vrăjitoria În perioada inchiziției În transilvania

2
Faur Denisa Vrăjitoria în perioada inchiziției în Transilvania În Transilvania, instituţionalizarea proceselor de vrăjitorie s-a făcut sub domnia principelui Mihai Apafi I. (1661- 1691). Astfel, primele procese de vrăjitoare s-au derulat în secolul al XVI-lea, 25 dintre ele petrecându-se în oraşul Cluj. O femeie era considerată vrăjitoare dacă avea un neg care, înţepat cu acul, nu sângera. O alta modalitate de a verifica dacă o persoană era sau nu vrăjitoare era "proba apei". "Acuzata, legată de mâini şi de picioare, era aruncată în apă şi, dacă nu se scufunda, era semn că era nevinovată", scrie în 1926, Gheorghe Mânzat, în "Monografia oraşului Dej". Chiar dacă plutea însă, avea toate şansele să moară arsă pe rug. În cazul oraşului Cluj, "proba apei" se făcea la Someş. Execuţiile prin ardere pe rug, decapitare sau spânzurare, aveau loc, de regulă, în piaţa centrală a oraşului, în faţa Bisericii Sfântul Mihail. Rămăşiţele trupeşti ale celor arşi pe rug, erau apoi duse la marginea oraşului, în faţa Turnului Croitorilor şi lăsate acolo un timp, spre a fi privite cu luare aminte de către ceilalţi cetăţeni. Din acest motiv, aleea care ducea spre turn se numea, pe acea vreme, Aleea Vrăjitoarelor. Primul proces de vrǎjitorie a avut loc în anul 1565, în cadrul cǎruia au fost arse pe rug cinci femei. Urmărirea drasticǎ a vrǎjitoarelor amestecatǎ cu un diabolism sunt întâlnite şi la Cluj, unde o moașă a declarat că a asistat la nașterea unei fetițe cu faţa monstruoasǎ. În același oraș, după adoptarea

Upload: davidtrifan09

Post on 15-Sep-2015

220 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Vrăjitoria În Perioada Inchiziției În Transilvania

TRANSCRIPT

Faur Denisa

Vrjitoria n perioada inchiziiei n Transilvania

n Transilvania, instituionalizarea proceselor de vrjitorie s-a fcut sub domnia principelui Mihai Apafi I. (1661-1691). Astfel, primele procese de vrjitoare s-au derulat n secolul al XVI-lea, 25 dintre ele petrecndu-se n oraul Cluj.O femeie era considerat vrjitoare dac avea un neg care, nepat cu acul, nu sngera. O alta modalitate de a verifica dac o persoan era sau nu vrjitoare era "proba apei"."Acuzata, legat de mini i de picioare, era aruncat n ap i, dac nu se scufunda, era semn c era nevinovat", scrie n 1926, Gheorghe Mnzat, n "Monografia oraului Dej". Chiar dac plutea ns, avea toate ansele s moar ars pe rug. n cazul oraului Cluj, "proba apei" se fcea la Some.

Execuiile prin ardere pe rug, decapitare sau spnzurare, aveau loc, de regul, n piaa central a oraului, n faa Bisericii Sfntul Mihail. Rmiele trupeti ale celor ari pe rug, erau apoi duse la marginea oraului, n faa Turnului Croitorilor i lsate acolo un timp, spre a fi privite cu luare aminte de ctre ceilali ceteni. Din acest motiv, aleea care ducea spre turn se numea, pe acea vreme,Aleea Vrjitoarelor.

Primul proces de vrjitorie a avut loc n anul 1565, n cadrul cruia au fost arse pe rug cinci femei. Urmrirea drastic a vrjitoarelor amestecat cu un diabolism sunt ntlnite i la Cluj, unde o moa a declarat c a asistat la naterea unei fetie cu faa monstruoas. n acelai ora, dup adoptarea procedurii inchizitoriale, n anul 1580, acest prim sabat a dat natere altora din ce n ce mai diabolice, mai bogate n fast, finalizate cu mperecheri carnale, dup cum au declarat persoanele torturate.

Bisericaconsider c actul magic este impur, pentru c practicantul crede ntr-o eficacitate a cuvntului i a ritualului n sine. Represiunea vrjitoriei a funcionat prin valuri succesive iar vrjitoarele au fost acuzate desatanism, dar i de a fi adus ciuma. Perioada de apogeu a acestor procese odioase este atins n perioada 1450 - 1750, cu toate c masele denun deja vrjitoare ntr-o perioad anterioar autoritile nu i-au luat msuri de pedepsire a acestora.Motivul principal al prigonirii vrjitoarelor de ctreinchiziienu sunt de fapt vrjitoarele ci pedepsireaereticilor, pentru a mpiedica extinderea ereziei.