Nr. 6 (46) s iuNie 2013

iunie 2013anul 5 / nr. 6 (46)tiraj : 1000 de exemplare editOrial

p u b l i c aţ i e e d i tatĂ d e A Q U AT I M S . a .

Ziua mediului america verSuS

reStul lumii

Ziua Mondială a Mediului (sau Ziua

Mediului Înconjurător) este aniversată, în fiecare an, pe data de 5 iunie. Ea a fost instituită în 1972 de Adunarea

Generală a Naţiunilor Unite, pentru celebrarea Conferinţei „Ecologia Umană” de la Stockholm, şi reprezintă elementul cel mai important al „Programului pentru Mediu” al Naţiunilor Unite.

Preocuparea europeană şi mondială pentru mediu este evidentă şi foarte vizibilă. Acţiunile ţintite, campaniile majore sau minore, girate de diverse organisme cu fişa postului cuprinzând o singură poziţie, mediul, sună şi răsună frecvent, într‑o arie de răspândire largă şi diversificată, pentru ca doar un procent mic din „auditoriu” să rămână privat de informaţii.

Mediul este, fără doar şi poate, cuvântul de ordine al vremurilor pe care le trăim, mediul este, metaforic, parola pentru deschiderea porţilor diplomaţiilor moderne, mediul este Biblia Europei şi a României, implicit, mediul te introduce elegant sau te aruncă brutal din lumea bună a superputerilor mondiale.

Dincolo de întrebările, neajunsurile, imperfecţiunile sau erorile prezente în problematica vastă şi încâlcită a mediului, la modul general, există şi o parte lină, certă şi profesionistă, pe care şi mediul local o cunoaşte şi‑o aplică.

Nu există instituţie, regie, firmă sau oNG, din Timişoara, Bucureşti sau de oriunde din ţară, care să nu‑şi fi profesionalizat oamenii pe mediu, să nu fi încercat sau chiar „produs” unul sau mai multe proiecte cu finanţări comunitare. oferta a fost şi este una generoasă, bătălia acerbă, interesul idem.

Teoretic, până şi copiii au aflat că trebuie să păstrăm ambientul curat, să nu poluăm, să nu aruncăm mizerii peste tot, să nu… respirăm degeaba şi de unii singuri! Nu, nu e glumă, e o realitate demonstrată ştiinţific!

„Carpooling‑ul” sau partajarea maşinii a fost practicat în SUA încă din timpul celui de‑al Doilea Război Mondial. Ce înseamnă şi cum funcţionează? Foarte simplu: deţii o maşină, mergi zilnic pe o anumită rută, ai locuri libere în maşină şi eşti dispus să le cedezi altor şoferi care au acelaşi drum, prin alternarea şofatului. Avantajele sunt evidente: mai puţine maşini în trafic, mai puţină poluare, iar, pe termen lung, costuri mai mici.

oricât de dificil ar fi importul de modele de peste ocean dincolo de orgolii şi superiorităţi tehnice, mediul, în orice formă a sa, este şi va fi, mulţi ani de‑acum încolo, un trend veritabil al calităţii şi sănătăţii unei naţii. Nici nu mai contează, deci, cine, când şi de unde l‑a adus…

Crenguţa RADOSAV

deosebite în managementul resurselor umane, iar premiile de excelenţă pentru implementarea unui sistem informatic performant, respectiv pentru imagine au revenit societăţilor Apacanal Sibiu şi Apavital, din Iaşi.

„o distincţie acordată de un organism profesional pentru un segment de activitate al operatorului nu poate decât să te provoace să ridici an de an ştacheta”, este de părere Răzvan Manolache, şeful Biroului de relaţii publice de la Apavital.

Dezbateri pentru dezvoltarea serviciilorManifestarea din capitală este, cu siguranţă,

un bun prilej pentru profesioniştii apei să‑şi împărtăşească noutăţile din domeniu, dar şi din experienţa proprie. Aquatim fost prezentă cu un stand propriu, în secţiunea expoziţională destinată operatorilor, dar şi la dezbaterile din cadrul atelierelor de lucru, seminariilor şi conferinţei regionale, unde accentul a fost pus pe eficientizarea serviciilor de apă din România.

