Policentricitatea

Structura ordinii spontane in sistemele sociale complexe

Pe baza articolului: D.P. Aligica & V. Tarko, 2011, “Policentricity: From Polanyi to Ostrom and Beyond”, Governance, in curs de aparitie

Ordinea spontana

• Caracteristici:– Mai multi centri de decizie– Mecanism de agregare al alegerilor individuale

• Opusul planificarii centralizate– Un singur centru de decizie– Structura ierarhica de subordonare

Ordinea sociala reala

• O combinatie de ordine spontana si management central

• Ordinea centralizata e o idealizare teoretica – nu exista de fapt – nici macar in comunism

• Multe variante de sisteme sociale cu organizare de tip bottom-up: la modul general le numim sisteme “sisteme policentrice”

Istoria conceptului de policentricitate

• Michael Polanyi (1951): filosofia stiintei; analogie stiinta-piata

• Lon Fuller (1957-9): drept, limitele adjudecarii• V. & E. Ostrom et al. (1960s-70s): reforma

administratiei metropolitane• E. Ostrom (1980s-2000s): managementul

common-pool resources• V. Ostrom (1970s-90s): federalism

Michael Polanyi

• Cum functioneaza comunitatea stiintifica– Multe centre de cercetare– Au un scop abstract (“adevarul”) dar imposibil de

operationalizat (nu exista o “metoda stiintifica” unica)– Evolutia stiintifica: prin incercare si eroare; multiplicitatea

centrelor si libertatea de cercetare sunt esentiale pentru a avea progres stiintific

• Analogie cu alte sisteme sociale:– Sistemul dreptului cutumiar– Cultura in general– Piata -> argument original despre imposibilitatea calcului

socialist

Lon Fuller, limitele adjudecarii

• Cand trebuie un judecator sa se abtina sa emita o decizie si sa lase problema in seama pietei sau procesului democratic?

• Cazuri in care decizia ar avea efecte secundare mari si numeroase, iar tertele parti nu sunt reprezentate in sala de judecata.

• Exista esecuri ale pietei, democratiei si sistemului juridic – cheia este de a compensa esecurile dintr-o arie cu functionarea unei alte arii.

• Cu cat creste gradul de policentricitate al unei probleme (ordinea emerge din activitatile multor centre de decizie) cu atat creste probalitatea esecului justitiei (care adjudeca un conflict intre doar doua parti).

V. & E. Ostrom et al. reforma administratiei metropolitane

• Zonele metropolitane au aparut din cresterea si suprapunerea oraselor => nu au o administrare centrala => aparente ineficiente

• Suspiciunea Ostromiana: argumentele pro-centralizare ale administratiei metropolitane sunau foarte similar cu argumentele despre pretinsa fezabilitatea a calculului socialist

• Studii empirice care au demonstrat ca aparentul haos administrativ era de fapt eficient => ideea ca poate exista un fel de piata a furnizorilor de servicii publice, “antreprenoriat public”

• Conceptul de “policentricitate” preluat de la Polanyi pentru a explica functionarea administratiei metropolitane

Managementul CPR• Ideea este apoi utilizata si pentru a explica succesul/insuccesul

managementului Common-Pool Resources• Paradoxul organizarii ierarhice:

– Comportamentul la un nivel este guvernat de reguli stabilite de autoritatea de la nivelul superior

– Pentru ca o regula sa se respecte trebuie sa fie monitorizata respectarea ei si pedepsita incalcarii ei

– Ce asigura ca monitorizatorii isi fac treaba? Cine-i monitorizeaza pe cei care monitorizeaza? => regresie infinita

– Sistemul ierarhic are o problema: nivelul superior ramane discretionar• Solutia paradoxului:

– Introducerea si a unui control de jos in sus.– Participare locala in monitorizare si stabilirea regulilor => cointeresarea

monitorizatorilor de a-si face treaba cum trebuie– Rezulta un sistem policentric pe mai multe nivele de organizare: autoritati

locale cu un anumit grad de independenta

Federalism

• Nivelurile de organizare capata o anumita independenta: federalism (V. Ostrom).

• Market-preserving federalism (Weingast):– Hierarchy of governments (central and local) with

delineated scope of authority;– Each government’s autonomy is institutionalized in a self-

enforcing manner;– Economic regulations are conducted at local level;– Common market (local governments are prevented by

central government to engage in protectionism);– Local governments face hard budget constraints (can’t print

money and don’t have indefinite access to credit).

Ostrom: accent pus pe latura empirica

• Identificarea conditiilor in care diferite sisteme de management policentric functioneaza eficient.

