romania · web view4.1. formarea si dezvoltarea deprinderilor de viata independenta pentru copiii...

ROMANIACONSILIUL JUDETEAN MARAMURESDIRECTIA GENERALA DE ASISTENTASOCIALA SI PROTECTIE A COPILULUIBaia Mare, str. Banatului nr.1 Aprobat Operator date cu caracter personal nr. 9355 Director GeneralCompartiment relatii cu publicul Boitor NicolaeNr. 8758/ 6 / 6.IV.2011

INFORMATII DE INTERES PUBLIC COMUNICATE DIN OFICIU PRIVIND PROGRAMELE SI STRATEGIILE PROPRII ALE INSTITUTIEI

Prezentele informatii sunt comunicate din oficiu in temeiul prevederilor art. 5, alin.1, lit. f al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare.

I. Strategia proprie a institutiei.Strategia institutiei a fost aprobata prin Hotarirea Consiliului Judetean Maramures nr. 94 din

27.V.2008 privind aprobarea Strategiei Judetene pentru Protectia Copilului si a Persoanelor cu handicap.Strategia judeteana a fost elaborata prin raportare la Strategia nationala in domeniul protectiei si

promovarii drepturilor copilului pentru anii 2008-2013, Hotarirea Guvernului Romaniei nr. 1175/2005 privind Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap pentru perioada 2006-2013, actele normative interne si internationale, precum si realitatea socio-economica a judetului Maramures.

Strategia Judeteana pentru Protectia Copilului si a Persoanelor cu handicap Maramures este elaborata pentru perioada 2008-2013 si este anexata prezentelor informatii din oficiu de interes public, in paginile 2- 65, constituind anexa nr. 1 a prezentelor informatii de interes public.

II. Programele institutiei.La momentul elaborarii prezentelor informatii de interes public, Directia Generala de Asistenta

Sociala si Protectia Copilului Maramures are in derulare doua proiecte :II.1. Proiectul ,,Centru de primire in regim de urgenta pentru copiii strazii”, finantat de la bugetul de

stat, valoarea totala a proiectului fiind in cuantum de 1.183.705 RON, contributia D.G.A.S.P.C. fiind in suma de 555.587,63 RON, contributia ANPDC fiind in suma de 37.003,20 RON iar contributia BDCE fiind in suma de 591.114,55 RON.

Institutia finantatoare a proiectului este Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.

Datele principale ale proiectului sunt anexate prezentelor informatii din oficiu de interes public, constituind anexa nr. 2 a prezentelor informatii de interes public.

II.2. Proiectul ,,Sprijinirea initiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice in cadrul D.G.A.S.P.C. prin implementarea sistemului de managementul documentelor electronice, arhivare electronica si infiintare de ghiseu unic online pentru rezolvarea cazurilor si incidentelor de orice natura” , proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013, codul SMIS al proiectului este 11192.

Valoarea totala eligibila a proiectului (fara TVA) este de 1.164.144 RON, din care :- 989522.40 RON – valoare eligibila nerambursabila din Fondul Social European;- 151338.72 RON - valoare eligibila nerambursabila din bugetul national;- 23.282.88 RON – cofinantarea eligibila a beneficiarului. Datele principale ale proiectului sunt anexate prezentelor informatii din oficiu de interes public,

constituind anexa nr. 3 a prezentelor informatii de interes public.

Consilier relatii cu publiculCoza Vasile

1

STRATEGIA JUDETEANA PENTRU PROTECTIA COPILULUI SI A

PERSOANELOR CU HANDICAP2008-2013

2

STRATEGIA JUDETEANA PENTRU PROTECTIA COPILULUI SI A PERSOANELOR

CU HANDICAP2007-2013

3

CUPRINS

PAG.

INTRODUCERE

………………………………………………………..

4

Partea I – Strategia DGASPC MM in domeniul

Protectiei Copilului

.....................................................................................

............................

6

Partea II – Strategia DGASPC MM privind Protectia,

Integrarea Sociala a Persoanelor cu

Handicap .........................................................

54

4

INTRODUCERE :

Direcţia Generală de Asistenţă Socială si Protecţia Copilului Maramures este o instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată prin Hotararea Consiliului Judetean Maramures nr.107 din 16 dec. 2004 si functioneaza în subordinea consiliului judeţean. Rolul acestei instituţii este de asigura la nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie şi are responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

In contextul unei abordari integrate a problematicilor din domeniul protectiei copilului si protectiei persoanelor cu handicap, a fost elaborata Strategia Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Maramures, ca si document care va sta la baza actiunilor viitoare ale DGASPC Maramures.

Printre actele juridice internaţionale care au stat la baza elaborării legislaţiei româneşti în domeniu, inclusiv a Strategiei prezente, se numără, printre altele, următoarele:

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948); Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950); Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1989); Regulile standard pentru egalizarea şanselor persoanelor cu handicap (1993); Rezoluţia Consiliului Europei şi a reprezentanţilor guvernelor ţărilor membre

în cadrul Consiliului privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu handicap (1996);

5

Recomandarea nr.1.286 a Adunarea Parlamentară al Consiliului Europei privind o strategie europeană pentru copii (1996);

Carta socială europeană revizuită (1996); Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind interzicerea celor mai

grave forme de muncă a copiilor (1999); Recomandarea nr.5 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind

drepturile copiilor instituţionalizaţi (2005). Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în

perioada 2006-2013

De aceea, Strategia doreşte să reglementeze aspecte care ţin de drepturile copiilor în general şi de drepturile persoanelor cu handicap, ţintit pe încercarea de egalizare a şanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii, tineri si persoane cu handicap care necesită o atenţie sporită.In prezent tendinta politicilor, atat in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului cat si in domeniul protectiei persoanelor cu handicap, se axeaza pe descentralizarea si responsabilizarea comunitatii locale. In acest sens comunitatea locala este considerata a fi in masura sa identifice si sa previna situatiile de risc, precum si sa identifice resursele si solutiile primare de interventie.

In Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului defineste clar obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a garanta si promova respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale, asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ingrijirea parintilor sai.La art. 103, capitolul VII este specificat ca “Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a implica colectivitatea locala in procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de solutionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. In acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzand, dar fara a se limita, oameni de afaceri locali, preoti, cadre didactice, medici, consilieri locali si politisti. Rolul acestor specialisti este atat de solutionare a unor cazuri concrete, cat si de a raspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitati.In acelasi context al responsabilizarii autoritatilor administratiei publice locale privind protectia persoanelor cu handicap amintim Legea 448/2006 republicata,art.7, alin. (1) “ Promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, in principal, autoritatilor administratiei publice locale, unde isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap si, in subsidiar, respectiv complementar, autoritatilor administratiei publice centrale, societatii civile si familiei sau repreezentantului legal al persoanei cu handicap.”

Pe raza judetului Maramures s-au infiintat 61 structuri comunitare consultative, in baza art.103, alin. 1(2) din Legea 272/2004.

Oferta de servicii primare la nivel comunitar este aproape inexistenta, reţeaua de servicii specializate este încă insuficientă, iar capacitatea instituţiilor responsabile este redusă în ceea ce priveşte intervenţia în situaţia încălcării drepturilor copilului si drepturilor persoanelor cu handicap.

Prin implementarea Strategiei se va urmari creşterea calităţii vieţii copilului si a persoanelor cu handicap în judeţul Maramureş, urmărindu-se ca toate serviciile pentru copil si persoana cu handicap, din oricare din domeniile de interes pentru acesta, să respecte standarde minime naţionale prevăzute prin reglementări legale, care să fie verificate în mod periodic într-un sistem competent, coerent şi unitar.

6

Prezenta Strategie propune soluţii concrete pentru problemele existente pornind de la identificarea resurselor necesare - materiale, umane, financiare şi ajungând la monitorizarea utilizării acestora.

Pe de altă parte, se subliniază importanţa tuturor instituţiilor care, prin activitatea lor, au legătură cu copiii si persoanele cu handicap, şi care trebuie să conştientizeze faptul că sunt deopotrivă responsabile pentru protejarea si promovarea intereselor şi drepturilor copiilor respectiv persoanelor cu handicap.

Director executiv, DGASPC Maramures

Dr. Ilea Cornelica

PARTEA I – STRATEGIA DGASPC MM IN DOMENIUL PROTECTIEI COPILULUI

MISIUNEA DIRECTIEI GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTETIA COPILULUI - este promovarea, coordonarea, monitorizarea si controlul activitatii de protectie a drepturilor copilului.

JUDETUL MARAMURESJudetul Maramures este situat in partea de nord-vest a Romaniei, invecinandu-se la nord cu Ucraina; la vest cu judetul Satu Mare; la sud cu judetele Salaj, Cluj, Bistrita Nasaud; la est cu judetul Suceava si are o suprafata de 6215 km2. In anul 2005 populatia judetului Maramures era de 515.610 din care 303.119 persoane in mediul

7

urban si 212.491 in mediu rural. Populatia intre 0-19 ani se ridica la aproximativ 24.13 % din populatia judetului. Din punct de vedere al organizarii administrativ teritoriale, judetul cuprinde doua municipii: Baia Mare - care este si resedinta de judet si Sighetu Marmatiei, 11 orase, 63 de comune si 225 de sate.Repartitia populatiei pe nationalitati a judetului Maramures este urmatoarea: 81% romani, 10.5% maghiari, 6.8% ucrainieni, 1.3% rromi si 0.4% alte nationalitati.

SCOPUL STRATEGIEI – este intarirea capacitatii institutionale al DGASPC MM in vederea indeplinirii adecvate a obligatiilor ce ii revin, potrivit actelor normative interne si internationale, in monitorizarea modului in care sunt promovate, respectate si implementate drepturile copilului, responsabilizarea comunitatilor locale pentru prevenirea separarii copilului de parinti si in sustinerea familiilor pentru cresterea, ingrijirea si educarea propriilor copii, continuarea reformei in cadrul serviciilor sociale pentru copil si familie, protectia unor categorii de copii/tineri care necesita o atentie speciala (copiii strazii, copiii delicventi, copiii refugiati, copiii cu dizabilitati, HIV/SIDA si boli cronice grave/terminale, tinerii care urmeaza sa paraseasca sistemul de protectie )

OBIECTIVE GENERALEStrategia vizează toţi copiii aflaţi pe teritoriul judeţului Maramureş, prin ea se urmareste implementarea drepturilor acestora, cum sunt definite in Conventia ONU si in alte documente ratificate de Romania, trecand de la accentul pe protectia copilului aflat in dificultate la protectia drepturilor tuturor copiilor.

Printre actele juridice internaţionale care au stat la baza elaborării legislaţiei româneşti în domeniu, inclusiv a Strategiei prezente, se numără, printre altele, următoarele:

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948); Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1950); Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului (1989); Regulile standard pentru egalizarea şanselor persoanelor cu handicap (1993); Rezoluţia Consiliului Europei şi a reprezentanţilor guvernelor ţărilor membre

în cadrul Consiliului privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu handicap (1996);

Recomandarea nr.1.286 a Adunarea Parlamentară al Consiliului Europei privind o strategie europeană pentru copii (1996);

Carta socială europeană revizuită (1996); Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind interzicerea celor mai

grave forme de muncă a copiilor (1999); Recomandarea nr.5 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind

drepturile copiilor instituţionalizaţi (2005).

De aceea, Strategia doreşte să reglementeze aspecte care ţin de drepturile copiilor în general, dar şi de egalizarea şanselor pentru realizarea acestor drepturi pentru grupuri vulnerabile de copii şi tineri care necesită o atenţie sporită.

In prezent tendinta politicilor in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului se axeaza pe descentralizare si responsabilizarea comunitatii locale. In acest sens comunitatea locala este considerata a fi in masura sa identifice si sa previna situatiile de risc, precum si sa identifice resursele si solutiile primare de interventie.

In Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului defineste clar obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a garanta si promova respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale,

8

asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ingrijirea parintilor sai.La art. 103, capitolul VII este specificat ca “Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a implica colectivitatea locala in procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de solutionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. In acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzand, dar fara a se limita, oameni de afaceri locali, preoti, cadre didactice, medici, consilieri locali si politisti. Rolul acestor specialisti este atat de solutionare a unor cazuri concrete, cat si de a raspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitati.

Pe raza judetului Maramures s-au in infiintat 61 structuri comunitare consultative, in baza art.103, alin. 1(2) din Legea 272/2004.

Oferta de servicii primare la nivel comunitar este aproape inexistenta, reţeaua de servicii specializate este încă insuficientă, iar capacitatea instituţiilor responsabile este redusă în ceea ce priveşte intervenţia în situaţia încălcării drepturilor copilului.

Prin implementarea Strategiei se va asigura creşterea calităţii vieţii copilului în judeţul Maramureş, urmărindu-se ca toate serviciile pentru copil, din oricare din domeniile de interes pentru acesta, să respecte standarde minime naţionale prevăzute prin reglementări legale, care să fie verificate în mod periodic într-un sistem competent, coerent şi unitar.

Prezenta Strategie propune soluţii concrete pentru problemele existente pornind de la identificarea resurselor necesare - materiale, umane, financiare şi ajungând la monitorizarea utilizării acestora.

Pe de altă parte, se subliniază importanţa tuturor instituţiilor care, prin activitatea lor, au legătură cu copiii, şi care trebuie să conştientizeze faptul că sunt deopotrivă responsabile pentru protejarea intereselor şi a drepturilor copiilor.

Responsabilitatea implementării drepturilor copilului nu se poate limita la o singură instituţie, ci fiecare din acestea trebuie să considere copilul o prioritate în orice demers pe care-l efectuează.

Strategia asigură un cadru coerent pentru intervenţia instituţiilor responsabile şi promovează colaborarea între aceste instituţii, organizaţii neguvernamentale, profesionişti şi beneficiari, realizarea unor parteneriate reale, viabile şi eficiente.