În cadrul conferinţei tehnico‑ştinţifice intitulată „Serviciile de apă şi noile provocări energetice” a fost susţinută lucrarea „Creşterea eficienţei energetice a staţiilor de epurare prin valorificarea energetică a nămolului”, autori Ilie Vlaicu şi Ioan Neamţ, care prezintă câteva aspecte privind necesitatea şi avantajele tratării termice a nămolurilor de epurare. „Forumul a fost organizat la un înalt nivel ştiinţific, au participat operatori şi firme de cercetare de prestigiu din

ţară şi din străinătate”, a declarat Ioan Neamţ, unul dintre autorii lucrării menţionate.

Domnul Neamţ a mai precizat că aplica‑rea soluţiei prezentate de valorificare a nămo‑lurilor ar putea scădea costurile de exploatare ale unei staţii de epu‑rare cu 30%. Lucrarea conţine un studiu de caz cu referiri exacte la staţia de epurare din Timişoara.

Loredana LEORDEAN

Expo Apa, evenimentul anual de referinţă din comunitatea apei, la care s‑au întâlnit peste 1.500 de specialişti din domeniul apei, din România şi din străinătate, a avut loc la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în perioada 10‑12 iunie.

Asociaţia Română a Apei, care organizează de 15 ani manifestările cuprinse sub titlul generic Expo Apa, a acordat premii operatorilor de apă ce s‑au remarcat pe parcursul anului 2012 în diferite domenii de activitate.

Eforturile făcute de societatea Aquatim pentru a atrage importante fonduri nerambursabile, cu care să finanţeze investiţiile mari pentru apă şi canalizare în regiune, au fost apreciate la recenta ediţie Expo Apa, unde aceasta a primit un premiu de excelenţă pentru progresul înregistrat în implementarea proiectului de investiţii din Programul operaţional Sectorial de Mediu.

Prin acest proiect, cu 119 milioane de Euro, Aquatim va construi în judeţul Timiş circa 300 km de reţele de apă şi de canalizare, şapte staţii de epurare a apei uzate şi trei staţii de tratare a apei potabile. La finalizarea proiectului, serviciile furnizate vor fi la standarde de calitate şi tarife accesibile, iar creşterea economică în regiune va fi stimulată prin îmbunătăţirea infrastructurii.

Comisiile de specialitate ARA au analizat activitatea companiilor de apă de pe parcursul anului trecut pentru mai multe domenii reprezentative de activitate. Serviciul resurse umane din cadrul companiei Aquaserv din Târgu Mureş a fost recompensat pentru performanţe

Familia apei s‑a reunit la palatul parlamentului din bucurești

premiu important pentru aquatim la expo apa

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a vizitat standul Aquatim la Expoapa

Nr. 6 (46) s iuNie 2013

sper să fie așa şi pe viitor. Nu copiez pe nimeni, eu sunt eu!

De ce s‑ar apuca cineva, acum, de culturism?

Sfătuiesc tinerii să se apuce de sport, la modul general, să‑şi omoare energia într‑o sală de fitness, culturism, unde vor ei, pentru că e foarte sănătos! Dacă le plac muşchii, să facă muşchi! Cu o precizare: dacă ai doar muşchi, nu eşti culturist! Trebuie să te confirme publicul, scena, să fii serios, integru şi perseverent. Cei care apar meteoric, tot aşa dispar, pentru că nu sunt constanți.

Cum sunt culturiştii, sunteți o familie? Cât este de motivantă latura financiară?

În niciun domeniu nu există familie. Să rămâi prieten adevărat, cu cineva din lumea asta, e dificil. Am amici, colegi, acum ne „războim” pe scenă, acum bem o bere împreună. Mai mult, însă, nu. Prietenii mei sunt reprezentați de familie!

Cât despre motivațiile băneşti, acest sport nu se poate practica decât cu susținere financiară consistentă.

Eu sunt un norocos, din acest punct de vedere, pentru că mă susține un om special, care apreciază sportul şi sportivii. o să‑i mulțumesc, astfel, ori de câte ori am ocazia, domnului director al Aquatim, Ilie Vlaicu, pentru tot ce‑a făcut şi face pentru mine!

Ion Mititelu va traversa vara cu pregătiri intense pentru două mari evenimente sportive: campionatele naționale de seniori şi Cupa României.

O poveste de iubire cu... fiarele, care a trecut proba timpuluiculturistul ion mititelu are ce povesti nepoților!

