizati sunt %5,3,*4,*3, 5&,'4 ,35,94,*44,*34 , &44 ,5* ,'44, 354,*344,&444, &44 si 5*4 . 1entru secundarul transformatoarelor de masura este standardizatcurentul de .

paratele de 0oasa tensiune se construiesc monopolare, bipolare, tripolare si tetrapolare. 1rimeledoua variante sunt destinate pentru a functiona in curent alternativ monofazat sau curent

continuu. Bariantele tri- si tetrapolare se construiesc pentru a functiona in curentul alternativtrifazat.



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 60din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 61din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 62din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 63din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 64din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 65din 115





"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 66din 115



I+!(A$A(II E$EC(RICE -E O#A!A (E+!I%+E

2nstalaii electrice sunt folosite pentru energiaelectric de for, iluminat #i alte scopuri industrialesau casnice.

2nstalaiile electrice pot fi eecutate in interior,cuprinzand conductoarele cu toate elementeleaccesorii de monta0, ntrerupere, protecie, ce semonteaz in interiorul cldirilor, si instalatiieecutate in eterior, unde, elementele instalaiei

sunt montate n afara cldirilor.

2nstalaiile electrice pot servi numai pentru iluminat sise numesc instalaii electrice de ilumina, sau pot

servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoareelectrice, aparate de sudat etc. #i se numesc instalaii electrice de for.

2nstalaiile electrice de iluminat sunt alimentate n special de la tablouri de distribuie separate de

cele care alimenteaz instalaiile electrice de for.

2nstalatii electrice de 0oasa tensiune

cestea reprezinta instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica pentru forta, iluminatsi alte scopuri industriale sau casnice.

8in punctul de vedere al locului unde se eecuta,instalatiile electrice se impart in%

*. 2nstalatii interioare, care cuprind conductoarelecu toate elementele accesorii de monta0,intrerupere, protectie ce se monteaza in interiorulcladirilor de orice fel.

&. 2nstalatiile eterioare, la care elementeleinstalatiei sunt montate in afara cladirilor.

2nstalatiile electrice pot servi numai pentru iluminatsi se numesc instalatii electrice de iluminat, sau potservi pentru alimentarea diferitelor receptoare



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 67din 115



electrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc si se numescinstalatii electrice de forta.

2nstalatia electrica reprezinta sistemul eneregetic al unei cladiri, de accea este foarteimportanta proiectare si realizarea unui astfel de sistem in cocnordanta cu normativele invigoare precum si nevoilor ocupantilor.

+ompetentele si eperienta noastra vin in spri0inul realizarii unui sistem energetic profesionistpentru cladirea dumneavoastra.

Aparataj industrial de joasa tensiune

parata0ul industrial de 0oasa tensiune acoperatoate necesitatile pentru comutatie, protectie sipornire pentru echipamente electrice. @otodata,acest aparata0 asigura functiile de monitorizare,control, detectie, comanda si semnalizare pentruintreg spectrumul de aplicatii industriale, si nunumai.

Cabluri de energie de joasa tensiune

+ablurile de energie de 0oasa tensiune sunt fabricate cu conductoare rigide, unifilare saumultifilare sau cu conductoare fleibile de cuprusi de asemenea cu conductoare rigide, unifilare sau multifilare din aluminiu.+onductoarele rigide de sectiuni mai mari din cablurile cu doua pana la patru conductoare suntde obicei de forma sector.+ompoundurile pe baza de [1$, 1B+, S7SO> si elastomeri sunt pricipalele materialeutilizate pentru izolatiile acestor cabluri. +ompoundurile pe baza de 1B+, 1$, S7SO> sielastomeri sunt utilizate in mod obisnuit pentru mantalele acestor cabluri.

Sarmele de otel (sau aluminiu pentru cablurile monopolare) sau benzile de otel pot fi aplicate submantaua eterioara a cablurilor, conferindu-le acestora oprotectie mecanica suplimentara.



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 68din 115
http://artelectro.ro/nou/wp-content/uploads/2013/04/1-11_SIRIUS.jpg



Instalaii electrice de cureni slabi

7r instalaiile de cureni slabi o cldire modern este de neconceput. 7ie c sunt impusede legislaie sau de nevoile ocupanilor, de calitatea acestor instalaii depind sigurana #ifuncionalitatea cldirii%

reele de cabluri telefonice #i fibroptic

cablare structural detecie #i avertizare incendiu control acces televiziune cu circuit nchis adresare public reele de calculatoare