OBIECTIVE SPECIFICE Inchiderea si restructurarea dupa caz a celor 4 centre de plasament existente

in judetul Maramures si gasirea unor noi alternative pentru copiii/tinerii din aceste centre;

Infiintarea de noi servicii in cadrul DGASPC MM cum ar fi: centre de zi, servicii pentru prevenirea abandonului copiilor in maternitati;

Dezvoltarea unor servicii sociale comunitare pentru copil şi familie şi susţinerea familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separării copilului de familia sa;

Dezvoltarea de servicii alternative pentru copiii cu dizabilităţi/handicap/HIV/SIDA;

Diversificare serviciilor si activitatilor de prevenire a delicventei juvenile, precum si a celor de reabilitare si integrarea in societate a copiilor delicventi;

Sprijinirea integrarii socio-profesionale a tinerilor care urmeaza sa paraseasca sistemul de protectie;

Dezvoltarea de servicii pentru copiii strazii;

9

Dezvoltarea retelei de asistenta maternala; Gasirea de alternative si dezvoltarea de servicii si asistenta pentru minorii

solicitanti de azil neinsostiti de parinti sau fara reprezentant legal care primesc statut de refugiat pe raza teritoriala a judetului nostru.

GRUPUL TINTAStrategia Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Maramures are drept grup tinta toti copii de pe raza teritoriala a judetului Maramures sau din strainatate, copii fara cetatenie aflati pe teritoriul judetului, copii refugiati si copii straini aflati pe teritoriul judetului in situatii de risc. In cadrul acestui grup tinta exista o serie de categorii care necesita o atentie sporita, cum ar fi:

Copiii aflati in risc de separare de parinti; Copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate; Copiii parasiti in unitati sanitare; Copiii refugiati; Copiii abuzati, neglijati sau supusi oricaror forme de exploatare; Copiii delicventi; Copiii strazii; Copiii cu dizabilitati; Tinerii care parasesc sistemul de protectie sociala.

Punctul de noutate al acestei Strategii este promovarea abordării participative şi multisectoriale a problematicii copilului, facilitand respectarea interesului superior al copilului în toate domeniile.

INSTITUŢIILE RESPONSABILE CU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Strategia prezentă se aplică prin coordonarea eforturilor acelor instituţii responsabile şi persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, rolul coordonării şi monitorizării revenindu-i Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Un accent deosebit se pune pe colaborarea dintre instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, cu respectarea deopotrivă a descentralizării şi subsidiarităţii. Totodată, se subliniază că instituţiile publice sunt responsabile în aplicarea Strategiei prezente şi, în consecinţă, vor fi monitorizate şi vor răspunde în acest sens. Acest lucru nu exclude, dimpotrivă, presupune urmărirea consecventă a întăririi rolului primordial al părinţilor, precum şi stabilirea de parteneriate durabile cu reprezentanţii societăţii civile.

A. Instituţii ale administraţiei publice centrale

1. Ministerul Administraţiei şi Internelor

Se recunoaşte rolul important al poliţiei în prevenirea separării copilului de părinţi, cu precădere în situaţiile de abuz, neglijare şi exploatare, inclusiv cele de violenţă în familie îndreptată asupra copilului, prin supravegherea familiilor cu risc în acest sens şi sesizarea obligatorie a autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute de lege pentru a interveni în aceste cazuri. Totodată, se recunoaşte rolul poliţiei în intervenţie, alături de ceilalţi parteneri relevanţi, în cadrul unor echipe multidisciplinare şi interinstituţionale, care vor trebui să fie formalizate. Se pune accent pe colaborarea necondiţionată în stabilirea, cu celeritate, a identităţii copiilor care trebuie să revină în ţară prin repatriere sau readmisie, precum şi în cazul copiilor părăsiţi în unităţile sanitare sau fără acte de identitate. - Agenţia Naţională Antidrog – Având în vedere amploarea recent descoperită a fenomenului consumului de alcool, tutun şi droguri ilegale în rândul populaţiei de copii şi adolescenţi, se subliniază importanţa realizării unei sinergii a eforturilor de

10

prevenire, în special pe partea de informare şi educare a publicului larg şi mai ales a grupurilor vulnerabile.

2. Ministerul Afacerilor Externe Luând în considerare fenomenul complex al migraţiei ilegale, traficului de copii, prezenţei copiilor români neacompaniaţi pe teritoriul altor state, copiilor repatriaţi şi copiilor refugiaţi, se conturează clar rolul Ministerului Afacerilor Externe în protecţia drepturilor copilului, prin asumarea responsabilităţilor legate în primul rând de comunicarea cu autorităţile străine, dar şi de colaborarea cu autorităţile române în materie, cu precădere cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Ministerul Afacerilor Externe poate contribui la sensibilizarea factorilor responsabili din ţările de destinaţie ale traficului de copii pentru o implicare mai solidă a autorităţilor respective cu precădere în repatrierea copiilor.

3. Ministerul Culturii şi Cultelor În activitatea sa, Ministerul Culturii şi Cultelor promovează libertatea de expresie şi de creaţie, şansele egale şi accesul liber la cultură, libertatea conştiinţei şi a credinţelor religioase. Pe baza acestor libertăţi şi drepturi fundamentale, Ministerul Culturii şi Cultelor poate promova multiculturalismul şi protejarea culturii minorităţilor, precum şi stimularea vieţii culturale în cadrul comunităţilor locale.

4. Ministerul Educaţiei şi Cercetării Educaţia pentru toţi copiii afirmată atât de Convenţia ONU privind drepturile copilului, cât şi de legislaţia internă în materie de educaţie este unul dintre drepturile care vor fi urmărite să se dezvolte cât mai plenar pe parcursul Strategiei prezente. Se au în vedere copiii cu dizabilităţi, HIV/SIDA şi boli cronice grave, precum şi copiii care au discontinuităţi în frecventarea învăţământului obligatoriu sau au abandonat şcoala din diverse motive. Totodată sunt avuţi în vedere părinţii acestor copii, cadrele didactice care interacţionează cu aceştia, precum şi relaţia cu ceilalţi copii şi părinţii lor, relaţia cu celelalte servicii din comunitate şi autorităţile responsabile. În consecinţă, se va urmări realizarea unor şcoli incluzive, deschise pentru toţi copiii.

În strânsă relaţie cu educaţia pentru toţi copiii este şi realizarea unor programe constante în ceea ce priveşte promovarea drepturilor copilului în unităţile de învăţământ atât prin efortul direct al sistemului educaţional, cât şi cu sprijinul sistemului de asistenţă socială şi protecţia copilului şi al societăţii civile.

Formarea iniţială a profesioniştilor care interacţionează cu copilul este un aspect de interes major pentru Strategia prezentă. Se va urmări ca toate categoriile de profesionişti – cu prioritate din domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului, al educaţiei, sănătăţii, internelor şi justiţiei - să fie pregătiţi corespunzător, în acord şi în spirit cu noua legislaţie privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Totodată, se are în vedere armonizarea tuturor sistemelor existente de formare profesională (educaţional, de sănătate, formare profesională a adulţilor şi administraţie), iniţială şi continuă, care să răspundă cerinţelor actuale din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului.

5. Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Prin departamentele şi instituţiile aflate în subordinea sa, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei joacă un rol important în implementarea strategiei. În continuare vor fi amintiţi principalii actori care vor interveni în acest sens:

- Direcţia de asistenţă socială – responsabila de reforma instituţionala pentru realizarea unui cadru coerent care contribuie la implementarea Strategiei Nationale (de ex. crearea Observatorului Social, a Inspecţiei Sociale), precum şi armonizarea

11

legislaţiei în materie prin valorificarea experienţei acumulate de instituţiile care au o reformă avansată (de ex. ANPDC) sau care au demarat o reformă amplă (de ex. ANPH şi ANPF) şi cu respectarea domeniilor specifice de activitate care au o dinamică aparte şi o necesitate de dezvoltare în acord cu normele internaţionale (ANPDC, ANPH, ANPF şi ANES). Totodată, va promova realizarea unor acte normative care să susţină complementaritatea şi continuum-ul de servicii, mai ales pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului.

- Departamentul pentru munca în străinătate –participa la realizarea unui cadru legislativ şi administrativ unitar şi coerent în ceea ce priveşte modul de abordare a unităţilor publice şi private din propriul sistem; totodată, colaboreaza cu ANPDC în vederea monitorizării eficiente a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, astfel încât să fie posibilă luarea măsurilor necesare pentru ca aceştia să poată menţine legătura şi să fie evitate consecinţele negative ale separării lor de părinţi.

- Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) – are în vedere respectarea Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii în ceea ce priveşte evaluarea adulţilor cu handicap în vederea încadrării lor într-un grad de handicap, evaluare care este exclusiv medicală spre deosebire de cea utilizată pentru copii, medico-psiho-socială (complexă), cu scopul de a asigura compatibilitatea, complementaritatea şi continuum-ul de servicii pentru tinerii cu dizabilităţi atât din familie, cât şi pentru cei care părăsesc sistemul de protecţie a copilului; acest deziderat realizeaza inclusiv în planul extinderii sistemului naţional de monitorizare al ANPH prin implementarea aplicaţiei informatice Sensitive.

- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei (ANPF) promoveaza politica de dezvoltare a serviciilor necesare în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, sustinerea colaborării nemijlocite intre autorităţile şi serviciile specializate pentru copiii victime ale abuzului, neglijării şi exploatării şi armonizarea propriului cadru legislativ cu precădere cu cel din domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului şi cel al justiţiei, mai ales în ceea ce priveşte standardele de calitate pentru serviciile adresate victimelor violenţei în familie (adăposturi şi centre de recuperare) şi agresori (centre de consiliere). - Autoritatea Naţională pentru Egalitatea de Şanse (ANES) – dezvolta politica din domeniu, luând în considerare, pentru problemele care privesc copiii din a această perspectivă experienţa şi recomandările ANPDC. Un exemplu este analiza legislaţiei în vigoare, inclusiv a Codului familiei, în vederea eliminării discriminării existente între băieţi si fete cu privire la vârsta minimă de căsătorie, luând în considerare şi derogările de vârstă (cum ar fi în cazul unei sarcini) – aşa cum reiese şi din recomandările Comitetului pentru Drepturile Copilului (Recomandarea nr.22). - Autoritatea Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) – împreună cu agenţiile din subordine continua să îşi adapteze acţiunile în funcţie de cerinţele pieţii şi nevoile tinerilor din familie şi a celor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului.

- Inspecţia Muncii – continua şi dezvolta demersurile în domeniul prevenirii şi combaterii exploatării prin muncă. Se va întări rolul Comitetului Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă, inclusiv prin întărirea Secretariatului tehnic al acestuia din cadrul Inspecţiei muncii, precum şi a Unităţii Specializate în Munca Copilului de la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului care acţionează în calitate de organ executiv al Comitetului.

5. Ministerul Justiţiei În aplicarea justiţiei pentru copii, Ministerul Justiţiei are în vedere, cu prioritate, crearea la nivelul întregului teritoriu a instanţelor specializate pentru copil şi familie, a unor dispoziţii procedurale speciale, simplificarea celor existente şi sporirea garanţiilor procesuale acordate copiilor, corespunzător standardelor europene în materia respectării drepturilor copilului

12

6. Ministerul Sănătăţii Se recunoaşte rolul esenţial al Ministerului Sănătăţii Publice în promovarea dreptului la sănătate al tuturor copiilor şi, în acest sens, se va urmări integrarea serviciilor medicale din cadrul sistemului asistenţei sociale şi protecţiei copilului în cadrul sistemului de sănătate pentru a elimina dublarea eforturilor şi paralelismele. Sistemul de sănătate trebuie să îşi asume rolul de lider în acest domeniu, dar să se şi adapteze la reforma avansată din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, prin armonizarea legislaţiei în domeniu, promovarea drepturilor copilului în rândul personalului medico-sanitar şi, nu în ultimul rând, prin conştientizarea colaborării cu autorităţile administraţiei publice locale, mai ales în ceea ce priveşte sesizarea obligatorie a cazurilor prevăzute de lege (copiii părăsiţi în unităţile sanitare şi cazurile de abuz, neglijare şi exploatare). Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea serviciilor comunitare destinate recuperării/reabilitării copilului cu dizabilităţi, în conformitate cu nevoile şi resursele locale. Educaţia permanentă şi formarea continuă a profesioniştilor din domeniul sănătăţii este un alt aspect de interes pentru Strategia prezentă, astfel încât aceştia să ajungă să fie în permanenţă la curent cu reforma din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului.

7. Secretariatul General al Guvernului O serie de autorităţi care au responsabilităţi în domeniile principale de interes ale Strategiei prezente se află în subordinea Primului Ministru şi în coordonarea ministrului delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Dintre acestea le amintim pe următoarele:

8. Autoritatea Naţională pentru Tineret – În spiritul dreptului la timp liber şi recreere, raspunde de aplicarea standardelor minime obligatorii aprobate în ceea ce priveşte organizarea taberelor, a activităţilor sportive şi de socializare a tuturor adolescenţilor/tinerilor din familie, inclusiv a celor aflaţi în evidenţa sistemului de protecţie a copilului, precum şi a politicilor pentu tineret, combaterea marginalizării sociale, organizarea de proiecte interculturale şi de dezvoltare a aptitudinilor tinerilor.