Ion Mititelu este, deja, un nume arhicunoscut, în lumea sportului timişorean şi nu numai. Poate pentru a „sfida” numele primit de la părinți, poate pentru a demonstra vieții că ambiția unui tânăr trece

dincolo de greutăți, poate, pur şi simplu, pentru a se afirma în lumea dură a sportivilor de calibru, Mititelu a optat pentru disciplina care l‑a făcut faimos şi pe Arnold Schwarzenegger! După câteva încercări în sporturile dinamice, o accidentare... inerentă şi multă transpirație, a venit şi varianta care i‑a definit şi încă îi defineşte viața: culturismul.

Ion Mititelu are 56 de ani, lucrează, din 1981, la Uzina Nr. 1 a societății regionale de apă şi canal Aquatim, este căsătorit cu Maria şi are două fete, Ioana şi Loredana. Crăciunul trecut l‑a „desemnat” bunic, cu acte în regulă, dar şi campion, cu medalie! Practică acest sport dificil din 1983, participă de două ori pe an la competiții interne şi internaționale, duce o viață împletită permanent cu sportul şi este un om fericit!

Ion Mititelu este cel mai în vârstă culturist din Timişoara şi al patrulea din ţară, ca ani de experiență în spate. Ce poate fi, însă, mai frumos, într‑o viață de om, decât predarea‑preluarea ştafetei către proprii‑ți copii? Ion

Mititelu are şi‑acest noroc imens, pentru că una dintre fete, Loredana, este cea care se ocupă de imaginea şi promovarea sa, deci lucrează, cot la cot, zi de zi, lună de lună, concurs de concurs, împreună cu tata.

Ion Mititelu ne‑a acordat, cu interes şi plăcere, un interviu de suflet.

De unde şi cum a apărut această pasiune?Eu am fost, pot spune, de mic, un tip mai

zburdalnic, mi‑a plăcut sportul, am participat, întotdeauna, cu drag, la diverse activități, fie la şcoală, fie în afara orelor, mi‑au plăcut mişcarea şi agitația. După ce am ajuns în Timişoara, am optat pentru atletism şi fotbal de performanță. Am avut, însă, un accident la picior, am intrat în contact cu spitalele, cu medicii, cu durerea şi... nu mi‑a plăcut.

Pasul următor, după vindecare, a fost acela de‑a opta pentru un sport static. În 1981, am intrat într‑o sală de culturism şi asta a fost!

De ce culturism pe viață?Luând contact cu aparatele, am văzut şi simțit

ce înseamnă, mi‑a plăcut din start, am început să‑mi lucrez grupele de muşchi, am văzut rezultatele şi... aşa a început povestea de iubire cu fiarele! După 8 luni de antrenament, participam deja la primul concurs. Am luat contact cu lumea culturismului, cu publicul, cu primul meu premiu. Toate mi‑au dat un imbold important pentru viitor, am fost încurajat, am văzut că se poate, am continuat şi mi‑a plăcut din ce în ce mai tare.

Din 1983, am fost legitimat la Clubul Sportiv Electromotor Timişoara.

Pentru neavizați, acest sport pare unul dur, cu multe părți ascunse, cu anabolizante şi medicamente interzise. Aşa este?

Ştiți cum se spune, nu iese fum fără foc. Ideea este că trebuie să ştii foarte bine cum vrei să‑ți faci viața, ce fel de om vrei să fii, deci şi ce fel de sportiv! Există tentații, trebuie doar să ştii să te fereşti de ele, să iei calea cea bună şi să te ții

interviu

de ea. Altfel, într‑o parte eşti frumos, în alta eşti putred... Eu am avut tăria să nu gust din fructul oprit şi‑i sfătuiesc pe toți să facă la fel.

Medicamentele nu vor suplini, niciodată, antrenamentele pe termen lung.

Câtă ambiție trebuie să ai ca să tragi de fiare şi la 56 de ani? De unde vine această ambiție?

Multă! o să las, un pic, modestia la o parte şi‑o să vă spun că sunt o persoană extrem de ordonată, cu țeluri precise în viață, cu rigori pe care le respect şi cu un program strict. Nu m‑a luat valul niciodată, nu m‑am crezut altul decât cel care sunt. Rezultatele au venit, astfel, normal şi firesc.