• Rezulta o conturare incipienta a atributelor definitorii ale policentricitatii:– Multiplicitatea centrilor de decizie

• Cum functioneaza si cum interactioneaza ei

– Sistem de reguli general• Caracteristici ale juristictiei sistemului de reguli• Cum sunt implicati agentii in determinarea regulilor

– Competitie intre modurile de organizare• Libertatea de intrare/iesire• Managementul informatiei relevante pentru decizii

Lista de sisteme policentrice

• Exemple:– Comunitatea stiintifica– Piata– Dreptul cutumiar– Administratia metropolitana– Democratia reprezentativa– Federalismul– Market-based management

• Exemple inrudite:– Dreptul international– Anarhia

Metodologia Gerring-Goertz

• Variante clasice de conturare a unui concept:1. Definitia de tip “gen proxim diferenta specifica”2. Asemanari de familie

• Formalizarea logica a celor doua:– Un set de proprietati, {X, Y, Z, ...} , cu diverse valori

posibile {{x1, x2,...}, {y1, y2,...}, {z1, z2,...}, ...}

1. Foloseste doar conjunctii: • Conceptul specifica ce valori trebuie sa aiba

proprietatile: e.g. x1 & y2 & z5 & …

2. Foloseste orice operatii logice:• E.g. (x1 sau x3) & y2 & (z1 sau z5)

Aplicatia la policentricitate

• Luate diferite exemple de policentricitate si mapate valorile atributelor identificate de Ostrom ca importante:

• Multiplicitatea centrilor de decizie– Cum functioneaza si cum interactioneaza ei

• Sistem de reguli general– Caracteristici ale juristictiei sistemului de reguli– Cum sunt implicati agentii in determinarea regulilor

• Competitie intre modurile de organizare– Libertatea de intrare/iesire– Managementul informatiei relevante pentru decizii

Intr-o singura formula

&where “&” denotes the logical “and”, while “#” denotes the logical “exclusive or”.

288 de cazuri diferite posibile

Posibilitati de disparitie a policentricitatii (1/3)

• Multiplicity of decision centers break-down:– non-P1: active exercise of diverse opinions

eliminated (monopoly)– non-P2: the system becomes hierarchical

– non-(A1 or A2): the activity becomes considered meaningless (the goals disappear, the polycentric system disappears because it no longer serves a function)

Posibilitati de disparitie a policentricitatii (2/3)

• Overarching system of rules break-down:– non-P3: rules no longer considered useful by agents

– non-(B1 or B2): agreement about territoriality disappears (decision centers fight over territorial authority)

– non-(C1 or C2): no agreement about rule design (rules are no longer considered legitimate and their enforcement becomes difficult to impossible)

– non-(D1 or D2 or D3): the rule of law breaks down - power-based decisions (authority rule)

Posibilitati de disparitie a policentricitatii (3/3)

• Spontaneous order break-down:– non-(E1 or E2 or E3): no entry (monopoly)

– non-(F1 or F2): the constituency of the system is unclear (some decision centers accept X as part of the system while others do not)

– non-(G1 or G2): no available information relevant to decision making (random decisions, relation between consequences and rules unclear, spontaneous order turns into drift)

Care sisteme policentrice sunt cele mai vulnerabile?

• A1: common/shared goals

• B1: territorial

• C2: rules designed by outsider

• D3: majority rule

• E2: merit-based entry

• F2: constrained exit

• G2: private information

Design institutional

• Conceptul de policentricitate asa cum l-am definit face posibila existenta a 288 de sisteme policentrice diferite – in teorie.

• Analiza si dezvoltarea institutionala a unui sistem policentric presupune intrebarea: – Ce s-ar intampla daca am schimba valoarea

atributului X din cea actuala intr-una dintre celelalte variante posibile?

• Posibile criterii normative:– Rezilienta, eficienta, echitatea etc.

Exemple

• Social-democratii: Educatie & sanatate: (individual decision replaced by majority rule)

• Libertarienii: sistemul bancar: (interest rates determined by the Central Bank should be freed and left entirely at the decision of individual banks)

• Licente ocupationale: (free entry should be replaced by merit-based entry)

• Drepturile omului: (certain rights should be territory independent)

Nu exista o regula generala a cum e un sistem policentric optim

• Exemple legate de “rules designed by outsider”:– Sistemul juridic optimal: (the separation between the

juridical power and the legislative and executive powers, i.e. ideally, the rules that constrain the executive power are no longer designed by the executive power itself)

– Sistemul de piata optimal: (it is usually considered undesirable when firms and corporations get involved, mainly via lobbying, in the design of market regulations; transition from mercantilism to modern capitalism)

– Sistemul democratic ideal: (citizens are no longer completely separated from the process of rule design)