9. Departamentul pentru relaţii interetnice – Luând în considerare misiunea acestui departament de a promova diversitatea etnică din România, precum şi de a combate rasismul şi xenofobia, deruleaza programe comune în scopul păstrării şi promovării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a copiilor aparţinând minorităţilor naţionale. Prin aceasta, Strategia reafirmă poziţia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului de a avea în grijă toţi copiii României

10. Agenţia Naţională pentru Rromi – Pune accent pe includerea socială, ca deziderat pentru toţi copiii, şi luarea unor măsuri specifice pentru creşterea accesului la serviciile medicale şi educaţionale ale copiilor rromi, luându-se în considerare particularităţile specifice ale acestora.

11. Oficiul Român pentru Adopţii - Având în vedere accentul pus pe adopţia naţională, Strategia Nationala subliniază necesitatea dezvoltării serviciilor de adopţie şi post-adopţie, conform standardelor minime obligatorii aprobate, precum şi realizarea, de către Oficiul Român pentru Adopţii, de metodologii specifice şi proceduri de lucru care să vină în sprijinul profesioniştilor şi să promoveze adopţia pe plan intern. În ceea ce priveşte adopţia internaţională, inclusiv aspectele care privesc ilegalităţile din acest domeniu, Oficiul Român pentru Adopţii regleaza în mod permanent asupra copiilor aflaţi în aceste situaţii şi să ia măsurile care se impun. În cazul declanşării procedurilor de adopţie internaţională care nu sunt conform legii române, Strategia evidenţiază importanţa colaborării Oficiului Român pentru Adopţii colaboreaza cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

13

12. Avocatul Poporului Avocatul Poporului este instituţia care are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în raporturile acestora cu autorităţile administraţiei publice şi al cărui mandat cuprinde ca domeniu distinct de activitate pe acela de soluţionare a cererilor privind încălcări ale drepturilor copilului, familiei, tinerilor, persoanelor cu handicap.

13. Consiliul Naţional al Audiovizualului În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul Naţional al Audiovizualului are obligaţia să asigure protejarea demnităţii umane şi a copiilor prin exercitarea dreptului de control asupra conţinutului programelor..

14. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării Prin intermediul acestei instituţii se realizează principalele acţiuni de prevenire şi sancţionare a tuturor formelor de discriminare privind exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale copiilor şi adulţilor.

15. Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor Această autoritate autonomă, care este organizată şi funcţionează în sistem tripartit, va contribuie la definirea ariei ocupaţionale şi la dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, prin aportul tuturor factorilor interesaţi, inclusiv a partenerilor sociali, prin intermediul comitetului sectorial din domeniul „Sănătate, igienă, asistenţă socială”

B. Autorităţile administraţiei publice locale - judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale - au obligaţia de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii.

C. La nivelul autoritatilor judetene si locale:

a) Preşedintele consiliului judeţean Potrivit prevederilor art.114 alin.(1) din Legea nr.215/2001, preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi, potrivit alin.(2) răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Conform art.116 alin.(1) lit.g), şi art. 95. lit n). preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector coordonează şi controlează activitatea instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judeţean, inclusiv a celui de asistenţă socială şi protecţia copilului, iar la lit.o) se prevede că îndrumă metodologic, urmăreşte şi controlează activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară, desfăşurate în comune şi oraşe. Art.116 alin.(1) lit.q) prevede că preşedintele consiliului judeţean "coordonează, controlează şi răspunde de activitatea privind protecţia drepturilor copilului", fiind una dintre atribuţiile care nu poate fi delegată.

b) Secretarul general al judeţului Potrivit prevederilor art.120 alin.(7) din Legea nr.215/2001, secretarul general al judeţului coordonează compartimentul şi activităţile cu caracter juridic, precum şi compartimentele de stare civilă şi autoritate tutelară din aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean.

c) Consiliul Local

14

Conform art.38 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte în condiţiile legii în toate problemele de interes local, iar printre atribuţiile sale se numără: avizarea sau aprobarea, după caz, de studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-sociale, aprobarea bugetului local, aprobarea organigramei, statului de funcţii şi numărului de personal (la propunerea primarului), darea în administrare, concesionare sau închiriere a bunurilor proprietate publică al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi al serviciilor publice de interes local; totodată, contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială şi la asigurarea protecţiei drepturilor copilului.

d) Primarul Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.69 alin.(1) că primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială în care a fost ales. În această calitate, primarului îi revin responsabilităţi în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, atribuţie prevăzută la art.68 alin.(1) lit.a), în conducerea serviciilor publice locale şi supravegherea realizării măsurilor de asistenţă şi ajutor social, conform art.68 alin.(1) lit.s). Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi Codul Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd responsabilităţi sporite în sarcina primarului, acesta fiind obligat să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale copilului din comunitatea în care este ales.

e) Serviciile publice de asistenţă socială Serviciile publice de asistenţă socială sunt organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor de către consiliile municipale şi orăşeneşti, în exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit prevederilor Legii nr.705/2001. La nivelul consiliilor locale comunale, în raport cu problematica socială din unitatea administrativ-teritorială respectivă, funcţionează persoane cu atribuţii de asistenţă socială. Serviciile publice de asistenţă socială, precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, iau măsuri şi desfăşoară activităţi de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. Acestea au responsabilitatea creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

f)Comisia pentru protecţia copilului Comisia pentru protecţia copilului funcţionează în subordinea consiliului judeţean şi, respectiv, a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, ca organ de specialitate al acestora, fără personalitate juridică. Aceasta desfăşoară o activitate decizională în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Preşedintele comisiei este secretarul general al judeţului, respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti.

g) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. Rolul acestei instituţii este de asigura la nivel judeţean, respectiv la nivelul sectorului municipiului Bucureşti, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu

15

handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie şi are responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

ETAPE ALE REFORMEI DE PROTECTIE A COPILULUI IN JUDETUL MARAMURES PERIOADA 1998-2007

In perioada 1997-2007 s-au produs schimbări semnificative ale condiţiilor oferite de instituţii, respectiv s-au restructurat centrele de plasament organizate după principii învechite, s-au închis marea majoritate a instituţiilor mai mari de 100-150 de locuri, s-au dezvoltat servicii noi, case de tip familial, s-au format profesionişti din institutii private si publice in exercitarea sarcinilor ce ii revin in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, s-au adoptat standarde minime obligatorii pentru cea mai mare parte a serviciile existente .In anul 1998 in judetul Maramures erau un numar de 13 centre de plasament clasice (Caminului spital Sighetu Marmatiei, Centrului de plasament nr. 1 Sighetu Marmatiei (Leagan), Centrului de plasament copii scolari cu deficiente Gardani, Centrului de plasament copii scolari cu deficiente Dragos Voda Baia Mare, Centrului de plasament copii scolari cu deficiente Targu Lapus, Centrul de plasament copii prescolari Victor Babes, Centrul de plasament copii scolari Valea Borcutului, Centrul de plasament copii scolari Bocicoiu Mare, Centrul de plasament copii scolari Viseu de Sus, Centrul de plasament copii scolari Sighteu Marmatiei, Centrul de plasament copii scolari Ocna Sugatag, Centrul de plasament copii scolari Barbu Delavrancea, Centrul de plasamennt 0-3 ani Cavnic) cu un numar de beneficiari de 1283 copii cu varste cuprinse intre 0-18 ani.

ETAPA I In 1997 este adoptat Ordonanta de urgenta cu nr. 26/09 iunie 1997, privind protectia copilului aflat in dificultate. Aceasta ordonanta promoveaza si garanteaza drepturile copilului pornind de la principiul general al interesului superior al copilului. Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante. In perioada 1998 – 2002 s-au luat primele masuri pentru reformarea sistemului de protectie a copilului, prin inchiderea si diversificarea institutiilor de protectie a copilului, dezvoltarea alternativelor de tip familial pentru protectia de tip rezidential, precum si pentru prevenirea abandonului copiilor. Aceasta perioada este marcata de infiintarea Comisiilor pentru protectia copilului.In anii 2000 – 2001 a inceput reforma in domeniul protectiei copilului prin inchiderea primelor centre de tip clasic rezidential Centrul de plasament copii scolari Bocicoiu Mare si Centru de plasamennt 0-3 ani Cavnic. Aceasta a avut loc prin reevaluarea situatiei socio-familiala a beneficiarilor, interventia centrandu-se pe integrarea familiala a rezidentilor, plasarea copiilor ramasi in alte servicii din subordinea DGASPC si deschiderea primelor case de tip familial (CTF Alba Iulia, CTF 13 Decembrie si CTF Grivitei). ETAPA II

16

In perioada 2001-2003, au fost inchise 3 centre de plasament de tip rezidential prin accesarea programului de finantare PHARE si s-au deschis un numar de 23 case de tip familial, 5 centre de zi, 1 centru de consiliere pentru copil si familie, 2 centre de primire in regim de urgenta, 2 centre maternale. Aceste proiecte au fost derulate in parteneriat cu Fundatia Hope and Homes for Children Romania, Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap si Univeristatea de Nord Baia Mare.SERVICII DEZVOLTATE PRIN PROIECTUL PHARE “COPII MAI INTAI”1. Proiectul RO 9905.02 – MM 112 B, Inchiderea caminului Spital Sighetu

Marmatiei: Casa de tip familial Prunului Baia Mare Casa de tip familial Topitorilor Baia Mare Casa de tip familial Castanilor Baia Mare Casa de tip familial Tiblesului Baia Mare Casa de tip familial Bujorului Baia Mare Casa de tip familial Plevnei Viseu de Sus Casa de tip familial Oltului Baia Mare Casa de tip familial George Cosbuc Sighetu Marmatiei Casa de tip familial Dragos Voda Sighetu Marmatiei Casa de tip familial Stefan cel Mare Sighetu Marmatiei Casa de tip familial Bilascu Sighetu Marmatiei Casa de tip familial Tisa Sighetu Marmatiei Centrul de zi pentru copii cu nevoi speciale severe Baia Mare (predate la

primaria Baia Mare) Centrul de zi pentru copii cu nevoi speciale severe Sighetu Marmatiei

(predate la primaria Sighetu Marmatiei)2. Proiectul RO 9905.02 MM 113 B, Inchiderea centrului de Plasament nr. 1 Sighetu Marmatiei:

Centrul Maternal Sighetu Marmatiei Centrul Maternal Baia Mare Centrul de zi Sighetu Marmatiei Centrul de Consiliere pentru Copil si Familie 22 Decembrie Baia Mare

(predate la primaria Baia Mare) Casa de tip familial Iuliu Maniu Sighetu Marmatiei Centrul de primire in regim de urgenta Baia Mare Centrul de primire in regim de urgenta Sighetu Marmatiei

3. Proiectul RO 9905.02 MM 114 B, Inchiderea Centrului de Plasament pentru copii cu nevoi speciale Gardani:

Casa de tip familial Eminescu Sighetu Marmatiei Casa de tip familial Targu Lapus

17

Casa de tip familial Carpati Viseu de Sus Casa de tip familial Hollosi Simon Baia Mare Casa de tip familial Grivitei Baia Mare Casa de tip familial Cehov Baia Mare Casa de tip familial Valea Rosie Baia Mare Casa de tip familial Ardusat Casa de tip familial Mogosesti Casa de tip Familial Salsig Centrul de zi Salsig ( predate la primaria Salsig)

ETAPA III

Funcţionarea sistemului de protecţie a copilului şi familiei în perioada 2002-2004 a demonstrat viabilitatea unor forme de protecţie de tip familial a copilului în dificultate şi a continuat restructurarea instituţiilor rezidenţiale clasice în instituţii de tip familial. În acelaşi timp familia a fost sprijinită prin diferite activităţi de asistenţă socială menite să menţină copilul în familia naturală. Astfel numărul copiilor instituţionalizaţi a continuat să scadă progresiv, în timp ce numărul copiilor protejaţi în familii substitutive sau cel al copiilor menţinuţi în familia biologică a continuat să crească. Serviciile de prevenire au jucat un rol foarte important în ceea ce priveşte apariţia situaţiei de dificultate ce implică familia sau copilul. S-a constatat că acolo unde numărul serviciilor de prevenire este mai mare, numărul copiilor aflaţi în sistem a scăzut. Acordarea de ajutoare fie în bani, fie în produse destinate familiilor cu risc ridicat de apariţie a situaţiilor de criză nu au fost din păcate însoţite de măsuri de acompaniere prin care familia să ajungă să se poată autosusţine, fapt ce a determinat o scădere a eficienţei acestor măsuri pe termen lung.

In perioada 2004-2006, din punct de vedere legislativ, instituţional şi al dezvoltării serviciilor sociale a fost adoptat Pachetul legislativ în domeniul protecţiei copilului, având la bază principiile Convenţiei Europene privind drepturile omului şi respectiv ale Convenţiei ONU privind drepturile copilului.

S-au inchis alte doua centre de plasament copii scolari Centrul de Plasament Copii Scolari Valea Borcutului Baia Mare si Centrul de Plasament Copii Scolari cu Deficiente Dragos Voda Baia Mare.Centrul de plasament copii scolari Valea Borcutului, a fost inchis in anul 2005 in parteneriat cu Fundatia Hope and Homes for Children Romania la inchiderea centrului erau un numar de 58 copii/tineri cu varsta cuprinsa intre 7 si 18 ani, iar in anul 2006 a fost inchis Centrul de plasament copii scolari cu deficiente Dragos Voda in care la momentul inchiderii au fost un numar de 37 copii/tineri cu varste cuprinse intre 7 si 18 ani.Pregatirea si mutarea copiilor s-a facut prin mai multe etape:

- evaluari individuale, detaliate ale fiecarui copil – pentru a decide cel mai bun plasament posibil

- potrivirea - avand ca scop plasarea copiilor in cele mai potrivite locatii, asistenta maternala, plasament familial pe baza nevoilor individuale ale fiecarui copil

- mutarea graduala a copiilor pentru a garanta ca toate plasamentele sunt planificate cum trebuie si ca pot fi sprijinite in mod adecvat.