Cum a reacționat familia, în decursul anilor, cum reacționează acum?

Consider că un sportiv mare trebuie să aibă, în spate, o familie foarte tare, foarte puternică, şi eu o am! Familia mi‑a fost alături, zi de zi, soția şi fetele au fost alături de mine, la concursuri, m‑au încurajat şi susținut! Fără ele, n‑aş fi ajuns aici!

Aveți un slogan propriu? Aveți un motto de viață? Aveți un model sportiv?

Ai câştigat, continuă, ai pierdut, continuă! E îndemnul cel mai înțelept.

Cât despre modele..., nu am aşa ceva, nu idolatrizez pe nimeni. Am citit foarte multă literatură de specialitate, i‑am văzut şi studiat pe celebrii promotori ai culturismului internațional, cum ar fi Arnold Schwarzenegger, i‑am admirat şi îi admir, dar atât.

Sunt un autodidact, mă perfecționez zilnic, citesc, învăț, îmi văd de drum, n‑am dat greş şi

Loredana – PR‑ul lui tata!Fiica cea mică a culturistului şi‑a luat

foarte în serios rolul de om mare.Loredana Mititelu: Pot spune, cu mâna pe

inimă, că tata e un om foarte deschis, foarte interesat de nou, un psiholog desăvârşit şi un sportiv extraordinar, chiar dacă e… tata!

Munca de PR este cu atât mai interesantă, cu cât mă ocup de imaginea şi promovarea

unui om la care țin enorm şi pe care, zic eu, îl descopăr, pe zi ce trece, tot mai bine.

L‑am susținut pe tata, cu toții, întotdeauna, am mers la competiții, am stat fie în culise, fie în tribune, cu tot neamul, unchi, mătuşi, nepoți, verişori, ditamai grupul, ne auzea o sală‑ntreagă scandând „Hai MITI!”, a fost şi este un sentiment inegalabil! Spre marea mea bucurie, nu eram singurii care scandam.

A consemnat C.R.

Nr. 6 (46) s iuNie 2013

devenit apoi o personalitate influentă a vremii.”, precizează Ilie Vlaicu în cuvântul înainte.

Tot în cuvântul înainte al directorului general, sunt punctate, ca repere reprezentative ale bilanțului anual de activitate, stadiul programului de investiții în regiune din fonduri europene, tehnologiile inovative testate de Aquatim în cadrul unor proiecte noi, rezultatele financiare şi, nu în ultimul rând, prezenţa în comunitatea locală și profesională.

AQUAȘTIRI

An de an, Aquatim marchează Ziua Internaţională a Mediului, la Staţia de Epurare a Timişoarei, printr‑o acţiune care este, deja, familiară timişorenilor. Staţia de Epurare, ce poartă numele inginerului Stan Vidrighin, a deschis larg porţile, în 5 iunie, pentru toţi cei interesaţi de apă, canalizare, tratare sau epurare.

Ziua Porţilor Deschise a debutat, în ciuda vremii neprietenoase, cu dreptul! Doritorii, de la copii de şcoală primară, la elevi de liceu, sau la adulţi, au venit, cu zecile, aduşi de autobuzul pus la dispoziţie de Aquatim, dar şi cu transport individual.

Interesul a fost mare pentru mulţi dintre vizitatori, în condiţiile în care Staţia de Epurare Stan Vidrighin are un secol de viaţă extraordinară, deci merită văzută şi studiată îndeaproape.

Şefa Staţiei de Epurare, Elena Săvescu, o gazdă perfectă

Copiii vizitatori, de la şcolile generale şi liceele timişorene, au ascultat, fascinaţi, explicaţiile

oferite, au primit sfaturi importante, au vizitat birourile şi staţia în sine.

Distanţele parcurse, mari şi pentru un adult, au fost parcurse fără niciun efort de către copiii de 6‑7 ani, pentru că tot ce‑au văzut a fost fascinant pentru ei!

Surpriza zilei a constat în apariţia mascotelor Clara murdărica şi Clara curăţica. Mascotele au făcut poze cu copiii şi s‑au întreţinut reciproc.