Curentii slabi G(z. ceste valori fac,treseele de Ycurenti tari Y sa



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 69din 115
http://www.virtualelectric.ro/links/links/img/distributiesemnaltvstea.png



fie independente din punct devedere al functionarii fata de de alte

trasee de curenti tari care sunt inparalel cu acestea . Spre deosebirede traseele de curenti slabi undeavem intensitati uneori chiar si deordinul u (micro amperi) sifrecvente ce pot depasi 44 :hz .cest lucru face ca , circuitele decurenti slabi sa fie sensibile lama0oritate perturbatiilor produse decircuitele de Ycurenti tari Y , cat si aaltor tipuri de curenti slabi cum ar fi+ircuitele de 2nternet fata de celede @.B. ezolvarea acesteiprobleme se rezuma in general ladepartarea intre respectivele circuite ( curenti tari fata de curenti slabi cat si intre diferitele tipuride curenti slabi ) mai ales pe traseele mai lungi . 8istanta minima recomandata intre acestea estede 54 +m . 8in punct de vedere al :odulul electric de eecutie , circuitele de curenti slabi se poteecuta in legatura Y stea Y sau Ymagistrala Y . :ai 0os aveti atasat distributia semnalului tv YinsteaY cat si Yin magistrala Y . :entionez ca daca folositi un distribuitor activ (amplificator +- @B )

acesta va trebui alimentat cu o tensiune de &&4 Bolti si e de preferat ca in doza de distributie asemnalului @B ce va curpinde acest amplificator sa contina si o linie de &&4 Bolti special destinatain acest scop sau , langa aceasta doza sa fia atasata o priza de unde se poate alimentarespectivul amplificator . ceasta afirmatie este valabila si pentru 8istributia semnalelor de2nternet sau telefonie (daca e cazul sa folosim un modem pentru ambele tipuri de linii . 2n cazul incare se foloseste un router WirelWss acesta se va atasa aplicat pe perete , 2ar alimentarea cu

energie a acestuia se va face dintr-o prizainvecinata

Schema distributie semnal Yin stea Y

Schema distributie semnal Y in magistrala Y



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 70din 115
http://www.virtualelectric.ro/links/links/img/prizecurentislabi.pnghttp://www.virtualelectric.ro/links/links/img/distributiesemnaltvmagistrala.png



Instalatii de curenti slabi

2nstalatii de curenti slabi pentru sisteme de interfoane, videointerfoane, supraveghere video,

distributie semnale @B si internet, alarme antiefractie, avertizare incendiu, automatizari porti, etc.$ecutam proiecte de curenti slabi in ceea ce priveste atat realizarea fizica a instalatiilor cat siintretinerea lor ulterioara.2ncercam sa oferim mai mult decat echipamente performante si produse de renume , incercam sagasim solutiile optime si fiabile petru realizarea obiectivului propus din domeniul vast alinstalatiilor de curenti slabi , de asemenea, foarte important, se incearca optimizarea instalatiilordin punct de vedere al costurilor pretul final al acesteia fiind un factor important.Se parcurg toate etapele incepand cu serviciul de consultanta, proiectarea sistemului,configurarea sistemului, serviciile de monta0, instalare si punere in functiune, scolarizarea siinstruirea beneficiarului care urmeaza sa foloseasca instalatia respectiva, asigurarea service-uluiin perioada de garantie, precum si mentenanta sistemului in baza unui contract ulterior.2n domeniul instalatiilor de curenti slabi va oferim%



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 71din 115



Supraveghere video sisteme de televiziune cu circuit inchis

Sistemele de televiziune cu circuit inchis sau ++@B( closed circuit @B ) folosesc camere video desupraveghere cu a0utorul carora capteaza imaginile pecare le stocheaza intro componenta a sistemuluipermitand consultarea lor ulterioara in caz de necesitate.Sistemele de supraveghere video sunt componenteimportante in cadrul sistemelor de securitate permitandmonitorizarea in timp real a spatiilor, cailor si zone deacces.?ama de aparatura folosita in configurarea unui sistemde supraveghere este foarte variata incepand de la

echipamente analogice si continuand cu echipamente digitale , echipamente didigitale cu 21,echipamente Wireless analogice, echipamente Wireles digitale , 8B (digital video recorder ), =vr21 recorder (netWorF video recorder ) sisteme de bacF-up al sursei de alimentare, etc.

Sisteme avertizare efractie+u a0utorul sistemelor de detectie efractie se asigurasecuritatea bunurilor si a persoanelor, avand avanta0ulreducerii costurilor cu paza umana, ele fiind monitorizate

de la distanta prin retele centralizate de comunicare sauprin internet. 8easemenea in cadrul sistemelor dealarmare la efractie diversitatea echipamentelor folositeeste foarte mare.

Sisteme avertizare incendiuu rolul de a avertiza inceputul unui incendiu prinintermediul unor dispozitive acustice si optice si uneori,prin circuite de automatizare, pornirea instalatiilor de

stingere. Sesizarea incendiului se face automat cua0utorul senzorilor de fum, de temperatura, bariere, etc.sau manual prin actionarea butoanelor de incendiu.