18

Parteneriatul public privat se constituie ca o modalitate viabila de introducere a managementului privat in serviciile sociale pe calea unei legaturi contractuale intre o organizatie neguvernamentala operator privat si DGASPC. Parteneriatul public privat a asigurat in mod fundamental realizarea, in totalitate sau partial a serviciului social proiectat facand apel la know how si resursele sectorului privat. Aceasta cooperare ofera o serie de avantaje cum ar fi: accelerarea realizarii obiectivelor, conjugarea preluarii responsabilitatilor si riscurilor, reducerea pe ansamblu a costurilor proiectelor, stimularea indeplinirii obligatiilor asumate si inbunatatirea calitatii serviciilor sociale furnizate.In urma colaborarii DGASPC cu institutii, organizatii private in 2007 s-au finalizat lucrarile la doua Centre de plasament de tip classic prin: compartimentarea Centrului de Plasament Copii Scolari Ocna Sugatag in apartamente, cu sustinerea RON SUA si modularea Centrului de plasament copii scolari Sighetu Marmatiei.Inchiderea Centrului de Plasament Copii Scolari cu Deficiente Targu Lapus care a fost preluat de Inspectoratul Scolar Maramures.Preluarea unei Case de tip familial de la Asociatia “IL QUADRI IL FOGLIO” din Sighetu Marmatiei din data de 01.08.2007.

SITUATIA PREZENTAEvolutia numarului de copii in sistemul de protectie din anul 2000 pana in anul 2007:Analiza datelor statistice din protecţia copilului arată că, în perioada 1998-2000-2007, numărul copiilor protejaţi în centrele de plasament publice si private a scăzut de la 1652 la 743, copii protejati in plasamente familiale a crescut de la 676 la 777, iar numărul copiilor protejaţi la asistenţi maternali profesionisti a crescut de la 138 la 420.

numar plasamente la CPC, CTF

+ OPAplasamente

familialeasistenta maternala total

1998 1283 605 23 19112000 1652 676 138 24662007 743 777 422 1942

19

Se poate observa din datele prezentate mai sus ca in anul 2000 numarul total de copii plasati in sistemul de protectie este de 1625, datorita faptului ca au fost preluati in sistemul de protectie copii cu deficiente conform HG 261/2000.

La sfarsitul anului 2007 se poate observa o scadere a numarului de copii institutionalizati in centrele de plasament si case de tip familial de la 1625 la sfarsitul anului 2000 la 743 la sfarsitul anului 2007 ceea ce inseamna o scadere a copiilor din sistemul de protectie rezidential de 54.28%.

anul 2000 anul 20071652 743

20

Referitor la ocrotirea prin masuri de tip familial (plasamente familiale, asistenta maternala), numarul de copii plasati la o familie/persoana ajuns la sfarsitul anului 2007 la 1199 din care 422 la asistent maternal. Se intregistreaza astfel o crestere fata de cifra de la sfarsitul anului 2000 de 814 copii plasati la o familie/persoana din care 138 la asistent maternal profesionist.

anul 2000 anul 2007676 777

anul 2000 anul 2007138 422

21

Conform ultimelor date statistice, la sfarsitul anului 2007, în judeţul Maramureş erau 124.438 copii cu vârste cuprinse între 0-18 ani., aproximativ 1.60 % la sfarsitul anului 2007 erau beneficiari ai serviciilor sociale din cadrul sistemului de asistenţă socială şi protecţia copilului, după cum urmează:

604 de copii beneficiau de protecţie specială în familia extinsă, 766 de copii beneficiau de îngrijire în centre de plasament publice si private 595 copii beneficiau de protecţie specială în familii substitutive (asistenţi

maternali, alte persoane/familii şi familii potenţial adoptatoare), 25 de copii beneficiau de ingrijire in cele 2 centre de primire in regim de

urgenta, 23 de copii si 12 mame beneficiau de servicii de ingrijire in cele 2 centre

maternale .reprezentand un total de 2013 copii si 12 mame care beneficiau de protectie speciala.

Artificial separată de celelalte drepturi ale copilului, în fapt protecţia copilului a presupus întotdeauna o colaborare cu celelalte sisteme care interacţionează cu copilul – un exemplu elocvent fiind componenţa comisiei pentru protecţia copilului,

22

iar în unele situaţii această colaborare s-a concretizat prin ordine comune şi acţiuni la nivel naţional. Mai jos sunt redate câteva din aceste situaţii, respectiv grupuri de copii cărora sistemul de protecţie a copilului le-a acordat o atenţie specială: S-au realizat cursuri de formare pe tema drepturilor copilului in cadrul Programului PHARE 2003 – Campanie de educatie privind drepturile copilului. Perioada de desfasurare a acestor cursuri de formare a fost din 28.02.2007-18.04.2007. Au fost formati un numar de 122 de persoane si anume: judecatori, procurori, politisti, asistenti sociali si persoane cu atributii de asistenta sociala, profesori, preoti, cadre medicale.Au fost organizate in perioada 02.07.2007-28.07.2007 cursuri de formare a 40 de persoane care urmeaza sa devina asistenti maternali profesionisti, specializati in plasamentul in regim de urgenta a copilului mic. Aceste formari s-au realizat in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia drepturilor Copilului, Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, UNICEF Romania.

I. Situatia minorilor cu dizabilitati incadrati in grade de handicap si care au beneficiat de servicii oferite de catre DGASPC la sfarsitul anului 2007.

măr total de copii cu dizabilităţi la sfârşitul anului 2007 Număr copii cu

dizabilităţi cu plan de recuperare întocmit

Număr de copii cu dizabilităţi pentru care s-a emis pentru prima

dată certificat de încadrare în grad de

handicap sau de orientare şcolară în perioada raportată

(cazuri noi)

Număr de copii cu dizabilităţi care frecventează o forma de învăţământ

Învăţământ de masă

Învăţământ special

Învăţământ special integrat

individual grupă

- cu încadrare în grad de handicap uşor 5 52 1

0 0

- cu încadrare în grad de handicap mediu2155 2155 1014 305 229 1

- cu încadrare în grad de handicap grav1686 1686 341 248 84 29

- cu încadrare în grad de handicap accentuat663 663 97 167 104 0

TOTAL4509 4509 1454 721 417 30

Număr total de copii cu dizabilităţi la sfârşitul anului 2007 Număr copii cu

dizabilităţi cu plan de recuperare întocmit

Număr de copii cu dizabilităţi pentru care s-a emis pentru prima

dată certificat de încadrare în grad de

handicap sau de orientare şcolară în perioada raportată

(cazuri noi)

Număr de copii cu dizabilităţi care frecventează o forma de învăţământ

Învăţământ de masă

Învăţământ special

Învăţământ special integrat

individual grupă

-numai cu certificat de orientare şcolară (dificultăţi de învăţare şi adaptare socio-şcolară) 755 715 226 205 491

6

Număr total de copii cu dizabilităţi la sfârşitul anului 2007

Număr de copii cu dizabilităţi care beneficiază de servicii alternative Număr de

asistenţi personalicentru de zi centru de

recuperarecentru de consiliere

altele(precizaţi) 0-2 ani

23

-numai cu certificat de orientare şcolară (dificultăţi de învăţare şi adaptare socioşcolară)

755 0 0 113 0 0 0

- cu încadrare în grad de handicap uşor5 3 1 0 0 0 1

- cu încadrare în grad de handicap mediu2155 446 504 407 731 0 623

- cu încadrare în grad de handicap grav1686 935 204 100 447 1509 85

- cu încadrare în grad de handicap accentuat663 302 170 77 100 0 35

24

Număr total de copii cu dizabilităţi la sfârşitul anului 2007

Locul unde se află copilul

familia biologică

familia extinsă

alte familii/persoane

centre de plasament

publice

centre de plasament

privateAMP -

DGASPC AMP - OPA

-numai cu certificat de orientare şcolară (dificultăţi de învăţare şi adaptare socioşcolară)

755 689 6 4 42 0 14 0- cu încadrare în grad de handicap uşor 5 4 0 0 1 0 0 0- cu încadrare în grad de handicap mediu 2155 2020 20 19 53 0 43 0- cu încadrare în grad de handicap grav 1686 1530 9 3 105 2 37 0- cu încadrare în grad de handicap accentuat 663 604 4 5 27 0 23 0

Număr de copii cu dizabilităţi din următoarele categorii de afecţiuni Număr de

copiineurologică 869

psihiatrică, din care cu autism

129481

locomotorie 281vizuală 525auditivă 165hiv/SIDA 15

down (boli genetice) 79Altele (care nu se regăsesc in categoriile de mai sus) 1281

25

II. Pe parcursul anului 2007, situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare se prezinta astfel: 53 copii au fost înregistraţi ca fiind părăsiţi în maternităţi şi secţii de pediatrie, din care, în acelaşi an, 19 au fost reintegraţi în familie, 20 au fost plasaţi la asistenti maternali profesionisti, pentru1 copil s-a luat masura de plasament familial, 2 au fost plasati in centre de primire in regim de urgenta si 5 au fost protejaţi in centre maternale.Conform prevederilor Legii nr.272/2004 art.9 (1), erau angajaţi în unităţile sanitare un numar de 4 persoane (1 asistent social si 3 asistenti medicali cu atributii de asistenta sociala) in 4 spitale din judet (Baia Mare, Viseu de Sus, Borsa, Sighetu Marmatiei).

total copii parasiti in unitati sanitare

din care reintegrati in familie

din care plasati la amp

din care plasati la familii/persoane

din care plasati la cpru

din care plasati la centre maternale

53 19 20 1 2 5

26

III. La sfarsitul anului 2007 se înregistrau un număr de 247 de tineri cu vârsta de peste 18 ani protejaţi în centrele de plasament si casele de tip familial, în condiţiile legii, şi un număr de 232 de copii cu vârsta cuprinsă între 14-17 ani protejaţi în centrele de plasament si casele de tip familial.

Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului art. 51 permite ocrotirea tinerilor peste 18 ani în sistemul de protecţie specială, la cerere pentru o perioadă de maxim 2 ani. În cursul anului 2007,conform Legii 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, un numar de 57 de tineri provenind din centrele de plasament au beneficiat de consiliere gratuită, din partea agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, în vederea căutării unui loc de muncă. În consecinţă, adolescenţii şi tinerii din sistemul de protecţie specială, mai ales cei din serviciile rezidenţiale, constituie un grup care necesită în continuare o atenţie sporită, cu precădere în ceea ce priveşte dezvoltarea şi întărirea colaborării inter-instituţionale pentru integrarea lor socio-profesională.

IV. Numarul cererilor de adoptie inregistrate in perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2007: 26 cereri, din care 9 reatestari din cele 9 reatestari o renuntare, 12 atestari pentru prima data, 2 familii au renuntat in perioada evaluarii.

- Numarul de familii/persoane care sunt in prezent atestate si nu au copil in incredintare in vederea adoptiei : 9

- Numarul de familii/persoane care au in prezent copil in incredintare in vederea adoptiei : 4

- Numarul de adoptii ramase definitive si irevocabile : 9

V. Situatia minorilor care au savarsit fapte penale dar nu raspund la sfarsitul anului 2007.

27

minori care au savarsit fapte penale dar nu raspund penal

3329

4

31 30

1

49 49

00

10

20

30

40

50

60

2005 33 29 4

2006 31 30 1

2007 49 49 0

total minori care au savarsit fapte penale dar

nu raspuns penaldin familie din sistem

VI. Numarul copiilor strazii la sfarsitul anului 2007 a fost de 52 de copii din care 27 au beneficiat de servicii (adapost de zi si de noapte, centre de zi).

VII. Situatia copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate la sfarsitul anului 2007

Număr de familii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate

la sfârşitul anului 2007

Număr de copii

la sfârşitul anului

2007

Număr de copii aflaţi

în îngrijirea rudelor până la

gradul IV , fără

măsură de protecţie

Număr de copii cu măsură de protecţie la sfârşitul anului 2007

Alte situaţii

(precizaţi)la AMP

în centre de

plasament

publice sau

private

la rude până la gradul

IV

la alte persoane/fa

milii

- cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate 209 441 434 0 0 2 5 0- cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate 330 452 446 0 0 4 2 0- cu părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate 69 99 98 0 0 0 0 1Total 608 992 978 0 0 6 7 1

La sfarsitul anului 2007 numarul de familii in care parintii au fost plecati la munca in strainatate a fost de 608, numarul de copii cu parintii plecati in

28

strainatate a fost de 992 din care 978 copii aflati in ingrijirea rudelor pana la gradul IV fara masura de protectie iar diferenta de 14 au fost plasati in ingrijire cu masura de protectie (date raportate de 12 primarii din judetul Maramures).