„Sunt fericită să mă reîntâlnesc, de fiecare dată, cu copiii! Sunt atât de curioşi, pun întrebări concrete, au reţinut tot ce le‑am spus despre ce e permis şi ce nu să aruncăm în canalizare, au promis că vor merge acasă cu lecţia învăţată!”, a declarat doamna Elena Săvescu. Toţi vizitatorii au primit pliante şi materiale promoţionale, au făcut poze cu personalul staţiei şi s‑au arătat foarte bucuroşi de ziua petrecută la noi.

Staţia de Epurare Stan Vidrighin gestionează peste 500 de kilometri de reţea de canalizare şi are o capacitate medie de epurare de 2400 de litri pe secundă. La ploi torenţiale, staţia poate primi şi un debit de 20 de ori mai mare.

La picnic cu copiii de la Lenau Într‑o altă zi de iunie, de data aceasta

extrem de călduroasă, elevii de clasa a III‑a de la Liceul Lenau au vizitat Staţia de Tratare a Apei Bega. Angajaţii uzinei de apă le‑au explicat copiilor, pe‑ndelete, tot procedeul complex de captare, tratare, depozitare, le‑au arătat reactivii, camerele cu clor, nămolul, calculatoarele şi aparatura modernă, aflate în incinta de câteva hectare.

Dincolo de căldura intensă, copiii au fost captaţi cu totul de ceea ce au văzut şi auzit. Cei care nu se aflau pentru prima oară în vizită, au făcut, la rându‑le, oficiile de ghizi, pentru colegii lor, semn că au învăţat perfect ce se întâmplă la Staţia de Tratare a Apei Bega.

Vizita s‑a încheiat… în bună comuniune româno‑germană, cu un picnic ad‑hoc, savurat la maxim de către copii şi însoţitorii lor!

Crenguţa RADOSAV

porţi deschise la obiectivele aquatimZiua internaţională a mediului la Staţia de epurare

AQUATIM S.A. Registrul Comerțului J35/4096/1992, C.I.F. RO 304 1480 Cod IBAN RO 63 BRDE 360SV07245353600, BRD Timișoara

300081 Timișoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 11/A tel.: 0256 201 370, fax: 0256 294 753 www.aquatim.rotext: Loredana Leordean, Crenguța Radosavconcept gra� c: Alina Gutuleaccoperta: Loredana Tîrziorufotografii: AQUATIM, Alin Zelenco

rapOrtul anual al SOcietĂȚii aQuatim ‑ un dOcument de reFerinţĂ

Lansat în iunie la Expo Apa și publicat recent pe site‑ul societății de apă și canalizare, Raportul anual Aquatim prezintă, da capo al fine, toate activitățile importante din anul 2012.

Materialul amplu și complex trece în revistă tratarea și distribuția apei potabile, canalizarea și epurarea apei uzate, investițiile din programele internaționale, investițiile din surse proprii, rapoartele financiare, cercetarea și inovația, relațiile cu clienții, responsabilitatea socială și multe alte domenii pe care AQUATIM le‑a desemnat drept prioritare.

În deschiderea raportului, directorul general Aquatim, Ilie Vlaicu. s‑a declarat mulțumit de anul 2012, un an aniversar, cu o însemnătate specială pentru Aquatim dar și pentru timișoreni.

„În 26 octombrie s‑au împlinit o sută de ani de la punerea în funcţiune a primei staţii de epurare a apei uzate de pe teritoriul României, o realizare care a pus Timişoara pe harta sistemelor moderne de management al apei. Staţia de epurare din 1912, uzina de apă a oraşului din 1914 şi prima întreprindere de servicii de apă şi canalizare din ţară au fost realizări ale unui inginer talentat, Stan Vidrighin, care a

13

DEzVOLTARE

Investiţii din programe internaţionale

Aquatim a continuat în anul 2012 implementarea proiectului finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş”. Proiectul are o valoare de 509,63 milioane de lei (circa 119 milioane de Euro) şi este al doilea mare proiect de investiţii din fonduri nerambursabile al societăţii, după programul ISPA, finalizat în anul 2011, în valoare de 45 de milioane de Euro. La finanţarea proiectului actual, de investiţii în judeţ, autorităţile locale contribuie cu 1,73% (partea aferentă pentru Timişoara este de 2.056.408 lei), restul fiind asigurat de Aquatim – 13,04%, bugetul de stat – 11,30% şi Uniunea Europeană, din Fondul de Coeziune – 73,93%. Localităţile incluse în proiect sunt Timişoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buziaş, Gătaia, Recaş, Făget, Ciacova, Săcălaz şi Sânmihaiu Român.