Sisteme control accesSistemele de control acces au aplicatii de securizare aaccesului in cladiri, companii, zone cu regim special,institutii, etc. ceste sisteme eecutand in anumitecazuri si ponta0ul sau eliberand grafice de prezenta



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 72din 115
http://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/control-acces.jpghttp://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/avertizare-incendiu.jpghttp://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/sisteme-de-alarma.jpghttp://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/supraveghere-video.jpg



Sisteme voce-date

Sistemele de voce date se refera la sistemele detelefonie si retelele de date cum ar fi retele de internetsau intranet, instalari de echipamente specifice cacentrale telefonice, sWitch-uri pentru distributie, routere,media convertoare, cablare structurata , retele fibraoptica, etc.

Sisteme de sonorizare si adresare publica

Sistemele de adresare publica sau public address auaplicatii diverse cum ar fii sonorizarea ambientala sitrimiterea de mesa0e in locuri ca gari, aeroporturi, spatiicomerciale, magazine, scoli, teatre, cinematografe, etc.,facand posibila creerea unui ambient sonor darsitrimiterea de mesa0e catre anga0ati, clienti, pasageri,spectatori, elevi.+omponenta unui sistem este urmatoarea% sursa desemnal (radioreceptor, +8 pla\er, microfon, etc.), sistem

de mia0, statie de amplificare sau sistem de amplificare(in functie de necesitati poate fi un ansamblu deamplificatoare audio), reteaua de traducatoare acustice(difuzoare, boe, megafoane, coloane sonore, etc.),cabla0ele aferente. legerea acestora nu se face la

intamplare ci se iau in calcul elemente ca necesarul de putere al amplificatoarelor, presiuneaacustica a difuzoarelor, coeficientul lor de dispersie a sunetului, dimensionarea corespunzatoarea sectiunii conductoarelor, amplasarea traductoarelor acustice pentru a nu avea zone neacoperitesau acoperite prea putin.

Sisteme de receptie si distributie a semnalelor @B:onta0 si regla0 de antene terestre si satelit, realizare desisteme si retele de distributie a semnalelor de @B si asemnalelor de la instalatiile de receptie prin satelit.ealizarea retelelor de distributie de tipul stelar sau liniede distributie in functie de conditiile si cerintele de la fatalocului, realizarea transmiterii unei benzi mari defrecventa ('/:>z pana la &44 :>z) echilibrare nivelului de semnal la toate iesirile retelei dedistributie precum si compensarea pierderilor(pierderi inerente datorate atenuarii cablurilorcoaiale si a componentelor de distributie si cele pentru coneiuni) cu a0utorul amplificatoarelor.



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 73din 115
http://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/antena-satelit.jpghttp://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/sistem-adresare-publica.pnghttp://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/voce-date.jpg



Sisteme de interfoane si videointerfoane:onta0ul si eecutia instalatiilor electrice aferente

instalarii interfoanelor si videointerfoanelor unifamilialesau pentru instalatii colective, deasemenea instalarea]alelor electromagnetice si amortizoarelor.

utomatizari pentru porti si usi de gara0:onta0ul, regla0ul si programarea sistemelor de

automatizari pentru porti batante, porti culisante sau uside gara0 tip panou, sectionale sau rulou.

!isteme de detectie si avertizare incendiiD monitorizare AC!D comanda instalatiide des9umare si evacuare gaze 9ierbinti.

1S (>igh-1oWer-ight-



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 74din 115
http://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/porti-automate.jpghttp://www.instaltermic.ro/wp-content/uploads/2012/11/videointerfoane.jpg



Source). +u a0utorul modulelor de detectare se obtine un grad ridicat de fleibilitate n proiectareaunui sistem de detectare prin aspiratie a fumului.



clientilor sai, intrucat toate sistemele utilizate, alese dintre cele mai prestigioase marciinternationale, au fost testate si asigura o inalta eficienta

8iscret si elegant, astazi sistemul antiefractie este conceput pentru a fi cat mai putin vizibil, dar inacelasi timp cat mai eficace. 1e baza analizei parametrilor specifici ai spatiului care urmeaza a fiprote0at, asiguram proiectarea gratuita a sistemului, realizarea si instalarea celui mai bun sistempentru eigentele dvs., atat pentru utilizare industriala cat si domestica. 8e asemenea, asigurammentenanta si service pentru sistemele instalate.