Număr de familii în care părinţii sunt

plecaţi la muncă în străinătate la

sfârşitul anului 2007

Număr de copii ai caror parinti sunt

plecati in strainatate la

sfârşitul anului 2007

608

992

Număr de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

Distribuţia pe sexeM F

992 517 475

Distribuţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate pe grupe de vârstă

<1 ani 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 14-17

29

ani ani3 31 160 185 274 339

VIII. În ceea ce priveşte serviciile de protecţie specială a copiilor separaţi de părinţi, la sfârşitul anului 2007, funcţionau 4 centre de plasament publice, 32 case de tip familial, 11 organizatii private autorizate, 2 centre de primire in regim de urgenta, 2 centre maternale, 1 centru de zi. De asemenea tot in cadrul serviciilor alternative putem aminti serviciile oferite unui numar de 81 de copii proveniti din centrele de plasament de catre OPA-urile din judetul Maramures (situatie la sfarsitul anului 2007) tabel cu situatie la 31 decembrie

30

Nr.crt Denumirea serviciului Numărul de copii

protejaţi

1 CATF VISEU DE SUS 482 CPCS OCNA SUGATAG 843 CPCS SIGHETU MARMATIEI 604 CPCSD BAIA MARE 875 CTF 1 BAIA MARE 136 CTF 2 BAIA MARE 127 CTF 3 BAIA MARE 128 CTF 4 BAIA MARE 109 CTF ARDUSAT 1010 CTF AXA SIGHETU MARMAŢIEI 1211 CTF BILASCU SIGHETU MARMATIEI 1212 CTF BRADULUI SIGHETU MARMATIEI 1313 CTF BUJORULUI 1114 CTF CARPATI VISEU DE SUS 615 CTF CASTANILOR BAIA MARE 1216 CTF CEHOV BAIA MARE 12

17CTF DRAGOS VODA SIGHETU MARMATIEI

12

18 CTF EMINESCU SIGHETU MARMATIEI 8

19CTF GEORGE COSBUC SIGHETU MARMATIEI

13

20 CTF GRIVITEI BAIA MARE 1321 CTF HOLOSI SIMON BAIA MARE 9

22CTF IULIU MANIU SIGHETU MARMATIEI

12

23 CTF MOGOSESTI 1224 CTF OCNA SUGATAG 1625 CTF OLTULUI BAIA MARE 1326 CTF PLEVNEI VISEU DE SUS 527 CTF PRUNULUI BAIA MARE 1228 CTF SALSIG 12

29CTF STEFAN CEL MARE 1 SIGHETU MARMATIEI

12

30CTF STEFAN CEL MARE SIGHETU MARMAŢIEI

13

31 CTF TG LAPUS 3532 CTF TIBLESULUI BAIA MARE 1133 CTF TISA SIGHETU MARMATIEI 1334 CTF TOPITORILOR BAIA MARE 1235 CTF VALEA ROSIE BAIA MARE 1036 CTF AL. IVASIUC SIGHETU MARMATIEI 5

31

Nr.crt Denumirea serviciului

Număr de copii

protejaţi

Organismul privat în subordinea căruia

funcţionează serviciul

1 Casa Seva Baia Mare 4 ASSOC Baia Mare

2 Casa „ Hope „, Baia Mare 4Fundatia „ Speranta

pentru Romania”

3 Casa „ Speranta „ Viseu de Sus 13 Fundatia „Daktari”

4 Casa Luminii, Viseu de Sus 12Fundatia „Casa

Luminii”

5 CTF 16Fundatia „ Il Quadri

Foglio”

6 Comunitate 6Fundatia de Voluntari

Somaschii

7 Casa Bucuriei 13Fundatia „Sacro

Cuore”

8 Adapostul de noapte 8Fundatia de Voluntari

Somaschii

9Casa Famiglia „ Madre

Colomba” 1

Fundatia „Casa Famiglia Madre

Colomba”

10 Locuinta protejata Sacro Cuore 4Fundatia „Sacro

Cuore”

32

IX. Distributia pe grupe de varsta Grupele de varsta in centrele de plasament si casele de tip familial la sfarsitul anului 2007

<1 1-2 3-6 7-9 10-13 14-17 >18 Total0 0 20 54 109 232 247 662

Grupele de varsta in centrele de primire in regim de urgenta

Locatia <1 1-2 3-6 7-9 10-13 14-17 >18 TotalCPRU Baia Mare 0 1 4 2 2 4 0 13CPRU Sighetu Marmatiei 0 0 7 2 2 1 0 12

Grupele de varsta in centrele maternale

Locatia <1 1-2 3-6 7-9 10-13 14-17 >18 TotalCentrul Maternal Baia Mare

3 3 4 1 2 0 0 7 m cu 13 c

Centrul Maternal Sighetu Marmatiei

1 2 4 0 2 1 0 5m cu 10c

Grupele de varsta in OPA-uri la sfarsitul anului 2007

Nr.crt Denumirea serviciului* Numărul de mame si

copii protejati

1 CENTRUL MATERNAL BAIA MARE 7 mame cu 13 copii

2CENTRUL MATERNAL SIGHETU MARMATIEI

5 mame cu 10 copiiNr.c

rt Denumirea serviciului* Numărul de copii protejaţi

1CENTRUL DE PRIMIRE IN REGIM DE URGENTA BAIA MARE

13

2CENTRUL DE PRIMIRE IN REGIM DE URGENTA SIGHETU MARMATIEI

12

33

<1 1-2 3-6 7-9 10-13 14-17 >18 Total0 1 5 15 21 29 10 81

Grupele de varsta a copiilor strazii la sfarsitul anului 2007

<1 1-2 3-6 7-9 10-13

14-17

Total

1 1 2 4 13 1555

Grupele de varsta a copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate la sfarsitul anului 2007

<1 1-2 3-6 7-9 10-13

14-17

Total

3 31 160 185 274 339 922

Grupele de varsta a copiilor aflati in asistenta maternala la sfarsitul anului 2007

<1 1-2 3-6 7-9 10-13 14-17 >18 Total7 29 119 114 111 40 2 422

X. La sfarsitul anului 2007 in cadrul institutiei isi desfasurau activitatea un numar de 973 angajati din care:

st. universitare

postliceale

altele

as. s

ocia

l

soci

olog

psih

o/

peda

gog

juris

t

spec

. in

adm

inis

tr.

med

ic

prof

esor

econ

omis

tal

te st

udii

liceu

sc. p

rofe

s.

sc.

gene

rala

Structura organizatorica so

cio-

uman

e

alte

do

men TOTAL

1. ap propriu (al DGPDC)

31 1 7 11 0 2 7 10 8 0 0 16 2 0 95

2. asistenti maternali 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 167 93 80

340

3. Centre de plasament

15 0 1 0 2 0 2 1 32 2 11 139 1 14 220

4. serv. alternative/ complementare

5 0 3 0 8 1 5 0 43 0 30 221 0 2 318

TOTAL 51 1 11 11 10 3 14 11 83 2 41 543 96 96 973

34

PLAN STRATEGIC DE DEZVOLTARE AL DGASPC MM – SEGMENT

NEVOI PRIORITARE:Prioritatea 1* - Dezvoltarea serviciilor de preventie la institutionalizare prin diversificarea modalitatilor de interventie specializate in vederea prevenirii abandonului, a reducerii institutionalizarii si a reintegrarii copilului institutionalizat in familia naturala sau largita

Prioritatea 2* - Dezvoltarea de servicii alternative la institutionalizarea copilului in dificultate concomitent cu inchiderea institutiilor rezidentiale clasice.

Prioritatea 3* - Diversificare serviciilor si activitatilor de prevenire a delicventei juvenile, precum si a celor de reabilitare si integrarea in societate a copiilor delicventi

Prioritatea 4* - Gasirea de alternative si dezvoltarea de servicii si asistenta pentru minorii solicitanti de azil neinsostiti care primesc/nu primesc statut de refugiat pe raza teritoriala a judetului nostru

Prioritatea 5* - Creşterea eficienţei parteneriatelor centrale şi locale, interinstituţionale, public-private, inclusiv prin diseminarea cadrului legal necesar pentru contractarea serviciilor sociale publice pentru copii de către organismele private acreditate;

Prioritatea 6* - Sprijinirea integrarii socio-profesionale a tinerilor care urmeaza sa paraseasca sistemul de protectie

Prioritatea 7* - Dezvoltarea retelei de asistenta maternala

Prioritatea 8* - Infiintarea de noi servicii in cadrul DGASPC MM cum ar fi: centre de zi, servicii pentru prevenirea abandonului copiilor in maternitati

Prioritatea 9* - Dezvoltarea unor servicii sociale comunitare pentru copil şi familie şi susţinerea familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separării copilului de familia sa

35

Prioritatea 10* - Dezvoltarea de servicii alternative pentru copiii cu dizabilităţi/handicap/HIV/SIDA

Prioritatea 11* - Dezvoltarea de servicii pentru copiii strazii

Prioritatea 12* - Reducerea numărului de copii neşcolarizaţi şi care au abandonat şcoala pe motive socio-economice

Prioritatea 13* - Crearea unui sistem de formare iniţială şi continuă în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului a profesioniştilor care interacţionează cu copilul;

PLAN STRATEGIV DE DEZVOLTARE AL DGASPC MM – COMPARTIMENT PROTECTIA COPILULUI PENTRU PERIOADA 2008-2013

36

PROTECTIA SI PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI

Plan operational 2008 - 2013

1. ASIGURAREA BUNASTARII VIETII COPILULUI SI PROTECTIEI ACESTUIA INTR-UN MEDIU FAMILIAL SANATOS SI FUNCTIONAL.

Obiective operationale Masuri Termene Responsabili Parteneri1.1. Dezvoltarea de servicii comunitare integrate la nivelul comunitatilor defavorizate in vederea asigurarii accesului in mod egal la servicii medicale, educationale si de asistenta sociala , mentinerii copilului in familia naturala, prevenirea situatiilor de risc pentru copil si familie

Actiune comuna pentru indentificarea nevoilor de asistenta sociala la nivelul comunitatilor

Ateliere de lucru cu participarea reprezentantilor autoritatilor locale si a institutiilor implicate pentru prezentarea rezultatelor evaluarilor si identificarea resurselor comunitatilor

Intalniri de lucru in scopul elaborarii unor studii, evaluari si planificari de actiuni

Realizarea si implementarea unor planuri de actiune in functie de nevoile identificate si prioritatile stabilite la nivelul fiecarei comunitati

Organizarea unor ateliere de lucru privind managementul proiectelor

Acordarea de asistenta tehnica pentru infiintarea/dezvoltarea serviciilor sociale primare) scriere de proiecte, accesare finantari externe, implementare proiecte)

Trim II 2008

Trim III – IV 2008


Trim IV 2008


Permanent

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

DSP, ISJ, Prefectura, Consiliile locale, ONG

DSP, ISJ, Prefectura, Consiliile locale, ONG

DSP, ISJ, ONG, Consiliile locale

ONG, Consiliile locale, SPAS

Prefectura, Consiliile Locale, SPAS

37

1.2. Dezvoltarea actiunilor de pevenire a separarii copilului de parinti si sustinerea reintegrarii acestuia in familie

Derularea de programe de educatie parentala

Responsabillizarea parintilor in luarea deciziilor si derularea actiunilor si a masurilor privind situatia copilului

Asistenta si sprijin pentru mamele aflate in situatie de risc in vederea evitarii abandonului copilului

Colaborarea cu autoritatile locale in vederea responsabilizarii si sprijinirii familiei naturale/largite avand ca scop reintegrarea copilului abandonat

2008 – 2013

2008 – 2013

Permanent

Permanet

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

ONG, SPAS, Consiliile Locale




1.3. Dezvoltarea si diversificarea alternativelor de tip familial in functie de caracteristicile si nevoile copilului prin crearea de noi retele de asistenti maternali profesionisti specializati

Extinderea retelei de asistenti maternali profesionisti specializati in a oferi servicii copilului incadrat intr-un grad de handicap

2008 - 2009 - DGASPC ONG

1.4. Dezvoltarea retelei de AMP pentru copilul 0-2 ani

Sustinerea retelei existente de asistenti maternali profesionisti si cresterea numarului de AMP pentru plasarea in regim de urgenta a copilului 0-2 ani

Crearea a doua birouri zonale de consiliere pentru copii si parinti in cadrul programelor de interes national

2008 – 2009

2008 - 2009

- DGASPC

- DGASPC

___________

___________

38

1.5. Scaderea riscului de abandon a copilului inclusiv prin asigurarea dreptului copilului de fi nascut intr-o familie care-l doreste

Informarea si sensibilizarea populatiei cu privire la consecintele abandonului copiilor

Derularea de programe de educatie ( educatie parentala, planing familial si sanatatea reproducerii) si sprijin pentru mamele aflate in situatie de risc, in vederea evitarii abandonului copilului

Trimestrial

2008 - 2013

- DSP

- DGASPC

DGASPC, ISJ, SPAS, ONG

ONG, SPAS, DSP

1.6. Asigurarea serviciilor de specialitate destinate copilului cu dizabilitati /cerinte educative speciale

Evaluarea complexa, comprexensiva si multidirectionala a copilului si mediului in care acesta traieste si orintarea acestuia catre servicii de recuperare/reabilitare

Permanent - DGASPC prin serviciul de specialitate

ONG , DSP

1.7. Informarea si consilierea familiilor copiilor cu dizabilitati in vederea constientizarii importantei rolului acesora in recuperarea si reabilitarea copilului

Planificarea serviciilor si interventiilor privind recuperarea copilului si implicarea familiei/reprezentantului legal al copilului

Implicarea autoritatilor locale in monitorizarea implementarii planurilor de servicii si a recuperarii copilului cu handicap

Programe de informare derulate la nivelul comunitatilor privind drepturile copilului cu handicap/dizabilitati la servicii de recuperare si reabilitare

Identificarea grupurilor de parinti care necesita consiliere si sprijin in recuperarea si reintegrarea copiilor\

Permanent

Permanent

Permanet


- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

Autoritati locale, medici de familie, Scoala

Autoritati locale, medici de familie, Scoala

ONG, Autoritati locale


39

Constituirea grupurilor si derularea activitatilor specifice

2008 - 2013 - DGASPC ONG, Autoritati locale

1.8.Devoltarea parteneriatului institutional in sensul asigurarii de servicii medicale, de educatie pentru sanatate, recuperare atat pentru copilul din familie, membrilor familiei acestuia cat si pentru copilul aflat in sistemul de protectie

Derularea de programe si actiuni in parteneriat cu medicii de familie pentru depistarea precoce a copiilor cu probleme de sanatate /handicap

Derularea de programe de educatie privind protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala in randul copiilor/tinerilor