15 milioane de Euro de la BERD pentru investiţii în judeţul Timiş

Aquatim şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) au semnat, în 21 martie 2012, un contract de împrumut de 15,51 milioane de Euro. Este cel de-al treilea contract de împrumut încheiat cu BERD şi cel de-al doilea fără garanţii, acordat doar pe baza performanţelor financiare ale societăţii Aquatim. Împrumutul BERD cofinanţează proiectul major de investiţii în modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţ.

Contracte semnate, paşi importanţi şi siguri

În decursul anului, au fost semnate mai multe contracte de lucrări din cadrul proiectului sus menţionat. Prezentăm, în cele ce urmează, o sinteză a acestora.

21 marie 2012, BERD a acordat Aquatim al treilea împru-mut fără garanții pentru investiții mari în apă și canalizare.

Nr. 6 (46) s iuNie 2013

cum era pe vremea când apa venea din perete. Scurtă istorie a managementului pierderilor de apă în româniaÎn cadrul concursului‑seminar pentru detecţia

pierderilor de apă, organizat la Bucureşti, în luna iunie, dl. prof. univ. Anton Anton a făcut o scurtă prezentare a managementului pierderilor de apă din România. o istorisire deosebit de interesantă, pe care o redau în cele ce urmează.

Până în anii ’90, populaţia de la oraş ştia că… apa vine din perete, simplu ca bună ziua: deschizi un şurub şi curge apă. Ca urmare, consumurile zilnice erau enorme, nu exista niciun fel de contorizare, iar multe companii de apă erau obligate să livreze apă cu program. Un alt fapt bine cunoscut era acela că toată lumea trebuie să aibă apă, acest aspect ducând la proiecte şi soluţii de a mări capacităţile de producţie şi de livrare. Nimănui nu i‑a trecut prin cap că pierderile existente pe reţelele de apă pot avea un puternic efect negativ. Problema pierderilor era de natură subiectivă, erau reparate doar pierderile vizibile, ce apăreau la suprafaţă. Pierderile interioare

de pe branşamentele consumatorilor nu erau deranjante pentru nimeni, iar lipsa contorizării a ajutat dezinteresul. Fiecare plătea consumul în sistem pauşal, iar defectele robineţilor sau scurgerile de la WC nu influenţau preţul plătit.

Împinşi de la spateUniversitatea Tehnică de Construcţii din

Bucureşti (UTCB) a realizat, în anul 1992, un studiu privind stadiul actual al funcţionării reţelei de alimentare cu apă din Bucureşti şi asigurarea alimentării consumatorilor. Acest studiu scoate în evidenţă problemele reţelei de apă, vechimea conductelor, dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, gradul de contorizare, consumurile de energie. Creşterea capacităţii de producţie nu rezolvă problema apei. În mod normal, cât se introduce, atât ar trebui să se regăsească şi la capătul celălalt.

În data de 15 iunie 1995 a fost înfiinţat Comitetul Naţional al Producătorilor şi Distribuitorilor de Apă din România (CNPDAR), care ia, în 1999, denumirea sa actuală – Asociaţia Română a Apei (ARA). Prin programele iniţiate, pentru colaborări au fost atraşi diverşi consultanţi, experţi care ne‑au împins spre analiza pierderilor de apă. CNPDAR a format o secţiune care să abordeze problema pierderilor de apă şi a consumurilor energetice. Au apărut rapoartele de ţară, specialiştii din România având astfel ocazia să îşi compare consumurile cu alte ţări.

Pionierii detecţiei pierderilor de apăCa şi în orice alt domeniu, existenţa unui

pionerat este dificilă. Ştefan Sverginski este un pionier al detecţiei pierderilor de apă din România. El a încercat, încă din 1993, să arate că pot fi găsite pierderile din reţele, remediate avariile şi, astfel, rezolvată o problemă dificilă. Încercările de a prezenta metode de depistare a pierderilor ascunse au fost adeseori luate în derâdere. orice început este dificil şi plin de piedici.