>R#-%CA(#RI recomandati:

- =OB (eff- eff), >one\Well, - pentru aplicatii mari in domeniul industrial, comercial si social cucentrale de capacitate mare (3*-:A*44), echipamente 2dentFe\ de armare dezarmare eternaprecum si de control acces integrat, echipamente de detectie adresabile (S+: 5444 ,BieWguard)6

- 8S+, A$=@$, $:$S etc - pentru aplicatii deintindere mica si medie in domeniul comercial,social si in domeniul rezidential6



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 76din 115



- supraveghere video% >one\Well, Samsung, 8ahua, v@ech, :@[

!isteme de inter9onie si videointer9onie

$ficienta comunicatiilor este un element fundamental al modernismului actualei societatiiinformationale, atat in sectorul sigurantei persoanelor si bunurilor, cat si in gestiunea afacerii.Suntem mereu in cautarea unor metode cat mai rapide si eficiente de comunicare.

Sistemele de interfonie recomandate de BB S\stemS sunt instrumente fiabile si discrete, utilizabile inmultiple medii% spatii de productie, birouri, porti,ascensoare, aeroporturi, spitale, parcari, locuinte ... pescurt, in toate locurile unde este necesara o perfectacomunicare audio-video Yhands freeY.

1roducator recomandat%

- +omma



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 77din 115



Instalaii de paratrsnet i priz de pamnt

>R#(ECNIA !(R%C(%RI$#R *M>#(RIA (R/!+E(%$%I&E+ERA$I(/NI-omeniu de aplicare=u eist dispozitive sau metode capabile smodifice fenomenele meteorologice naturale, nmsura n care acestea s previn descrcrileelectrice sub form de trsnet. @rsnetul pesaul"ng structur (sau serviciileutilitile

conectate la structur) sunt periculoase pentrupersoane, pentru structur n sine, pentruconinutul su Ui instalaiile lor precum Ui pentruserviciiutiliti. 8in aceste motive aplicareamsurilor de protecie mpotriva trsnetului sunteseniale.1rezentul capitol este preluat prin prelucrare rafistolare din =ormativul 2/ &4** Ui stabileUteprincipiile generale de care tre"uie s, se -in, seama pentru protec-ia mpotri$a tr,snetului%

a) a structurilor, inclusiv instalaiile din acestea Ui tot ceea ce conin, precum Ui a persoanelor6b) a serviciilor dintr-o structur.



component natural a %P0 component conductoare care nu este instalat n mod specialpentru protecia mpotriva trsnetului, dar care poate fi utilizat suplimentar de o 21@ sau n unele

cazuri poate asigura funcia unui element sau a mai multor elemente ale unei 21@.$emplele de utilizare a acestui termen includ%a) element de captare natural6b) conductor de cobor"re natural6c) priz de pm"nt natural (electrod de pm"nt natural).

conductor de coborre 0 parte eterioar sau interioar a unei %P destinat conduceriicurentului de trsnet de la dispozitivul de captare la priza de pm"nt

conductor de ecranare0 conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauzatrsnetelor asupra unui serviciuutiliti

conductor n bucl 0 conductor care formeaz o bucl n 0urul structurii Ui interconecteaz toateconductoarele de cobor"re pentru distribuia curentului de trsnet prin ele

dispozitiv de captare 0 parte eterioar a unei %Pcare utilizeaz elemente metalice cum ar fiti0e, reea de conductoare sauconductoare ntinse destinat captrii trsnetelor

dispozitiv de protecie la supratensiuni Ki supracureni P P dispozitiv destinat s limitezesupratensiunile tranzitorii Ui s devieze supracurenii. cesta conine cel puin o componentneliniar (descrctor cu rezisten variabil)

durata trsnetului P timp n care eist circulaie de curent electric prin punctul de impact

ecran magnetic 0 anvelop metalic tip gril sau continu care mbrac obiectul de prote0at sauo parte a acestuia, utilizat pentru reducerea defectrilor reelelor electrice Ui sistemelorelectronice

elemente conductoare exterioare 0 orice fel de element metalic care ptrunde sau iese dinstructura de prote0at cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc.care pot transporta o parte a curentului de trsnet

impedan convenional de dispersie 0 raportul dintre valorile de v"rf ale tensiunii Ui curentuluidin priza de pm"nt care, n general, nu apar simultan

impuls electromagnetic generat de trsnet P %M efecte electromagnetice ale curentului de

trsnet



"O#$R%"$& POSDRU'!('()2'S'2**07

Pag 79din 115



instalaie exterioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului /%P parte a sistemuluide protecie mpotriva trsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de

cobor"re Ui o priz de pm"nt

instalaie interioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului /%P parte a sistemuluide protecie mpotriva trsnetului care cuprinde legturile de echipotenializare Uisau izolaiaelectric a unei instalaii eterioare a s

00. suport de curs v.0.c5-aparate el si paratrasnet last

Documents