2008 – 2013

Trimestrial2008 - 2013

- DGASPC

- DGASPC prin serviciul de specialitate

ONG, SPAS, DSP

ONG, DSP,ISJ

1.9. Promovarea accesului la educatie a tuturor copiilor

Initierea de parteneriate care sa dezvolte programe/servicii de prevenire a abandonului scolar si sa garanteze accesul copiilor la servicii de educatie ( centre de zi, suport financiar, material, profesor de sprijin, invatamant la domiciliu

Sustinerea initiativelor privind organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat scolar

Actiuni de lobby in vederea crearii alternativelor educationale pentru copii ambliopi, hipoacuzici in judetul

2008 – 2013

Trim IV 2008 – Trim II 2009

Trim IV 2008 – Trim II 2009

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

ISJ, ONG

ISJ, ONG

ISJ, ONG

1.10. Promovarea accesului copilului la activitati recreative si

Organizarea de tabere, actiuni cu caracter cultural –artistic si implicare in mobilizarea resurselor comunitatii ( agenti economici,

Trimestriasl - Institutiile publice locale care sa

40

petrecerea timpului liber

sponsori, organizatii etc), programe de voluntariat

mobilizeze resursele comunitare, ONG

2. IMBUNATATIREA CALITATII SERVICIILOR DE PROTECTIE SPECIALA SI DEFINITIVA A COPILULULUI LIPSIT TEMPORAR SAU DEFINITIV DE OCROTIREA PARINTILOR SAI

Obiective operationale Masuri Termene Responsabili Parteneri2.1. Redimensionarea calitativa a serviciilor de tip familial prin implementarea standardelor minime obligatorii privind protectia alternativa in scopul asigurarii unei interventii optime, coerente si personalizate pentru toti beneficiarii unei masuri de protectie de tip familial

Aplicarea standardelor de calitate minim obligatorii in instrumentarea fiecarui caz

Abordarea personalizata a fiecarui caz intrat in atentia serviciului prin centrarea pe tipuri de nevoi si categorii de beneficiari

Derularea de programe de consiliere in vederea abilitarii familiei biologice/extinse a copilului in vederea integrarii/reintegrarii copilului

Identificarea si antrenarea intregului spectru de resurse disponibile la nivelul serviciului sau altor servicii intr/interinstitutionale in scopul asigurarii unei interventii individualizate eficiente

Sustinerea si promovarea alternativelor de tip familal ca serviciu de integrare/reintegrare a copilului delincvent, copilului strazii, copilului consumator de drog

2008 – 2013

Permanet

2009 – 2010

Trim IV 2009

Trim IV 2010






DSP, ISJ, ONG

DSP, ISJ, ONG

DSP, ISJ, ONG

DSP, ISJ, ONG

DSP, ISJ, ONG

41

Profesionalizarea si specializarea retelei de asistenti maternali in functie de caracteristicile si nevoile copiilor

Asigurarea accesului la programe de formare profesionala continua a specialistilor din cadrul serviciului

Permanet

Permanet


- DGASPC

DSP, ISJ, ONG

ISJ, ONG

2.2. Multiplicarea si diversificarea interventiilor intersectoriale in scopul mobilizarii resurselor comunitatii si eficientizarii activitatilor serviciilor de protectie alternative in mediul familial substitut

Implicarea autoritatilor locale in identificarea si responsabilizarea familiilor/persoanelor /rudelor pana la gradul IV pentru a asigura ingrijirea unui copil aflat in dificultate – insituirea tutelei sau a plasamentului familial

Responsabilizarea serviciilor publice de asistenta sociala/compartimentelor de asistenta sociala in monitorizarea copiilor aflati in ingrijire de tip familial

Orientarea AMP catre serviciile de suport oferite de unele institutii de la nivelul comunitatii( centre de recreere, cluburi de educatie culturala, centre specializate interventii terapeutice)

Orientarea copiilor beneficiari ai unei masuri de protectie de tip familial care urmeaza sa paraseasca sistemul in scurt timp catre serviciile abilitate intra si interinstitutionale in vederea integrarii socio-profesionale

2008 – 2013

Permanet

Permanet

Permanent

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC


SPAS, Consiliile Locale

SPAS, Consiliile Locale

ISJ, ONG

AJOFM, ONG

2.3 Limitarea perioadei de acordare de servicii in cadrul protectiei de tip

Incurajarea adoptiei in randul asistentilor maternali/rudelor/persoanelor/ familiilor care au un copil in plasament

2008 – 2013 - DGASPC prin serviciile de specialitate

__________

42

familial prin asigurarea interventiei complementare a altor categorii de servicii intra si interinstitutionale care sa permita identificarea unor modalitati de solutionare a cazului.

Derularea de programe de consiliere a familiilor biologice / extinse in vederea abilitarii acestora pentru a accesa servicii de suport din cadrul comunitatilor in vederea reintegrarii copiilor

Permanet2008 - 2013

- DGASPC ONG, Autoritati locale care au in structura centre de zi

2.4. Promovarea adoptiei nationale

Identificarea copiilor care beneficiaza de masura de protectie la asistent maternal profesionist si/sau la familii/persoane, si care prezinta potential adoptiv

Multiplicarea demersurilor care sa stimuleze si sa faciliteze adoptia de catre asistentii maternali profesionisti la care se afla copiii in plasament

Campanii de mediatizare a adoptiei in cadrul comunitatii prin mass-media, distribuirea de materiale informative, organizarea de intalniri la nivelul comunitatilor; implicarea familiilor care au adoptat in mediatizarea adoptiei

Continuarea parteneriatelor cu ONG-uri care sa sprijine activitatea serviciului de adoptii din cadrul DGASPC

Permanent

Permanent

Trimestrial

Permanent

- DGASPC prin serviciile de specialitate



- DGASPC

ONG

ONG

ONG

ONG

2.5. Imbunatatirea calitatii protectiei de tip rezidential in conformitate cu standardele minime de calitate

Programe de formare continua a persoanalului de specialitate

Restructurarea/inchiderea institutiilor rezidentiale si dezvoltarea unitatilor de tip familial

Semestrial

2008 - 2012



Centrele rezidentiale, SPAS, ONG,

43

Inchiderea CPCSD Barbu Stefanescu Delavrancea; Inchiderea CPCS Ocna Sugatag Inchiderea CPCS Sighetu Marmatiei

Reducerea numarului copiilor din institutiile de tip clasic pana la 50% din numarul actual prin identificare de alternative in confomitate cu cerintele/nevoile individuale ale beneficiarilor ( asistenta maternala, reintegrare familiala etc)

Mediatizarea serviciilor oferite de centrele rezidentiale( pliante, brosuri)

2008 - 20013

2008



Consiliul Local

Centrele rezidentiale, SPAS, ONG, Consiliul Local

Centrele rezidentiale, SPAS, ONG, Consiliul Local

3. PROTECTIA SI ASISTAREA SPECIALIZATA A COPIILOR AFLATI IN SITUATII DE RISC MAJOR ( COPILUL STRAZII, COPII AI CAROR PARINTI SUNT PLECATI IN STRAINATATE, COPILUL DELINCVENT, COPILUL VICTIMA A EXPLOATRAII, ABUZULUI, TRAFICULUI, RAPIRII)

Obiective operationale Masuri Termene Responsabili Parteneri3.1. Prevenirea delincventei juvenile

Actiuni comunitare privind educarea copiilor in spiritul respectului fata de lege, valorilor morale

Actiuni comunitare privind responsabilizarea si constientizarea copiilor si familiilor acestora fata de factorii de risc si a consecintelor incalcarii legii si normelor de conduita

Programe de voluntariat pentru realizarea campaniilor de informare( retea de voluntariat)

Trimestrial

2008 – 2013

Trim IV 2008

- ISJ, IJP

- ISJ, IJP

- ISJ, IJP

DGASPC,Autoritati locale

DGASPC, Autoritati locale

DGASPC, Autoritati locale

3.2. Prevenirea Derularea de campanii de prevenire si educare cu Trim IV 2008 - ISJ, DSP, IJP DGASPC prin

44

consumului de droguri si de substante asimilate acestuia in randul copiilor / tinerilor

privire la riscurile pe care le implica consumul de droguri si substante asimilate acestuia

serviciile de specialitate

3.3. Asistarea specializata , recuperare si reintegrarea sociala a copiilor/tinerilor consumatori de droguri /substante asimilate acestuia , si familiilor acestora

Dezvoltarea de servicii specializate( unitati de recuperare, centre de consiliere, servicii de educatie si formare profesionala ) pentru copii/tinerii consumatori de droguri in vederea reabilitarii si reintegrarii sociale a acestora

Programe de formare pentru specialisti sub forma unor schimburi de experienta in tara si in strainatate

2013

Trim IV 2008

- DSP, DGASPC

- DGASPC

ISJ, ONG,

ONG

3.4. Prevenirea extinderii fenomenului traficului de copii

Realizarea, prin colaborare interinstitutionala, de campanii mediatice locale inclusiv realizarea de materiale informative ( brosuri, pliante)

Informarea si sensibilizarea populatiei cu privire la fenomenul traficului de copii, sanctiunile legale pentru traficanti si drepturile victimelor

Realizarea unui studiu privind coordonatele acestor fapte sociale si evidentierea frecventelor: urban/rural; categorie de varste; modalitati de exploatare, rapire, trafic etc

Trimestrial 2008 – 2013

Trim IV 2008

Trim IV 2008

- DGASPC



IJP, ONG, SPAS, ISJ

IJP, ONG, ISJ

ISJ, ONG, SPAS

3.5. Dezvoltarea sistemului de servicii de asistenta si sprijin destinate copiilor repatriati si familiilor acestora

Asistarea copilului traficat, consiliere sociala, psihologica si juridica

Crearea de alternative de tip residential; pentru recuperarea victimelor traficului

Formarea si perfectionarea echipei din cadrul

2008 – 20013

2008 – 2013

2008 - 2013

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

IPJ, SPAS, ONG

IPJ, SPAS, ONG

IPJ, SPAS, ONG

45

compartimentului de interventie regim de urgenta

3.6. Prevenirea parasirii teritoriului statului roman sau ramanerea in strainatate a copilului neacompaniat

Campanii de informare si constientizare cu privire la riscurile prezentate de iesirea din tara fara insotitor

Responsabilizarea si constientizarea autoritatilor publice locale si a altor institutii de la nivelul comunitatii cu privire la necesitatea sesizarii tuturor situatiilor de risc in care s-ar afla un copi

Trimestrial2008 – 2013

Permanet

- DGASPC

- DGASPC

IPJ, IJP, ONG, SPAS

IPJ, IJP, ONG, SPAS

3.7. Dezvoltarea sistemului de protectia a copilului repatriat

Asistarea copilului repatriat, evaluarea si monitorizarea familiei

Asigurarea protectiei de tip rezidential/familial cand reintegrarea in familia naturala/extinsa nu este posibila

Formarea si perfectionarea echipei din cadrul compartimentului de interventie in regim de urgenta

2008 – 2013

2008 – 2013

2008 - 2013




IPJ, Autoritati locale, ONG



3.8. Prevenirea extinderii fenomenului copiilor strazii

- Continuarea prin colaborare interinstitutionala pentru derularea de campanii mediatice locale, inclusiv de realizarea de materiale informative (brosuri, pliante etc.)

- Realizarea unui studiu privind evolutia fenomenului “copiii strazii” la nivelul judetului Maramures

- Elaborarea si implementarea unui plan de

Permanet 2008 – 2013

Trim IV 2008



ONG, IPJ, Autoritati locale, Mass-media

ONG, IPJ, Autoritati locale, Mass-media

46

actiune la nivelul judetului prin limitarea acestui fenomen. Trim IV 2008 - DGASPC,

ONGAutoritati locale, ISJ, AJOFM

3.9. Dezvoltarea sistemului de protectie a copilului strazii

- Continuarea actiunilor stradale in scopul identificarii copiilor care traiesc/muncesc in strada si monitorizarea fenomenului

- Formarea si perfectionarea echipei din cadrul serviciului

- Crearea de servicii de consiliere si (in)reintegrare sociala si educationala a copiilor strazii ( centre de zi, forme de educatie non-formala

- Programe de integrarea profesionala a tinerilor care provin din strada

Permanet

Permanet

2008 – 2013

2008 - 2013

- DGASPC – echipa de lucru stradala

- DGASPC – echipa de lucru stradala

- DGASPC, ONG

- DGASPC, ONG

_________

_____________

Autoritati locale, AJOFM, ISJ

Autoritati locale, AJOFM, ISJ

3.10 Prevenirea comportamentelor abuzive, de neglijare si de violenta impotriva copiilor

- Actiuni comunitare (primarie, scoala, politie, biserica) pentru identificarea si monitorizarea situatiilor de risc.