În anul 2007, are loc, la Bucureşti, conferinţa WaterLoss, conferinţă aflată sub egida Asociaţiei Internaţionale a Apei (IWA). Toţi operatorii de apă au avut ocazia de a vedea cum se abordează la nivelul altor ţări problema pierderilor de apă. Au avut loc prezentări ale strategiilor abordate în managementul pierderilor de apă. IWA a intervenit şi prin prezentarea metodologiei de calcul a pierderilor – balanţa apei, definirea termenilor, calculul indicilor.

Contorizarea a fost printre primele măsuri care s‑au impus. Trebuia să se afle care sunt consumurile şi care sunt pierderile. Contorizarea a avut efectul scontat – consumurile au scăzut şi pierderile au crescut procentual. Prin programele derulate pe fonduri europene au fost achiziţionate autolaboratoare dotate cu echipamente pentru depistarea pierderilor de apă. Au fost înfiinţate echipe care să se ocupe de depistarea pierderilor şi au fost implementate strategii de management al pierderilor de apă.

13, norocos la concurs!Pornind de la o idee a domnului Gheorghe Sava,

directorul companiei de apă din Satu Mare, şi cu sprijinul domnului Vasile Ciomoş, preşedintele Asociaţiei Române a Apei, în anul 2008 a fost iniţiat concursul de detecţii ale pierderilor de apă. Devenit o tradiţie şi aşteptat cu interes, concursul,

aflat acum la a 16‑a ediţie, a adunat la start 21 de echipe, printre care una din Serbia şi una din Bulgaria. Concursul a avut loc în perioada 7‑9 iunie, la Bucureşti. Din ţară au participat echipe din judeţele Harghita, Maramureş, Timiş, Botoşani, Bistriţa, Cluj, Iaşi, Dolj, Deva, Tulcea, Alba, Mehedinţi, Mureş, Ialomiţa, Constanţa, Galaţi, Braşov, Satu Mare, Sibiu.

Faţă de celelalte ediţii, a fost introdusă o probă nouă, referitoare la securitatea și sănatatea în muncă (detector de gaze, semnalizare etc.). Timpul dedicat fiecărei probe a fost redus de la 30 de minute, la 20 de minute. Au avut loc 3 probe pe 3 trasee diferite în teren, probele fiind consecutive. Fiecare echipă a fost nevoită să găsească localizarea probelor cu ajutorul unei hărţi şi a unui GPS dacă exista în dotare. Și de această dată, 19 echipe din 21 au indicat avarii, care nu au fost confirmate în urma săpăturilor. În schimb, echipa aflată pe poziţia a 13‑a, în urma tragerii la sorţi, a fost norocoasa câştigătoare. Felicitări echipei APA CTTA Alba Iulia, felicitări organizatorilor şi gazdelor!

Din afara competițieiLa seminarul organizat pe lângă concurs,

„detectorii” de apă s‑au întrecut în… a‑și împărtăși noutățile din breaslă. Firma SebaKMT a făcut prezentări ale echipamentelor specifice, iar ApaNova Bucureşti, gazda evenimentului, a prezentat activitatea departamentului care se ocupă cu depistarea pierderilor de apă.

75% dintre avariile pe care le găsesc colegii din Bucureşti sunt pe branşamentele de apă. Branşamentele vechi care se defectează sunt înlocuite cu altele din polietilenă, fiind obligatorie şi înlocuirea colierului de branşare. Dacă sunt mai mult de 5 avarii pe un kilometru de conductă, acea conductă este propusă spre înlocuire. Remedierea avariilor în 48 ore este un indicator important al celor din departamentul care răspunde de reţelele de apă, iar 40% din activitatea lor o reprezintă prevenţia.

Peter Horst, expert în cadrul programului de benchmarking FoPIP, a prezentat experienţa străină. În olanda se pune accent în special pe înlocuirea conductelor, identificarea consumatorilor, numărul de minute în care operatorul nu poate asigura apă consumatorului. De exemplu, în anul 2011, spune Peter Horst, companiile de apă au avut întreruperi neplanificate în furnizarea apei, de numai 5 minute pe an, iar pierderile din reţea au fost de 5,5%.

Alin ANCHIDIN

Colectivul de redacțieCoordonator:

Loredana Leordean alin anchidin

Mihai grozăvescu oana hortopan

crenguța radosav

Liviu Paștiu, Ionuț Șoaită și Daniel Galdău au dus premiul I la Alba Iulia.

Începuturile detecției pierderilor de apă în Timișoara.