- Programe de informare privind consecintele comportamentelor abuzive, de neglijare si de violenta impotriva copiluluicat si a persoanei care savarseste acset comportament

Trimestrial2008 – 2013

Trimestrial2008 - 2013

- DGASPC, DMSSF

- DGASPC, DMSSF

SPAS, ISJ, IPJ, ONG

SPAS, ISJ, IPJ, ONG

47

3.11. Dezvoltarea sistemului de protectie a copilului abuzat

- Asistarea specializata a copilului victima a abuzului si violentei, consiliere sociala, psihologica si juridica a acestuia

- Crearea de servicii specializate pentru interventia si asistarea copilului victima a abuzului, neglijarii, violentei

- Formarea si perfectionarea echipei din cadrul serviciului

2008 – 2013

2008 – 2013

2008 - 2013

- DGASPC, ONG, IJP

- DGASPC, ONG, IJP

- DGASPC, ONG, IJP

Autoritati Locale

Autoritati Locale

Autoritati Locale

3.12 Asigurarea masurilor de protectie speciala de tip familial/rezidential a copilului in caz de calamitati si conflict armat

- Stabilirea unor masuri pentru interventia in regim de urgenta

- Formarea unei retele de AMP resursa pentru situatii de urgenta

- Asigurarea protectiei in regim de Urgenta

- Sustinerea initiativelor pentru crearea de adaposturi pentru situatii de criza



2008 – 2013

2008 - 2013

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

DMSSF, Prefectura, Autoritati Locale, ONG

DMSSF, Prefectura, Autoritati Locale, ONGDMSSF, Prefectura, Autoritati Locale, ONG

DMSSF, Prefectura, Autoritati Locale, ONG

3.13.Asigurarea resurselor necesare

- Alocarea resurselor in conformitate cu nevoile centrului de primire a copilului in

Permanet2008 - 2013

- DGASPC prin serviciul de

48

desfasurarii activitatii de protectie a copilului aflat in situatie de risc major.

regim de urgenta. specialitate

4. DIVERSIFICAREA SERVICIILOR DE ASISTENTA SI SPRIJIN PENTRU TINERI, INCLUSIV PENTRU TINERII CU DIZABILITATI/CERINTE EDUCATIVE SPECIALE

Obiective operationale Masuri Termene Responsabili Parteneri4.1. Formarea si dezvoltarea deprinderilor de viata independenta pentru copiii si tinerii aflati in sistemul de protectie

- Derularea la nivelul serviciilor de activitati ce au ca scop pregatirea pentru viata independenta conform PIS

- Incheierea de parteneriate cu alte servicii si institutii relevante pentru dezvoltarea DVI( parteneri din sistemul educational, organisme profesionale, cluburi, ONG)

Permanet

Permanet

- DGASPC

- DGASPC

ONG, AJOFM, Autoritati locale


4.2. Dezvoltarea de servicii de integare socio-profesionala a tinerilor, inclusiv a celor cu cerinte educative speciale/handicap

- Crearea de servicii care sa sustina integrarea socio-profesionala a tinerilor si tranzitia catre viata independenta ( locuinte sociale/protejate, centre de informare, orientare si consiliere socio-profesionala, microferme etc)

- Parteneriate pentru infiintarea de intreprinderi si ateliere protejate, care sa faciliteze integrarea profesionala eficienta a tinerilor, inclusiv a celor cu dizabilitati

2008 – 2013

2008 - 2013

- DGASPC

- DGASPC



49

4.3. Atenuarea factorilor de risc care conduc la marginalizarea si excluderea sociala a tinerilor

- Demersuri pentru facilitarea accesului la educatie si formare profesionala in conformitate cu cerintele pietii si abilitatile

- Initiative pentru facilitarea accesului la o locuinta ( parteneriate cu autoritatile locale

- Actiuni pentru facilitarea accesului cu sanse egale la un loc de munca

2008 – 2013Permanet



- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC




5. DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE MONITORIZAREA RESPECTARII DREPTURILOR COPILULUI SI A COPIILOR BENEFICIARI AI SERVICIILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Obiective operationale Masuri Termene Responsabili Parteneri5.1.Monitorizarea respectarii drepturilor copilului

- Actiuni de monitorizarea si evaluarea calitatii activitatii serviciilor de protectie speciala din cadrul DGASPC

- Actiuni de monitorizare si evaluare a stadiului implementarii obiectivelor prevazute in strategia judeteana

Lunar

Trimestrial



_________

_________

5.2. Implementarea unui sistem de monitorizare a copiilor beneficiari ai serviciilor de protectie sociala

- Reactualizarea permanenta a bazei de date – CMTIS

- Ateliere de lucru pentru elaborarea structurii bazei de date integrativa pentru beneficiarii serviciilor de protectie sociala( copil si familia acestuia

Trimestrial

Trimestrial



__________

_________

50

6. PERFECTIONAREA CONTINUA A PERSONALULUI CARE ISI DESFASOARA ACTIVITATEA IN DOMENIUL ASISTENTEI SOCIALE SI PROTECTIEI COPILULUI.

Obiective operationale Masuri Termene Responsabili Parteneri6.1. Asigurarea nevoii de specialisti la nivelul DGASPC in functie de serviciile existente si serviciile nou infiintate

- Evaluarea nevoii de personal calificat

- Actiuni de recrutare, selectie si angajare





___________

___________

6.2. Formarea personalului de specialitate din cadrul serviciilor publice locale de asistenta sociala/compartimente de asistenta sociala

- Cursuri de calificare in meseria de “lucrator social, pedagog social, ingrijitor persoana

2008 – 2013 - DGASPC prin serviciul de specialitate

_____________

6.3 Formarea continua a specialistilor din cadrul DGASPC

- Participarea la programe de formare organizate de catre ANPDC, INA, ONG-uri.

- Evaluarea periodica si stabilirea nevoilor de formare a personalului din cadrul DGASPC.

- Organizarea de cursuri de calificare in calitatede furnizor de formare profesionala a adultilor in profesii sociale.

2008 – 2013

Anual

2008 - 2013

- DGASPC

- DGASPC

- DGASPC

____________

___________

DMSSF

51

7. CONSOLIDAREA PARTENERIATULUI PUBLIC – PRIVAT

Obiective operationale

Masuri Termene Responsabili Parteneri

7.1 Implicarea societatii civile , ONG-uri, institutii de cult recunoscute de lege in elaborarea de proiecte care au ca obiectiv imbunatatirea activitatilor privind protectia copilului si a familiei.

- Dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri a caror activitate se incadreaza in domeniul protectiei copilului.

- Dezvoltarea si consolidarea unei relatii de comunicare si colaborare permanenta cu ONG-uri

2008 – 2013

2008 - 2009

- DGASCP CJ , Institutia Prefectului

- DGASCP CJ , Institutia Prefectului



7.2 Promovarea si incurajarea actiunilor de voluntariat

- Intalniri pe tema voluntariatului la nivelul comunitatilor locale in scopul desfasurarii unor activitati de protectie a copilului.

- Organizarea si sustinerea de programe de voluntariat – crearea unei retele de voluntariat

- Mediatizare a actiunilor de voluntariat

2008 – 2013

2008 - 2010

- DGASCP

- DGASPC , Autoritati locale

- DGASCP

ONG , Autoritati locale

ONG , ISJ , Biserica

ONG Autoritati locale

7.3. Implicarea autoritatilor locale in ceea ce priveste imbunatatirea activitatilor de

- Organizarea unor intalniri zonale pentru evaluarea nevoilor si identificarea unor solutii realizabile

- Acordare de asistenta tehnica in scrierea si implementarea de proiecte care sa conduca

2008 – 2009

2008 - 2013

- DGASPC Autoritati locale ,Prefectura

Autoritati locale52

protectie a copilului la imbunatatirea calitatii vietii copiilor - DGASPC

8. GESTIONAREA EFICIENTA A RESURSELOR NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI

Obiective operationale Masuri Termene Responsabili Parteneri8.1 Asigurarea resurselor pentru activitatea de baza a directiei

Alocarea fondurilor in functie de necesitati. Permanent 2008-2013

DGASPC _____

53

PARTEA II – STRATEGIA DGASPC MARAMURES PRIVIND

PROTECTIA, INTEGRAREA SI INCLUZIUNEA SOCIALA A PERSOANELOR CU HANDICAP

MOTTO Şanse egale pentru persoanele cu handicap - către o societate fără discriminări

MISIUNEA COMPONENTEI PROTECTIA PERSOANEI ADULTE Cresterea calitatii vietii persoanelor cu handicap

SCOPUL STRATEGIEI Prevenirea si combaterea excluderii sociale a persoanelor cu handicap

OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI:

Promovarea integrării sociale a persoanelor cu handicap ca cetăţeni activi în măsură de a-şi controla viaţa. Acordarea de sprijin pentru familiile care au în componenţă persoane cu handicap Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele cu handicap

54

Strategia judeteana elaborata in conformitate cu Strategia Nationala, adaptata la nevoile judetului, isi propune sa promoveze următoarele principii fundamentale legate de integrarea sociala a persoanelor cu handicap:

1. ”respectarea drepturilor şi a demnităţii persoanelor cu handicap, în baza Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului care proclamă, în primul articol, că toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi, că sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii. Astfel, comunităţile trebuie să ţină seama de diversitatea membrilor lor şi să se asigure că persoanele cu handicap, membri ai comunităţii, îşi pot exercita efectiv şi se bucură de toate drepturile omului: civile, politice, sociale, economice şi culturale;

2. prevenirea şi combaterea discriminării potrivit căruia fiecărei persoane i se asigură folosirea sau exercitarea, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice fără deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV ori apartenenţă la o categorie defavorizată. Discriminarea la care persoanele cu handicap trebuie să facă faţă este cauzată de prejudecăţi însă, de cele mai multe ori, este urmare a faptului că aceste persoane sunt uitate sau ignorate, ceea ce conduce la apariţia şi întărirea artificiala a barierelor de mediu şi de atitudine între persoanele cu handicap şi comunitate;

55

II.1. Context general

3. egalizarea şanselor pentru persoanele cu handicap, înţeles ca proces, definit de Regulile Standard privind Egalizarea Şanselor pentru Persoanele cu Handicap, prin care diversele sisteme ale societăţii, cum ar fi serviciile, activităţile, informaţiile, comunicarea şi documentarea, sunt disponibile tuturor. Persoanele cu handicap sunt membri ai societăţii şi trebuie să primească tot sprijinul de care au nevoie în cadrul structurilor obişnuite din educaţie, sănătate, angajare în muncă, servicii sociale etc. Ca parte integrantă a procesului de egalizare a şanselor, trebuie prevăzute ajutorarea şi pregătirea persoanelor cu handicap pentru ca acestea să-şi poată asuma deplina responsabilitate de membri ai societăţii;

4. egalitatea de tratament care reprezintă absenţa oricărei discriminări directe sau indirecte, bazate pe motive de apartenenţă religioasă sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce priveşte ocuparea şi încadrarea în muncă, aşa cum este stabilit în Directiva Consiliului Europei 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000;

5. solidaritatea socială, potrivit căruia societatea participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi pot asigura nevoile sociale, în vederea menţinerii şi întăririi coeziunii sociale;

6. responsabilizarea comunităţii, potrivit căruia comunitatea intervine activ în promovarea drepturilor persoanelor cu handicap precum şi în crearea, dezvoltarea, diversificarea şi garantarea susţinerii serviciilor necesare persoanelor cu handicap. Aceste servicii trebuie să fie de calitate, bazate pe nevoile persoanelor cu handicap, integrate în contextul social şi nu o sursă de segregare. Un astfel de sprijin este în conformitate cu modelul social european de solidaritate, model care recunoaşte solidaritatea noastră, a tuturor, unii faţă de ceilalţi şi, în special, faţă de cei care au nevoie de sprijin;

7. subsidiaritatea, potrivit căruia comunitatea locală sau asociativă şi, complementar acestora statul, intervin în situaţia

56

în care familia sau persoana nu-şi poate asigura integral nevoile sociale;

8. “adaptarea” societăţii la persoana cu handicap, potrivit căruia societatea în ansamblul ei trebuie să vină în întâmpinarea eforturilor de integrare a persoanelor cu handicap, prin adoptarea şi implementarea măsurilor adecvate iar persoana cu handicap trebuie să-şi asume obligaţiile de cetăţean. Procesul transferă accentul pus pe reabilitarea persoanei pentru a se “încadra” în societate, pe concepţia de schimbare a societăţii care trebuie să includă şi să facă faţă cerinţelor tuturor indivizilor, inclusiv a celor cu handicap;

9. interesul persoanei cu handicap potrivit căruia orice decizie şi măsură este luată numai în interesul acestei persoane, fiind inacceptabile abordările întemeiate pe milă şi pe percepţia persoanelor cu handicap ca fiind neajutorate;

10. parteneriatul, potrivit căruia organizaţiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care reprezintă interesele acestora sau cu activitate în domeniu sunt implicate şi consultate în procesul decizional, la toate nivelurile, privind problematica handicapului, precum şi în procesul de protecţie a persoanelor cu handicap” 1.

II.1.1. Indicatori generali ai judetului raportati la data de 01.07.2007numarul locuitorilor din judet - 513.000

numarul locuintorilor din mediul urban - 301.749

numarul locuitorilor din mediu rural - 211.251

locuitori cu varsta intre 0 – 19 ani - 124.438

locuitori cu varsta de peste 20 ani - 64 ani - 325.483

populatie cu varsta de 65 ani si peste - 63.079

II.1.2. Indicatori specifici privind beneficiarii si serviciile componentei Protectia Persoanei Adulte1 Extras din Strategia Nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006-2013- Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap, Bucuresti 2005

57

II.1. Context judetean – indicatori generali ai judetului – indicatori specifici privind beneficiarii si organigrama, serviciile Protectiei Persoanei Adulte

a. Numarul total de persoane cu handicap in judetul Maramures, atat institutionalizate cat si neinstitutionalizate la data de 21.12.2007 a fost de 13.804 persoane.

b. Numarul persoanelor cu handicap neinstitutionalizate din judet la data de 31.XII.2007 = 13.464

pe mediu de provenienta ( rural si urban )

58

copii din mediu rural = 505

copii din mediu urban = 1.482

adulti din mediu rural = 1.631

adulti din mediu urban= 9.846

pe tipuri si grade de handicap

Grad Handicap

Categorie

Fizic

Somatic

Auditiv

Vizual

Mintal

Psihic

Asociat

HIV

Boli rare

Surdo cecitate

total

Grav Copii 54 108 2 21 88 367

63 13

7 0 723

Grav Adulti

218

352 0 1.410

606

1.135

286

8 25

0 4.040

Accentuat

Copii 38 81 28 22 36 89 30 0 1 0 325

Accentuat

Adulti

820

1.434

410

1.267

1.597

1.156

382

7 21

0 7.094

Mediu

Copii 39 462 36 136

71 163

27 0 2 0 936

Mediu

Adulti

82 162 28 7 30 32 0 0 1 1 343

Usor Copii 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 3

59

Usor Adulti

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

General

COPII

131

654 66 179

195

619

120

13

10

0 1.987

General

ADULTI

1.120

1.948

438

2.684

2.233

2.323

668

15

47

1 11.477

general

C + A

1.251

2.602

504

2.863

2.942

2.942

788

28

57

1 13.464

c. Persoane cu handicap institutionalizate din judet la data de 31.XII.2007 = 340

pe grupe de varsta

intre 18 ani si 65 = 250

peste 65 de ani = 90

pe mediu de provenienta

urban = 213

rural = 127

reprezentare cu ajutorul diagramei a tipurilor de handicap

60

PROTECTIA PERSOANEI ADULTE

d. Organigrama si serviciile oferite de componenta Protectia Persoanei Adulte

e. Indicatori privind serviciile oferite de componenta Protectia Persoanei Adulte

62

BIROU INGRIJIRE DE TIP FAMILIAL SI REZIDENTIAL

BIROU PRESTATII SOCIALE – PERSOANE CU

HANDICAP

COMISIA DE EVALUARE

COMPLEXA A PERSOANELOR

ADULTE CU HANDICAP

BIROU INTERVENTIEIN REGIM DE

URGENTA, SITUATIIDE ABUZ, NEGLIJENTA,

TRAFIC SI MIGRATIUNE

BIROU SERVICII SOCIALE

Locuinţă Maxim Protejata pentru Persoane cu Handicap, Baia Mare, str. Tiblesului nr.1

Complexe sociale de locuinte protejate Baita nr. 11 A,

Grup de Case pentru Persoane cu Handicap, Closca nr.33, Sighetu Marmaţiei

Centru de Ingrijire şi Asistenţă - Poienile de Sub Munte

Centru de Recuperare si Reabilitare pentru Persoanele Adulte cu Handicap – Sighetu Marmatiei

Centrul multifuncţional „Ajută” Sighetu Marmaţiei

- Servicii rezidentiale de mica capacitate

- Servicii rezidentiale de mare capacitate

- servicii nerezidentiale

- Servicii nerezidentiale – centre de zi

- servicii oferite de catre birourile din aparatul propriu al Protectiei Persoanei Adulte

63

Locuinţă Maxim Protejata pentru Persoane cu Handicap, Baia Mare,str.Tiblesului nr.1 A

Complexe sociale de locuinte protejate Baita nr. 11 A

DENUMIREA SERVICIULUI TIP ACTIVITATI BENEFICIARI PERSONAL

- Gazduire de tip familial in sistem protejat;- sprijin adecvat pentru a duce un trai pe cat posibil independent, in baza evaluarii cerintelor individuale; - mediere, optimizarea relatiilor sociale ale beneficiarilor in locuinta protejata si in comunitate.

6 tineri

12 tineri

32 tineri

barbati

mixt

mixt

- medic generalist- asistent social- psiholog- educatori- educatori specializati- asistenti medicali- infirmieri- personaladministrativ

DENUMIREA SERVICIULUI TIP ACTIVITATI BENEFICIARI PERSONAL

Centru de Recuperare si Reabilitare pentru Persoanele Adulte cu Handicap – Sighetu Marmatiei

Centru de Ingrijire şi Asistenţă - Poienile de Sub Munte

mixt

mixt

- gazduire, ingrijjire, recuperare, reabilitare pe o perioada nedeterminata

150

160

- sef centru-- medic generalist--asis. social-- educatori-- psiholog-asis medical-- infirmieri- - personal administrativ

DENUMIREA SERVICIULUI TIP DE ACTIVITATI BENEFICIARI PERSONAL SERVICIU

1. Centrul multifuncţional „Ajută” Sighetu Marmaţiei

1+232. Serviciu de terapie ocupationala – Baia Mare3. Centru de zi pentru persoane cu handicap - Cavnic4. Centru de zi pentru persoane cu handicap – Copalnic Manastiur

Centre de zi

- evaluare, consiliere psihologica si sociala, ergoterapie, loisir, kinetoterapie

54

30

24 15

- sef centru- asistent medical- psiholog- instructor educatie- - kinetoterapeut-pers. intretinere

Grup de Case pentru Persoane cu Handicap, Closca nr.33, Sighetu Marmaţiei 3+26

f. harta serviciilor oferite de DGASPC Maramures, pentru persoane adulte cu handicap.

64

DENUMIREA SERVICIULUI ACTIVITATI BENEFICIARI PERSONAL

Birou Ingrijire de tip Familial si Rrezidential

Birou Interventie in Regim de Urgenta, Situatii de Abuz, Neglijenta, Trafic si Migratiune

Birou Servicii Sociale

Birou Prestatii Sociale – Persoane cu Handicap

Comisia de Evaluare Complexa a Persoanelor Adulte cu Handicap

Monitorizare, coordonare, consiliere pentru serviciile de tip familial si rezidential

Preia , instrumenteaza si monitorizeaza cazuri de abuz, neglijare, trafic si exploatare a adultilor

Identifica nevoia de servicii, coordonare si monitorizare centre de zi

Acordare drepturi si facilitati persoanelor cu handicap neinstitutionalizate

Evaluare complexa in vederea incadrarii intr-un grad de handicap

persoane cu handicap

asis. sociali psihologimedic gen.kinetoterapcons. juridic

persoanecuhandicap

insp. de spec asis. sociali psihologikinetoterapcons. juridic

Persoane adulte

inspector de specialitateasistenti sociali

Pers. cu hand.

inspector de specialitatereferenticons. juridc

Medic specialist in expertiza munciiInspector de specialitatepsihologasistent socialreprezentant ong

adulti care solicita evaluare in vederea incadrarii intr-un grad de handicap

legenda sediu DGASPC Maramures centre de zi locuinte protejate centru rezidential de mare capacitate

Nevoi satisfacute

Nevoi nesatisfacute

65

II.2. Balanta nevoilor de servicii sociale pentru persoane cu handicap

Prestatii sociale cadru organizat pentru deservirea de servicii - servicii alternative de tip

nerezidential in toate localitatile urbane pe si rurale cu numar

ridicat de persoane cu

handicap;

- servicii alternative rezidentiale in cele 4 regiuni ale judetului Maramures, adaptate nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;- servicii Respite –

Care in cel putin 2 regiuni ale

judetului ; - restructurarea

centrelor mari rezidentiale si a alinierea lor la standarde minime obligatorii de calitate;- aducerea la standarde de calitate a tuturor serviciilor coordonate de Protectia Persoanei Adulte;

- dezvoltare de servicii in contextul incadrarii in munca a persoanelor cuhandicap;

66

- sprijinirea familiilor persoanelor cu handicap;- interventie in regim de urgenta;

II.3. PLAN STRATEGIC DE ACTIUNE

OBIECTIV OPERATIONAL

REZULTATE ASTEPTATE

TERMENE

INSTITUTII RESPONSABILE

1.RESTRUCTURAREA CENTRULUI DE RECUPERARE SI REABILITARE PENTRU PERSOANE ADULTE CU HANDICAP DIN SIGHETU MARMATIEI ( CRRPH ) SI RESTRUCTURAREA CENTRULUI DE INGRIJIRE SI ASISTENTA ( CIA ) DIN POIENILE DE SUB MUNTE

- infiintarea in judetul Maramures a 21 de locuinte protejate a caror beneficiari vor fi 126 de persoane cu handicap asistate actualmente in cele doua centre rezidentiale de mare capacitate;- infiintarea in judet a unui centru rezidential de neuropsihiatrie, cu o capacitate maxima de 50 de locuri. Centrul va avea ca beneficiari persoanele cu handicap psihic grav si accentuat,

2008 - 2013

Consiliul JudeteanDGASPC MMONG- uri

67

OBIECTIVE OPERATIONALE perioada 2008 – 2013

rezidente actualmente in seriviciile rezidentiale din subordinea DGASPC MM;- transformarea in urma restructurarii a CRRPH Sighet in Centru Rezidential de Neuropsihiatrie;- transformarea in urma restructurarii a CIA Poineile de Sub Munte in CIA pentru Varstnici;- infiintarea a cel putin doua centre respite/care- cadru organizat pentru formarea profesionala continua a personalului din serviciile restructurate si cele nou infiintate

OBIECTIV OPERATIONAL

REZULTATE ASTEPTATE

TERMENE

INSTITUTII RESPONSABILE

2.SERVICII ALTERNATIVE NEREZIDENTIALE

- infiintarea centrelor de zi in toate localitatile urbane si in localitatile rurale cu numar mare de persoane cu

2008 - 2013

Consiliul JudeteanDGASPC MMONGAUTORITATI PUBLICE LOCALE

68

handicap; serviciile din aceste centre vor fi conforme stadardelor minime obligatorii de calitate si vor avea activitati specifice nevoilor individuale ale beneficiarilor.- ateliere si unitati protejate;- centre de formare pentru asistenti personali si asistenti personali profesionisti;- servicii de ingrijire la domiciliu;- centre de informare, consiliere, indrumare si reconversie profesionala pentru persoane cu handicap;- servicii de sprijin la locul de munca al persoanelor cu handicap;

3. ELABORAREA UNUI PLAN DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL PREVENIRII ŞI COMBATERII SITUAŢIILOR DE ABUZ, NEGLIJENŢǍ, EXPLOATARE ŞI TRAFIC A PERSOANELOR ADULTE

- incheierea unor protocoale cu instituţii publice/private care au în domeniul de activitate atribuţii ce privesc prevenirea şi combaterea situaţiilor de abuz, neglijare, exploatare şi trafic a persoanelor adulte

2008 - 2013

Consiliul JudeteanDGASPC MMONGAUTORITATI PUBLICE LOCALE

69

- întâlniri cu reprezentanţii autoritǎţilor locale din judeţ, în vederea responsabilizǎrii şi implicǎrii lor în prevenţia şi intervenţia în cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi trafic a persoanelor adulte;- stabilirea metodologiei de lucru în situaţiile de risc a persoanelor adulte;- campanie de sensibilizare a comunitǎţilor locale privind fenomenele de abuz, neglijare, exploatare şi trafic, prin promovarea egalitǎţii de şanse şi cunoaşterea sancţiunilor în cazurile de încǎlcare a drepturilor omului;- elaborarea unui ghid de intervenţie şi bunǎ practicǎ;- crearea unei baze de date cu situaţii de abuz asupra persoanelor adulte.

4.INTERVENTIE IN REGIM DE URGENTA

- parteneriate intre toate institutiile responsabile cu prevenirea si combaterea situatiilor de abuz, neglijenta, exploatare si trafic de persoane;- campanii de responsabilizare a comunitatilor,

2008 - 2009

DGASPC MMONGAUTORITATI PUBLICE LOCALE

70

autoritatilor publice locale in ce priveste intervetia si prevenirea abuzului si traficului de persoane;- ghid de interventie si bune practici;- dezvoltarea Biroului de Interventie in Regim de Urgenta in Situatii de Abuz, Neglijenta, Exploatare si Trafic de Persoane, inclusiv a Echipei Mobile si Tel Verde;- crearea unei baze de date cu persoane victime ale abuzului si abuzatori;

5.CRESTEREA GRADULUI DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA IN RANDUL PERSOANELOR CU HANDICAP

- baza de date cu: beneficiari de scolarizare la domiciliu, oferta si cerere de munca, adaptarea locului de munca;

- responsabilizarea SEC-ului in ce priveste intocmirea programul individual de reabilitare si integrare sociala a

2008 - 2013

DGASPC MMONGAJOFMAUTORITATI PUBLICE LOCALE

71

persoanei cu handicap;

- centre de orientare, consiliere si reconversie profesionala adresate persoanelor cu handicap;

- servicii de sprijin la locul de munca.

6.SPRIJIN PENTRU FAMILIILE SAU APARTINATORII PERSOANELOR CU HANDICAP

- servicii de sustinere intre parinti;

- doua centre respite/care;

- servicii de ingrijire la domiciliu;

- centre de zi in toate localitatile urbane si rurale ( cele cu numar mare de persoane cu handicap )

2008 - 2013

DGASPC MMONGAUTORITATI PUBLICE LOCALE

7.PREGATIRE PROFESIONALA CONTINUA PENTRU PERSONALUL DIN SUBORDINEA PROTECTIEI PERSOANBEI ADULTE

- responsabilizarea Serviciului Resurse Umane si Formare Profesionala in ce priveste identificarea nevoii de formare, a selectarii riguroase a formatorilor acreditati;

- evaluarea semestriala a nevoilor de

2008 - 2009

DGASPC MM

72

pregatire profesionala;

- baza de date privind: nevoia de formare, formarea efectuata, planificarea cursurilor de formare si evidenta participantilor;

- Supervizare pe fiecare serviciu furnizat de DGASPC MM;

- Manageri de caz;

8.EXTERNALIZAREA SERVICIILOR

- externalizarea serviciilor din subordinea DGASPC MM catre furnizori publici/privati de servicii sociale, in contextul implicarii ONG-urilor si a altor furnizori publici/privati de servicii sociale

2008 - 2013

Consiliul Judetean Maramures, DGASPC MM

II.4. FinanţareSursele de finanţare ale sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap includ:

a) bugetul judeţului;b) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice, în

condiţiile legii;c) fonduri externe nerambursabile;d) contribuţia persoanelor cu handicap şi/sau ale

familiei/reprezentanţilor legali.

73

Bugetul necesar realizării planului de acţiune se va face anual şi reprezintă o condiţionalitate a implementării strategiei.

74

romania · web view4.1. formarea si dezvoltarea deprinderilor de viata independenta pentru copiii...

Documents